Determinarea Gradului de Atractivitate al Statiunii

Baile Turda
 Cuprins

1. Prezentarea generala
2. Potentialul turistic al statiunii
3. Baza tehnico-materiala a turismului
4. Determinarea gradului de atractivitate utilizand metoda „TECDEV”

2
 Prezentare generala
Micro-stațiunea balneară, Băile Sărate Turda, se află la 4 km de centrul
orașului Turda. La mărimea actuală a fost amenajată în perioada interbelică, din
inițiativa dr. József Hanko și farmacistului Velitis, care au înțeles rolul apelor
sărate. Exploatarea sării și alunecările de teren au favorizat formarea lacurilor.
Concentrația salină a lacurilor este diferită. Ele sunt folosite în scopuri terapeutice
sau pentru agrement. Climatul favorabil cu temperaturi medii de 9 grade și de 20
de grade în caniculă, cura de apele minerale clorurate și sodice nămolul
terapeutic, au dus la formarea stațiunii.
Alte amenajări au urmat în perioada interbelică (în lemn), apoi în anii 50 ai
secolului al XX-lea, precum și în ultimii anii (după privatizarea complexului).
Capacitatea ștrandului este de aprox. 8.000 de persoane. „Lacul Roman”
(ștrandul), cu o adâncime de 14,2 m și o concentrație a sării de aproximativ 46-48
la mie, are calități curative deosebite, ajutând la tratarea afecțiunilor reumatice,
ginecologice, afecțiunilor aparatului nervos periferic etc. Nămolurile de la Băile
Sărate sunt terapeutice, au un potențial enzimologic și microbiologic și se
utilizează de vizitatori în balneoterapie.
În colțul sud-vestic al bazinului izvorăște dintr-o fântână de slatină Pârâul
Aluniș (Pârâul Moghioruș, Pârâul Mic Sărat), afluent de stânga al râului Arieș.
În anul 1936 s-a construit la Băile Sărate un hotel (lângă movila din centrul
bazinului), prăbușit după scurt timp, din cauza amplasării sale pe un teren
alunecos, instabil (pe hartă este însemnat „temelie“). A urmat un proces de
despăgubiri, dar dosarul a fost închis definitiv în timpul războiului.
În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare
pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme.
In general concentratia de sare in apa este stratificata, mai putin la
suprafaţă şi concentraţia creşte treptat spre fundul lacului. În general primăvara
este o tendinţă de scădere a concentraţiei odată cu topirea zăpezii şi creşterea
nivelului de precipitaţiilor şi creşte cel mai mult în lunile de vară, când ajunge mai
puţină apă dulce în lacuri, sau în lunile de iarnă sub temperatura de îngheţ.
Pe fundul fiecărui lac sărat se acumulează nămol cu efect terapeutic.
Calitatea acestora este condiţionată de mai mulţi factori, cum ar fi cele fizice-
chimice (temperatura, concentraţia de săruri minerale) şi biologice(prezenţa
microorganismelor în apă) care îmbogăţesc cumaterie organică nămolul
acumulat.

3
 Apele lacurilor Durgăului şi a celor din Băile Sărate au fost folosite în
scopuri terapeutice încă din sec. XII. Probabil că au fost folosite şi pentru îmbăieri,
dar fără a conştientiza efectele terapeutice. Tot din această perioadă există
consemnări că s-a folosit nămolul în scopuri terapeutice îmbălsămând trupul după
care nămolul era lăsat sa se usucăla soare pe corp. Mai târziu apar şi băile
încălzite cu apă sărată. Cu efecte benefice asupra aparatului locomotor, renumit
pentru tratarea reumatismului şi artritei, efecte benefice asupra circulaţia
sangvine şi efect pozitiv asupra sistemului imunitar încurajăm toţi cititorii să
încerce o baie în lacurile din Turda şi de ce nu un întreg tratament.
Deşi exploatările romane probabil s-au surpat în aceeaşi zonă s-a continuat
exploatarea şi în era medievală, eră din care în acest mic bazin au rămas în 4
lacuri distincte: lacul Roman (ştrandul de azi), Tarzan (lacul fără fund),
Privighetoarea şi Ciki (Csíki).
Caile de acces sunt:
 feroviare: gara Turda, pe linia Campia Turzii-Turda apoi cu autobuzul
(în sezon);
 rutiere: E 15 de la Bucureşti sau de la Oradea; DN 1 de la Cluj-Napoca
sau de la Alba Iulia; curse de autobuze ITA: Cluj-Napoca-Turda.

4
 Potentialul turistic al statiunii

Majoritatea lacurilor cu efecte terapeutice din Ardeal se leagă de cele două

zăcăminte de sare care sunt parte integrantă a zăcămintelor de sare formate pe
marginea bazinului Transilvaniei. Zăcămintele din zona Turzii sunt mai aproape de
suprafaţă, deci a fost mai uşor de exploatat chiar din cele mai vechi timpuri. Aşa
se explică urmele de exploatare de pe vremea romanilor.
Lacurile actuale sunt de origine antropice, majoritatea formate in urma
exploatării la zi (de suprafaţă), altele au apărut în urma surpării ocnelor. O altă
explicaţie a formării lacurilor este cea a dizolvării sării de catre apă şi afundării
(tasării), prin această metodă formându-se lacuri mai puţin adânce şi care se
reumple rapid.
 Aceste lacuri se alimentează cu apă pluvioală, apa din pânza freatică şi
rareori din izvoare sărate. Se pot distinge 2 tipuri de lacuri: lacurile de ocne de pe
vremea romanilor şi cele din exploatare la zi, exploatare din evul mediu şi era
nouă. În Turda un singur lac s-a format prin surparea ocnei şi acesta a fost Lacul 1
("Süllyedt Akna"), a fost, pentru ca in urma surpării pământului de pe dealul
deasupra ei, lacul a fost acoperit. Lacurile au de cele mai multe ori forma rotundă
ceea ce arată că exploatarea s-a facut în formă de clopot. Alte lacuri arată forme
trapeziodale sau ovale. Exploatarea de zi nu a depăşit adâncimile de 20-25 m, deci
nici lacurile nu sunt foarte adânci, mai ales ca malurile lor s-au mai surpat în timp.
Aici au fost identificate 16 lacuri antroposaline (inclusiv actualul ștrand,
căruia i se spune și „Lacul Roman”). Toate aceste lacuri au fost vechi exploatări
romane sau medievale de sare, umplute cu apă în cursul timpului. Romanii lucrau
numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde
sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat,
după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în
Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Cele mai importante lacuri sunt:
 „Lacul Roman” (ștrandul, 0,37 ha, 3,15 - 3,75 m adâncime, salinitate 40 g/l
măsurată vara la suprafața apei). Lucrările de amenajare ca ștrand din anii '20 ai
secolului al XX-lea i-au schimbat radical aspectul inițial. Originea: două cariere
romane de sare, învecinate, de mică adâncime. Adâncimea de 5,25 m, măsurată
în colțul de nord al lacului, de către I.Maxim, cu ocazia cercetărilor din 1936, nu a
mai fost regăsită. Măsurătorile batimetrice, efectuate în vara anului 1978,
reliefează existența unui fund aproape plat, adancimile apei fiind cuprinse,
exceptând bazinul artificial pentru copii, între 3,15 si 3,75 m.

5
 „Lacul Privighetorii” (0,04 ha, 7,50 m adâncime), botezat cu acest nume de
către Ion Al. Maxim în 1937. S-a aruncat în el peste un vagon de pământ la
lucrările de construcție a hotelului învecinat (hotel prăbușit în anii '40 ai secolului
al XX-lea). Adâncimea maximă, găsită în cursul lucrărilor de batimetrie din vara
anului 1978 este de 7,50 m.
 „Lacul Tarzan” („Lacul fără Fund”) - 0,40 ha, 19 m adâncime. Adâncimea
maximă, întâlnită cu ocazia lucrărilor batimetrice executate în vara anului 1978, a
fost de numai 11,20 m, față de cercetări batimetrice mai vechi (I.Viski, 1911 după
I.Maxim, 1937) ce indicau adâncimea de 19 m. Este amplasat pe locația celei mai
vechi mine exploatată în perioada secolelor al XII-lea și al XIII-lea.
 „Lacul Csiky” – 0,60 ha, 5 m adâncime. Adâncimea maximă întâlnită în vara
anului 1978, este de 5,66 m.
 „Lacul de pompare" ("Szivattyus tó"): denumit așa de Jenö Viski în 1911. În
1926 lacul nu mai exista. A fost un lac sărat mic, cu adâncimea de 5 m. Din el se
pompa apa sărată pentru Băile Calde. Mai târziu, s-a pompat apă sărată din Lacul
Roman pentru fostele Băi Calde, situate lângă ștrand (băi demolate în anii 60-70 ai
secolului al XX-lea).
 „Lacul Kimpel”: suprafața sa nu depășește 850 mp, însă adâncimea lui (32
m, măsurată în anul 2007) este semnificativă în raport cu diametrul (38 m). Lacul
este situat pe locația unei vechi exploatări subterane din Evul Mediu.
 „Lacul Vajas”
 „Lacul Nyalkas” (“Lacul Mocirlos”)
 „Lacul Bătrânescu”
 „Lacul Băltoaca”
 „Lacul Grădinii Zoologice” („Lacul Troacelor”) - Singurul lac natural (pe carst
salin – 0,11 ha, 1,5 m adâncime) este folosit de Grădina Zoologică din apropiere.
 „Lacul Macska” („Lacul Pisicii”)
Climat de depresiune intradeluroasă. Temperatura medie anuală de cca 9°C
(în iulie, în jur de 19,5°C, iar în ianuarie în jur de 4,5°C). Precipitaţii anuale sunt de
cca 550 mm.

6
 Baza tehnico-materiala a turismului

Reţeaua unităţilor de cazare are rolul de a crea condiţiile pentru odihna

turistului.Importanţa acestei componente a resurselor materiale este dată de faptul că turistul
îşipetrece în unităţile de cazare aproximativ jumătate din timpul său.Cazarea turiştilor
esteasigurată prin servicii propriu-zise de cazare, precum şi de o serie de
serviciicomplementare menite să asigure condiţii de confort optime turiştilor pe durata
sejurului.Printre serviciile complementare prestate către turişti se numără: primirea,
înregistrareape formulare speciale şi transmiterea către clienţii hotelurilor a unor mesaje care
le sunt adresate; servicii de poştă şi telecomunicaţii; manipularea bagajelor
clientelei;asigurarea parcării autoturismelor clientelei, spălatul, călcatul şi curăţirea chimică
alenjeriei şi îmbrăcămintei clientelei; room-service; minibaruri instalate în camerelehotelurilor;
rezervarea de locuri la mese în unităţile de alimentaţie ale altor complexehoteliere sau unităţi
de alimentaţie independente; rezervarea de locuri de cazare în alteunităţi hoteliere la
solicitarea clientului; existenţa în camerele de hotel a ustensilelor mărunte necesare curăţirii
încălţămintei, de aparate TV color; chemarea taxiurilor solicitate de turişti; organizarea de
recepţii, mese festive, banchete.

 Hotel Ariesul

Unitatea hoteliera dispune de 71 de camere, dispuse pe 5 niveluri. Tarife

pachet/persoana:
1 zi - 180 Lei

7
5 zile - 900 Lei
10 zile - 1800 Lei
12 zile - 2160 Lei
In cadrul pachetului se ofera servicii de cazare, pensiune completa si
tratament balear.

 Pensiunea Bradul

Pensiunea dispune de 7 camere cu un total de 14 locuri.

 Casa Smiley

Casa Smiley pune la dispozitie 5 camere duble la un pret de 110 camera pe

noapte. Exista posibilitatea de a inchiria integral unitatea la un pret de 520
de lei. Aceasta este formata dintr-un living, o bucatarie si un loc de luat
masa.

8
 Casa Alin

Pensiunea Casa Alin dispune de 5 camere cu pat dublu matrimonial si baie

proprie. Tarifele sunt de 150lei camera pe noapte

 Pensiunea Casa David

Pensiunea Casa David pune la dispozitie 8 apartamente, fiecare dispuse cu

baie si bucatarie proprie. Pretul unui studio este de 161 de lei pe noapte.

9
 Casa Gherman Turda

Casa Gherman ofera 2 tipuri de camere duble; camera dubla mica cu un

tarif de 90 lei pe noapte si camera dubla mare la 120 lei.

 Casa Mirela

Casa Mirela are o capacitate de 10 adulti si 3 copii in 5 spatii de cazare. Sunt

puse la dispozitie 5 camere duble, dintre care 3 au baie proprie. Tariful
pentru o noapte de cazare este de 90 de lei.

10
 Casa Baciu

Casa Baciu ofera posibilitati de cazare atat in camere duble matrimoniale,

cat si in camere duble twin, la un pret de 115 lei camera pe noapte.
11
 Determinarea gradului de atractivitate utilizand metoda
„TECDEV

Elementele Importanta Nivelul Indicele de Nivelul Indicele de Abaterea

ofertei turistice (ponderea) calitati atractivitate calitativ atractivitate
elementelo v al statiunii (nota) al statiunii
r ofertei (nota) etalon al/a reale
turistice in al/a statiunii
total (%) statiun reale
ii
etalon
1 2 3 4 =2x3 5 6 =2x5 7 =6-4
1.Mediul natural 40 127 191 64
Relief 5 20 33
Diversitate 1 3 3 4 4 1
Accesibilitate 3 5 15 8 24 9
Originalitate 1 2 2 5 5 3
Clima 8 20 38
Temperatura 4 4 16 7 28 12
medie
Precipitatii 2 1 2 4 8 6
Curentii de aer 2 1 2 1 2 0
Hidrografie 9 28 38
Ape minerale 1 4 4 9 9 5
Ape 1 3 3 0 0 -3
termominerale
Ape 1 3 3 4 4 1
mezotermale
Ape sodice 1 3 3 4 4 1
Ape clorurate 1 3 3 4 4 1
Ape bicarbonate 1 3 3 4 4 1
Ape sulfuroase 1 3 3 4 4 1
Lacuri iodate 1 3 3 0 0 -3
Lacuri sarate 1 3 3 9 9 6
Factori cu 11 37 34

12
 potential
terapeutic
Emanatii diverse 2 3 6 6 12 6
(mofete)
Namoluri 2 4 8 0 0 -8
sapropelice si de
turba
Nisipul 1 2 2 0 0 -2
(Bai de) aer 2 4 8 2 4 -4
(Bai de) soare 1 4 4 2 2 -2
Namoluri 1 3 3 0 0 -3
minerale de
izvor
Saline 2 3 6 8 16 10
Flora 2 4 13
Diversitate 1 2 2 8 8 6
Originalitate 1 2 2 5 5 3
Fauna 2 3 11
Diversitate 1 1 1 6 6 5
Originalitate 1 2 2 5 5 3
Puritate 3 15 24
Aer 1 5 5 7 7 2
Apa 1 5 5 9 9 4
sol 1 5 5 8 8 3
2.Structuri 30 102 178 76
materiale
De cazare 8 28 55
Cantitativ 5 16 34
Diversitate 1 3 3 7 7 4
Capacitate 1 3 3 7 7 4
Amplasare 2 4 8 7 14 6
Estetica 1 2 2 6 6 4
Calitativ 3 4 12 7 21 9
De alimentatie 6 21 30
Cantitativ 4 11 20
Diversitate 1 3 3 3 3 0

13
 Capacitate 1 2 2 5 5 3
Amplasare 1 3 3 6 6 3
Specific 1 3 3 6 6 3
Calitativ 2 5 10 5 10
De transport 4 12 16
Diversitate 2 3 6 4 8 2
Capacitate 2 3 6 4 8 2
De agrement 3 8 14
De zi 2 3 6 6 12 6
De noapte 1 2 2 2 2 0
De tratament 9 33 63
Diversitate 3 4 12 9 18 6
Capacitate 3 3 9 8 24 15
Amplasare 3 4 12 7 21 9
3.Infrastructura 10 40 63 23
De acces 5 20 23
Feroviar 1 5 5 7 7 2
Rutier 2 5 10 8 16 6
Aerian 1 3 3 0 0 -3
Naval 1 2 2 0 0 -2
De alimentare 5 20 40
Apa 1 4 4 8 8 4
Energie electrica 2 4 8 8 16 8
Combustibil 2 4 8 8 16 8
4.Suprastructura 5 15 21 6
Generala 2 6 8
De organizare 1 3 3 5 5 2
De paza 1 3 3 3 3 0
Turistica 3 9 13
De organizare 2 3 6 5 10 4
De paza 1 3 3 3 3 0
5.Mediul 5 17 14 -3
economic
Sectorul primar 2 4 8 4 8 0
Sectorul 1 1 1 2 2 1
secundar

14
Sectorul tertiar 2 4 8 2 4 -4

6.Mediul 10 37 40 3
cultural
Manifestari 4 4 16 4 16 0
culturale
Patrimoniu 3 3 9 4 12 3
construit
Patrimoniu 3 4 12 4 12 0
neconstiuit
TOTAL 100 - 338 - 507 169

Din datele tabelului se observa ca statiunea Baile Turda are un coeficient de

atractivitate superior statiunii balneare etalon, ceea ce demonstreaza ca este o
statiune solida, cu o atractivitate turistica dezvoltata, complexa si eficienta. Oferta
este valabila pe durata intregului an calendaristic. In urma compararii punctajelor
in cazul celor doua statiuni (etalon si reala), s-au constatat atat abateri pozitive,
cat si negative. Astfel Baile Turda dispun de un potential natural superior
etalonului, remarcandu-se prin clima favorabila practicarii turismului in tot timpul
anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata. De asemenea, abateri
pozitive se inregistreaza si in cazul structurilor materiale de cazare si alimentatie
care se caracterizeaza prin multime si diversitate. Toate unitatile de cazare au o
capacitate relativ mare si sunt accesibile, din punct de vedere al tarifelor, tuturor
turistilor. Se poate observa ca atat insfrastructura de acces si alimentare, cat si
suprastructura sunt superioare etalonului, dar si mediul cultural. Abateri negative
apar in cazul mediului economic, statiunea Baile Turda inregistrand valori
inferioare fata de etalon.
In concluzie, statiunea Baile Turda este solida, inzestrata cu un potential
natural valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice compexe.

15
 Bibliografie

www.balnear.info
www.booking.com
www.infoturda.ro
www.primariaturda.ro
www.regiuni.famouswhy.ro
www.turism-dej.ro
www.turistinfo.ro
www.welcometoromania.ro

16