Bine ai venit!

Bine ai venit la proiectul nostru „Învățarea fluxului de lucru de bază în Git”.

Până acum, am cochetat puțin cu Git pe ici, pe colo, dar este momentul să

stăpânim noțiunile de bază. Git este unul dintre cele mai importante

instrumente din viața unui dezvoltator. Nu contează dacă lucrezi pentru o

corporație multinațională sau programezi doar în timpul tău liber - vei

folosi Git.

În acest proiect vei învăța:

•ce reprezintă mai exact Git și GitHub.

•cum să creezi un profil de GitHub,

•ce este un repertoriu și cum să creezi unul,

•cum să accesezi lucrarea pe care o stochezi pe GitHub pe

calculatorul tău local,

•cum să urmărești schimbările din codul tău și să îți păstrezi fiecare

versiune în siguranță și

•ce este linia de comandă și cum o poți folosi pentru a face toate
magiile din Git.

Mai pe scurt, vom învăța noțiunile de bază din fluxul de lucru Git necesare

pentru a menține proiectele de programare complexe.

Gata? Haide să începem.

Explicând Git
Înainte de a putea trece la configurarea practică, este important să

înțelegi ce sunt Git și GitHub și la ce se folosesc. Explicațiile nu vor dura

mai mult de 5 minute, însă merită citite chiar dacă ești familiarizat cu Git

din lecțiile anterioare.

Ce este Git?

Git este „un sistem de control distribuit al versiunii, gratuit și cu sursă

liberă” (VCS). Un instrument VCS îți permite să păstrezi un istoric al

versiunilor cu toate iterațiile diferite ale proiectului tău pe măsură ce

avansezi. Le poți compara și confrunta cu ușurință pentru a vedea ce s-a

schimbat mai exact în fiecare pas. Poți reveni chiar la versiunea anterioară,

dacă ceva s-a încurcat destul de rău.

Cu alte cuvinte: oricând dorești, îi poți solicita lui Git să realizeze copii ale

tuturor fișierelor și folderelor din proiectul tău și să le pună deoparte în

siguranță. De acum încolo, poți accesa aceste versiuni precedente ale

codului tău oricând, așadar nu se va pierde nimic.

Un alt lucru grozav despre Git este că permite mai multor contribuitori

diferiți să lucreze pe același cod, urmărind și îmbinând perfect

schimbările pe care le introduce fiecare. Acest lucru este extrem de util

pentru echipe, dar momentan ne vom concentra doar pe partea care

te ajută să controlezi versiunile, din moment ce momentan încă lucrezi

singur. :)

Cum funcționează Git?

Când creezi un nou proiect cu Git, mai întâi creezi un repertoriu.

Gândește-te la acesta ca la o cutie care conține toate fișierele și folderele

tale legate de acel proiect. Git creează această „cutie” pe un server la

distanță (mai multe despre acesta imediat). Aceasta va fi copia master a

repertoriului.

După aceea, copiezi repertoriul pe calculatorul tău local (acest lucru se

numește clonare). Git urmărește ambele versiuni ale repertoriului: cea

locală de pe calculatorul tău și cea la distanță de pe server.

Din acel moment, poți fi liber să faci schimbări în repertoriul tău local.

Apoi, oricând vrei, îi poți solicita lui Git să adauge aceste schimbări în

repertoriul de la distanță, realizând astfel o nouă versiune.

În acest moment, Git realizează o copie a versiunii curente de la distanță

(pentru antemenționata păstrare în siguranță și controlul versiunii), apoi

compară codul tău local cu cel de la distanță. Acesta îți identifică

schimbările și le îmbină în repertoriul de la distanță.

Acum, repertoriul tău local și cel de la distanță sunt identice, iar versiunea

anterioară este stocată în siguranță și pe server.

Este evident de ce acest lucru este grozav: poți lucra în siguranță pe copia

ta locală și să ai toate versiunile accesibile în cloud. Dacă ceva nu merge

bine, poți reveni înapoi ușor și, dacă vrei să știi ce și când s-a schimbat, ai

o înregistrare completă a tuturor versiunilor anterioare.

Într-un flux de lucru normal, creezi o nouă versiune a codului tău de

fiecare dată când se întâmplă o schimbare semnificativă. Vom discuta

metodologia exactă pentru aceasta puțin mai târziu în proiect.

Explicând GitHub

Ce este GitHub?

Pentru a simplifica și mai mult: GitHub este un server la distanță, care

stochează repertoriile tale la distanță.

Desigur, este mai mult decât atât și e unul dintre cele mai influente site-uri

din comunitatea dezvoltatorilor. Acesta are o mulțime de funcții utile

pentru lucrul la proiecte, atât singur, cât și în echipă. Dar, pentru început,

este suficient să știi că este un serviciu de stocare a codului, care folosește

Git ca bază.

Există o mulțime de alte site-uri similare lui GitHub, care folosesc Git

pentru a manipula proiecte. Noi folosim GiHub deoarece are o

popularitate fără egal și este gratuit pentru proiectele cu sursă

deschisă.

Pe scurt

Git și GitHub îți permit să lucrezi fără teama de a-ți pierde lucrarea sau de

a-ți strica versiunea master.

Acum că înțelegi toate acestea, îți poți configura sistemul pentru tine. Vei

avea nevoie de un cont GitHub și de Git pe calculatorul tău local. Haide să

trecem la treabă.

Înregistrează-te pe GitHub
Mai întâi, trebuie să te înregistrezi pe GitHub. Dacă ai deja un cont acolo,

poți sări peste această lecție și continua cu următoarea.

Pasul 1: Creează-ți un cont personal

Haide să accesăm github.com și să ne înregistrăm pentru un cont gratuit.

Deschide github.com și apasă butonul „Sign Up” (Înregistrare) din colțul

din dreapta sus. Vei fi imediat redirecționat către prima pagină a

formularului de înregistrare:

Alege un nume de utilizator. Reține că în timp profilul tău

GitHub va fi un fel de portofoliu pe care potențialii angajatori
sau responsabilii cu resursele umane îl vor verifica înainte de a
te întâlni. Ar fi indicat să eviți un nume de utilizator precum
"porcul_ucigas” sau "prasleacelvoinic1981". Alege ceva simplu și
profesional.
Adaugă-ți adresa de e-mail. Vei primi un e-mail automat de
confirmare, pentru a fi sigur că ai introdus o adresă validă.
 Scrie o parolă. Te rog să nu folosești „parola” sau „12345”. Poți
mai mult de atât. :)
Când ești mulțumit, apasă butonul „Create an account” (Creare cont).

Pasul 2: Alege un abonament

Lasă bifată opțiunea „Unlimited public repositories for free.” (Repertorii

publice nelimitate gratuit) și apasă „Continue” (Continuare).

În planul gratuit, poți avea doar repertorii publice, ceea ce înseamnă că

oricine îți poate vedea lucrarea. Însă asta nu este nicio problemă.

Oricum vei dori să-ți prezinți proiectele, și doar vizualizarea lor este

deschisă publicului. Doar tu îți poți edita proiectele. Reține că GitHub

este un loc public, așadar comportă-te ca atare și totul va fi bine.

Pasul 3: Personalizează-ți experiența

Pe pagina următoare poți răspunde la câteva întrebări pe care GitHub le

va folosi pentru a personaliza platforma conform nevoilor tale. Poți

petrece un minut cu aceasta sau poți sări peste complet, depinde de tine.
Pasul 4: Sari peste tutorial

După ce ai completat sau ai sărit peste chestionar, vei fi redirecționat către

tutorialul GitHub.

Alege opțiunea „Start a project” (Începe un proiect) și sari peste tutorial.

Vom face propriul nostru tur. :)

Pasul 5: Verifică-ți e-mailul

Următoarea pagină îți va spune că trebuie să-ți verifici adresa de e-mail.

Mergi la contul tău de e-mail, găsește mesajul de la GitHub și dă clic pe

butonul „Verify email” (Verificare e-mail). Vei fi redirecționat la pagina de

conectare. Introdu-ți numele de utilizator și parola și conectează-te.

Felicitări, te-ai înregistrat cu succes pe GitHub! Mai departe, vom realiza

primul tău repertoriu.

Sarcină

Copiază numele tău de utilizator GitHub în casetă:

Creează primul tău repertoriu
După cum am discutat mai devreme, inima lui Git este repertoriul, „cutia”

care conține tot ce are legătură cu un anumit proiect. De fiecare dată când

începi un nou proiect, ar trebui să realizezi un repertoriu pentru a-l găzdui.

După cum vei vedea, realizarea unui repertoriu este destul de ușoară.

Haide să realizăm primul tău repertoriu acum.

Pasul 1: Conectează-te la GitHub

Dacă te-ai deconectat ultima dată, mergi la github.com și conectează-te cu

numele tău de utilizator și parola.

Pasul 2: Creează un nou repertoriu

Dacă încă nu ai făcut nimic pe platformă, iată mesajul cate te va

întâmpina:

Continuă și alege opțiunea „Start a project” (Începe un proiect).

 Mai târziu, aici vom găsi tabloul de bord cu un buton verde mare „New

repository” (Repertoriu nou), pe care trebuie să dai clic dacă vrei să

creezi un nou repertoriu.

Pasul 3: Configurarea detaliilor

Pe pagina următoare îți poți denumi repertoriul și seta câteva lucruri:

1.Denumește-ți repertoriul. Alege un nume care este scurt, ușor de

reținut și descriptiv. În acest caz particular, „test-repository” ar fi unul
bun. (Nu te îngrijora, îl vei șterge după ce vom termina lecția.)

2.Adaugă o scurtă descriere a proiectului tău. Aceasta este opțională,

dar îi va ajuta pe ceilalți să-și dea seama la ce lucrezi.

3.Stabilește vizibilitatea repertoriului tău. După cum am discutat, poți

alege doar „Public” pentru abonamentul gratuit, dar este în regulă.

4.Pornește repertoriul cu un README și alege licența pentru lucrarea

ta. (Pentru moment, este suficient să bifezi caseta și să lași totul așa
cum este, deoarece aceste opțiuni vor deveni importante mult mai
târziu în studiul tău.)

5.Când ești mulțumit de toate, apasă butonul „Create repository”

(Creare repertoriu).
Pasul 4: Fă cunoștință cu primul tău

repertoriu

Dacă totul a decurs bine, ar trebui să fii redirecționat către o pagină ca

aceasta:

Aceasta este pagina de pornire a repertoriului tău. Are trei blocuri

principale:

1.Poți ignora asta pentru moment, va deveni important mai târziu.

2.Aici vor apărea fișierele și folderele. După cum poți vedea, pentru
moment acest repertoriu are doar fișierul README.md.

3.Apropo, dacă ai un Readme, conținutul lui va fi arătat automat aici.

În general, este utilizat pentru a partaja unele informații despre
proiect astfel încât ceilalți să știe ce e ce.

În regulă, asta-i tot pentru moment, felicitări pentru primul tău repertoriu!

Amintește-ți că acum ai creat copia master a proiectului tău. În pasul

următor, trebuie să creezi copia locală pe propriul tău calculator, iar

pentru aceasta vei avea nevoie să instalezi Git pe calculatorul tău. Deci,

vom face asta mai întâi.

Sarcină

Copiază linkul repertoriului tău în casetă:

Instalează Git
Pentru a putea utiliza Git, trebuie să-l instalezi pe calculatorul tău.

Verifică dacă este deja instalat

Este posibil să ai deja Git instalat pe calculatorul tău. Pentru a verifica,

mergi la interfața liniei de comandă la alegere, scrie git și apasă Enter.

Ia stai, ce? Ce înseamnă linia de

comandă?

Linia de comandă este un instrument puternic de pe fiecare calculator, pe

care o poți folosi pentru a manipula fișiere, foldere și a rula programe de

la o interfață bazată pe text. Există diferite aplicații prin care poți accesa

linia de comandă de pe calculatorul tău, la fel cum există mai multe

browsere pe care le poți folosi pentru a naviga pe internet.

Pentru a evita bătăile de cap, vom utiliza CLI-ul încorporat (command line

interfaces - interfețele liniei de comandă) pe fiecare sistem:

•Terminal pe Mac și

•Powershell în Windows.

Pentru a accesa Terminal pe un Mac, mergi la Applications > Utilities

(Aplicații > Utilitare) și deschide aplicația de acolo. Sau folosește Spotlight

pentru a căuta Terminal și apoi apasă Enter.

Pentru a accesa Powershell, apasă pe butonul Windows sau deschide bara

de căutare Windows și caută Powershell. Apasă Enter când apare.

După cum poți vedea, acestea chiar sunt interfețe bazate pe text. Vei scrie

comenzi, iar calculatorul îți va afișa rezultate. Odată ce înveți noțiunile de

bază, este mult mai ușor să lucrezi cu acestea decât cu orice interfață

grafică.

Așadar, unde eram?

Acum că știi ce înseamnă o linie de comandă, poți verifica cu ușurință dacă

ai Git sau nu. Iar dacă nu îl ai, atunci îl poți instala ușor.
Pe un Mac

1.Deschide CLI, scrie git și apasă Enter.

2.Dacă ai Git instalat pe calculatorul tău, vei obține un text lung cu

potențiale comenzi. Însă dacă nu-l ai, o fereastră va afișa următorul
mesaj: „The 'git' command requires the command line developer
tools. Would you like to install the tools now?” (Comanda git necesită
instrumentele de dezvoltator pentru linia de comandă. Dorești să
instalezi acum instrumentele?) Da, vrei, dă clic pe Install (Instalare).

3.Așteaptă ca instalatorul să termine și gata.

În Windows

1.Deschide CLI, scrie git --version și apasă Enter.

2.Dacă ai Git instalat, ar trebui să obții numărul versiunii. În caz

contrar, vei primi un mesaj de eroare.

3.În acest caz, cea mai simplă opțiune este de a instala pachetul Git
pentru Windows. Accesează git-for-windows.github.io și descarcă
instalatorul. Deschide-l, instalează aplicația și apoi relansează
Powershell.

4.Scrie din nou git --version. Acum ar trebui să obții numărul versiunii.

Felicitări, ai Git instalat pe calculatorul tău. În următoarea sarcină, vom

completa procesul de setare prin configurarea identității Git.

Configurează-ți identitatea
Când lucrezi cu Git, sistemul trebuie să asocieze schimbările tale cu un

nume și o adresă de e-mail.

Setarea numelui tău de utilizator pe Git

Acesta nu este același lucru cu numele de utilizator GitHub. El servește

doar ca un identificator pe care Git îl va asocia cu fiecare schimbare pe

care o faci în cod. În general, este o idee bună să folosești numele tău real

ca nume de utilizator.

Deschide CLI și scrie următoarea comandă:

git config --global user.name "Mona Lisa"

Copy

Schimbă numele Lisa cu al tău, desigur.

Setarea adresei tale de e-mail în Git

Aceasta este adresa de e-mail pe care GitHub o folosește pentru a te

autentifica. Folosește aceeași adresă pe care ai folosit-o când te-ai

autentificat pe site. Deschide CLI și scrie următoarele:

git config --global user.email "email@example.com"

Copy

Cu propria ta adresă de e-mail, desigur.

Asta-i tot

Și cu aceasta ai un mediu Git complet configurat pe calculatorul tău. De

acum înainte, îți poți gestiona lucrarea chiar din linia de comandă.

Felicitări! :)

Introducere
În regulă, acum că totul este gata – ai un cont GitHub și unul Git pe

calculatorul tău – putem exersa fluxul de lucru Git.

Fluxul de lucru de bază reprezintă o serie de pași care te vor ajuta să

gestionezi proiecte complexe:

 1.Realizează un repertoriu pe GitHub pentru proiectul tău.

2.Clonează repertoriul pe calculatorul tău local.

3.Deschide repertoriul într-un editor de text. Creează fișiere și

foldere, lucrează la proiectul tău.

4.La fiecare etapă importantă, creează o versiune cu Git și încarcă-ți

schimbările în repertoriu.

5.Când ai un produs terminat, partajează-ți lucrarea cu GitHub

Pages.

Îți voi arăta fiecare pas în detaliu, în timp ce recreezi această pagină

simplă:
Haide să o facem!

Creează un alt repertoriu

Să începem cu începutul: ne trebuie un repertoriu.

Am acoperit deja asta în detaliu, așadar știi tot ce ai nevoie. Sarcina ta este

să realizezi un repertoriu pe propriul tău cont GitHub, numit simple-quote-

page.

Dacă trebuie să-ți împrospătezi memoria, te poți întoarce oricând la

sarcina în care ai creat primul tău repertoriu.

Sarcină

Copiază linkul repertoriului tău în casetă:

Clonează-ți repertoriul
Dacă totul a decurs bine, ar trebui să vezi ceva asemănător:

Acum, trebuie să clonezi acest repertoriu pe calculatorul tău local. Pentru

a face asta, urmează pașii de mai jos:

 1.Apasă butonul „Clone or download” (Clonare sau descărcare) de pe
pagina repertoriului.

2.Poți vedea un URL în caseta text – ia-l. (Fie prin evidențiere, fie prin
copiere, fie doar prin apăsarea micului buton „Copy to clipboard”
(Copiază în clipboard) de lângă URL.)

3.Deschide linia de comandă... Și trebuie să facem un ocol rapid aici.

Navigarea sistemului de fișiere cu CLI

Ce vrem să facem acum este să copiem repertoriul de la distanță (în

esență un folder) undeva pe calculatorul tău. Ideal ar fi în folderul

principal Projects. Pentru a face aceasta, trebuie să navigăm în acel folder

mai întâi, folosind linia de comandă. Dar, înainte de toate acestea, trebuie

să știi unde te afli acum.

În mod implicit, CLI se deschide la cel mai de sus nivel al sistemului tău de

fișiere. Poți ști mereu unde te afli, folosind comanda pwd (print working

directory - afișare director de lucru). Încearcă. Deschide CLI, scrie pwd și

apasă pe Enter. Ar trebui să obții calea completă a directorului tău

curent: Users/your-username.

Este frumos, dar trebuie să cunoaștem și ce alte directoare (foldere) se

află în acel director pentru a putea ști opțiunile pe care le avem pentru

navigare. În acest scop, poți folosi comanda ls (list). Încearcă să o introduci

în CLI și apasă pe Enter.

Linia de comandă va afișa fiecare director din interiorul directorului tău

curent. De exemplu, iată ecranul meu:

Acum, poți folosi comanda cd (change directory - schimbare director)

pentru a trece de la un director la altul. De exemplu, aș putea folosi linia cd

Documents și mă va duce în folderul meu Documents.

Încearcă. Alege un director dintre cele listate și accesează-l cu comanda cd.

Super, nu-i așa? :) În regulă, acum să ne apucăm de treburile serioase: ești

gata să accesezi folderul tău principal Projects. Dar, mai întâi, haide să

revenim la punctul de început.

Revino la cel mai de sus folder. Poți face aceasta scriind

următoarele: cd .. și apăsând Enter. Această comandă te va duce cu un pas

înapoi în sistemul de fișiere. În esență, acesta este „butonul înapoi” din

CLI.

Accesarea folderului Projects

1.Află unde ai stocat folderul folosind browserul de fișiere tradițional

(Finder pe Mac, Explorer în Windows).
 2.Întoarce-te la CLI-ul tău și navighează la folder folosind

comanda cd.

3.Folosește comanda pwd pentru a te asigura că ai ajuns la locul

potrivit.

Poți uni pașii pe care i-ai urma pentru a ajunge la folder folosind calea

completă corespunzătoare. De exemplu, dacă folderul meu principal s-ar

afla înăuntrul folderului Documents, aș putea scriecd Documents/My-

projectsîn loc de cd Documents, apoi cd My-projects.

Înapoi la clonare

În regulă, acum că poți naviga în sistemul tău de fișiere și ai sosit la locul

potrivit, este momentul să copiezi repertoriul în folderul tău Projects:

1.Ia URL-ul din nou din GitHub.

2.Schimbă cu CLI-ul tău și asigură-te că te afli în folderul Projects

(pwd).

3.Scrie următoarele: git clone https://your-url.com

4.Apasă Enter.

Poți lipi URL-ul prin apăsarea Ctrl + V (sau Cmd + V pe Mac).

 Este posibil ca Git să solicite să-ți introduci parola GitHub. Fă asta și

apasă Enter.

Dacă totul a decurs bine, ar trebui să vezi un mesaj asemănător, iar

cursorul ar trebui să apară sub el:

Cloning into 'simple-quote-page'...

remote: Counting objects: 3, done.
remote: Total 3 (delta 0), reused 0 (delta 0), pack-reused 0
Unpacking objects: 100% (3/3), done.
Copy

Dacă vezi asta, înseamnă că ai clonat cu succes primul tău repertoriu de la

distanță pe calculatorul local. Felicitări!

Poți verifica aceasta prin utilizarea comenzii ls. Noul folder ar trebui să

apară în listă.

În următoarea sarcină, vom construi pagina noastră în repertoriu.

Adaugă structura de bază a

fișierului
Un memento rapid – vrem să construim această pagină în următorii pași:
Te rugăm să-ți deschizi CLI-ul (dacă l-ai închis) și să navighezi la

directorul simple-quote-page. Apoi, lansează editorul tău de text ales și

deschide folderul și acolo.

Dacă nu ești familiarizat cu editoarele de text pentru desktop, consultă

proiectul nostru despre ele înainte de a continua cu această sarcină. În

caz contrar, capitolele următoare pot deveni foarte confuze destul de

repede.

Adăugarea structurii de bază a

fișierului

Acesta este un site destul de simplu, care are numai un fișier index.html,

unul main.css și un folderassets. Te rugăm să le creezi, să adaugi HTML

boilerplate standard la index.html, apoi să unești laolaltă fișierele HTML și

CSS.
 Dacă vrei să îți reîmprospătezi cunoștințele, iată structura de bază

(barebones boilerplate) pe care fiecare element HTML ar trebui să o

aibă:

<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8">
<title></title>
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-
scale=1">
</head>
<body>

</body>
</html>
Copy

Când ești gata, apasă pe butonul „Înainte” de mai jos.

Creează prima ta înregistrare

Deci, ai creat structura de bază a fișierului. Pentru întregul proiect, aceasta

este o etapă, prin urmare o bună oportunitate de a-ți sincroniza lucrarea

cu repertoriul de la distanță GitHub și de a realiza o copie a versiunii.

Iată pașii pentru a realiza aceasta:

Pasul 1: Pregătește-ți schimbările

1.Salvează-ți fișierele în editorul de text.

2.Schimbă la CLI-ul tău și asigură-te că te afli în folderul proiectului

corespunzător.

Pasul 2: Verifică starea proiectului

Scrie git status și apasă Enter. Ar trebui să obții ceva asemănător

următorului mesaj:

$ git status
On branch master
Your branch is up-to-date with 'origin/master'.
Untracked files:
(use "git add <file>..." to include in what will be committed)

assets/
index.html
main.css

nothing added to commit but untracked files present (use "git

add" to track)
$
Copy

Comanda git status îți arată starea curentă a repertoriului local în contrast

cu cel de la distanță:

•Prima linie îți spune că te afli pe master branch (ramura master).

Pentru moment, poți ignora asta deoarece vom discuta despre

branching mai târziu.

•A doua linie îți spune că deții tot ce are și repertoriul de la distanță.

Ești la zi cu versiunea master.

•Partea „Untracked files” (Fișiere neurmărite) îți arată schimbările tale

locale. Ai creat două fișiere și un folder. De asemenea, Git îți spune că
aceste fișiere și schimbările lor nu sunt încă adăugate la înregistrarea
ta.

O înregistrare (commit) este suma schimbărilor pe care dorești să le

încarci în repertoriul de la distanță.

Înainte de a putea adăuga aceste fișiere la o înregistrare, trebuie să știi că

Git manevrează fișierele tale în trei etape separate:

1.Primul este working directory (directorul de lucru) de pe calculatorul

tău local. (În acest caz, folderul simple-quote-page.) Poți face

schimbări fișierelor din directorul de lucru, apoi – când ești gata –

trebuie să le muți la așa-numita staging area (zonă de așteptare).

 2.Acesta este un loc teoretic între directorul de lucru și remote

repository(repertoriul de la distanță). Odată ce ai mutat totul în zona

de așteptare, îl poți împacheta în commit și încărca („push”) apoi în

repertoriul de la distanță.

3.Repertoriul la distanță este a treia și ultima etapă din acest proces.

Iată o imagine din documentația oficială GitHub, care rezumă
aceasta destul de bine:

Etapa 3: Adaugă schimbările tale la

zona de așteptare

Îți poți adăuga fișierele la zona de așteptare, folosind comanda git add.

Există două modalități de a face aceasta:

•poți adăuga fișiere unice prin git add your-file-name.extension sau

•poți adăuga fiecare schimbare dintr-odată cu comanda git add --all.

(Sunt două liniuțe înainte de „all”.)

Probabil că vei folosi mai mult a doua modalitate, cel puțin în viitorul

apropiat.
Încearcă. Schimbă la CLI-ul tău, scrie git add --all și apasă Enter.

Nu vei obține nimic înapoi în linia de comandă. Asta-i în regulă, ne

așteptam la așa ceva.

Pasul 4: Creează o înregistrare

Acum, fișierele tale se află în zona de așteptare. Este timpul să le grupăm

într-o înregistrare.

Scrie git commit -m "add base file structure" (adăugare structură de bază a

fișierului) și apasă Enter. Ar trebui să primești un mesaj care detaliază

schimbările tale: câte fișiere sunt schimbate, care fișiere mai exact etc. În

acest moment, schimbările tale sunt gata de a fi încărcate în repertoriul de

la distanță.

Partea dintre ghilimele se numește commit message (mesaj de înregistrare).

Un bun mesaj înregistrat este scurt, descrie schimbările care sunt aduse

repertoriului de către înregistrare și este scris în engleză. Fii atent la

scrierea corectă a unui mesaj înregistrat – va fi un obicei util dacă vrei să

lucrezi cu alți dezvoltatori.

Pasul 5: Încarcă-le în repertoriul de la

distanță

În termenii din Git, încărcarea schimbărilor se

numește pushing (împingere). Aceasta se reflectă în comanda pe care o

folosim pentru a face asta: git push.

Încearcă și scrie git push, apoi apasă Enter. Calculatorul tău va lucra puțin și

eventual va afișa ceva asemănător în linia de comandă:

$ git push
Counting objects: 6, done.
Delta compression using up to 4 threads.
Compressing objects: 100% (5/5), done.
Writing objects: 100% (6/6), 2.22 MiB | 251.00 KiB/s, done.
Total 6 (delta 0), reused 0 (delta 0)
To https://github.com/your-username/simple-quote-page.git
commit-number-1..commit-number-2 master -> master
$
Copy

Când vezi aceasta, felicitări. Schimbările tale sunt încărcate în repertoriul

de la distanță și noua ta versiune a paginii este stocată în siguranță

acolo. :)
 Dacă vrei să verifici acest lucru, mergi la repertoriul tău de pe GitHub.

Ar trebui să vezi fișierele și folderul acolo și, dacă deschizi fila

„Commits”, poți vedea mesajul înregistrat și alte informații.

Când să utilizezi commit?

Felicitări din nou, ai terminat prima ta înregistrare cu succes. :) Haide să

recapitulăm rapid fluxul de lucru din nou:

1.Lucrează la codul tău, creează fișiere, foldere, fă modificări. Când

ajungi la o etapă, salvează totul și schimbă la CLI-ul tău.

2.Navighează la folderul proiectului.

3.Scrie git status pentru a verifica starea repertoriului tău local.

4.Scrie git add --all pentru a adăuga toate schimbările tale în zona de

așteptare.

5.Scrie git commit -m "your-commit-message" pentru a crea o înregistrare

cu schimbările tale.

6.Folosește git push pentru a împinge (=încărca) schimbările tale în

repertoriul de la distanță.

7.Continuă tot așa până ce termini.

Cum știi când să înregistrezi?

Nu există nicio regulă strictă pentru frecvența înregistrării, însă există

diferite școli de gândire.

Două dintre cele mai proeminente sunt triburile „înregistrează când ai

terminat ceva” și „înregistrează la fiecare X minute”. Cel dintâi susține

înregistrarea după ce ai terminat o parte din proiectul tău, precum o

componentă de pe o pagină sau o nouă funcție dintr-un program. Cel de-

al doilea, însă, zice să înregistrezi la fiecare X (de exemplu, 15) minute sau

ceva asemănător, indiferent de starea ta.

Ambele filosofii au avantaje și dezavantaje, susținători și oponenți. Alege-o

pe cea care îți place mai mult, și nu uita să întrebi care e politica commit-

urilor pe Git când începi să lucrezi la o companie nouă.

În caz contrar, singura regulă cu adevărat importată este de a utiliza cu

regularitate commit și push.

Este rândul tău

În regulă, acum că știi fluxul de lucru de bază Git este momentul să îl

practici. Pagina ta demo este departe de a arăta precum cea din exemplu

– continuă și termin-o.
Realizează replica exactă a site-ului exemplificat și încarc-o în repertoriul

tău în cel puțin 3 înregistrări.

După ce ai terminat, îți voi arăta cum să-ți publici lucrarea folosind GitHub

Pages.

Publică folosind GitHub Pages

Dacă ai terminat de replicat pagina, haide s-o arătăm lumii.

Dacă te-ai încurcat undeva pe drum, uită-te la repertoriul nostru și

termină-ți sarcina cu ajutorul acestuia.

Publicarea pe internet cu GitHub Pages

Publicarea a ceva pe internet era complicată odinioară. Trebuia să cumperi

spațiu de stocare de la o companie, apoi să cumperi un nume de

domeniu, să le asociezi pe ambele împreună, apoi să-ți încarci fișierele și

folderele prin FTP, apoi să configurezi tot dintr-o pagină de administrator

mai puțin avansată.

În comparație cu aceasta, GitHub Pages este ca magia. Trebuie doar să dai

cinci clicuri pentru a publica site-ul tău web întregii lumi. Iată cum:
 1.Accesează repertoriul tău de pe GitHub (în acest caz, cel cu pagina
ta simplă cu citat).

2.Deschide fila „Settings” (Setări), care se află în bara de meniu a

repertoriului.

3.Derulează în jos la secțiunea „GitHub Pages”.

4.Deschide meniul derulant „Source” (Sursă) și alege ramura master.

Apasă pe Save (Salvare).

5.Ai terminat.

Nu glumesc. Pagina se va reîncărca, iar în partea de sus a secțiunii „GitHub

Pages” vei vedea un banner verde cu textul Your site is published at

https://your-username.github.io/repository-name/ (Site-ul tău este publicat la...).

URL-ul duce la site-ul tău și este un link public. Poți trimite asta prietenilor

tăi sau mamei tale pentru a arăta ce ai construit.

Ți-am spus, este magic. :)

Câteva dezavantaje

Deși GitHub Pages este grozav, acesta nu vine fără limitări:

•Nu poți publica aplicații web pe acesta deoarece nu poate găzdui

baze de date.

•Nu poți publica orice pe el. Există anumite tipuri de conținut care nu
sunt permise de către Termenii și condițiile GitHub.
GitHub Pages nu este locul lansării unui magazin online, însă este perfect

pentru proiectele de învățare, site-ul web personal, blogurile și chiar site-

urile web complexe pentru compania, produsele și serviciile tale.

Dacă dorești, poți folosi un domeniu personalizat pentru site-ul tău

publicat cu GitHub Pages. Un vizitator nici măcar nu va știi că

vizualizează un site găzduit pe GitHub, ci va fi precum orice alt site

profesional din lume. Dacă ești interesat, iată un ghid detaliat (în

engleză).

Sarcină

Copiază URL-ul paginii tale publicate aici:

Extra Credit
Ei bine, cu aceasta încheiem lecțiile noastre de bază în Git. Dar, înainte de

a face o recapitulare, voiam să îți ofer câteva provocări pentru a-ți

îmbunătăți aptitudinile în Git.

Pagina noastră simplă cu citat este o bună versiune 1.0, însă are unele

zone unde poate fi îmbunătățită:

•Când schimbi la o vedere mobilă, textul este greu de citit, prea mare
și nu foarte bine amplasat.
 •La rezoluție mai mare, pe ecranele mai mari (cel mai important pe
1920x1080 de pixeli, aceasta fiind una dintre cele mai folosite
rezoluții), citatul se află prea sus pe pagină. Nu arată bine aranjat.

•Întreaga pagină ar trebui să fie rearanjată conform principiilor

priorității dispozitivelor mobile.

•Și, dacă te simți foarte, foarte grijuliu, ai putea să găsești citatul în

diferite limbi și să pui un selector de limbă în partea de josa paginii.
În acest fel, vizitatorii ar putea să schimbe în limba lor nativă și să
citească citatul în aceasta.

O modalitate simplă de a o rezolva pe cea din urmă este recrearea

paginii în limbile respective și punerea unei navigări simple în partea

de jos, care trimite la diferitele versiuni. Trebuie să te documentezi

puțin despre cum să legi laolaltă paginile, desigur, dar acestea vor fi

cunoștințe valoroase și pe viitor.

Pe măsură ce lucrezi la aceste provocări, poți folosi Git pentru a urmări,

înregistra și încărca schimbările tale în repertoriu.

Aceste sarcini sunt complet opționale, nu trebuie să le faci dacă nu

vrei. Dar, dacă le faci, cu siguranță te vor ajuta să-ți fixezi ceea ce am

învățat mai bine, în timp ce-ți practici și câteva abilități HTML și CSS.
Finalizarea
Ei bine, acesta este sfârșitul proiectului „Învățarea fluxului de lucru de

bază în Git”.

Pe parcursul cursului acestui proiect, ai învățat:

•ce sunt Git și GitHub și care este scopul lor,

•cum să configurezi un mediu de lucru Git,

•ce este un repertoriu și cum să creezi unul,

•cum să adaugi, să înregistrezi și să încarci schimbările tale într-un

repertoriu la distanță de la linia de comandă, și

•cum să-ți publici lucrarea folosind GitHub Pages.

Felicitări, stăpânești acum unul dintre cele mai importante instrumente

din viața unui dezvoltator. :)

Poate că ai auzit de termenii „branching” („încrengătură”) și „pull

request” („solicitare pull”) în legătură cu Git. Aceștia reprezintă alte

funcții importante, dar sunt folosite aproape în exclusivitate în setările

pentru echipă. Le vom dedica un întreg alt proiect când vor deveni mai

relevante. Pentru moment, nu trebuie să-ți faci griji.

În regulă, asta-i tot. Bine lucrat, ne vedem în următorul proiect!