Ingrijirea pacientului cu

Pneumonie acuta
 Cuprins

Cap.I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

1.1 Anatomia Aparatului Respirator
1.2 Fiziologia Aparatului Respirator

Cap.II. PNEUMONIA acuta

2.1 Definitie
2.2 Etiopatogenie
2.3 Anatomie Patologica
2.4 Tablou Clinic
2.5 Diagnostic
2.6 Evolutie. Complicatii
2.7 Forme Clinice Ale Pneumoniei Virale
2.8 Tratament

Cap.III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA

PACIENTILOR CU PNEUMONIEI acute
3.1 Rolul Asistentei Medicale In Profilaxie
3.2 Rolul Asistentei Medicale In Asigurarea Confortului Si Conditiilor De Mediu
3.3 Rolul Asistentei In Semiologie
3.4 Rolul Asistentei Medicale In Dignosticare
3.5 Rolul Asistentei Medicale In Monitorizarea Functiilor Vitale
3.6 Rolul Asistentei Medicale In Administrarea Tratamentului

PREZENTAREA CELOR TREI CAZURI CLINICE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
CapI. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI
RESPIRATOR

Totalitatea organelor care asigură mecanismul respiriaţei , cu rolul de a asigura aportul de

O2 şi de a elimina CO2 alcătuiesc aparatul respirator .

Aparatul respirator este format din:

I. Căile respiratorii aeriene superioare :

- Fosele nazale ;

- Faringe ;

- Laringe ;

- Trahee ;

II. Căile respiratorii inferioare :

- Plămânii ;

- Arborele bronşic – bronhii ;

- Bronhiole ;

- Sacii alveolari .
a.Nasul si cavitatea nazala

Nasul reprezintă primul segment al căilor respiratorii cu rol dublu funcţional : respirator
şi olfactiv. Este o formaţiune mediofacială de forma unei piramide cu baza în jos , despărţită de
septul nazal în două cavităţi , numite fosele nazale. Acestea comunică cu sinusurile şi faringele
prin două orificii largi .

Cavităţile nazale sunt căptuşite de o mucoasă foarte bogat vascularizată şi împărţită

funcţional în două regiuni :

- treimea superioară : mucoasa olfactivă ;

- partea inferioară : mucoasa respiratorie .

b. Faringele

Este un conduct muculo–membranos , situat posterior în cavitatea bucală şi înaintea

coloanei vertebrale , care reprezintă segmentul de încrucişare a căii respiratorii cu cea digestivă .
 Este divizat în trei etaje :

- nazofaringe ;

- orofaringe ;

- laringofaringe .

Este alcatuit din:

- tunica externă de înveliş (adventicea faringelui) ;

- tunica musculară (muşchi) .

La nivelul său activează plexul faringian , o reţea de nervi ce coordonează pătrunderea

aerului în plămânii şi a hranei în esofag .

Amigdalele formează inelul limfoepitelial al faringelui .

c.Laringele

Este alcătuit dintr-un schelet cartilaginos, de formă triunghiulară, cu baza în sus , ce

deserveşte funcţia respiratorie şi pe cea de fonaţie .

Este situat :

- sub osul hioid ;

- deasupra traheei ;

- înaintea esofagului ;

- pe linia mediană a gâtului , în dreptul vertebrelor C5, C6 .

d.Traheea

Este un tub fibrocartiloginos ce începe la nivelul vertebrei C6 şi se termină în cavitatea

toracică la nivelul vertebrelor T4, T5 .

Este situată :
 - în faţa esofagului ;

- înapoia marilor vase sanguine .

Este formată din 15-20 semi-inele cartilaginoase a căror parte dorsală este înlocuită de un
muşchi neted transversal .

Este captuşită cu două tunici :

- tunica externă – fibro-musculo-cartilaginoasă ;

- tunica internă – mucoasa ciliată .

Traheea se bifurcă în partea inferioară , la nivelul ultimului inel traheal, cu cele doua
bronhii principale .

e.Arborele bronsic

Este format din căile respiratorii extra şi intra-pulmonare , constituind un sistem de tuburi
ce servesc la tranzitul aerului .

La nivelul T4 , traheea se împarte în două bronhii : dreaptă şi stangă . Aceste bronhii

pătrund în plămâni prin hil , unde se vor ramifica intra-pulmonar , formând arborele bronşic : la
dreapta în trei bronhii lobare (superioară , mijlocie şi inferioară) , iar la stanga în două bronhii
lobare (superioară şi inferioară) .

Bronhiile principale se ramifică progresiv în bronhii lobare , apoi în bronhii terminale ,

care se continuă cu canale alveolare (ai căror pereţi prezintă dilataţii în formă de saci) , saci
alveolari în care se deschid alveolele pulmonare .
f.Plamanii

Sunt organe pereche , situate în cavitatea toracică prin care se realizează schimbul de
gaze : O2 şi CO2 .

La exterior sunt înveliţi într-o membrană seroasă numită pleură , care este de două tipuri :

- pleura viscerală - ce acoperă plămânul ;

- pleura parietală - ce acoperă pereţii cavităţii toracice .

Cavitatea pleurală este virtuală , în general devenind patologică în urma acumulării între
cele două foiţe a unor produse ca :

- sange - hemotorax ;

- lichid - hidrotorax ;

- aer - pneumotorax ;

- puroi - piotorax ;

- limfă - kilotorax .

Plămânul este alcătuit din :

I. Lobii pulmonari sunt unităţi morfologice mari , delimitate prin scizuri :

- plămânul drept are două scizuri - trei lobi ;

- plămânul stâng are o scizură - doi lobi .

II. Segmentele sunt unităţi morfologice delimitate imperfect prin septuri conjunctive.
Acestea sunt alcătuite din lobuli .

III. Lobulul este o formaţiune anatomică , constituită din :

1. ramificaţii ale bronhiilor şi vaselor de sânge înconjurate de ţesut conjunctiv ;

2. acini pulmonari sunt constituiţi din :

 a. bronhiola respiratorie ;

b. canale alveolare ;

c. alveole pulmonare - reprezintă suprafaţa de schimb a plămânului .

Peretele alveolar este adaptat schimburilor de gaze şi este format din :

- epiteliu alveolar unistratificat aşezat pe o membrană bazală ;

- ţesut conjunctiv - bogat în fire elastice în care există o reţea de capilare provenite din
ramurile terminale ale arterei pulmonare .

Vascularizaţia plămânului este :

I. Nutritivă :

- face parte din marea circulaţie ;

 - este asigurată de arterele şi venele bronşice .

Venele drenează sânge în vena cavă superioară .

II. Funcţională :

- asigură schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sânge (mica circulaţie) ;

Reţeaua nervoasă a plămânului este reprezentată de :

- fibre motorii parasimpatice provenite de la nervul vag ;

Fiziologia respiratiei

Respiraţia reprezintă funcţia prin care organismul ia din mediul său de viaţă O2 şi elimină
CO2 .

MECANISMUL RESPIRAŢIEI - este asigurat de scheletul cutiei toracice şi muşchii

respiratori .

Modificarea volumului cutiei toracice permite pătrunderea aerului în plămâni fiind

realizată prin contracţia muşchilor ridicători ai coastelor . Revenirea la poziţia iniţială se
realizează sub acţiunea muşchilor ridicători ai coastelor .

Diafragmul este cel mai important muşchi respirator contribuind la micşorarea volumului
cutiei toracice în repaus , iar prin contracţie la mărirea acesteia.

Datorită elasticităţii lor şi presiunii negative existente între foiţele pleurale , plămânii
urmează expansiunea cutiei toracice .

TIPURI DE RESPIRAŢIE FIZIOLOGICĂ :

I.Respiraţia de tip costal - este cea în care , la mişcările respiraţiei contribuie mai ales
muşchii costali . Acest tip este caracteristic femeilor .

II.Respiraţia de tip abdominal - este cea în care rolul cel mai important îl are
diafragmul . Această respiraţie este caracteristică barbaţilor şi copiilor mici .
 MIŞCĂRILE RESPIRATORII - reprezintă totalitatea mişcărilor respiratorii care
permit pătrunderea aerului în plămâni şi eliberarea lui în afară , realizând inspiraţia şi expiraţia .

I.Inspiraţia - constă în contracţia muşchilor inspiratori , având drept rezultat mărirea de

volum a cutiei toracice . Plămânii urmează expansiunea cutiei toracice , presiunea
intrapulmonară scăzând cu 2-3 mmHg faţă de cea atmosferică , iar aerul atmosferic pătrunde în
plămâni .

II. Expiraţia - este un proces pasiv, ce constă în revenirea cutiei toracice la volumul
iniţial în momentul în care muşchii inspiratori se relaxează , plămânii se contractă . Are loc o
creştere a presiunii intrapulmonare cu 2-4 mmHg faţă de cea atmosferică , ceea ce permite ca o
parte din aerul introdus anterior sa fie expulzat .

Inspiraţia şi expiraţia realizează ventilaţia pulmonară .

Numărul mişcărilor respiraţiei în stare de repaus este :

- 16 respiraţii/minut la barbaţi ;

- 18 respiraţii/minut la femei .

Etapele respiratiei

I.Etapa pulmonară - reprezintă perioada în care aerul pătrunde prin căile respiratorii la
plămâni şi se distribuie la alveolele pulmonare .

II. Etapa sanguină – reprezintă transportul oxigenului şi dioxidului de carbon de către

sânge .

III. Etapa tisulară - reprezintă schimbul de gaze din sânge şi ţesut cu ajutorul unui
sistem complex enzimatic , în urma căreia oxigenul este cedat ţesuturilor , în vederea asigurării
proceselor de ardere , iar dioxidul de carbon este încorporat în sânge pentru a fi eliminate .
 CAP.II. PNEUMONIA ACUTA

2.1.Definitie
Pneumonia acuta este o boala cauzata de virusuri , care apare de regula in epidemii ,dar pot fi si
sporadice , reprezentand procesul inflamator acut de la nivelul
interstitiului pulmonar care poate fi asociat sau nu cu alveolita , a carui cale de transmitere este
aerogena si favorizata de aglomeratiile populationale .

2.2 Etiopatogenie

Virusurile reprezinta cea mai importanta cauza: influenza (gripa), adenovirus, rinovirus,
citomegalovirus, virusul herpetic simplex, hantavirus etc.

2.3 Anatomie Patologica

Evoluţia procesului inflamator se desfăşoară tipic în 4 stadii :

I. Stadiu de congestie : se caracterizează prin constituirea unei alveolite catarale , cu spaţiu

alveolar ocupat de exudat bogat în celule descuamate , rare neutrofile şi numeroşi germeni.
Capilarele sunt hiperemiate , destinse , iar pereţii alveolari îngroşaţi .

II. Stadiu de hepatizaţie roşie : se produce după 24-48 de ore . Plămânul în zona afectată se
aseamănă în mare cu ficatul , are consistenţă crescută şi culoare roşie-brună . În spaţiul alveolar
se găsesc fibrină , numeroase neutrofile , eritrocite şi germeni . Septurile alveolare prezintă edem
, infiltrat leucocitar , eritrocite şi germeni . De regulă , leziunea de hepatizaţie se asociază cu
pleurită fibrinoasă sau fibrinopurulentă .

III. Stadiu de hepatizaţie cenuşie : marchează începerea procesului de rezoluţie a leziuni . Se

produce un proces de liză şi dezintegrare a eritrocitelor şi leucocitelor , concomitent cu o intensă
fagocitoză a germenilor de către macrofagele alveolare şi polimorfonucleare şi liza reţelei de
fibrină sub acţiunea enzimelor leucocitare .
IV. Stadiu final , de rezoluţie : urmează cazurilor necomplicate . Exudatul alveolar este digerat
enzimatic şi este fie resorbit , pe cale limfatică , fie eliminat prin tuse .

2.4 Tablou Clinic

Debutul afectiunii poate fi :

- insidios
- precedat de o infectie de cai respiratorii superioare ;
- brusc
- in plina stare de sanatate
Simptomele dupa care putem caracteriza pneumonia virala sunt :
- stare generala modificata ;
- cefalee severa ;
- obstructie nazala ;
- batai ale aripilor nazale ;
- coriza ;
- tuse uscata persistenta , apoi productiva ;
- dispnee cu tahipnee ;
- mialgii ;
- durere toracica ;
- febra ;
- oboseala ;
- indispozitie ;
- anorexie
 2.5 Diagnostic

 
Diagnosticul de pneumonie acuta se bazeaza in general pe anamneza :
- din anamneza reiese ca pacientul prezinta simptomele caracteristice :
- stare generala alterata ;
- cefalee ;
- tuse uscata ;
- febra moderata ;
- rinoree ;
- dispnee cu tahipnee ;
-   examenul clinic in pneumonia virala evidentiaza discrepanta dintre severitatea simptomelor
subiective si saracia datelor obiective :
- la auscultatie se urmaresc modificarile stetacustice pulmonare ce pot sa apara , cum sunt :
ralurile ronflante , sibilante si subcrepitante ;
- murmurul vezicular este de obicei nemodificat .
- investigatiile biologice cerute sunt :
- hemoleucograma ;
- VSH ;
- CRP ;
- eozinofilie ;
- calcemie ;
- examen faringian ;
- examen nazal ;
- hemoculturi .
- investigatii paraclinice efectuate :
- radiografia pulmonara .
 2.6 Evolutie. Complicatii

Pneumoniile virale se complica cel mai des cu pneumonii bacteriene si mai rar cu
miocardite,pericardite , pleurezii , meningoencefalite , tromboembolii .Vindecarea apare in 10-
14 zile

2.7 Forme Clinice Ale Pneumoniei Acute

Forme clinice particulare

Pneumonia cu VSR - cea mai frecventa forma de pneumonie virala intalnita in primii 3 ani de
viata ai copilului, frecventa in sezonul rece. 
Infectia cu VSR determina la sugar si copilul mic bronsiolita si pneumonie interstitiala virala, iar
la copilul mare infectii de cai respiratorii superioare. Atelectazia segmentara, de lob mediu sau
superior drept poate complica evolutia pneumoniei cu VRS.
Pneumonia cu virusul parainfluenzae 
Virusul parainfluenzae tip 3, cu evolutie endemica, reprezinta a doua cauza de pneumonie virala
la sugar si copil in primii 3 ani de viata (dupa VSR), iar tipurile 1 si 2 ale acestui virus determina
epidemii de pneumonie (taomna tarziu si iarnA) care afecteaza sugarii mai mari de 4 luni (in
primele luni anticorpii materni ofera protectiE). 
Pneumonia gripala 
Virusul gripal tip A, principala cauza de pneumonie la adult, determina epidemii ce apar la
intervale de 4-5 ani. Dupa 18-72 de ore de la infectare, copilul prezinta febra ridicata si
manifestari clinice de traheobronsita sau pneumonie. La sugar se pot asocia convulsiile febrile. 
La copilul de varsta scolara virusul gripal de tip B determina cefalee, mialgii, dureri abdominale
asociate sindromului functional respirator.
Pneumonia cu adenovirusuri este produsa de unele serotipuri, iar la manifestarile respiratorii se
pot asocia tulburari gastrointestinale, alterarea starii de constienta (fara a ajunge la starea de
comA). 
Formele severe se pot complica cu afectarea pulmonara permanenta, fibroza pulmonara,
bronsiolita obliteranta, bronsiectazia.
2.8 Tratament

I. Masuri generale

. Oxigenoterapia

. Hidratare adecvata

II.Tratament simptomatic 

. antitermice - Paracetamol, Ibuprofen

. antitusive

III.Tratament patogenic

. antiinflamatorii 

IV. Tratament etiologic

1. Ribavirina (ViraziD) - agent antiviral cu actiune specifica pe VRS si virusurile gripale A si B. 
Se administreaza in aerosoli, in doza de 20 mg/ml H2O, 12-18 ore/zi, timp de 3-7 zile succesiv.
2. Amantadina - agent antiviral sintetic, cu structura de amina triciclica, cu actiune principala
asupra virusului gripal A.
Indicatii: formele grave de pneumonie si copiii cu risc crescut de imbolnaviri virale. 

Se administreaza per os in doze de:

. sub 1 an - 200 mg/zi, in doua prize

. 1-9 ani - 5 mg/kg/zi (4,4-8,8 mg/kg/zI), in 2 prize (max 150 mg/zI)

. copilul mare si adultul - 100 mg de 2 ori pe zi, durata tratamentului - 2 - 7 zile succesiv.
Mod de prezentare: Symmetrel - capsule de 100 mg sau sirop pentru uz pediatric -
50mg/lingurita.
!!! - 10% din cazuri - efect toxic asupra sistemului nervos.
Rimantadina - actiune similara amantadinei.

Se administreaza per os in doze de:

. sub 1 an - 200 mg/zi, in doua prize

. 1-9 ani - 5 mg/kg/zi (4,4-8,8 mg/kg/zI), in 2 prize (max 150 mg/zI)

. copilul mare si adultul - 100 mg de 2 ori pe zi, durata tratamentului - 2 - 7 zile succesiv.
Efecte secundare reduse asupra SNC comparativ cu amantadina.
Oseltamivir (TamiflU) - inhibitor de neuraminidaza cu actiune asupra virusului gripal A si B.
Se administreaza in doza de 30 mg de 2 ori pe zi si 75 mg de 2 ori pe zi 
Acyclovir - analog nucleozidic cu actiune asupra virusurilor herpetice, utilzat in infectiile cu
virusul herpes simplex si varicelo-zosterian.

Se administreaza i.v. in doze de:

. sub 1 luna - 30 mg/kg/zi, la 8 ore

. 1 luna - 12 ani - 750 mg/m2/zi in 3 prize

. peste 13 ani - 30 mg/kg/zi, in 3 prize, durata tratamentului - 10-21 zile succesiv.

Ganciclovir - analog nucleozidic cu activitate in vitro asupra herpesvirusurilor. Utilizat in
infectia cu citomegalovirus (forme grave, cu risc vital sau risc de afectare a acuitatii vizualE). In
pneumonia cu CMV nu au facut proba eficacitatii terapeutice (la imunodeprimatI).
Peste varsta de 2 luni se administreaza in doza de 10 mg/kg/zi, in 2 prize, intravenos, 14-21 de
zile. In functie de boala de baza, se poate administra cronic, in doza de intretinere de 5 mg/kg/zi,
5 zile pe saptamana. 
Tratamentul antibiotic se utilizeaza la pacientii cu infectii bacteriene secundare (reaparitia febrei
si a simptomatologiei infectiilor de cai respiratorii inferioare in perioada de convalescenta a unei
afectiuni respiratorii initialE) sau cand etiologia este incerta si exista suspiciuni de infectie
bacteriana. 
In cazul infectiilor respiratorii inferioare la care nu s-a putut stabili exact etiologia bacteriana sau
virala, este justificata administrarea antibioticelor. 
Sugarul eutrofic cu varsta peste 3 luni cu pneumonie forma medie poate benificia de tratament
cu:
. Penicilina G 50-100000 UI/kg/zi, uneori 200-400000 Ui/kg/zi

. Ampicilina 100-200 mg/kg/zi

. Amoxicilina 40-50 mg/kg/zi

. Claritromicina 15 mg/kg/zi, in 2 prize

. Azitromicina 10 mg/kg/zi, in doza unica, 3 zile (ultimele 2 antibiotice frecvent utilizate la copiii
de varsta scolara datorita infectiei cu Mycoplasma pneumoniE).
Formele severe necesita internare in terapie intensiva si tratament cu ampicilina cu gentamicina
sau cefalosporine de generatia a-II-a sau a - III-a.
Cap.III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA
PACIENTILOR CU PNEUMONIEI ACUTE

3.1 Rolul Asistentei Medicale In Profilaxie

Profilaxia bolii cuprinde ansamblul măsurilor ce urmăresc prevenirea bolilor ,

agravărilor, cronicizărilor şi evitarea complicaţiilor .

In cazul pneumoniei pneumococice , rolul cel mai important în profilaxie îl constituie :

I. Educaţia sanitară a populaţiei , în special la persoanele expuse riscului îmbolnăvirilor:

bătrâni , copii imunodeprimaţi , bolnavii cronici . Asistenta de circă are obigaţia ca în cursul
vizitelor medicale la domiciliu sau a prezentării pacientului la dispensar , să-l sfatuiască despre
necesitatea conservării stării de sănătate :

- Să lamurească bolnavul asupra efectului dăunător al fumatului ;

- Să evite aglomeraţia în anotimpurile reci ;

- Să trateze cu seriozitate infecţiile căilor aeriene superioare ;

- Să aibă o alimentaţie echilibrată , bogată în vitamine , cu un aport crescut de vitamina

C;

II. Creşterea imunităţii organismului prin administrarea de imunoglobuline umane

specifice (standard) .

O alta măsură profilactică este vaccinarea profilactică folosind vaccinul Pneumo-23 . Se

administrează în special vârstnicilor , pacienţilor cu boli cronice (boli cardio-vasculare ,
pulmonare , ciroză) , pacienţilor imunodeprimaţi , persoanelor instituţionalizate . Imunitatea se
instalează în 10-15 zile după vaccinare şi durează aproximativ 5 ani .

Asistenta medicală trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile administrării

vaccinului şi îl va inocula conform prescripţiilor medicale .
 3.2 Rolul Asistentei Medicale In Asigurarea Confortului Si Conditiilor De Mediu

Asistenta medicală este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinară , cu

responsabilităţi în păstrarea şi restaurarea sanătăţii , prevenirii îmbolnăvirilor, înlăturarea
suferinţei .

Bolnavi cu boli contagiaoase se amplasează în saloane separate , în funcţie de boală .

Bolnavi contagioşi trebuiesc spitalizaţi în saloane mici de 1-2 maximum 4 paturi .

Paturile trebuie să fie comode , camerele bine luminate şi aerisite .

Asistenta medicală asigură toaleta zilnică a bolnavului şi lenjerie de pat şi de corp curată
şi uscată .

● SALONUL

- va avea ferestrele îndreptate spre nord pentru ca bolnavul să beneficieze de luminozitate

intensă şi permanentă ;

- temperatura optimă a saloanelor să fie de 18-19oC , eventual mai scăzută cu 1-2oC;

- salonul sa fie aerisit ori de cate ori este necesar ;

- în sezonul rece , se vor plasa pe calorifere vase cu apă caldă care vor emana vapori
umezi ;

- curăţenia se va efectua zilnic : dimineaţa şi după-masa .

● PATUL ŞI ACCESORIILE SALE

- patul , de preferinţă deplasabil pe rotile , rabatabil , prevăzut cu rezemător mobil fiind

necesar asigurării confortabilităţii în poziţie sezândă , pentru a favoriza respiraţia ;

- salteaua poate fi confecţionată din cauciuc sau din material plastic şi umplută cu apă sau
aer , pentru a preveni escarele la bolnavii imobilizaţi ;
 - perna trebuie să fie moale şi elastică ;

- pătura trebuie sa fie confecţionată din lână moale ;

- lenjeria trebuie sa fie albă , din bumbac , cu cât mai puţine cusături , conţinând : două
feţe de pernă , un cerşaf de pat şi un cerşaf plic ;

- muşamaua din cauciuc sau material plastic va fi aşezată pe saltea pentru a o proteja de
dejecţii ;

- o aleză din pânză fină , ce acoperă muşamaua .

● TOALETA BOLNAVULUI

- în funcţie de starea generală a bolnavului , asistenta medicala va efectua toaleta

pacientului pe porţiuni , respectând intimitatea acestuia şi măsurile de igienă ;

- se insistă asupra toaletei bucale , după aspirarea prealabilă a secreţiilor , clătindu-se apoi
gura cu apă boricată , ungând apoi mucoasele în buzele crăpate cu glicerină boraxată ;

- dacă pacientul este independent , i se vor asigura condiţiile necesare în vedearea

efectuării unei băi generale sau a unui duş ;

- deasemenea se insistă asupra zonelor inghinale pudrându-se apoi cu talc pentru a

preveni escarele ;

- unghiile şi părul vor fi curăţate regulat , având în vedere faptul că la acest nivel
stagnează un mare număr de agenţi microbieni ;

- îngrijirea mucoasei nazale în scopul menţinerii permeabilităţii căilor respiratorii

superioare , prevenirea escarelor , infecţiilor nazale în cazul în care pacientul prezintă sonde pe
această cale ;
 ● ALIMENTAŢIA

Organismul uman are nevoie de hrană în cantitate suficientă şi de bună calitate pentru a-şi
menţine starea de sănătate şi homeostazie .

În cazul pacientului , este vital stabilirea regimului alimentar pentru a asigura aportul
caloric necesar susţinerii forţelor fizice , recuperării şi vindecării acestuia .

În perioada febrilă - regim hidrozaharat , bogat în vitamine mai ales vitamina C , sucuri
de fructe, siropuri , ceaiuri calde , lapte . Treptat , după scaderea febrei , se va trece la regim
lacto-făino-zaharat şi apoi la o alimentaţie mai substanţială , hipercalorică , uşor digerabilă .

Cantitatea de lichide ingerate va fi de 2000-2500ml/24h , adăugând câte 500 ml la fiecare

grad de febră .

3.3 Rolul Asistentei In Semiologie

Asistenta medicală are obligaţia de a semnala toate modificările apărute în starea
bolnavului , având obligaţia de a cunoaşte fiecare semn şi intervenţiile specifice acestora .

I. FRISONUL

Este un fenomen clinic caracterizat prin faptul că bolnavul prezintă , în mod brusc , o
senzaţie de frig însoţită de termurături inegale şi neregulate cu caracter progresiv , ce cuprinde
întreg corpul şi devine foarte puternic . Precede sau însoţeşte febra .

● Intervenţiile asistentei medicale constau în :

- înveleşte pacientul în pături ;

- scade temperatura cu mijloace fizice şi medicamentoase (Paracetamol , Aspirină) ;

- administrează lichide calde cu precauţie (ceaiuri, compoturi) ;

- supraveghează pacientul pentru a vedea dacă frisonul este unic sau se repetă , lucru
important pentru diagnostic .
 II. FEBRA SAU HIPERTERMIA

Este o manifestare frecventă în bolile infecţioase . Are un rol important în apărarea

organismului în infecţii cu microbi şi virusuri .

Este considerată o reacţie de necesitate , prin febră organismul împiedică multiplicarea

unor virusuri şi ajută la omorârea virusurilor şi microbilor .

În mod normal temperatura corpului se situeaza între 36-37oC , temperatura centrală (cea
a organelor interne) fiind mai ridicată decat cea periferică .

Hipertermia cuprinde :

- subfebrilitate - menţinerea temperaturii corpului între 47-38oC ;

- febră moderată - menţinerea temperaturii corpului între 38-39oC;

- febra ridicată - menţinerea temperaturii corpului între 39-40oC ;

- hiperpirexie - menţinerea temperaturii corpului peste 40oC .

Hipotermia reprezintă scăderea temperaturii corpului sub 36oC . Este mai puţin nocivă
decat hipertermia .

În cazul pneumoniei pneumococice temperatura se ridică brusc la 39-40oC , menţinându-

se astfel în platou (febră continuă) , timp îndelungat .

● Intervenţiile asistentei medicale în cazul pacientului febril , sunt :

- administrează antitermice conform prescripţiilor medicului ;

- aplică comprese calde , realizează împachetări reci ;

- încurajează creşterea aportului hidric şi monitorizează bilanţul hidroelectrolitic ;

- menţine integritatea tegumentelor prin ştergerea transpiraţiilor şi realizarea unei toalete

corespunzatoare ;

- efectuează , la indicaţia medicului , recoltări sanguine în puseu febril (hemocultură);

 III. JUNGHIUL TORACIC

Este o durere de cauză pleurală ce apare prin inflamarea pleurei în contextul unei dureri
corelabile cu mişcările respiratorii . Apare imediat după frison , intens, are sediul submamar . Se
accentuează în inspir profound , tuse , strănut .

● Intervenţiile asistentei medicale asupra durerii pacientului :

- va asigura confortul maxim al pacientului ;

- va îndemna pacientul să stea într-o poziţie antalgică , care să favorizeze respiraţia ;

poziţia pacientului cu pneumonie pneumococică să fie, de regulă , pe partea pulmonului afectat ;

- va administra analgezicele prescrise de catre medic , cu 30 de minute înainte de

culcare ;

- va explica tehnicile de relaxare ce cresc efectul medicamentului .

IV. TUSEA

Este un act reflex sau voluntar care are drept rezultat expulzarea violentă a aerului şi în
unele cazuri a corpurilor straine din căile respiratorii .

● Tipuri de tuse :

- tuse uscată (neproductivă , fără expectoraţie) : iritativă , cu timbru aspru - întalnită în

pleurezie , faringită , laringită ;

- tuse umedă (productivă , cu expectoraţie) prezentă în leziuni acute şi cronice , în

bronhopneumonie .

Alte tipuri de tuse :

- tuse cvintoasă ;

- tuse bitonală ;
 - tuse lătrătoare ;

- tuse surdă , raguşită , voalată ;

- tuse emetizantă urmată de vărsături alimentare .

Dupa orar tusea mai poate fi :

- tuse matinală (în bronşiectazii , bolnavul îşi face “toaleta bronhiilor”) ;

- tuse vesperală (apare seara în TBC) ;

- tuse nocturnă (apare în afecţiuni cardiace) ;

- tuse continuă (în bronhopneumonie) .

● Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacientului care prezintă tuse :

- supraveghează pacientul pentru a observa caracteristicile tusei şi simptomele care o

însoţesc ;

- notează observaţiile făcute pentru a informa medicul cu privire la frecvenţă , orar ,

prezenţa sau absenţa expecoraţiei ;

- în prima etapă când tusea este neproductivă şi frecventă trebuie sa fie calmată prin
administrarea de antitusive prescrise de medic ;

- hidratează pacientul printr-o administrare de lichide într-o cantitate crescută ,

administrând concomitent şi mucolitice , expectorante , fluidifiante pentru a lichefia mucozităţile
aderente la bronhii şi a favoriza eliminarea lor ;

- îndepărtează cauzele care au favorizat iritaţia faringiană prin asigurarea unor condiţii de
mediu corespunzător şi eliminarea unor factori nocivi (fumatul) ;

- aplică pe pieptul pacientului comprese calde cu scopul de a favoriza circulaţia la acest

nivel ;

- educă pacientul să-şi stăpânească voluntar tusea iritativă printr-o inspiraţie amplă cu
apnee forţată ;
 - să înveţe pacientul să tuşească cu batista la gură , pentru a nu împraştia germeni în jur ,
prin intermediul picăturilor Pflὕgge ;

- dacă pacientul prezintă secreţii , asistenta medicală va poziţiona bolnavul în aşa fel încât
sa-i favorizeze expectoraţia , folosindu-se la nevoie provocarea tusei artificiale .

V. EXPECTORAŢIA (SPUTA)

Expectoraţia este procesul prin care se elimină produsele formate în căile respiratorii în
mod curent . Prin expectoraţie se înteleg atât actul de expulzie , cat şi produsele eliminate
(sputa). Expectoraţia reprezintă , materialul patologic cel mai periculos, fapt pentru care trebuie
luate măsuri de asepsie riguroasă .

Expectoraţia are o valoare fundamentală din punct de vedere diagnostic , mai ales dacă
este recentă . Trebuie precizate întotdeauna cantitatea , aspectul , culoarea şi mirosul .

1. Cantitatea : în mod obişnuit nu se elimină după fiecare tuse mai mult de 5 ml . În unele
boli (dilataţie bronşică , abces şi gangrenă pulmonară , tuberculoză pulmonara avansată) ,
cantitatea creşte , uneori chiar până la 300 – 400 ml/24 de ore . O varietate specială de
expectoraţie este vomica . Prin acest termen se înţelege expulzarea brutală a unei colecţii
purulente situate în parenchimul pulmonar sau în vecinatate , prin deschiderea în căile
respiratorii .

2. Culoarea : poate furniza de asemenea unele indicaţii . Astfel , sputa din cancerul
bronho-pulmonar este roşie-gelatinoasă ; în infarctul pulmonar , negricioasă ; în pneumonie ,
ruginie ; în tuberculoza pulmonară şi unele dilataţii bronhice , hemoptoică .

3. Mirosul : poate fi fetid în abcesul pulmonar şi în dilataţia bronşică şi putrid ,

respingător, în gangrena pulmonară .

4. Aspectul expectoraţiei este uneori foarte revelator . Sputa mucoasă este vâscoasă , aderentă şi
aerată . Se întalneşte în bronsita acută şi în astmul bronşic . În această ultimă afecţiune , sputa
poate fi perlată , numită aşa din cauza dopurilor mici şi opalescente de mucină din care este
constituită . Sputa purulentă este cremoasă , alcatuită exclusiv din puroi . Sputa muco-purulentă
este netransparentă , galbenă-verzuie şi o întalnim în infecţii ale căilor
 aeriene (bronşite , dilataţii bronşice) . Sputa sero-muco-purulentă se deosebeşte de
precedenta prin adaosul de serozitate .

Sputa pseudomembranoasă conţine multă fibrină sub formă de membrane. Se întalneşte

în unele bronşite .

●Rolul asistentei medicale constă în a face educaţia bolnavilor asupra modului cum
trebuie sa expectoreze şi cum sa utilizeze scuipătoarele ;

- să înveţe femeile şi copiii să expectoreze ;

- să remarce şi să obişnuiască bolnavul cu utilizarea poziţiei în care să expectoreze cu mai

multă facilitate şi abundenţă ;

- să şteargă cu tampoane de vată montate pe pensă , sputa adunată pe gura şi dintii

bolnavului.

- să strângă şi să măsoare - în eprubete sau pahare gradate - expectoraţia abundentă.

Dezinfectarea scuipatoarelor este o regulă absolută.

- pentru dezobstruarea căilor aeriene se foloseşte , uneori provocarea tusei artificiale. Se

comprima brusc şi sacadat , ventral , baza toracelui - bolnavul aflandu-se în poziţie semi-sezândă
- după o inspiraţie forţată , în timp ce bolnavul face un efort de tuse .

- se recomandă aprozimativ 2000ml de lichide/24h .

- realizează umidificarea cu pulverizatoare sau recipiente cu apă aşezate pe o sursă de

căldură .

Drenajul postural :

- este un procedeu poziţional care permite eliminarea secreţiilor , poziţia pacientului

schimbându-se la 20-30 de minute ;

- decubit ventral cu perna sub abdomen ;

- decubit ventral cu patul înclinat la 20o ;

 - decubit dorsal ;

- decubit lateral drept ;

- decubit lateral stâng ;

- poziţie şezandă .

La sfârşitul fiecărei poziţii pacientul este rugat să respire profund . Se renunţă la poziţiile
în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee .

În cazul pacienţilor imobilizaţi , foloseşte aspiraţia orofaringiană sau nazofaringiană cu

ajutorul sondei Nelaton şi a dispozitivului de aspiraţie ;

VI. DISPNEEA :

Respiraţia dispneică este un act reflex , conştient , voluntar în care pacientul simte “sete
de aer “ , iar obiectiv mişcările respiratorii sunt forţate cu modificarea frecvenţei respiratorii ,
amplitituduni şi ritmului respirator .

●După circumstanţele de apariţie se deosebesc :

- dispnee permanentă ;

- dispnee de efort ;

- dispnee de decubit ;

- dispnee paroxistică .

● După ritmul respirator se disting :

1. Bradipneea –respiraţie cu ritm respirator rar , frecvenţă respiratorie scăzută , 8-12

respiraţii/minut , amplitudine crescută ,inspiraţiile sunt profunde însoţite de tiraj şi cornaj .
 2. Tahipneea – respiraţie cu creşterea frecvenţei mişcărilor respiratorii peste 40 pe minut ,
amplitudine scăzută , respiraţie superficială şi ritmică .

● După timpul respiraţiei există :

1. Dispnee inspiratorie (edem glotic , tumori laringiene) ;

2. Dispnee expiratorie (astm bronşic , emfizem pulmonar) ;

3. Dispnee mixtă (pleurezii cu lichid mult , pneumonie masivă)

3.4 Rolul Asistentei Medicale In Dignosticare

Diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor respiratorii necesită o anamneză foarte atentă , un

examen fizic sistematic , un examen radiologic , examene complementare (teste funcţionale
pulmonare , analiza gazelor sanguine , teste chimice microbiologice sau investigaţii speciale) .
 Rolul asistentei medicale constă în pregătirea pacientului pentru executarea investigaţiilor
paraclinice şi chiar efectuarea unora dintre acestea precum şi asistarea medicului .

In cadrul vizitei medicale , asistenta medicală are îndatorirea :

- de a explica pacientului în ce constă aceasta , a-l sprijini , a-l linişti şi ai explica cele ce
se vor petrece ;

- de a dezbraca pacientul pentru consultaţie - dacă este necesar , în funcţie de starea sa

fizică şi psihică ;

- de a poziţiona pacientul conform etapei de investigare ;

- de a prezenta medicului evoluţia stării pacientului şi intervenţiile efectuate .

I. ANAMNEZA : - reprezintă un interogatoriu la care este supus pacientul în vederea

depistării cauzelor ce au dus la îmbolnavire , momentul apariţiei primelor simptome şi tipul
acestora , a atitudinii adoptate de pacient în aceste circumstanţe .

3.5 Rolul Asistentei Medicale In Monitorizarea Functiilor Vitale

I. RESPIRAŢIA – funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura oxigenul
necesar metabolismului celular şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism .

●Factorii care influentează respiraţia :

1. Biologici : vârsta , sexul , statura , somnul , postura , alimentaţia , exerciţiul fizic .

2. Psihologici : emoţiile .

3. Sociologici : mediul ambient , climatul , locul de muncă .

● Calităţile respiraţiei :

1. Frecvenţa : reprezintă numărul respiraţiilor pe minut

- nou-născut : 30-50 R/min ;

- 2 ani : 25-35 R/min ;

 - 12 ani : 15-25 R/min ;

- adult : 16-18 R/min;

- vârstnic : 15-25 R/min .

2. Amplitudinea : este dată de volumul de aer ce pătrunde şi se elimină din plămâni la

fiecare respiraţie . Poate fi :

- profundă ;

- superficială .

3. Ritmul : reprezintă pauzele dintre respiraţii .

4. Simetria : ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul

inspiraţiei şi expiraţiei .

● Asistenta medicală :

- numără respiraţiile fără a anunţa în prealabil pacientul , când acesta se relaxează sau în
timpul somnului ;

- observă folosirea muşchilor accesori respiratori ;

- observă aspectul unghilor mâini ;

II. TEMPERATURA reprezintă necesitatea menţinerii constante a temperaturii corpului

între 36 ̊ C şi 37 ̊ C , datorită procesului de termoreglare .

● Termogeneza este rezultatul proceselor de oxidare a factorilor de nutriţie ce au loc în

special în muşchi şi ficat .

● Termoliza este procesul de eliminare a căldurii realizat prin piele, pămâni şi rinichi .

Pierderile se realizeaza prin :

 - evaporare ;

- radiaţie ;

- conducţie ;

- convecţie .

Măsurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului în cavităţi închise sau

semiînchise , care sunt : axilă , cavitatea bucală , rect , vagin .

● Asistenta medicală :

- are obligaţia de a masura temperatura de cel puţin două ori pe zi : dimineaţa şi seara;

- va nota valorile obţinute în foaia de observaţie ;

- va raporta medicului modificările intervenite .

III. TENSIUNEA ARTERIALĂ reprezintă presiunea exercitată de sangele circulant

asupra pereţilor arteriali .

●Factorii ce determină tensiunea arterială sunt :

- debitul cardiac ;

- forţa de contracţie a inimii ;

- elasticitatea şi calibrul vaselor ;

- vâscozitatea sângelui .

Tensiunea maximă este obţinută în timpul sistolei ventriculare , iar cea minima în timpul
diastolei .
 IV. PULSUL - reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan osos
şi este sincronă cu sistola ventriculară . Pulsul ia naştere din conflictul existent între sangele aflat
în sistemul arterial şi cel împins în timpul sistolei . Acest conflict se exteriorizează prin
destinderea ritmică a arterei .

●Calităţile pulsului :

- Frecvenţa - reprezintă numărul de pulsaţii pe minut .

- nou-născut : 130-140 P/min ;

- copil mic : 100-130 P/min ;

- 10 ani : 90-100 P/min ;

- adult : 60-80 P/min ;

- vârstnic : 80-90 P/min .

- Ritmul - pauzele trebuie sa fie egale între pulsaţii .

- Amplitudinea - este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase .

- Tensiunea - este determinată de forţa necesară în comprimarea arterei pentru ca unda

pulsatilă să dispară .

- Celeritatea - reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile .

Pulsul poate fi masurat în orice arteră accesibilă palpaţiei :

- radială ;

- temporală ;

- carotidiană ;

- humerală ;

- femurală ;
 - pedioasă ;

- poplitee ;

- apical : la vârful apexului în spaţiul V intercostal .

V. DIUREZA – reprezintă cantitatea de urină eliminată în 24 de ore prin actul micţiunii .

● Caracterele urinii :

- Culoarea - galben deschis , ca paiul , până la brun închis , în funcţie de concentraţie , de

regimul alimentar şi de lichidele ingerate ;

- Mirosul - de bulion în stare proaspătă , amoniacal datorat fermentaţie alcaline ;

- Reacţia ph normală este de 6,5 ;

- Densitatea este de 1015 – 1020 ;

- Cantitatea eliminată în 24 ore variază între 1400 -1800 ;

- Emisiunile urinare sunt de 4-5 în 24 ore .

Eventualele modificări provenite în cursul actului micţional , în constituţia urinii ,

schimbările calitative sau cantitative pot indica o modificare patologică : suferinţe renale ,
infecţii urinare sau pot fid doar o consecinţă a stării generale alterate sau a unei alte suferinţe
organice .

3.6 Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului

DEFINIŢIE : Medicamentele sunt substanţe extrase sau sintetizate din produse de origine minerală
- profilaxia îmbolnăvirilor ;

- ameliorarea bolilor ;

- vindecarea bolilor .

În funcţie de doza administrată acelaşi produs poate acţiona ca aliment , medicament sau toxic . As

- doza terapeutică – doza administrată în scop terapeutic fără efect toxic ;

- doza maximă – doza administrată în cantitatea cea mai mare fără acţiune toxică asupra organismu

- doza toxică – doza administrată care provoacă fenomene toxice grave pentru organism ;

-doza letală – doza care duce la decesul pacientului .

Medicamentele sunt prescrise de medic şi notate în foaia de observaţie a pacientului internat sau pe

Asistenta medicală trebuie să cunoască şi să controleze :

- medicamentul prescris de medic să fie administrat pacientului respectiv ;

- doza corectă de administrare ;

- timpii de execuţie ;

- acţiunea farmacologică a medicamentelor ;

- frecvenţa de administrare şi intervalul de dozare ;

- efectul ce trebuie obţinut ;

- contraindicaţiile şi efectele secundare ;

- interacţiunea între medicamente .

Înainte de administrare , asistenta medicală verifică şi identifică următoarele :

- calitatea medicamentelor ;

- integritatea medicamentelor ;
 - culoarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor ;

- sedimentarea , precipitarea sau existenţa flocoanelor în soluţii ;

PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

Cazul I

Demersul îngrijirilor pacientului:

Culegerea datelor
Date fixe:

Numele: G

Prenumele: P

Vărsta: 45 de ani

Religia: Ortodoxă

Date variabile:

Pacientul nu e alergic la medicamente sau alimente. Nu prezintă deficienţe motorii (nu

poartă proteze nici instrumente ajutătoare).

Domiciliu: Bucuresti

Condiţii de locuit: corespunzător

Ocupaţia: sudor

Loc de muncă: la firma SC.Venus SRL.

Istoric

În antecedente pacientul G.P prezintă repetate pneumonii, tratate ambulator. El nu

cunoaşte ce tratament i s-a prescris. In urma cu 2 ani a fost internat la Spitalul de Boli Contagioase
Bucuresti cu diagnosticul de hepatită virală. A fost spitalizat timp de 3 săptămâni, nu-şi aduce
aminte de tratamentul urmat.

Se externează în stare ameliorată, urmând un regim alimnetar de şase luni, care după spusele sale
a fost foarte greu de respectat.
 În anul 1990 a suferit un accident de muncă, în urma căruia rezultă fractura coloanei
vertebrale şi este internat în secţia de Ortopedie timp de 3 luni.

În 1993 este internat prezentănd slăbiciune, astenie, adinamie. Nu cunoaşte diagnosticul

şi nici tratamentul din timpul spitalizării.

Motivele internării actuale

Din data de 7 iunie 2014, pacientul prezintă febră 390C, o tuse chinuitoare însoţită de
expectoraţie muco-purulentă, junghi toracic, senzaţie de sufocare, ameţeli, greţuri şi stare
generală alterată, motiv pentru care se prezintă la medicul de familie, unde este consultat şi dirijat
pentru internare pe sectia de pneumologie.

Se face internarea în data de 9 iunie 2014, după efectuarea unei radiografii şi a examenului
clinic care relevă pneumonia virala.

Anamneza asistentei medicale

Din discuţia purtată cu pacientul G.P, reiese că junghiul toracic a apărut în urmă cu
aproximativ o săptămână, dar nu i-a dat importanţă. În ziua internării prezintă febră 39,70C,
senzaţie de sufocare tuse chinuitoare uneori însoţită de expectoraţie muco-purulentă frisoane,
transpiraţie abundentă, ameţeli, cefalee, inapetenţă, greţuri, insomnie, slăbiciune.

Din cauza junghiului toracic pacientul prezintă greutate la respiraţie, nu se poate odihni
nici ziua nici noaptea din cauza greţurilor, nu se alimentează suficient, din cauza stării de
adinamie stă mai mult în pat; pezintă discomfort din cauza transpiraţiei care este generalizată,
prezintă sete permanentă, stare generală alterată, slăbiciune marcată.
 Prezintă o dependenţă de aproximativ 60%.

Prezentarea persoanei

Pacientul are statură potrivită, greutate de 65 kg, înălţimea de 1,70 m, este brunet cu ochii
albaştrii. Are un aspect plăcut, este o fire mai liniştit. Pacientul nu fumează, nu consumă alcool,
dar uneori bea cafea. Este o persoană comunicativă, se adaptează uşor la mediul spitalicesc, dar îi
este frică de orice investigaţie, ce i se face.

Analiza şi interpretarea datelor

Diagnosticul Manifestări de
Nevoia infirmier dependenţă Surse de dificultate

A respira dispnee senzaţie de durere

sufocare

respiraţie accelerarea scăderea capacităţii de

superficială ritmului respirator expansiune pulmonară

tuse chiunuitoare hiperemia

A mănca şi a bea alimentaţie inapetenţă durere,slăbiciune

insuficientă
greţuri,vărsături
 A elimina diaforeză transpiraţii Durere
abundente

sete permanentă Hipertermie

A menţine temperatura hipertermie diaforeză Durere

corpului în limitele
normale frisoane stare de rău general

A se mişca şi a discordanţa dificultate în a durere în regiunea

menţine o postură mişcărilor păstra o poziţie toracică
adecvată adecvată

A dormi şi a se odihni insomnie dificultate în a Durere

dormi

dificultate de a ore insuficiente de Dispnee

dormi somn

A evita pericolele durere toracică creşterea ritmului depistarea cauzei

moderată respirator

-anxietate

A se imbrăca şi dificultate în a se limitarea junghi toracic

dezbrăca îmrăca şi dezbrăca mişcărilor din
cauza durerii Dispnee

A-şi păstra dificultate în a-şi dificultate în a se Durere

tegumnetele curate acorda îngrijiri de îngriji
igienă

A învăţa şi descoperi cunoştinţe lipsa de informaţii lipsa de cunoştinţe a

insuficiente despre în legătură cu mijloacelor ce se pot
boală boala folosi pentru a-şi
menţine sănătatea

Diagnostic asistena medicala

 Dipnee, tuse chinuitoare, febră, frisoane, inapetenţă, diaforeză, insomnie, tendinţa la
deschidratare, imobilitate, stare generală alterată.

Diagnostic medical

Pneumonie virala

Stabilirea priorităţilor

 Combaterea durerii
 Ameliorarea stării
 Să se odihnească
 Să cunoască reguli de îngrijire a sănătăţii
 Liniştirea pacientului
 Menţinerea tegumentelor curate.
 Reducerea febrei
Plan de îngrijire la internare

10 iunie 2014

Proble Interveţii
ma Obiectivul Evaluare
Autonome Delegate
Dispnee -observarea -aprecierea -ora 10 20resp./min
uşoară pacientului,menţi ritmului
nerea în stare respirator -ora 12 19resp./min
optimă a funcţiei
respiratorii

-înlăturarea -aşezarea -respiraţia este mai

discomfortului pacientului în uşoară
printr-o mai bună poziţie comodă
poziţionare

Durere -calmarea durerii -aşezarea -administrez -în curs de 30

toracică în următoarele ore pacientului în Algocalmin 1 minute durerea se
de şi liniştirea poziţie comodă, fiolă atenuează
intensita pacientului antalgică,stau de
te vorbă cu el, îl -Penicilină
moderat curajez şi-i 2x2.000.000.U.I.
ă explic să aibă -Kanamicină 2x1/2
răbdare că va gr/zi i.m.
primi tratament
şi-şi va reveni

Hiperem -menţinerea -măsor -Paracetamol -t0=39.70C

ie, temperaturii temperatura 3x1 tb.
frisoane corpului în dimineaţa şi -febra se menţine
limitele normale seara schimb
lenjeria ori de
câte ori e nevoie

-îi pun comprese

 reci

Diaforez -asigurarea -schimb lenjeria tegumentele se

ă confortului de pat şi de corp menţin uscate de
ori de câte ori aspect normal
-evitarea este nevoie,îi
modificării şterg suprafaţa
integrităţii tegumentelor cu
tegumentelor prosop moale şi
uscat şi îl
frecţionez uşor
cu alcool
mentolat

Inapeten -menţinerea stării -îi servesc masa -după câteva zile

ţă nutriţională şi la pat, cât mai apetitul îi revine
prevenirea des, şi în
scăderii în cantităţi mici, ţin
greutate în seama în limita
următoarele zile posibilităţilor de
preferinţele
-stimularea pacientului dar
apetitului nu neglijez
regimul (supă de
carne, şi salată,
brănză, lapte,
ouă, mezeluri)

Insomni -asigurarea -încerc să-l -Diazepam -somn destul de

a, ore condiţiilor determin să se 1fiolă i.m. liniştit pe timpul
insuficie necesare odihnei acomodeze cu nopţii
nte de spitalul, stau de -Diclofenac
somn vorbă cu el, supozitor 2x1/zi
încerc să fac
linişte în salon.

Imobilit -se acordă ajutor, -ajut pacientul să -după 3-4 zile

ate din să îl încurajez se ridice din pat, pacientul încearcă
cauza fac câteva să se deplaseze
durerilor plimbări prin singur
salon, stau de
vorbă cu el şi îi
 explic
importanţa
mobilizării

Dificulta -prevenirea -creez un -pacientul e curat şi

te în a-şi complicaţiilor ce comfort îngrijit
acorda pot apare corespunzător;
îngrijiri neacordând
îngrijirile de bază -ajut pacientul la
efectuarea
toaletei
personale îl ajut
la schimbarea
lenjeriei de corp
şi de pat ori de
câte ori este
nevoie

Cunoşti -informarea -îi spun noţiuni -este interesat de

nţe corectă a simple despre ceea ce îi spun şi
insuficie pacientului boală încearcă să se
nte (prevenirea şi adapteze situaţiei
despre tratarea ei)
boală şi
asupra
măsurilo
r de
prevenir
e
Plan de îngrijire pentru următoarele zile

12-14 iunie 2014

Problema Obiectivul Intervenţii Evaluare

Autonome Delegate

Tuse umedă -calmarea tusei -ajut pacientul Administrez: -tusea scade în

însoţită de în continuare când are accese -Codein fosfat intensitate
expectoraţie de tusă, îl 2x1 tb./zi
muco- instruiesc cum să
purulentă elimine sputa în -Brofimen
recipientul flacon I.
-colectarea pregătit 3x1/zi
sputei pentru
analiză

Junghi toracic -calmarea -aşez pacientul -Algocalmin -după

intens din durerii toracice în poziţie fiole la nevoie administrarea
cauza antalgică, calmantului
procesului decubit dorsal, îi scade
inflamator. administrez intensitatea
medicaţia junghiului

Hipertermie, -menţinerea -măsor zilnic -Paracetamol -febra scade în

frisoane temperaturii temperatura 3x1tb./zi câteva zile
corpului în dimineaţa şi
limitele normale seara şi notez
şi asigurarea valorile în F.O.
confortului.
-îi aplic
comprese reci în
jurul toracelui

Diaforeza, -înlăturarea -şterg -tegumentele

transpiraţii discomfortului tegumentele cu se menţin
abundente provocat de un prosop uscat, intacte
transpiraţii - moale, apoi
evitarea frecţionez
modificării tegumentele cu
integrităţii alcool mentolat
tegumentelor
-îi schimb
lenjeria de corp
şi de pat

Insomnia -calmarea -administrez -Diazepam -somn destul

datorită durerii şi medicamentele 1 fiolă/zi de liniştit pe
durerii şi asigurarea unui prescrise, stau de timpul nopţii
spitalizării somn odihnitor vorbă cu
pacientul, încerc
să-l liniştesc, îi
dau exemple de
pacienţi cu
aceeaşi boală
care sau vindecat
complet.

-încerc să-l
conving să aibă
răbdare, că se va
vindeca în urma
 tratamentului

Dificultate în -să-i acord -previn -pacientul este

a-şi acorda îngrijiri complicaţiile ce curat şi ingrijit
îngrijirile de pot apare
igienă neacordând
îngrijirile
igienice de bază

-schimb lenjeria
de corp şi de pat,
ori de câte ori
este nevoie

14-16 iunie 2014

Junghii toracic -calmarea -administrez -administrez -durerea

din cauza dureri medicaţia Algocalmin încet- încet
procesului prescrisă fiole la nevoie cedează
inflamator
 Tusă cu -calmarea tusei -administrez -Codein fosfat -tusea se
expectoraţie medicaţia 2x1 tb./zi linişteşte,
muco-purulentă prescrisă devine mai
puţin
-facilitarea -sfătuiesc -Brofimen sirop chinuitoare
eliminării pacientul să 3x1/zi
secreţiei elimine cât mai
bronşice multă spută
posibilă

A învăţa şi -cunoştinţe -cunoaşterea -este foarte

descoperii insuficiente insuficientă a atent la cea
despre boală măsurilor de ce îi spun şi
prevenire a bolii încearcă să
-explicaţii în şi consecinţelor se adapteze
legătură cu ei la situaţii
diagnosticul şi
tratamentul

Investigaţii paraclinice

10 iunie 2014

A. S-a recoltat sânge pentru analize biochimice:

- Tymol: 2 u
- Bilirubinemie T: 0,60 nmol/l
- Creatinină: 1,15 mg%
- Colesterol: 4,79 nmol/l
- Lipide: 4,00 gr/l
- Ionograma sanguină: - Na: 134 nmol/l
- K: 4,3 nmol/l

- Ca: 2,53 nmol/l

B. S-a recoltat sânge pentru examen hematologic:
- Hematocrit: 40%
- Leucocite: 6.500/mm3
- VSH: 75-142 mm/h
- Glicemie: 5,26 nmol/l

C. S-a recoltat urină pentru examen complet cu sedimente:

- Albumină: negativ
- Puroi: negativ
- Zahăr: negativ
- UBG şi pigmenţi: uşor crescut
- Sediment: 3-4 leucocite şi hematii, cilindri
D. Exudat faringian:
- floră microbiană mixtă
E. Examenul sputei:
- nu are germeni

13 iunie 2014

Examen de urină:

- Albumină: negativ
- Puroi: negativ
- Zahăr: negativ
- UBG: urme

18 iunie 2014

Rx.toracic:
 - opacitate triunghiulară lobară a plămânului stăng.

Tratamentul

10-13 iunie 2014

- Penicilină: 2x2.000.000 U.I.- i.m.

- Kanamicină: 2x1/2 gr/zi -i.m.
- Paracetamol 3x1 tb./zi
- Diclofenac: supozitor 2x1/zi
- Vitamina C,B1,B6 : – 1 fiolă/zi
- Diltiazem 60mg: 2x1cp./zi

14-16 iunie 2014

- Penicilină: 2x2.000.000 U.I.- i.m.

- Kanamicină: 1 gr/zi -i.m.
- Nitrazepam: tablete 2x1/zi
- Codein fosfat: 2x1tb/zi
- Algocalmin: fiole la nevoie
- Brofimen: sirop flacon I 3x1/zi
- Paracetamol 3x1 tb./zi
- Diclofenac: supozitor 2x1/zi
- Vitamina C,B1,B6 : – 1 fiolă/zi
- Nifedipin: tablete 2x1/zi
- Diazepam: 1 fiolă/zi- i.m.
17-19 iunie 2014

- Penicilină: 2x2.000.000 U.I.- i.m.

- Kanamicină: 1 gr/zi -i.m.
- Nitrazepam: tablete 2x1/zi
- Codein fosfat: 2x1tb/zi
- Algocalmin: fiole la nevoie
- Brofimen: sirop flacon I 3x1/zi
- Paracetamol 3x1 tb./zi
- Diclofenac: supozitor 2x1/zi
- Vitamina C,B1,B6 : – 1 fiolă/zi
- diltiazem: tablete 2x1/zi
- Diazepam: 1 fiolă/zi- i.m.
- Lanatosid C: tablete II
- Nitropector: 3x1tb/zi

Cazul II
 I.Culegerea de date – Prezentarea medicală

Domnul A.M. în vârstă de 45 ani, domiciliată în Bucureşti se internează cu diagnosticul

pneumonie .

● Motivele internării :

- tuse cu expectoraţie muco-purulentă ;

- frison puternic ;

- febră -39 C ;

- junghi toracic ;

- senzaţie de sufocare;

- ameţeli , greţuri , varsaturi ;

- stare generală alterată .

● Istoricul bolii :

Bolnavul afirmă că în urmă cu aproximativ o săptămână a apărut junghiul thoracic , dar nu i-a
dat importanţă . În ziua internării prezintă febră 39,7 C , senzaţie de sufocare , tuse chinuitoare uneori
însoţită de expectoraţie muco-purulentă , frisoane , transpiraţie abundentă , ameţelii , cefalee,
inapetenţă , graţuri , insomnii şi slăbiciune .

● Antecedente :

- Fiziologice : nu precizează ;

- Patologice : - pneumonii repetate , tratate ambulator ;

 - hepatită virală ( nu poate preciza cu ce virus ) ;

-fractura coloanei vertebrale în urma unui accident de muncă , în urmă cu 12 ani .

● Examenul obiectiv :

- stare generală alterată ;

- ganglioni limfatici , superficiali , nepalpabili ;

- ţesut conjuctiv bine reprezentat ;

- sistem osos : articulaţii mobile ;

- aparat cardio-vascular : T.A.=100/60 mmHg , A.V.=80/minut , zgomote cardiace ritmice , aria

matităţii cardiace în limite normale ;

- aparat digestiv : tranzit intestinal prezent ;

- aparat uro-genital : loje renale libere , micţiuni fiziologice .

● La examenul aparatului respirator se evidenţiază :

- frecvenţa respiraţiilor : 30/respiraţii/minut ;

- vibraţii locale crescute ca intensitate ;

- submatitate laterală stângă ;

- raluri crepitante lateral posterior receptate în timpul consultaţiei ;

- rare raluri ronflante în toracele anterior .

Examenul clinic şi anamnestic indică diagnosticul de pneumonie lobară stângă . Pentru

susţinerea acestuia se recomandă următoarele examinări :

- radiografia pulmonară pune în evidenţă opacitatea anterioară marginii lobului stâng mediu ,
omogenă , triunghiulară , cu baza la periferie.

- examenul sputei :

- frotiu : frecvente leucocite , hematii ;

 - bacteriologic : pneumococ ;

- examenul urinii indică :

- macroscopic – urină hipercromă ;

- reacţie acidă ;

- glucoză absentă ;

- urobilinogen normal .

- sediment urinar : - celule epiteliale rare ;

- rar oxalat de Ca ;

- rar urat ;

- leucocite frecvent ;

● Examene biochimice şi Valori la 5.02.2013 Valori la 11.02.2013

hematologice :

Analiza

1.Leucograma:

-leucocite 13.500/mm³ 10.000/mm31%

-neutrofile nesegmentate 2% 1%

-neutrofile segmentate 72% 68%

-eozinofile 2% 1%

-bazofile 0% -
 -limfocite 24% 26%

-monocite 1% 4%

2.V.S.H. 18mm/1h 15mm/1h

3.Hemoglobină 13gr% 11gr%

4.Acid uric 54mg%

5.Uree 0,58mg/dl

6.Glicemie 150mg% 110 mg%

Tratamentul efectuat în cursul spitalizării a constat în :

- Penicilină - 600000 UI/6h

- Paracematmol - 2 cp/zi

- Algocalmin – 1f la nevoie

- Codenal – 2cp/zi

- Polivitamine – 2 cp/zi

- Glucoză 5% - 1000 ml/zi

- Oxigen pe mască – în ritm de 8 l/min la nevoie .

Nevoile fundamentale Manifestari de Manifestari de Sursa de dificultate

independenta dependenta

A respire si a avea o -frecvenţă respiratorie -dispnee accentuata de Alterarea aparatului

buna circulatie regulată efort si decubit respirator

-Torace normal -polipnee, tuse cu

conformat expectoratie muco-
 purulenta

-obstruarea cailor
respiratorii

-circulatie inadecvata
manifestata prin:
cianoza

buzelor,unghiilor si
tegumentelor

A bea si a manca - Dentiţie bună - hidratare insuficientă Stare de boala

Mese regulate calitativ

A elimina -mictiuni fiziologice - -

Nevoia de a se misca - Pacientul prezintă - dificultate în Durere toracica

si a avea o buna aparat locomotor adoptarea unei poziţii
postura integru. comode

Nevoia de a dormi si a - - oboseală Stare de boala

se odihni
- aţipire în timpul zilei

- hipersomnie

Nevoia de a se - - necesită ajutor în Durere,anxietate

imbraca si dezbraca satisfacerea
nevoii/dificultate în a
se îmbrăca/dezbrăca

Nevoia de a mentine -Temperatura normala Febrilitate,38,5 Stare de boala

temperature corpului
in limite normale

Nevoia de a fi curat, Pacientul respectă - tegumente palide, Boala actuala

îngrijit, de a-şi proteja regulile de igienă. transpirate
tegumentele şi
- necesită ajutor la
mucoasele efectuarea toaletei

- deficit în
autoîngrijire

Nevoia de evita -Pacientul este - necesită Stare generala alterata

pericolele orientat temporo- supraveghere şi
spaţial tratament
Mod de viaţă sănătos
- risc de accidente
casnice

Nevoia de a comunica - organe de simţ capacitate de anxietate

integer concentrare uşor
- bolnavul comunica scăzută

- comunicare
ineficientă la nivel
afectiv

Nevoia de a actiona - bolnavul este nu poate merge la - spitalizarea

conform propriilor protestant serviciul religios
convingeri - nu prezintă
sentimente de - frustrare
culpabilitate sau
frustrare
Nevoia de a fi - Bolnavul se poate
preocupat în vederea autoevalua şi
realizării poate lua singur -diminuarea depresie
decizii interesului

Nevoia de a se recrea - dificultate de a se Vorbire monotona

angaja într-o activitate
recreativă

Nevoia de a învăţa - este interesat să - nu are experienţa lipsa de cunoştinţe

cum să-ţi păstrezi cunoască evoluţia necesară adaptată
sănătatea şi urmările bolii stării şi situaţiei
prezentă actuale
cunoștințe
insuficiente despre
boală
Plan de ingrijire

Problema de ingrijire Obiectivele de Interventiile aplicate Evaluarea ingrijirilor

ingrijire

-dispnee accentuata de -pacientul sa respire -sa asigure o pozitie -pacientul sa respire

efort si decubit lejer pe nas corespunzatoare care mai usor
sa
-polipnee, tuse cu -sa prezinte cai -pacientul isi
expectoratie muco- respiratorii permita o respiratie dezobstrueaza caile
purulenta permeabile si o buna cat mai usoara respiratorii prin

-obstruarea cailor respiratie -sa evite eforturile tuse

respiratorii fizice;sa se
- pacientul sa aiba o indeparteze secretiile -cianoza
-circulatie inadecvata circulatie adecvata extremitatilor se
manifestata prin: -sa se asigure o mentine
cianoza ventilatie buna si
aportul de oxigen -durerea se mai
buzelor,unghiilor si calmeaza
tegumentelor -pcientul va fi invatat
sa tuseasca si sa
colecteze

-alimentatie -sa se asigure caloriile -bolnavului i se va da - se alimenteze si sa

inadecvata prin deficit minerale,vitaminele sa manance sau va fi se
manifestata prin de care ajutat de
hidrateze bolnavul
scadere ponderala si pacientul are nevoie nursa reuseste sa
inapetenta prin alimentele
adecvate -se va asigura aportul
de lichide prin fructe,
-indepartarea lapte-
anorexiei

-pacientul sa fie
echilibrat ceaiuri, compoturi si
hidroelectric si sucuri
nutritional -se va da alimente
bogate in calorii:
lapte, oua,carne si
 brinzeturi

-dificultate de a se -bolnavul sa-si -sa se pozitioneze -pacientului i se

deplasa datorita mentina satisfacute pacientul correct asigura un anumit
durerii celelalte nevoi (maxim) de confort
fundamentale, sa -eforturile pacientului
-dispnee accentuata cu reduca miscarile vor fi minime -nu apar escare
polipnee si tahicardie
apoi starii generale -prevenirea altor -se va pozitiona
grave manifestata prin complicatii pacientul semiszand si
imobilizare pulmonare, va fi servit cu tot ceea
bronhopneumonia de ce ii trebuie
la pat decubit -se va schimba pozitia
-mentinerea unei bune pacientului la anumite
circulatii intervale de timp

-administrare de
antalgice

-dificultate de a dormi - pacientul sa -sa se calmeze tusea aceasta nevoie este

datorita tusei si beneficieze de somn dupa ce expectoreaza satisfacuta
dispneei manifestata corespunzator
prin treziri nocturne cantitativ si calitativ -sa se asigure un -dispneea scade
repetate microclimat adecvat

-sa se asigure aportul

de oxigen

- pacientul trebuie sa
aiba o pozitie corecta
(semisezand)

-trebuiesc adecvate:
temperatura, umiditate

-administrare de
oxigen

-dificultate de a se - pacientul sa se poata -sa se schimbe -pacientul se poate

imbraca si dezbraca imbraca si dezbraca pacientul de lenjeria imbraca si dezbraca
datorita starii grave a singur in timp de trei intima, de pat de cate cu ajutorul nursei
pacientului (este zile ori este nevoie
casectic)

-comunicare -pacientul sa -pshoterapie anxietate

insuficienta cu cei din comunice cu cei din
jur datorita jur -se va incerca sa i se
prognosticului grav al spuna pacientului ca
bolii si manifestata -inlaturarea starii de cei din familie au si ei
prin depresie necazuri, ca locuiesc
departe
inchidere in sine
-nursa va sta de vorba
cu pacientul

Caz III

1.Culegerea de date – Prezentare medicală

 Domnul M.S. în vârstă de 65 de ani , domiciliat în Bucureşti , pensionar se internează în
Spitalul Victor Babeş cu diagnosticul pneumonie .

● Motivele internării :

-frison ;

- durere la nivelul toracelui drept ;

- transpirţii abundente ;

- febră – 40 ˚ C ;

- oboseală , slăbiciune , anxietate ;

-insomnie ;

- slăbiciune ;

- senzaţie de sufocare ;

- ameţeli , cefalee ;

-tuse uscată , chinuitoare ;

- inapetenţă ;

- expectoraţie muco-purulentă , ruginie ;

● Istoricul bolii :

Pacientul relatează că boala a debutat cu o zi înainte de internare , când pacientul acuză

durere la nivelul toracelui drept , spre seară înainte de culcare are frisoane şi transpiră abundent .
Mai târziu apare oboseala , insomnia şi setea . Pacientul prezintă tuse uscată , chinuitoare şi
durere continuă ce accentuează senzaţia de sufocare , astenia şi anxietatea . Se recomandă
internarea .

● Antecedente :

- Fiziologice : nu precizează ;
 - Patologice :afecţiuni din copilărie ;

● Examenul obiectiv :

- stare generală alterată ;

- tegumente umede ;

- sistemul ganglionar : ganglioni nepalpabili , nedureroşi ;

- ţesut adipos : normal reprezentat ;

- aparat locomotor : integru ;

- aparat cardio-vascular : -T.A.-120/70 mmHg ; A.V.- 88/minut ; zgomote cardiace

ritmice ;

- aparat digestiv – integru ;

- aparat uro-genital – micţiuni fiziologice .

● Examenul aparatului respirator indică :

- creşterea frecvenţei ritmului respirator (30 respiraţii / minut ) ;

- la percuţie –submatitate laterală dreaptă ;

- la palpare – creşterea intensitaţiilor vibraţiilor vocale ;

- la ascultaţie – murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept şi raluri crepitante .

În urma anamnezei şi a examenului clinic se emite diagnosticul de pneumonie lobară

dreaptă .Pentru susţinerea diagnosticului se recomandă următoarele examene :

-Radiografia pulmonară – evidenţiază opacitatea omogenă situată anterior de lobul drept

cu tendinţă de condensare .

- Examenul sputei :

- macroscopic – spută ruginie , vascoasă , aderentă la vas ;

 - frotiu – frecvente leucocite , floră săracă ;

- culturi – pneumococ 60% .

- Examene hematologice şi Valori la 22.02.2013 Valori la 28.02.2013

biochimice :

Analiza

1.Leucograma :

-leucocite 13600/mm³ 8300/mm³

-neutrofile nesegmentate 2,1 % 1,2 %

-neutrofile segmentate 73 % 68 %

-euzinofile 2% 1%

-bazofile 0,1 % -

-limfocite 9,3 % 22 %

-monocite 8,8 % 7,8 %

2.V.S.H. 37 mm/h 18 mm/h

3. Hemoglobina 12,5 gr% 12 gr%

4. Acid uric 5,35 gr%

5. Uree 0,55 mg/dl

6. Glicemia 140 mg % 110 mg %

● Tratamentul urmat pe parcursul spitalizării :

-Penicilina G – 1000000 u la 6 ore în perfuzie ;

 -Paracetamol – 2xtb./zi ;

- Algocalmin – 2 tb. la nevoie ;

-Vitamina C , B1 , B6 – 2 fiole/zi ;

- Glucoză - 1500ml/24 h în perfuzie ;

- Oxigen administrat în ritm de 60 /minut .

● Evaluarea asistentei medicale - Plan de îngrijire

22.02. 2013-28.02.2013

La data de 22.02.2013 am preluat spre îngrijire pe domnul M.S. în vârstă de 65 de ani ,

domiciliat în Bucureşti , pensionar , necăsătorit .Conform spuselor sale locuieşte singur la curte
într- o locuinţă la curte , salubră . Nu consumă băuturi alcoolice şi fumează un pachet de ţigări pe
zi . Culegerea datelor evidenţiază în primul rând problemele pulmonare ale pacientului . Acesta
prezintă greutate în respiraţie cu creşterea frecventă a ritmului respirator .

Pacientul afirmă că boala a debutat brusc cu dureri la nivelul toracelui drept , urmat de
frison puternic şi creşterea temperaturii la 40 ˚C menţinându-se astfel .

Transpiraţiile abundente ce însoţesc febra prezintă pericol de deshidratare şi de alterare a

integrităţii tegumentare .

Tusea este însoţită de expectoraţie muco-purulentă ruginie şi împreună cu durerea de la

nivelul toracelui drept contribuie la alterarea stării de confort .

Pacientul prezintă intoleranţă la efort prin diminuarea capacităţii respiratorii amplificată

de prezenţa dureri toracice .

Din discuţia avută cu pacientul aflu că nu are probleme legate de eliminare urinară şi
intestinală .

Modificarea confortului produce perturbarea somnului şi odihnei , pacientul având o stare

de astenie marcată .
 Pacientul este comunicativ şi receptiv la sugestiile personalului în ce priveşte intervenţiile
şi actele medicale menite să amelioreze boala .

Pacientul prezintă repulsie faţă de alimentăţie datorită prezenţei expectoraţiei .

Este vizitat destul de des de nepoată şi este susţinut moral de aceasta în vederea
vindecării .

Plan de ingrijire

Problema de Obiectivele de Interventiile aplicate Evaluarea ingrijirilor

ingrijire ingrijire

-dispnee -pacientul sa respire -asigur o pozitite care sa-i -pacientul sa respire

accentuata de normal,sa nu mai faciliteze respiratia,inlatur mai usor
efort si decubit prezinte cianoza. factorii care pot contribui la
accentuarea problemelor. -cianoza dispare iar
-cianoza coloratia este normala
-Deoarece prezinta
cianoza,administrez oxigen prin
sonda nazala,6-8l/,min.

-alimentatie -pacientul sa fie asigur aportul zilnic de - pacientul se

inadecvata prin alimentat si hidratat vitamine,lipide,glucide,minerale. alimenteaza si se
corespunzator hidateaza
-stabilesc cu pacientul un regim
corespunzator
care trebuie adaptat dupa
afectiunea de care sufera.

-dificultate de a se -administrez la recomandarea si -pacinetul prezinta

deplasa datorita prescriptia medicului calmante stare
durerii -prevenirea altor ameliorata,tahicardia
complicatii -asigur repaus la pat nu mai este prezenta
-dispnee pulmonare,
accentuata cu bronhopneumonia
polipnee si
tahicardie apoi de decubit
starii generale
grave manifestata -mentinerea unei
prin imobilizare bune
circulatii,respiratii
la pat

-dificultate de a - pacientul sa -asigur un microclimat -pacientul prezinta un

dormi beneficieze de somn corespunzator somn calitativ si
corespunzator cantitativ
-la recomandarea medicului
cantitativ si
administrez 1cp de Diazepam -nu mai prezinta treziri
calitativ,sa nu
inainte de culcare cu 30 min, in timpul noptii
prezinte treziri pe
timpul noptii -inlatur factorii care ar putea
peturba somul pacientului

-in caz de modificari a starii de

sanatate,anunt medicul

-dificultate de a se - pacientul sa se -sa se schimbe pacientul de -pacientul se poate

imbraca si poata imbraca si lenjeria intima, de pat de cate imbraca si dezbraca
dezbraca dezbraca singur in ori este nevoie singur
timp de trei zile
-ajut pacientul ori de cate ori
solicita acest lucru

-comunicare -pacientul sa -pshoterapie anxietate

insuficienta cu cei comunice cu cei din
din jur datorita jur -se va incerca sa i se spuna
prognosticului pacientului ca cei din familie
grav al bolii si -inlaturarea starii de au si ei necazuri, ca locuiesc
manifestata prin depresie departe

inchidere in sine
-scaderea starii de -nursa va sta de vorba cu
anxietate pacientul
Concluzii:

În funcţie de teren , vârstă şi tratament , evoluţia bolii poate fi spre vindecare sau
complicare .În conformitate cu tematica lucrării de diplomă am avut de îngrijit trei bolnavi cu
pneumonie virala.

În timpul spitalizării am acordat îngrijiri medicale conform planului de îngrijire elaborat

iniţial , respectând tratamentul prescris de medic .

Evoluţia pacientului s-a produs conform aşteptărilor , spre vindecare , fără complicaţii ,
pacientul plecând din spital ameliorat .

La externare se recomandă :

-continuarea tratamentului în ambulatoriu ;

- revenirea la control peste zece zile ;

 - Rx. pulmonar de control ;

- repaus fizic şi psihic ;

- evitarea frigului şi a umezelii .

Analizând datele referitoare la evoluţia celor trei pacienţi am remarcat că

simptomatologia prezentată a fost asemănătoare , evoluţia fiind însă diferită , în funcţie de starea
imunologică a organismelor de vârste diferite .

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

- Corneliu Burundel – Manual de medicină internă ;

- Lucreţia Titircă – Tehnici de îngrijire ;

- Lucreţia Titircă – Ghid de nursing ;

- Gheorghe Mogoş – Mică enciclopedie de boli interne ;

- Marin Voiculescu – Boli infecţioase – Clinică şi epidemiologie ;

- C.Mozeş – Tehnica îngrijirii bolnavului ;

- Dr.Roxana Maria Albu – Anatomia şi fiziologia omului ;

- Ştefan Bailan – Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale ;

- Szabo Maria – Cursuri de nursing .

Anexe: