1

Titlul referatului:

Integrarea României în UE și eficientizarea sistemului administrativ

românesc prin mecanismul de cooperare și verificare (MCV)

Mecanismul de cooperare și verificare (MCV)

Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) este o măsură de
salvgardare invocată de Comisia Europeană atunci când ea consideră că un
nou stat membru sau un stat care este în curs de aderare la Uniunea
Europeană nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul
negocierilor de aderare în domeniile ariei de libertate, securitate și justiție
sau de politică a pieței interne.
Altă definire, care pleacă de la MCV-ul pentru români și bulgari ar fi
că, Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă un proces de verificare
regulată a progreselor pe care România și Bulgaria le au în ceea ce privește
reforma sistemului judiciar, corupția și crima organizată (doar pentru
Bulgaria).
România a solicitat aderarea la Mecanismul de Cooperare și
Verificare. Pentru a ajuta cele două țări să soluționeze aceste probleme
importante, Uniunea Europeană a decis să instituie un mecanism de
cooperare și verificare special, destinat să asigure un proces de aderare
armonios și totodată să protejeze politicile și instituțiile europene. În
decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit 4 criterii („obiective de
referință”) pentru România, pentru evaluarea progreselor înregistrate în
aceste domenii,1 iar pentru Bulgaria au fost stabilite 6 criterii. Cele 4 criterii
inițiale pentru România sunt:
1. asigurarea unui act de justiție mai transparent și mai eficient, în
special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului
Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului
noilor Coduri de procedură civilă și penală;
2. instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități privind
verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte
de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu, pe
baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive;
1
http://www.mai-dga.ro/despre-noi/relatii-internationale/afaceri-europene/mecanismul-de-cooperare-si-
verificare
 2

3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare

de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzații
privind acte de corupție la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea
corupției, în special în administrația locală.
La 1 ianuarie 2007, momentul în care Bulgaria și România au devenit
țări ale Uniunii Europene, cele două țări mai aveau încă de rezolvat anumite
obiective legate de reforma sistemului judiciar, de reducerea corupției din
instituțiile statului și de punerea sub control a crimei organizate.
Rapoartele MCV pentru România
Comisia Europeană elaborează rapoarte MCV în urma unei analize și
a unei monitorizări, pe baza mai multor surse de informații: guvernul
României, reprezentanța CE, misiunile diplomatice ale statelor membre în
România, organizațiile societății civile, diferite asociații internaționale,
rapoartele experților independenți și alte surse.2
2007-2010
Rapoartele din perioada 2007-2010 au evidențiat progresele făcute de
România, au apreciat activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și
crearea Agenției Naționale de Integritate (ANI), înființată pentru a controla
averile demnitarilor.3 De asemenea, au fost evidențiate progresele în
combaterea corupției de la nivel local.4
Raportul a criticat amendamentele la ANI votate în Parlament, la 30
iunie 2010, considerate de Comisie un „important pas înapoi”5, faptul că
Parlamentul „politizează cazurile de corupție” și slăbiciunea sistemul
judiciar de a pronunța sentințe în cazurile de corupție la nivel înalt. 6
„Eforturile reale ale administrației la nivel local, regional sau central de a
combate corupția sunt foarte adesea zădărnicite la nivel politic”. 7 Comisia a
recomandat României, prin raportul din 2009, să revizuiască Codul Penal și
Codul Civil după o evaluare amănunțită a impactului asupra funcționării
sistemului judiciar și asupra organizării instanțelor și parchetelor, și în urma
unei consultări publice.8
2012

2
https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-
bulgaria-and-romania-under-cvm/cooperation-and-verification-mechanism-bulgaria-and-romania_ro
3
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/25/rapoartele-mcv-pe-justitie-pentru-romania-2007-
2016--09-20-49
4
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN
5
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2010/RO/1-2010-401-RO-F1-1.Pdf
6
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN
7
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN
8
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2009/RO/1-2009-401-RO-F1-1.Pdf
 3

La 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană, președintele Comisiei

Europene, Barroso declară:
„Într-un sistem democratic trebuie garantat echilibrul necesar între
puteri. Deși în ultimii cinci ani s-au înregistrat progrese privind reforma
sistemului judiciar și combaterea corupției, aceste progrese au fost puse sub
semnul întrebării de evenimentele derulate în ultima lună. Comisia a
exprimat preocupări serioase privind statul de drept și independența
sistemului judiciar în România. Prim-ministrul Ponta a răspuns acestor
preocupări și a fost de acord să le remedieze rapid. Comisia va monitoriza
situația pentru a se asigura că angajamentele asumate vor fi respectate.
Punerea în aplicare rapidă și riguroasă a recomandărilor formulate în
cadrul MCV va contribui la garantarea unui mediu economic stabil, credibil
și propice investițiilor, precum și la reasigurarea piețelor financiare.”9
Raportul din iulie 2012, care a făcut o analiză a celor cinci ani, a
evidențiat progresele înregistrate, a arătat că s-au pus bazele pentru
modernizarea sistemul judiciar, instituții precum DNA și ANI au avut
rezultate convingătoare în instrumentarea cazurilor de corupție la nivel înalt,
a salutat intrarea în vigoare a noului Cod civil. Totuși, raportul arată că
România nu a făcut eforturi suficiente pentru a sprijini procesul de reformă a
justiției10 și subliniază îngrijorarea Comisiei față de măsurile adoptate recent
de Guvernul României adăugând și recomandări pentru acțiuni pe care
România ar trebui să le adopte de urgență.
Comisia consideră că principala problemă a sistemului judiciar din
România este inconsecvența iar principiul aceeași pedeapsă pentru aceeași
infracțiune și descurajarea comiterii de infracțiuni nu sunt apreciate.
Raportul a atras atenția asupra măsurilor luate de Parlament și Guvern în
contextul procedurii de suspendare a președintelui României: modificarea
Legii Curții Constituționale, modificarea Legii referendumului, revocarea
Avocatului Poporului, revocarea președinților celor două camere ale
Parlamentului.11 În finalul raportului, Comisia Europeană a făcut 14
recomandări pe care România să le ia în calcul.12
2017 OUG nr. 13/2017 de modificare a Codului Penal și a celui de
Procedură Penală13

9
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-799_ro.htm
10
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2012/RO/1-2012-410-RO-F1-1.Pdf
11
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2012/RO/1-2012-410-RO-F1-1.Pdf
12
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/25/rapoartele-mcv-pe-justitie-pentru-romania-2007-
2016--09-20-49
13
https://www.dor.ro/ce-ar-trebui-sa-stii-despre-ordonanta-de-urgenta-care-a-scos-oamenii-in-strada/ De
Sorana Stănescu
 4

Pe 31 ianuarie, Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență de

modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală.
În ultimele săptămâni s-a discutat de-a valma despre
supraaglomerarea închisorilor, amenzi la CEDO și despre două proiecte
legislative care ar institui amnistia și grațierea pentru o categorie largă de
infracțiuni, de care s-ar bucura și unii dintre oficialii PSD, inclusiv
președintele partidului, Liviu Dragnea. Sau că abuzul în serviciu s-ar putea
investiga numai în cazul unei plângeri prealabile. După proteste în toată țara
și un simulacru de dezbatere publică organizată la presiunea publică cele
două inițiative legislative aveau să fie supuse unor analize mai serioase. La
finalul ședinței de Guvern, ministrul Justiției a anunțat adoptarea OUG nr.
13/2017 de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală și
trimiterea în Parlament spre dezbatere a proiectului de lege pentru grațierea
unor pedepse, fără ca ele să fi fost trecute pe ordinea de zi.
Se discută de două lucruri diferite: o Ordonanță care produce efecte
imediat ce a fost publicată, respectiv după 10 zece zile, și un proiect de lege
(cel pe grațiere, care încă nu e în vigoare și care poate fi modificat de
Parlament), nu de „două ordonanțe”, așa cum s-a vehiculat. Așa cum arată
proiectul pe grațiere acum, Dragnea nu va fi grațiat pentru condamnarea pe
care o are în dosarul Referendumului și, ca atare, nu poate fi premier în
următorul an. Dar dacă proiectul de lege se modifică în Parlament și faptele
sale intră la categoria „excepții”, iar legea se votează, va putea deveni
premier. De altfel, Guvernul ceruse ca proiectul să se dezbată în procedură
de urgență, dar Senatul a respins acest lucru. Va fi analizat în 45 de zile și
apoi va merge la Camera Deputaților.
Care era urgența Ordonanței?
Conform Constituției, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență
numai în situații extraordinare, când nu mai poate aștepta ca Parlamentul să
dea o lege, și trebuie să justifice urgența. Nota de fundamentare a ordonanței
spune că urgența derivă din nevoia ca cele două coduri să fie modificate
astfel încât să se pună în concordanță cu o directivă europeană și să includă
o serie de decizii ale Curții Constituționale (CCR).
Procedura este următoarea: când CCR declară o dispoziție drept
neconstituțională, ea nu se mai aplică 45 de zile, timp în care Parlamentul
trebuie să modifice legea potrivit deciziei Curții. Dacă acest lucru nu se
întâmplă, după 45 de zile judecătorii ar trebui să țină cont de decizia CCR
(cu alte cuvinte, ea produce efecte, dar subiectiv și nu uniform). Judecătorii
nu aplică direct decizia CCR ci, în măsura în care dispoziția legală declarată
neconstituțională permite, o aplică așa cum a fost interpretată de CCR. În
cazul modificărilor de procedură penală, acestea nu se pot interpreta prin
 5

analogie. În situația în care nu este posibilă aplicarea, este imperios necesară

intervenția legislativă a guvernului. Dar Ordonanța nu doar că modifică cele
două Coduri în sensul armonizării cu deciziile CCR, ci introduce o serie de
noi prevederi a căror urgență nu o motivează în niciun fel, cum ar fi
dezincriminarea neglijenței în serviciu sau a abuzului în serviciu când
prejudiciul produs e mai mic de 200.000 de lei.
Ce se modifică?
OUG nr. 13/2017 aduce două categorii de modificări: la Codul de
Procedura Penală, care au intrat în vigoare în momentul publicării în
Monitorul Oficial și care sunt de natură tehnică și vizează denunțul sau
controlul judiciar, și la Codul Penal, care ar urma să intre în vigoare la 10
zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Principala modificare vizează abuzul în serviciu, definit acum ca fapta
funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință,
încalcă o lege, o ordonanță de urgență sau o hotărâre de Guvern și produce o
pagubă sau o vătămare gravă drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau juridice.
Ce se schimbă?
Dacă prejudiciul cauzat e mai mic de 200.000 de lei, funcționarii
publici (membri ai administrației centrale și locale, cum ar fi primarul,
prefectul sau președintele Consiliul Județean, sau parlamentari, membri ai
Guvernului) nu vor mai răspunde penal pentru abuz în serviciu. Acest plafon
nu exista până acum și valoarea lui a fost stabilită arbitrar, spun specialiștii,
întrucât nu este corelată cu salariul mediu al funcționarului public din
România. Aceasta ar fi prevederea care i-ar înlătura răspunderea lui Liviu
Dragnea pentru instigarea la abuz în serviciu cuprinsă în actualul dosar aflat
pe rol, în care prejudiciul este calculat la 106.000 de lei, iar următorul
termen de judecată ar fi 14 februarie.
La 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, toate modificările vor
intra în vigoare și vor produce efecte. Din acel moment, magistrații vor
analiza fiecare caz de abuz în serviciu (în curs de anchetare, în curs de
judecare sau deja soluționat) și vor dispune renunțarea la ancheta penală sau
achitarea, dacă prejudiciul e sub 200.000 de lei sau dacă nu constată
vătămări grave, certe și efective ale drepturilor sau intereselor unei persoane.
În aceste cazuri, infracțiunea de abuz în serviciu se va șterge din cazier.
Funcționarii publici condamnați pentru abuz în serviciu ar putea
ocupa o funcție publică. Până acum, judecătorul avea posibilitatea să
interzică asta maximum cinci ani. Practic, un prefect, un director dintr-un
minister sau un director de spital condamnat pentru abuz poate fi menținut
sau repus în funcție.
 6

Pedeapsa cu închisoarea scade. În prezent, codul prevede închisoare

de la doi la șapte ani. În OUG 13, pentru un prejudiciu mai mare de 200.000
lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane fizice sau juridice, pedeapsa este de la șase luni la
trei ani sau amendă. Iar îngrădirea drepturilor sau crearea unei situații de
inferioritate pe teme de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală
cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește acum cu
închisoare de la o lună la un an sau cu amendă, în loc de doi-șapte ani ca
înainte.
Abuzul în serviciu nu se mai aplică în cazul emiterii de acte normative
(aici intră de la legi, până la hotărâri de Consiliu Județean sau dipoziție de
primar). Aceasta este o noutate absolută și îi plasează, practic, pe legiuitori,
deasupra legii. Ei ar putea da legi abuzive fără să poată fi trași la raspundere.
De exemplu, prin absurd, dacă un primar dispune închiderea școlilor din
orașul lui sau demontarea tuturor semnelor de circulație și produce, deci, o
vătămare gravă drepturilor unor persoane fizice, el nu mai răspunde penal
pentru abuz în serviciu. Actul lui se poate ulterior anula în instanță ca fiind
ilegal, dar primarul respectiv nu răspunde penal pentru abuz în serviciu, ci,
eventual, pentru alte infracțiuni.
Alte modificări aduse Codului Penal:
Neglijența în serviciu nu mai este infracțiune. Spre deosebire de abuz,
care presupune intenție, neglijența în serviciu presupune superficialitate în
îndeplinirea atribuțiilor.
Nu mai e conflict de interese dacă un funcționar public favorizează un
fost șef, un partener de afaceri sau pe cineva care tocmai i-a plătit o vacanță.
Până acum, Codul Penal pedepsea pentru conflict de interese un funcționar
public care lua o decizie care aducea un folos sieși, unei rude până la gradul
doi (OUG nu modifică asta), celor cu care a fost în raporturi comerciale sau
de muncă în ultimii cinci ani sau cuiva care i-a adus foloase de orice natură
(cadouri, vacanțe, donații).
Raportul MCV 2017
La 10 ani după aderarea la Uniunea Europeană, raportul din ianuarie
2017, care a făcut o analiză a celor zece ani, menționează că România a
făcut „progrese majore” în direcția îndeplinirii obiectivelor MCV. Au fost
apreciate activitățile CSM, DNA, ANI, reforma din cadrul Inspecției
Judiciare care a întărit instituția, rolul Curții Constituționale în consolidarea
independenței sistemului judiciar.14

14
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf
 7

Comisia a criticat atacurile din partea politicienilor și a mass-media

îndreptate împotriva magistraților și a instituțiilor judiciare, în special a
DNA. Printre cele 12 recomandări de îndeplinit pe parcursul anului 2017, se
numără și: crearea unui "sistem robust și independent de numire a
procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente",
modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor pe perioada
mandatului.15
Raportul din noiembrie 2017 subliniază că din cauza mediului
tensionat dintre Parlament, guvern și sistemul juridic, cooperarea dintre ele
s-a dovedit dificilă.16 Se menționează protestele din România care au avut
loc în urma adoptării unei „ordonanțe de urgență a Guvernului vizând
dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în
serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea”. 17 De
asemenea, propunerile de modificare a legilor justiției sunt controversate:
CSM a avizat negativ propunerile de două ori, președintele țării și societatea
civilă au exprimat îngrijorări, majoritatea magistraților a cerut respectarea
avizului negativ dat de CSM.
Raportul a menționat în concluzie că provocările la adresa
independenței justiției îngrijorează Comisia și că din cele 12 recomandări
făcute la începutul anului 2017, una a fost îndeplinită satisfăcător și alte trei
cu anumite rezerve.18 Comisia Europeană a făcut 12 recomandări
autorităților române anunțând un nou raport la sfârșitul anului 2018.
2018
Prim-Vicepreședintele CE, Frans Timmermans declară:
„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul
reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau
a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esențial
ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce
privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului
judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe
traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este
atât în interesul cetățenilor și al țării, cât și al UE în ansamblul său.”19
Raportul de monitorizare a justiției publicat în noiembrie 2018
constată regrese. Comisia critică faptul că unele măsuri cuprinse în legile
justiției modificate, și care sunt în vigoare, slăbesc independența sistemului
judiciar, măsurile fiind adoptate în ciuda avizului negativ al Comisiei de la
15
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf
16
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm-2017-751_ro.pdf
17
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm-2017-751_ro.pdf
18
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm-2017-751_ro.pdf
19
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6365_ro.htm
 8

Veneția. Se critică „concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției” care

a revocat pe procurorul-șef al DNA, a propus un nou procuror-șef în pofida
unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a început
procesul de revocare din funcție a procurorului general. Activitatea
Inspecției Judiciare a provocat îngrijorări Comisiei iar CSM nu a mai reușit
să apere independența instituțiilor judiciare, care au fost supuse presiunilor.
A fost apreciată activitatea ANI care a introdus sistemul PREVENT,
cu rolul de a preveni conflictele de interese în procedurile de achiziții
publice și progresele în ceea ce privește Strategia națională anticorupție; de
asemenea a fost salutat faptul că Agenția Națională de Administrare a
Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a devenit operațională și a făcut câteva
progrese. Raportul MCV consemnează faptul că Parlamentul nu a ținut cont
de avizele negative date de ANI în adoptarea unor propuneri legislative și a
„redus drastic” bugetul ANI.20 A fost criticată presiunea asupra Înaltei Curți
de Casație și Justiție și asupra DNA și subliniază, în premieră, necesitatea
asigurării unui climat favorabil liberei exprimări și presei independente
pluraliste, pentru scoaterea la lumină a cazurilor de corupție.
Descris de presa din România drept cel mai dur raport de până acum 21,
el adaugă la cele 12 recomandări făcute la începutul anului, 8 recomandări
suplimentare pentru încheierea MCV până la sfârșitul mandatului actualei
comisii, Comisia Juncker.22
Printre cele 8 recomandări suplimentare se numără: renunțarea la
controversatele modificări aduse legilor justiției și legislației penale,
suspendarea procedurilor de numire și revocare care vizează procurori în
funcții-cheie, relansarea procesului de numire a procurorului șef al DNA,
respectarea avizelor negative ale CSM.23

20
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-2018-com-2018-com-2018-851_ro.pdf
21
https://www.rfi.ro/justitie-107254-cel-mai-dur-raport-mcv-de-pana-acum
22
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-2018-com-2018-com-2018-851_ro.pdf
23
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-2018-com-2018-com-2018-851_ro.pdf
 9

Surse și adrese utile din internet:

1. http://www.mai-dga.ro/despre-noi/relatii-internationale/afaceri-
europene/mecanismul-de-cooperare-si-verificare

2. https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/
effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-
cvm/cooperation-and-verification-mechanism-bulgaria-and-
romania_ro

3. https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/25/rapoartele-
mcv-pe-justitie-pentru-romania-2007-2016--09-20-49

4. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:52008DC0494&from=EN

5. https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2010/RO/1-2010-401-
RO-F1-1.Pdf

6. http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-799_ro.htm

7. https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2012/RO/1-2012-410-
RO-F1-1.Pdf

8. https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/25/rapoartele-
mcv-pe-justitie-pentru-romania-2007-2016--09-20-49

9. https://www.dor.ro/ce-ar-trebui-sa-stii-despre-ordonanta-de-urgenta-
care-a-scos-oamenii-in-strada/ De Sorana Stănescu

10.https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf

11.https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm-2017-751_ro.pdf

12.http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6365_ro.htm

13.https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-
2018-com-2018-com-2018-851_ro.pdf

14.https://www.rfi.ro/justitie-107254-cel-mai-dur-raport-mcv-de-pana-
acum

15.https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-
2018-com-2018-com-2018-851_ro.pdf