CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE ALE CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE

DE ORIGINE VEGETALĂ

1.1.INSTITUŢII CU ATRIBUŢII FITOSANITARE ÎN ROMÂNIA

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE este un organ de

specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului României. Acesta a fost
organizat şi funcţionează în temeiul HG nr. 30 din 18 ianuarie 2017 şi este autoritatea publică
centrală responsabilă cu aplicarea strategiei şi programului de guvernare, cu rol în elaborarea şi
implementarea strategiilor naţionale sectoriale în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare,
dezvoltării rurale, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: cercetare ştiinţifică de
specialitate, conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi
animale.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează strategiile şi reglementările
specifice în domeniile sale de activitate, în cadrul politicii Guvernului şi în conformitate cu
reglementările Uniunii Europene, cu principiile politicii agricole comune şi cu principiile Politicii
comune de pescuit.
Obiectivele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt următoarele:
a) asigurarea securităţii alimentare naţionale prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole,
pentru a garanta populaţiei alimente suficiente, sigure şi nutritive;
b) creşterea competitivităţii produselor agroalimentare şi pescăreşti româneşti pe piaţa europeană
şi globală în vederea echilibrării balanţei comerciale agricole, inclusiv prin acţiuni specifice de
informare;
c) absorbţia fondurilor comunitare destinate finanţării domeniilor specifice;
d) susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale;
e) eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare;
f) stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor
agricole;
g) accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural;
h) modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la
schimbările climatice;
i) dezvoltarea sectorului pescăresc;
j) susţinerea cercetării agricole, a informării, consultanţei, extensiei şi a formării profesionale în
agricultură;
k) reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
l) dezvoltarea şi protecţia zonei montane.
Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale exercită următoarele funcţii: a) de strategie, prin care se elaborează, în
conformitate cu politica Guvernului, normele Uniunii Europene şi tendinţele pe plan mondial,
strategia de dezvoltare în domeniile sale de activitate şi se proiectează mecanismele financiare
necesare;
b) de reglementare, prin care se asigură, în conformitate cu strategia Guvernului, realizarea
cadrului juridic şi elaborarea reglementărilor specifice activităţilor din domeniile sale de
activitate;
c) de administrare, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului,
precum şi gestionarea fondurilor şi serviciilor pentru care statul este responsabil, în domeniul său
de activitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
d) de gestionare a fondurilor europene şi naţionale alocate dezvoltării rurale, agriculturii şi
sectorului pescăresc;
e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele Guvernului, reprezentarea pe plan intern şi
extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;
f) de autoritate de stat, prin care se asigură implementarea, urmărirea şi controlul aplicării şi
respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate;
g) de Autoritate de management pentru Programul SAPARD, Programul naţional de dezvoltare
rurală - PNDR şi Programul operaţional pentru pescuit - POP/Programul operaţional pentru
pescuit şi afaceri maritime - POPAM;
h) de plată, prin structurile subordonate/din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Din rândul atribuţiilor principale exemplificăm:

1. asigură implementarea Programului de guvernare, a strategiilor şi politicilor din domeniile sale
de activitate, pe principiile PAC/PCP, potrivit reglementărilor în vigoare;
2. implementează prevederile Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul
Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul
Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia,
Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta,
Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica
Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii
şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România
privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.
157/2005, pentru domeniile specifice;
3. fundamentează şi elaborează strategii şi politici specifice în domeniile sale de activitate, pe
care le promovează la nivel european şi/sau naţional;
4. elaborează şi fundamentează documentele ce reflectă poziţia României în raport cu politica şi
strategia Uniunii Europene pentru domeniul său de competenţă şi asigură participarea la
activităţile instituţiilor Uniunii Europene;
5. asigură compatibilitatea reglementărilor naţionale cu cele ale Uniunii Europene în domeniile
sale de competenţă;
6. iniţiază, elaborează şi promovează în vederea adoptării proiecte de acte normative în
domeniile sale de activitate;
7. avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniile sale de activitate;
8. avizează proiectele de acte normative iniţiate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte acte normative care au legătură cu domeniul
acesteia de activitate;
9. iniţiază, elaborează şi aprobă măsuri, proceduri şi norme în domeniul specific, conform
legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale;
10. asigură fluxul financiar al fondurilor destinate cofinanţării şi prefinanţării contribuţiei
financiare a Uniunii Europene, utilizate pentru plata cheltuielilor aferente Fondului European de
Garantare Agricolă (FEGA), Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR),
Fondului European pentru Pescuit (FEP) şi Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri
Maritime (FEPAM);
11. garantează integritatea contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi asigură respectarea
utilizării acesteia conform destinaţiei stabilite prin acordul interinstituţional, angajamentele
bugetare şi prin alte documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul
României; asigură, în domeniile sale de activitate, gestionarea contribuţiei financiare a Uniunii
Europene, în condiţiile stabilite prin plafoanele anuale şi angajamentele bugetare, prin conturi
deschise la instituţii financiar-bancare sau la Trezoreria Statului, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
12. asigură controlul privind operaţiunile care fac parte din sistemul de finanţare prin FEGA,
FEP, FEADR, FEPAM şi bugetul naţional, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
13. elaborează şi/sau avizează documentaţiile tehnice ale obiectivelor de investiţii specifice
domeniului său de activitate;
14. evaluează şi înregistrează bunurile din patrimoniul său şi asigură sprijinirea instituţiilor
publice din subordine în procedura de înregistrare a bunurilor care se află în administrarea
acestora;
15. elaborează studii, analize, planuri şi fundamentează programe de dezvoltare a zonelor
rurale, montane şi a celor cu risc de eroziune a solului;
16. reprezintă Guvernul în relaţiile cu organismele şi instituţiile interne şi internaţionale, în
domeniile sale de activitate;
17. iniţiază, negociază şi asigură, prin împuternicirea Guvernului, punerea în aplicare a
convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul său de activitate, la care România este
parte, şi dezvoltă relaţii de cooperare cu instituţii şi organizaţii similare din alte state;
18. asigură îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din aderarea României la Tratatul internaţional
privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură, adoptat la Roma la 3
noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), intrat în vigoare la data de 29 iunie 2004;
19. întreprinde acţiuni şi iniţiative, potrivit competenţelor stabilite de lege, pentru participarea
României la acţiunile de cooperare bilaterală şi multilaterală, la nivel subregional, regional şi
global, pentru valorificarea oportunităţilor şi facilităţilor de asistenţă financiară, tehnică,
tehnologică şi ştiinţifică;
20. colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale din subordinea Guvernului, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte
organisme interne şi internaţionale;
21. asigură, în domeniile sale de activitate, relaţia cu Parlamentul României, cu sindicatele şi
patronatele şi cu partenerii sociali din sfera sa de activitate, precum şi cu mass-media;
22. desfăşoară activităţi de control şi inspecţii tehnice privind respectarea legislaţiei pe
domenii de activitate, colaborând în acţiunile sale, după caz, şi cu celelalte autorităţi publice
abilitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
23. elaborează strategiile în domeniul cercetării şi consultanţei agricole şi avizează tehnic
programul naţional de informare, consultanţă, extensie şi formare profesională în agricultură;
24. asigură dezvoltarea şi funcţionarea sistemului antigrindină, securitatea şi controlul în
domeniul intervenţiilor active în atmosferă, precum şi organizarea colaborării internaţionale în
domeniu, prin instituţia subordonată specializată;
25. asigură asistenţă tehnică producătorilor sau procesatorilor la elaborarea documentaţiei,
conform legislaţiei europene şi naţionale, pentru a solicita protecţia indicaţiilor geografice,
denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole sau
alimentare româneşti, la nivel naţional şi comunitar, precum şi asistenţă tehnică în elaborarea de
proiecte pentru promovarea produselor tradiţionale şi ecologice româneşti;
26. organizează controlul financiar preventiv la nivelul ministerului şi avizează organizarea
acestuia la nivelul instituţiilor subordonate, potrivit legii;
27. promovează politicile naţionale şi europene din domeniul specific de activitate;
28. exercită, în domeniile sale de activitate, orice alte responsabilităţi, în conformitate cu
dispoziţiile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor internaţionale la care România este parte,
precum şi cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene;
29. asigură finanţarea din fondurile europene şi naţionale în vederea atingerii obiectivelor
strategice în domeniul sectorului pescăresc, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
30. asigură înregistrarea operatorilor economici din sectorul alimentar, gestionarea şi
monitorizarea capacităţilor de producţie ale acestora; asigură, prin Direcţia generală dezvoltare
rurală - Autoritate de management pentru PNDR, denumită în continuare DGDR AM-PNDR,
îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru
stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de
investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a
instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare;
31. cooperează cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
la stabilirea criteriilor necesare pentru dimensionarea şi stabilirea tipurilor de exploataţii de
animale acceptate în România;
32. elaborează legislaţia pentru stabilirea şi dimensionarea tipurilor de exploataţii de animale
din România, astfel încât măsurile de control pentru pesta porcină africană în România să poată fi
aplicate şi controlate;
33. implementează politica agricolă în domeniul informării, consultanţei, extensiei şi formării
profesionale în agricultură, în condiţiile legii; realizează activităţi de consiliere a beneficiarilor în
domeniul gestionării terenurilor şi al gestionării exploataţiilor agricole.

AUTORITATEA NAȚIONALĂ FITOSANITARĂ

Autoritatea Națională Fitosanitară a fost înființată prin art. 5 din Legea nr. 139/2014
privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum
și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările ulterioare, și este organizată și
funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,
finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Obiectivele principale ale acestei Autorități sunt enumerate mai jos:
1. asigurarea protecției fitosanitare a teritoriului României/Uniunii Europene prin prevenirea
introducerii, stabilirii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor, produselor
vegetale sau altor obiecte care sunt necunoscute în UE;
2. asigurarea utilizării unui material destinat plantării sănătos de la începutul lanțului de
producere prin prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare care sunt introduse în UE odată cu
materialul destinat plantării;
3. controlul organismelor dăunătoare care au o distribuție limitată și care necesită măsuri
stricte de control oficial pentru prevenirea răspândirii;
4. monitorizarea calității produselor de protecție a plantelor și controlul produselor de
protecție a plantelor la comercializare și utilizare;
5. asigurarea sănătății publice, siguranței alimentelor, utilizatorilor și a mediului
înconjurător, prin implementarea programelor anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide
din plante și produse vegetale ce provin din producția internă, de pe piața intracomunitară și cele
destinate exportului;
6. coordonarea, îndrumarea tehnică și controlul activității în domeniul omologării și
reomologării produselor de protecție a plantelor pentru a fi utilizate în România;
7. implementarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscului asociat utilizării
produselor de protecție a plantelor.
Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Autoritatea exercită
următoarele funcții:
a) de control, în domeniul fitosanitar conform prevederilor legale;
b) de reprezentare, prin care se asigură, în numele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
reprezentarea pe plan intern și extern în domeniul său de activitate și în limitele de competență
stabilite de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Autoritatea, în condițiile legii, are următoarele atribuții principale:
1. organizează, coordonează și asigură asistența tehnică în domeniul fitosanitar;
2. elaborează și propune spre aprobare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
strategia în domeniul fitosanitar în concordanță cu politicile, legislația și normele Uniunii
Europene;
3. elaborează și propune spre aprobare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
proiecte de acte normative în domeniu în scopul îmbunătățirii și consolidării legislației naționale
și armonizării acesteia cu legislația europeană;
4. elaborează și propune spre aprobare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
proiecte de acte normative și alte documente specifice în scopul tarifării serviciilor fitosanitare;
5. elaborează și propune spre aprobare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității și stabilește atribuțiile și
responsabilitățile structurilor funcționale organizate în cadrul acesteia;
6. organizează și coordonează activitatea structurilor funcționale organizate în cadrul
acesteia;
7. organizează și coordonează activitatea poliției fitosanitare;
8. desemnează laboratoarele naționale de referință conform legislației în vigoare privind
controalele oficiale;
9. efectuează analize fitopatologice și entomologice la plante și produse vegetale, fizico-
chimice la produsele de protecție a plantelor și pentru determinarea reziduurilor de pesticide din
plante și produse vegetale;
10. participă la teste internaționale interlaboratoare/profesionale în domeniu;
11. coordonează elaborarea și implementarea programelor de monitorizare a organismelor
dăunătoare, produselor de protecție a plantelor și a reziduurilor de pesticide în plante și produse
vegetale;
12. controlează aplicarea și respectarea tuturor dispozițiilor legale și a normelor tehnice în
domeniul fitosanitar;
13. coordonează activitatea privind implementarea și menținerea sistemului de asigurare a
calității în concordanță cu normele în vigoare;
14. asigură gestionarea, implementarea cerințelor de ecocondiționalitate și controlul privind
introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor (SMR), în colaborare cu Agenția de
Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA);
15. asigură informarea și conștientizarea fermierilor și a potențialilor beneficiari asupra
bunelor practici agricole și de mediu, precum și asigurarea expertizei de specialitate pentru
implementarea PNDR 2014-2020;
16. participă la elaborarea Planului național unic de control integrat (PNCUI) și întocmește
Raportul anual pentru domeniul său de competență;
17. participă la grupurile tehnice de lucru privind implementarea Planului Național de
Dezvoltare Rurală (PNDR) pe domenii, priorități și măsuri de sprijin;
18. colaborează cu direcțiile, serviciile și structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale;
19. asigură implementarea reglementărilor specifice sectorului fitosanitar în contextul
gestionării asistenței financiare nerambursabile domeniului agricol;
20. asigură coordonarea sistemelor informatice din domeniul fitosanitar;
21. stabilește normele fitosanitare unice și obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice
deținătoare de culturi agricole și alte forme de vegetație utilă, pentru cei care depozitează,
transportă și comercializează plante și produse vegetale;
22. organizează, coordonează și controlează implementarea legislației privind importul,
exportul, tranzitul, comerțul și circulația intracomunitară a plantelor, produselor vegetale și a
altor obiecte reglementate;
23. realizează analiza de risc fitosanitar (PRA);
24. organizează sistemul național de omologare/reomologare a produselor de protecție a
plantelor;
25. coordonează activitatea de evaluare a dosarelor substanțelor active în vederea aprobării
sau reaprobării acestora, în calitate de stat membru raportor/coraportor, după caz;
26. coordonează activitățile privind evaluarea dosarelor produselor de protecție a plantelor în
vederea omologării/reomologării acestora;
27. asigură controlul postomologare privind comercializarea și utilizarea produselor de
protecție a plantelor;
28. asigură respectarea legislației privind importul și circulația intracomunitară a produselor
de protecție a plantelor;
29. asigură implementarea legislației, a măsurilor și acțiunilor subsumate îndeplinirii
obiectivelor generale și specifice din cadrul Planului național de acțiune privind diminuarea
riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor împreună cu alte instituții și
organisme publice;
30. asigură dezvoltarea și implementarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare
a produselor de protecție a plantelor, a sistemului de instruire și certificare în domeniul utilizării
durabile a produselor de protecție a plantelor, precum și a sistemului de gestionare integrată a
dăunătorilor și a unor abordări și tehnici alternative;
31. coordonează activitatea de formare profesională, instruire și perfecționare a personalului
implicat în domeniul său de activitate;
32. declanșează sistemul rapid de alertă în cazul depășirii limitelor maxime admise ale
reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale;
33. participă la activitățile și întâlnirile desfășurate în cadrul sistemului de siguranță
alimentară;
34. asigură participarea la întâlnirile și grupurile de lucru ale Comisiei Europene și ale
Consiliului Uniunii Europene pentru domeniul său de competență;
35. întocmește lucrări de specialitate prevăzute în cadrul cooperării internaționale și
urmărește îndeplinirea obligațiilor ce decurg din aceasta, în domeniul său de activitate;
36. răspunde la reclamațiile, sesizările și solicitările persoanelor fizice și/sau juridice;
37. organizează simpozioane, sesiuni de formare profesională, grupuri de lucru și dezbateri pe
teme profesionale pentru domeniul său de competență;
38. colaborează cu universitățile, institutele și stațiunile de cercetare de profil, Academia de
Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", asociațiile profesionale ale producătorilor
agricoli, federațiile și patronatele din domeniul agricol, precum și cu industria de specialitate în
elaborarea strategiilor și implementarea strategiilor din domeniul fitosanitar;
39. cooperează pe plan internațional cu organizațiile implicate în domeniul fitosanitar și în
alte domenii conexe pentru a menține România în circuitul politicilor europene și internaționale
specifice și participă la întâlniri;
40. asigură implementarea reglementărilor Uniunii Europene, specifice domeniului
fitosanitar.
În cadrul Autorității funcționează Direcția fitosanitară și Laboratorul Național Fitosanitar
organizat la nivel de direcție. Autoritatea are în subordine oficiile fitosanitare județene organizate
la nivel de serviciu/birou, după caz.

1.2.DEFINIREA TERMENILOR DE SPECIALITATE UTILIZAŢI

1. Produs de uz fitosanitar – orice produs din categoria produselor omologate, comercializate şi

utilizate în România şi publicate în Codex, condiţionat şi ambalat în vederea prezentării, vânzării
şi utilizării.
2. Pesticid – orice substanţă chimică sau combinaţie de substanţe chimice cunoscute sub
denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide,
erbicide şi alte asemenea, care se utilizează în agricultură şi în silvicultură pentru tratamente
fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în culturile
agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri, păşuni şi fâneţe, precum şi pentru tratarea
materialului semincer, pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de depozitare a
produselor agricole.
3. Alte produse de uz fitosanitar – produse ce se utilizează ca regulatori de creştere şi
fructificare a plantelor, produse pentru tratarea pre şi postrecoltă a fructelor în scopul prevenirii
deteriorării acestora pe timpul transportului sau al depozitării; adjuvanţi la utilizarea pesticidelor;
produselor cu efect atractant (capcane feromonale, fago şi chromoatractive) şi repelent;
biopreparatele pe bază de microorganisme, virusuri şi cele pe bază de insecte entomofage,
precum şi alte asemenea mijloace care au ca scop creşterea vigorii şi rezistenţei, tratarea bolilor
neparazitare, reglarea dezvoltării şi fructificării plantelor, ameliorarea stării lor fitosanitare şi a
recoltelor.
4. Substanţă activă – componenta sau componentele biologic active care intră în compoziţia
unui produs de uz fitosanitar.
5. Formulare – condiţionare – operaţiuni prin care substanţa activă se prelucrează sub formă de
produs utilizabil – pulberi de prăfuit, pulberi pentru tratarea seminţelor, pulberi umectabile,
emulsii, suspensii, soluţii, granule etc – prin adăugarea unor componente organice sau anorganice
cu rol diluant sau adjuvant.
6. Fabricarea – obţinerea, prin instalaţii şi prelucrării speciale de substanţe active, formularea
acestora sub formă de produse utilizabile şi ambalarea lor în scopul prezentării şi comercializării.
7. Reambalarea - transferul unui produs dintr-un ambalaj comercial în altul, în general mai mic,
pentru vânzarea ulterioară.
8. Fabricant – producător - societatea sau organizaţia autorizată, din sectorul public sau privat,
a cărei activitate constă în fabricarea de substanţe active, formularea lor sub formă de produse
utilizabile şi ambalarea sau reambalarea acestora în scopul prezentării şi comercializării spre
utilizare în agricultură şi în silvicultură.
9. Comercializare – ansamblu de activităţi autorizate pentru promovarea comercială a
produselor –inclusiv publicitatea, relaţiile publice şi serviciile de informare, distribuire şi vânzare
pe piaţa internă sau externă.
10. Comerciant – persoană juridică autorizată care se ocupă de comercializarea produselor de uz
fitosanitar, inclusiv de importul, exportul şi distribuirea internă a acestora.
11. Furnizor - firma din sectorul public sau privat, autorizată să fabrice şi/sau să comercializeze
produse de uz fitosanitar, inclusiv cele autorizate pentru importul şi distribuirea produselor pe
piaţa internă.
12. Distribuirea - ansamblul de operaţiuni prin care produsele de uz fitosanitar sunt dirijate de
fabricanţi, importatori sau de comercianţi intermediari spre utilizatorii de pe piaţa internă, prin
circuitele comerciale legale.
13. Redistribuirea - operaţiunea care este permisă a se face numai între utilizatori pentru
vânzarea –cumpărarea cantităţilor de produse în limitele termenelor de valabilitate, care depăşesc
nevoile proprii de utilizare.
14. Omologarea – procedura prin care autorităţile naţionale competente aprobă utilizarea pe
teritoriul ţării a produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor,
în agricultură şi în silvicultură, după examinarea datelor ştiinţifice prezentate de fabricanţi şi de
autorităţile ştiinţifice proprii, competente, care atestă că produsul este eficient pentru utilizările
prevăzute şi nu prezintă sau prezintă riscuri acceptate pentru sănătatea umană şi animală sau
pentru mediul înconjurător.
15. Utilizatori – orice persoană fizică sau juridică care intră în posesia unui produs de uz
fitosanitar pentru a-l utiliza în scopul pentru care a fost omologat, în special producătorii agricoli
şi silvici, precum şi prestatorii de tratamente fitosanitare.
16. Protecţia utilizatorilor – ansamblul de norme, instrucţiuni tehnice, mijloace, măsuri,
informaţii şi atenţionări ce trebuie asigurate de autorităţile fitosanitare, fabricanţi, comercianţi şi
personalul sanitar pentru utilizarea corectă a produselor de uz fitosanitar fără riscuri asupra
utilizatorilor.
17. Produse reglementate cu stricteţe – produse a căror fabricare, comercializare şi utilizare
este reglementată cu stricteţe, pe motive toxice şi/sau ecologice.
18. Autorităţi competente – organisme guvernamentale însărcinate să reglementeze fabricarea,
comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar, să organizeze şi să exercite controlul
asupra respectării legislaţiei în acest domeniu.
19. Articol reglementat – orice spaţiu de depozitare, mijloc de transport, container sau orice alt
obiect orimaterial susceptibil de a purta sau de a răspândi organisme de carantină, în special unde
este implicat transportul internaţional;
20. Carantină fitosanitară – ansamblu de măsuri care vizează prevenirea introducerii şi/sau
răspândirii organismelor de carantină sau combaterea acestora;
21. Certificat fitosanitar – document oficial, conform modelului prezentat în Convenţia
internaţională pentru protecţia plantelor;
22. Control fitosanitar – control oficial al plantelor, produselor vegetale şi al articolelor
reglementate pentru a se determina prezenţa sau absenţa organismelor dăunătoare şi/sau pentru a
asigura respectarea reglementărilor fitosanitare;
23. Organisme de carantină fitosanitară – sunt instituţii prevăzute şi reglementate în sensul de
a desfăşura activităţi de carantină fitosanitară,
24. Organism de carantină – organism dăunător cu importanţă economică potenţială pentru
zona ameninţată, care nu este prezent în acea zonă sau care este prezent cu o distribuţie limitată şi
care face obiectul combaterii oficiale;
25. Organism dăunător – orice specie, sursă sau biotip de origine vegetală ori animală sau orice
agent patogen dăunător vegetalelor şi produselor vegetale;
26. Paşaport fitosanitar – o etichetă oficială care însoţeşte plantele şi produsele vegetale pe
teritoriul României şi atestă că reglementările fitosanitare au fost respectate;
27. Plante – plantele vii, părţile de plante vii, inclusiv seminţele destinate însămânţării; părţile de
plante vii cuprind: fructe, în sensul botanic al termenului, care nu au fost conservate prin
congelare, legume care nu au fost conservate prin congelare, tuberculi, bulbi, rizomi, cormi, flori
tăiate, ramuri cu frunze, pomi tăiaţi cu frunze, culturi de ţesut vegetal;
28. Produse vegetale – produse de origine vegetală neprelucrate sau care au suferit o prelucrare
simplă, astfel încât nu mai sunt plante;
29. Regimul de carantină fitosanitară – nu complex de măsuri privind prevenirea introducerii
şi/sau răspândirii organismelor de carantină, iar în cazul pătrunderii şi existenţei lor pe teritoriul
ţării, de localizare şi chiar de lichidare;
30. Reglementări fitosanitare – ansamblul de reglementări oficiale care vizează prevenirea
introducerii şi/sau a răspândirii organismelor de carantină, controlând producţia şi circulaţia
plantelor, a produselor vegetale şi a articolelor reglementate;
31. Zonă ameninţată – zona în care condiţiile sunt favorabile stabilirii unui organism de
carantină a cărui prezenţă va atrage pierderi economice importante;
32. Zonă protejată – o zonă în care:
- unul sau mai multe organisme de carantinăcare sunt stabilite în alte zone nu sunt endemice sau
stabilite, deşi condiţiile sunt favorabile pentru stabilirea acestora;
- există un pericol de stabilire a anumitor organisme de carantină pentru anumite culturi existente
datorită condiţiilor favorabile, deşi aceste organisme nu sunt endemice sau stabilite în ţară.

1.3. PAŞAPORTUL FITOSANITAR

În temeiul articolului 9 din Ordonanţa de Guvern nr. 136/2000 şi a articolului 18 din

Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 136/2000, cu ocazia
controlului fitosanitar efectuat de către direcţiile fitosanitare judeţene cu privire la plante, produse
vegetale sau articole reglementate, precum şi la ambalajele acestora, iar când este cazul şi al
mijloacelor de transport, sunt găsite libere de organisme de carantină se permite circulaţia
acestora pe teritoriul României.
Pentru a circula pe teritoriul României plantele, produsele vegetale sau articolele
reglementate au nevoie de un paşaport fitosanitar.
Paşaportul fitosanitar se eliberează de către direcţiile fitosanitare judeţene şi a
municipiului Bucureşti, el fiind valabil pentru întreaga ţară, pentru un anumit teritoriul sau pentru
o anumită zonă protejată, după caz în situaţia în care în urma controlului se constată că plantele,
produsele vegetale sau articolele reglementate sunt libere de organisme de carantină.
Pe teritoriul României plantele, produsele vegetale sau articolele reglementate circulă
numai cu paşaport fitosanitar, dar la acest principiu sunt întâlnite următoarele excepţii:
a) circulaţia unor cantităţi mici de plante, produse vegetale destinate utilizării de către proprietar
sau destinatar în scopuri neindustriale sau necomerciale, atunci când nu există nici un pericol de
răspândire a organismelor de carantină;
b) circulaţia locală în măsura în care nu există pericolul răspândirii organismelor de carantină, în
următoarele situaţii:
- micii producători sau prelucrători a căror întreagă producţie şi/sau vânzare de plante, produse
vegetale sau articole reglementate sunt destinate autoconsumului ori pieţei locale, pentru
folosirea finală de către persoane care nu sunt angajate profesional în producţia de plante ce fac
subiectul circulaţiei locale;
- controlul fitosanitar nu este obligatoriu pentru circulaţia locală a plantelor, produselor vegetale
sau articolelor reglementate, provenite de la mici producători.
Paşaportul fitosanitar poate fi înlocuit cu un paşaport fitosanitar de înlocuire, în
următoarele cazuri:
- divizarea loturilor;
- unirea mai multor loturi ori a unor părţi din acestea;
- schimbarea stării fizico sanitare a loturilor, fără a încălca exigenţele specifice prevăzute;
- alte cazuri stabilite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin organismele de
specialitate
Paşaportul fitosanitar de înlocuire este eliberat ca şi paşaportul fitosanitar de către
direcţiile fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti, care de fapt au şi obligaţia de a le
tipări.
Modelul paşaportului fitosanitar este prezentat în figura nr.1

Fig.1 Model pașaport fitosanitar

În cazul în care în urma efectuări controlului fitosanitar sunt constatate situaţiile de mai
jos unităţile fitosanitare abilitate nu eliberează paşaport fitosanitar sau paşaport fitosanitar de
înlocuire:
a) nu au fost respectate măsurile fitosanitare privind circulaţia plantelor, produselor vegetale sau
articolelor reglementate pe teritoriul României, de control fitosanitar în totalitate sau pe
eşantioane reprezentative, pentru a se asigura că nu sunt contaminate cu organisme de carantină.
Controlul fitosanitar este efectuat de către direcţiile fitosanitare judeţene şi a municipiului
Bucureşti, astfel:
- la plante, produse vegetale sau articole reglementate, inclusiv la mediul de creştere, care sunt
cultivate, prelucrate sau utilizate de către producători sau care se găsesc sub orice formă în
exploataţiile lor;
- cu regularitate şi la momentul oportun, cel puţin o dată pe an, fără să prejudicieze exigenţele
specifice prevăzute pentru plante, produse vegetale sau articole reglementate originale din
România.
b) prezenţa organismelor dăunătoare în plante, produse vegetale sau articole reglementate;
Dacă se constată pe baza controlului fitosanitar efectuat că o parte din plante, produse vegetale,
articole reglementate sau o parte din mediul de creştere nu prezintă pericol de răspândire a
organismelor de dăunare nu se aplică restricţia pentru partea respectivă. În cazul în care s-a
constatat existenţa organismelor dăunătoare, plantele, produsele vegetale, articolele reglementate,
inclusiv mediul de creştere sunt supuse uneia sau mai multor măsuri, astfel:
- tratamentul fitosanitar corespunzător aplicat, urmat de eliberarea paşaportului fitosanitar, numai
atunci când se constată că în urma tratamentului sunt îndeplinite toate cerinţele fitosanitare;
- autorizarea circulaţiei lor sub control fitosanitar oficial pe zone în care acestea nu prezintă risc
sau spre locurile de prelucrare industrială;
- distrugerea acestora atunci când nu pot fi luate măsurile descrise în alineatele precedente.
Pentru a elimina riscul răspândirii de organisme dăunătoare, direcţiile fitosanitare
judeţene sau a municipiului Bucureşti, pot suspenda parţial sau chiar total activităţile
producătorilor până la dispariţia organismelor dăunătoare respective. Pe toată această perioadă a
suspendării nu sunt eliberate paşapoarte fitosanitare producătorilor în cauză.Riscul fitosanitar va
fi evaluat pe baza informaţiilor tehnice şi a datelor ştiinţifice disponibile.

Controlul fitosanitar

Controlul fitosanitar este efectuat de către direcţiile fitosanitare judeţene şi a municipiului

Bucureşti, astfel:

- la plante, produse vegetale sau articole reglementate, inclusiv la mediul de creştere, care
sunt cultivate, prelucrate sau utilizate de către producători sau care se găsesc sub orice formă în
exploataţiile lor;

- cu regularitate şi la momentul oportun, cel puţin o dată pe an, fără să prejudicieze

exigenţele specifice prevăzute pentru plante, produse vegetale sau articole reglementate originale
din România.

AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU

SIGURANȚA ALIMENTELOR
Realizează activitatea de control oficial în unitățile care prelucrează, procesează,
depozitează, valorifică și comercializează produse și subproduse de origine non-animală
Produse de origine non-animală - vegetale si produse vegetale: legume, fructe proaspete
sau conservate, seminte de leguminoase, oleaginoase, seminte pentru bauturi si dulciuri, cereale
boabe, produse din cereale, condimente, alimente procesate, altele decât cele de origine animala,
grasimile si uleiurile de origine vegetala, bauturi alcoolice si nonalcoolice, guma de mestecat si
orice alta substanta, inclusiv apa, încorporate intentionat în alimente în timpul producerii,
pregatirii sau tratarii acestora;
 Programul de Supraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor de origine
nonanimală
 ANSVSA transpune prevederile Planului Naţional Multianual în Programul de Supraveghere
şi Control din domeniul siguranţei alimentelor, care prevede:
 Tipul pericolului (alergeni, contaminanţi, aditivi şi substanţe interzise, reziduuri de pesticide
etc.)
 Domeniile de activitate
 Locul de desfăşurare a controlului (unitate de producţie, depozit, PIF, PID etc.)
 Etapa din lanţul alimentar unde se realizează controlul (sfârşitul procesului de fabricaţie,
produse puse pe piaţă)
 Frecvenţa controalelor
 Personalul responsabil cu efectuarea controalelor
 Tipul produselor prelevate
 Procedura utilizată pentru analiza de laborator
 Condiţii specifice de desfăşurarea a controlului, mod acoperire costuri
 Procedura de prelevare a probelor
 Procedura de contestare a rezultatelor controalelor oficiale
 Procedura în cazul apariţiei unei suspiciuni

Clasificarea controalelor
a) Planificarea controlului - acţiunile de control oficial pot fi:
* Planificate – sunt acele controale efectuate ca urmare a planificării activităţii în cadrul
Programului de Supraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor-planuri cifrice,
* Neplanificate - sunt acele controale efectuate într-una din situaţiile:
identificarea în cadrul unui control oficial planificat a unei/unor neconformităţi
(recontrol),
emiterea unor Note de serviciu pe o anumită tematică,
organizarea de acţiuni comune ale autorităţilor competente la nivel local,
reclamaţi
suspiciune.
b) Notificarea operatorului - acţiunile de control oficial pot fi:
 Notificate – sunt acele controale efectuate care sunt anunţate în prealabil operatorului,
precum înregistrarea, evaluarea, auditul,
 Nenotificate - restul controalelor oficiale, planificate sau neplanificate, prelevarea de
probe.
c) Componenţa echipei - acţiunile de control oficial pot fi realizate de:
o Inspectori ANSVSA,
o Inspectori ANSVSA şi reprezentanţi ai altor autorităţi competente.
Tipuri de criterii care stau la baza elaborării Planurilor Cifrice
 Numărul operatorilor economici înregistraţi pe fiecare domeniu de activitate
 Istoricul operatorului privind respectarea prevederilor legislative (de ex.număr şi tip de
neconformităţi semnalate în controalele din anii anteriori, capacitate de stabilire şi implementare
măsuri corective în caz de neconformitate)
 Numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor din domeniul alimentar care realizează activitatea
de import şi comerţ intracomunitar
 Capacitatea unităţilor/depozitelor
 Număr consumatori ai produselor operatorului respectiv
 Ponderea produselor operatorilor respectivi în regimul alimentar al consumatorilor
 Disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare
 Evaluarea sistemul de control propriu al operatorului economic
 Volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră, punct final de import şi
depozite de destinaţie,
 Notificările şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime
admise/dozelor maxime admise/ din anii precedenţi
 Prevederile europene în care sunt stabilite condiţii speciale şi /sau controale consolidate pentru
anumite produse alimentare.