Realizează un eseu pe tema ” Soarta Țărilor Române în cadrul Problemei Orientale”.

În textul tău:

formulează argumente relevante (cel puţin trei), corecte din punct de vedere ştiinţific, pentru a-ţi
susţine opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

formulează relații de cauză- efect (cel puțin două); L0123456

amplasează în timp și spațiu evenimente/ procese/fenomene istorice L01234

încadrează o personalitate istorică L012

expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere, cuprins, concluzie; L01234567

utilizează corect limbajul istoric: L012

Soarta Țărilor Române în cadrul Problemei Orientale

Țară Românească la conducerea lui Constantin Brâncoveanu datorita politicii sale diplomatice a
fost evitată ocuparea țării de către imperiul Austriac, de asemenea întreținea relații strânse cu un șir de
state europene, iar Moldova sub conducerea lui Dimitrie Cantemir sa alăturat de imperiul Rus contra
imperiul Otoman pentru a stopa abuzuri săvârșite de Poartă astfel Moldova trece sub protecția rusă.

Hotarul dintre imperii rivale s-a stabilit pe Nistru și Rusia devine vecină cu Moldova. Începutul
Crizei poate fi considerat din anul 1683, când armatele turceşti sunt înfrânte, sub zidurile Vienei de
austrieci şi polonezi. Criza Orientală s-a manifestat prin încercarea Marilor Puteri europene de a împărţi
Imperiul Otoman. Astfel, Rusia este pentru împărţirea lui, în timp ce Anglia şi Franţa doreau menţinerea
imperiului datorită propriilor interese, în sfera cărora de multe ori erau incluse şi cele două ţări
româneşti rămase sub suzeranitatea otomană. In cazul destramarii Imperiilor mari este un avantaj pentru
punerea din nou a hotarilor acelor tari care au fost dominate ,castigand inapoi teritoriu care a fost sub
dominatie straina. Dimitrie Cantemir a facut o alianta cu tarul rus Petru cel Mare dar in urma infringerii
de la Stanilesti Dimitrie Cantemir pierde domnia fiind nevoit sa plece in exil. Astfel Nicolae
Mavrocordat a devenit Domnul Moldovei dupa plecarea lui Dimitri Cantemir si tot el a instaurat
perioada domniilor fanariote. Acesta a incercat sa reformeze administratia, sa defiinteze serbia, sa
creeze un sistem legislativ european sau sa dezvolte invatamantul.  Cel mai puternic sprijin în
privinţa Unirii Principatelor s-a primit de la Franţa, Napoleon al III-lea dorind o unire deplină într-un
stat condus de un principe străin. După Congresul de la Paris evenimentele se vor succede cu
repeziciune şi în 1859, sub supravegherea marilor puteri garante, românii vor pune bazele unui stat
naţional propriu.

În concluzie pot spune că Imperiul Otoman a avut înfrângiri pe câmpul de muncă ceea ce a fost de
folos Țărilor Române inclus teritoriul dintre Prut și Nistru care a simțit modificări majore, schimbarea
domnitorilor foarte repede lumea cunoscând diferite stiluri de conducere . Fiecare țară dorea sa anexeze
câte mai multe teritorii pentru că după destramarea unui imperiu armata este foarte slabă.