UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
MASTERAT
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ EUROPEANĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IFR
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:

PRACTICĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Titlul referatului:
Relația dintre autoritățile deliberative și cele executive, de la nivel
local și județean, pe baza O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare.

Profesor de disciplină:
Lector. dr. SONERIU Laurențiu

STUDENT:
Molnár Fülöp
Anul: II

Anul universitar 2020-2021

Semestrul I
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul
administrativ
Necesitatea adoptării prezentul cod administrativ a avut în vedere angajamentele
constante și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii Europene,
precum și riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaționale ca
urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice, ținând cont de
disfuncționalitățile și problemele semnalate în mod constant de către autoritățile
administrației publice locale, ca urmare a neadaptării cadrului legal actual care
reglementează organizarea și funcționarea acestor autorități la realitățile socioeconomice
și la complexitatea și dinamica activităților aferente furnizării serviciilor publice esențiale
pentru cetățeni, în vederea aplicării principiului subsidiarității consacrat de Tratatul
Uniunii Europene și de Carta Autonomiei Locale, luând în considerare urgența atenuării
disparităților înregistrate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, prin creșterea
capacității administrative și a oportunităților de dezvoltare, precum și urgența
îmbunătățirii ratei de absorbție a fondurilor europene, din cadrul actualei perioade de
programare 2014-2020, inclusiv nevoia acută de luare a unor măsuri legislative în
vederea eliminării întârzierilor sau blocajelor înregistrate în derularea unor proiecte cu
finanțare nerambursabilă sau a unor proiecte de investiții – aspecte semnalate inclusiv de
către Comisia Europeană în cuprinsul Raportului de țară din anul 2019 privind România1.
Având în vedere apariția unor situații excepționale, a numeroase disfuncționalități
și chiar blocaje la nivelul unor unități administrativ-teritoriale în contractarea și
implementarea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, pentru derularea unor obiective
investiționale, cauzate de lipsa unor măsuri de simplificare și eficientizare a procesului
decizional și a procedurilor interne aferente organizării și funcționării autorităților
administrației publice locale, ținând seama de faptul că neadoptarea acestor măsuri în
regim de urgență și nerezolvarea unor probleme stringente, cu caracter sistemic, la nivelul
legislației cu impact asupra administrației publice, ar conduce la îngreunarea procesului
decizional și derularea procedurilor interne la nivelul unor unități administrativ-
teritoriale, în vederea punerii în aplicare a principiului subsidiarității, iar numeroase

1
„Fondurile UE reprezintă o mare parte a investițiilor publice din România. Începând din 2014,
transferurile de capital dinspre UE au reprezentat, în fiecare an, un sfert din cheltuielile cu investiții
publice și 1 % din PIB. După o scădere cauzată de începerea cu întârziere a noilor proiecte finanțate de
UE, absorbția s-a îmbunătățit până la sfârșitul anului 2018 (La data de 29 ianuarie 2019, rata absorbției
era de 26% dintotalul fondurilor alocate, față de media UE de 28 %.). UE a pus la dispoziție fonduri
pentru modernizarea infrastructurii României, dar execuția lor înregistrează întârzieri. Blocajele și
întârzierile recurente au încetinit punerea în aplicare a proiectelor de investiții finanțate de UE. Accesul la
fondurile UE a fost condiționat de reforme care să remedieze problemele politicilor structurale, însă aceste
reforme sunt încă într-un stadiu incipient, fiind afectate de gradul ridicat de volatilitate politică, de
angajamentul politic scăzut și de absența unei planificări pe termen lung. În plus, nu există un cadru de
gestionare strategică pentru investițiile publice finanțate de UE sau finanțate la nivel național. Absorbția
fondurilor UE este, de asemenea, frânată de capacitatea administrativă limitată în materie de pregătire și
implementare a proiectelor mari de investiții, la care se adaugă aplicarea ineficientă a normelor privind
gestionarea investițiilor publice, lipsa unei prioritizări reale, precum și procedurile de achiziții publice
lungi. În perioada de programare 2007-2013, România a beneficiat de fonduri considerabile din partea
UE, care s-au ridicat la 17 miliarde EUR, însă nu a fost în măsură să absoarbă aproximativ 1,6 miliarde
EUR din fondurile UE care îi fuseseră alocate inițial (Comisia Europeană, 2018l).
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf
colectivități locale s-ar afla în situația de a nu mai beneficia de accesul la servicii publice
de calitate, impactul socioeconomic fiind unul negativ prin neadoptarea prezentei
ordonanțe de urgență, luând în considerare angajamentele și termenele asumate de
România în relația cu Comisia Europeană cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri
de reformă majore în domeniul funcției publice, precum cele privind introducerea unui
concurs național la nivelul administrației publice centrale sau asigurarea unei evidențe
unice, complete și coerente a diferitelor categorii de personal din administrația publică,
precum și urgența luării unor măsuri pentru asigurarea premiselor de stabilitate,
independență și profesionalism în exercitarea funcțiilor publice, în considerarea faptului
că toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată2 Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de
urgență.

Administratia publică
Cuvântul administrație are originea din limba latină. Este compus din prepoziția
ad și minister = supus, servitor, la origine înțelegându-se o activitate subordonată pusă în
slujba cuiva.3 Minister = supus, servitor este și antonimul lui magister, majus, major, iar,
ca pereche implică un raport de subordonare a primului față de cel de-al doilea.
Prepoziția ad, care servește la formarea cuvântului înseamnă a sluji la ceva, sau a fi în
subordine față de cineva.4
Noțiunea de administrație publică are un dublu sens: unul de organizare și celălalt
de activitate.
Administrația publică în sens de organizare, desemnează un ansamblu de organe
care realizează o activitate specifică, iar în sens de activitate desemnează activitatea prin
care se execută legea sau se prestează servicii publice, în limitele legii.
O.U.G. nr. 57/2019 Codul administrativ art.3: Autoritățile administrației publice
locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile județene.
În art.3 alin.(3) din Constituție se prevede că teritoriul statului Român este
organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele
orașe sunt declarate municipii.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în
comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca
autorităţi deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Legea administrației publice locale nr. 215 din 23.04.2001 versiune consolidată la
data de 04.11.2014 reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi
organizarea şi funcționarea administrației publice locale. În sensul legii, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificații5:
- autorități deliberative = consiliul local, consiliul județean, Consiliul General
al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-
teritoriale ale municipiilor;
2
CONSTITUȚIE (*republicată*) Articolul 115 Delegarea legislativă alin.(4): Guvernul poate adopta
ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având
obligația de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.
3
D. Apostol TROFAN: Drept administrativ, vol.I. ed. a 2-a. Ed. C.H. Beck, București, 2008. p. 4.
4
R.N. PETRESCU: Drept administrative, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004. pp 19-21.
5
Verginia VEDINAȘ: Drept administrativ Curs universitar, Ediția a IX-a revăzută și actualizată, Editura
Universul Juridic, București, 2015. p.39-43.
 -autorități executive = primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al
municipiului București şi președintele consiliului județean;
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează şi
funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării
serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității şi al
consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. Prin
autonomie locală se înțelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităților administrației
publice locale de a soluționa şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităților
locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este
numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de
lege. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele şi atribuțiile,
precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului,
municipiului sau județului, după caz.
Conform Constituției prin art.121 alin. (1) autoritățile administrației publice, prin
care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și
primării aleși, în condițiile legii și prin art.122 alin. (1) consiliul județean este autoritatea
administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în
vederea realizării serviciilor publice de interes județean, acesta este ales și funcționează
în condițiile legii.

Înființarea autorităților deliberative

Consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene
se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe circumscripții
electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului,
în funcție de numărul locuitorilor comunei, orașului sau municipiului, raportat de
Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data
de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează6:

Numărul locuitorilor comunei sau ai oraşului Numărul consilierilor

până la 1.500 9
între 1.501 şi 3.000 11
între 3.001 şi 5.000 13
între 5.001 şi 10.000 15
între 10.001 şi 20.000 17
între 20.001 şi 50.000 19
între 50.001 şi 100.000 21
între 100.001 şi 200.000 23
între 200.001 şi 400.000 27
peste 400.000 31

De exemplu: numărul membrilor a Consiliului local Lunca de Jos (Harghita) se

compune din 15 consilieri aleși la alegerile locale din data de 27. septembrie 2020, având
comuna între 5.001 şi 10.000 număr de locuitori.

6
Art.28 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
 Dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene
cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel
puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin.
(3) din Constituția României și pot candida numai persoanele care au domiciliul pe
teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data
desfăşurării alegerilor, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1 1) din Legea nr.
334/2006 privind finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările
şi completările ulterioare.
Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului local
următorul jurământ în limba română: „Jur să respect Constituția şi legile țării şi să fac, cu
bună-credință, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor
comunei (oraşului, municipiului, județului)... Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali
validați au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre,
adoptată cu votul majorității consilierilor locali validați. După declararea ca legal
constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis
al majorității consilierilor locali în funcție, un preşedinte de şedință, pe o perioadă de cel
mult 3 luni, care va conduce şedințele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de
acesta.
Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război sau catastrofă. Consiliul local îşi exercită mandatul de la
data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. Se
întruneşte în şedințe ordinare, lunar, la convocarea primarului; se poate întruni şi în
şedințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul
membrilor consiliului. Şedințele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de
şedință, ales în condițiile prevăzute. Şedințele consiliului local sunt publice.
Consiliul local are inițiativă şi hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale
administrației publice locale sau centrale.
Exercită următoarele categorii de atribuții:
a) atribuții privind organizarea şi funcționarea aparatului de specialitate al
primarului, ale instituțiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăților
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, orașului
sau municipiului;
c) atribuții privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, orașului
sau municipiului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern şi extern.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul
majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare şi funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri
ale consiliului local:
 a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională,
zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităților şi
amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu
persoane juridice române sau străine.
Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al
consilierilor locali în funcție.
Hotărârile consiliului local se semnează de președintele de ședință, şi se
contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care președintele de
ședință lipsește sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5
consilieri locali. Secretarul unității administrativ-teritoriale va comunica hotărârile
consiliului local primarului şi prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare
de la data adoptării.
Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în
scris de către secretar şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la
cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoștință
publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data
comunicării oficiale către prefect.

Funcționarea autorităților executive

Autoritățile executive sunt primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului
București şi președintele consiliului județean.
Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și
primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se
aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal. Viceprimarii, precum și
vicepreședinții consiliilor județene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale,
respectiv consiliile județene.
Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de
către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz
de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
Comunele, orașele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar
municipiile reședință de județ au un primar şi 2 viceprimari, aleși în condițiile legii.
Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate
delega atribuțiile sale.
Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării
alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna
sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei, după îndeplinirea
prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1 1) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
Primarul depune în fața consiliului local jurământul prevăzut la art. 32 alin. (1).
 Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. Asigură respectarea
drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum
şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor şi
ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi
acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucțiunilor cu caracter normativ ale
miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale
prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa primarul
beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al
primarului este structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii.
Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici şi personal
contractual.
Primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;
b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
c) atribuții referitoare la bugetul local;
d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;
e) alte atribuții stabilite prin lege.
În exercitarea atribuțiilor referitoare la relația cu consiliul local, primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea
economică, socială şi de mediu a unității administrativ-teritoriale;
b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu
a unității administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

Relația dintre autorităţile deliberative și autorităţile executive este de a

susține autonomia locală a autorităților administrației publice locale de a soluționa
şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă,
treburile publice, în condițiile legii. Relația dintre cele două autorități administrative se
bazează pe colaborare, consilierii locali să participe la exercitarea funcțiilor autorităților
administrației din care fac parte sau pe le reprezintă, cu bună-credință și fidelitate față de
țară și de colectivitate care i-a ales; respectarea Constituției și legile țării, respectiv
regulamentul de funcționare a consiliului. Inițiativele şi hotărârile aduse, în condițiile
legii, în toate problemele de interes local să aibă efect în dezvoltarea teritoriului
administrativ, punerea unei fundament solid a societății locale.

Bibliografie
1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57/2019 privind Codul administrativ
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925
2. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-
country-report-romania_ro.pdf
3. CONSTITUȚIE http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/47355
4. D. Apostol TROFAN: Drept administrativ, vol.I. ed. a 2-a. Ed. C.H. Beck,
București, 2008.
5. R.N. PETRESCU: Drept administrative, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004.
6. Verginia VEDINAȘ: Drept administrativ Curs universitar, Ediția a IX-a revăzută
și actualizată, Editura Universul Juridic, București, 2015.
7. Legea administrației publice locale nr. 215/2001
https://edirect.e-guvernare.ro/Uploads/Legi/11683/Legea%20215%20din
%202001%20actualizata.pdf
8. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale
https://www.sts.ro/files/userfiles/Alegeri/Alegeri%20Locale%202020/legea-nr-
115-2015-pentru-alegerea-autoritatilor-administratiei-publice-locale-pentru-
modificarea-legii-administratiei-publice-locale-nr-215-2001-precum-si-pentru-
modificarea-si-completarea-legii-nr-39.pdf