APARATUL RESPIRATOR

1.ANTITUSIVE
Tusea este reprezentata se secuse expiratorii rapide, explozive, avand ca
rezultat expulzarea materiilor aflate in caile respiratorii (exudat, puroi).

Antitusivele sunt medicamente ce diminua sau suprima tusea, actionand la

nivelul centrului bulbar al tusei sau asupra altor verigi ale arcului reflex al tusei.

a) Antitusive centrale opioide :

CODEINA (CODEINA FOSFORICA ) - deprima centrul tusei, dar influenteaza mai

putin centrul respirator.Este antitusivul de referinta si cel mai frecvent
utilizat.Are efect antitusiv mai slab decat morfina.Determina convulsii la
copii ,nu se administreaza la cei mici (sub 5 ani) iar in doze mari da constipatie
si greata.Se administreaza in doza mici de 15-20 mg ca antitusiv iar in doza de
120mg ca analgezic.

MORFINA – antitusiv exceptional, in tuse foarte intensa si insotita de durere

intensa.Este stupefiant.

DEXTROMETORFAN (TUSSIN FORTE) – antituisv cu durata relativ

medie,actioneaza pe tusea iritativa , seaca, nu deprima respiratia decat la doze
mari , nu da dependenta.Poate produce constipatie, greata, ameteli.Se
administreaza in doza de 15-30 mg/zi per os.

b) Antitusive centrale neopioide :

CLOFEDANOL (CALMOTUSIN) – antitusiv aproape egal cu codeina, se gaseste
sub forma de solutie administrata in picaturi. E bine tolerat la copii si sugari.Se
administreaza in tusea neproductiva p.o. 25 mg de 3 ori/zi.

OXELADINA (PAXELADINE) – antitusiv eupneic, durata efectului circa 4 ore, nu

deprima centrul respirator, folosindu-se si la copii mici.Se administreaza in tuse
neproductiva, convulsiva, spasmodica in doza de 40 mg de 2-3 ori /zi, per os.

1
BUTAMIRAT – are absorbtie per os rapida si totala, este un antitusiv cu
eficacitate pronuntata in tuse acuta, convulsiva.Se administreaza p.o. 20-25 mg
de 3-4 ori pe zi.Poate da efecte adverse ca somnolenta, hipotensiune, greata.

2.EXPECTORANTE
Sunt substante medicamentoase care favorizeaza expectoratia, crescand
cantitatea secretiilor traheobronsice si/sau fluidificandu-le.Se indica in
afectiuni bronhopulmonare cu sputa vascoasa, bronsite acute, cronice,
mucoviscidoza.

a) Expectorante secretostimulante – produc stimularea activitatii

glandelor seroase din mucoasa bronsica.Unele, dupa administrarea orala
irita receptorii emeticosensibili din mucoasa gastrica, crescand pe cale
reflexa vagala secretia glandelor bronsice, iar altele se absorb,
eliminandu-se prin mucoasa cailor respiratorii, actionand direct asupra
celulelor secretorii.
Droguri vegetale expectorante – actioneaza reflex.

RADACINA DE IPECA (IPECACUANHAE RADIX) – contine un alcaloid numit

emetina.Se foloseste sub forma de infuzie , 0,5 g/150g apa, 3-5 linguri /zi.La
doze mari produce greata, varsaturi.

RADACINA DE PRIMULA (PRIMULAE RADIX) – contine saponine care scad

tensiunea superficiala producand spuma.Infuzie 4g/150g apa, 3-5 linguri pe zi.

SARURILE DE AMONIU (CLORURA,ACETAT) – indicat in bronsite acute si

subacute.Clorura de amoniu este si acidifiant si diuretic.Contraindicate in
epilepsie, ulcer.Poate da iritatie gastrica, voma, convulsii.Se administreaza 300
mg per os de 4-5 ori pe zi.

IODURILE (POTASIU, DE SODIU, DE AMONIU) – indicate in bronsite cronica si

astmatiforma.Poate da reactii ca hipertiroidie, iritatie gastrica, laringita,
conjunctivita.Se administreaza cu prudenta la copii si in sezonul
rece.Contraindicat in hipertiroidism, sensibilizare la iod, ulcer.Se administreaza
p.o. 300mg de 4 ori pe zi.

GUAIFENEZINA – sedativ, expectorant, miorelaxant.Poate produce iritatie

gastrica, la supradozare da somnolenta.Contraindicata in ulcer, miastenie,

2
conducatori auto si copii sub 5 ani.Se administreaza p.o. 100-200 mg de 4-6
ori/zi.

b) Expectorante mucolitice (bronhosecretolitice) – actioneaza

asupra secretiei mucoase, desfacand diferitele tipuri de legaturi care
determina agregarea macromoleculelor care formeaza mucusul,
favorizand fluidificarea secretiilor.

ACETILCISTEINA (FLUIMUCIL, ACC ) – lizeaza mucusul prin ruperea legaturilor

disulfidice din mucopolizaharide, este indicata in infectii respiratorii acute si
cronice, mucoviscidoza, pe cale orala , sub forma de aerosoli si instilatii
traheale.Poate de bronhospasm, atentie la astmatici.Contraindicatii asocierea
cu eritromicina, tetraciclina.Se administreaza oral 200 mg de 3 ori pe zi la adult.

CARBOCISTEINA (FLUIDOL, RHINATHIOL SIROP) – absorbtie per os rapida, este

un mucolitic mucoreglator indicat in afectiunile bronhopulmonare acute.SE
administreaza cu prudenta in ulcer,doza este de 750 mg de 3 ori pe zi la adult
iar la copii 100 mg de 2-3 ori pe zi per os.

BROMHEXIN – actioneaza atat sistemoic cat si prin inhalatii.Dezagrega

mucopolizaharidele, scazand vascozitatea mucusului.E putin toxic ( prudenta la
astmatici caci da bronhospasm dupa aerosoli) , bine tolerat, putandu-se
administra si la copii.Se administreaza p.o. la adult 8-16 mg de 3 ori pe zi,copii
pana la 14 ani – intre 1-8 mg de 3 ori pe zi.

AMBROXOL (MUCOSOLVAN ) – lichefiaza mucusul bronsic vascos, favorizand

expectoratia, dar si patrunderea anumitor antibiotice in secretiile bronsice,
este mucolitic reglator.Esre indicat in boli respiratorii acute si episoade acute
BPOC.Se administreaza 90 mg/zi in 3 prize iar la copii 15-45 mg/ zi in 3 prize.

3.ANTIASTMATICE
Se folosesc in tratamentul astmului bronsic si alte tipuri de bronhospasm:
bronsite spastice, bronhopneumopatie obstructica cronica (BPOC).

Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize de dispnee paroxistica respiratorie,

datorita unui spasm al musculaturii bronsice, a unui edem al mucoasei si a unei
hipersecretii bronsice.

3
 a) Simpatomimetice bronhodilatatoare - ele opresc sau evita criza
astmatica.

Beta-2 stimulatoarele selective se administreaza sub forma de aerosoli sau pe

cale orala.

SALBUTAMOL (VENTOLIN) – este cel mai folosit in criza de astmă bronsic.

FENOTEROL – are durata mai lunga de actiune circa 6-8 ore.Se administreaza 1
puf de 2 ori repetat la 5 minute ,apoi la 8 ore.

SALMETEROL – are o actiune de lunga durata (8-12 ore), fiind folosit numai
pentru profilaxia crizelor.Se administreaza 1puf de 2 ori pe zi.

Beta stimulatoare neselective :

IZOPRENALINA – are durata medie de actiune , se administreaza 1 puf repetat

la 2-3 minute , apoi la 6-8 ore.Este contraindicata la astmaticii cu cardiopatie
ischemica, in tahicardie.Da reactii adverse precum tremor, palpitatii,aritmii,
angina pectorala.

ORCIPRENALINA – sub forma de aerosoli , are o actiune mai blanda.Se

administreaza 1 pu de 2 ori repetat la 5 sau 30 minute, apoi la 6-8 ore.

Simpatomimetice alfa si beta stimulatoare :

ADRENALINA – folosita sub forma de injectie subcutanat in doza de 0,5 mg in

crize de rau astmatic.

EFEDRINA – are actiune mai slaba , de durata lunga, fiind folosita de fond,
pentru prevenirea crizelor.

b) Parasimpatolitice bronhodilatatoare – combat spasmul, dar pot

ingrosa secretiile.Se folosesc ca medicatie de fond.

BROMURA DE IPRATROPIU – este un compus de sinteza, bronhodilatator, cu

efect lent si durabil.Se administreaza sub forma de aerosoli de 3-4 ori pe zi.

ATROPINA – bronhodilatatie mai slaba , indicata rar, efect redus in criza de

astm.Se administreaza 0,5 mg odata i.v.

c) Bronhodilatatoare musculotrope
4
TEOFILINA – este un alcaloid din frunzele de ceai (Thea sinensis) , inrudit cu
cafeina.Se gaseste sub forma de preparat retard TEOFILINA RETARD (TEOTARD)

AMINOFILINA (MIOFILIN) fiole si comprimate.

AMINOFILINA are efect bronhodilatator, produce vasodilatatie.L a nivelul

musculaturii striate este crescuta forta de contractie.Se utilizeaza la cei la care
simpatomimeticele sunt contraindicate (coronarieni, hipertensivi).

Se administreaza oral, i.v. sau intrarectal.Este contraindicata asocierea cu

simpatomimetice beta-stimulatoare neselective (izoprenalina) deoarece pot
aparea aritmii grave.Contraindicata in epilepsie, infarct miocardic, tahiaritmii.

Reactii adverse : iritatii digestive, hipersecretie gastrica, HTA.

Antialergice si antiinflamatoare :

a) Inhibitoarele degranularii mastocitare – produc stabilizarea

mastocitelor sensibilizate, cu impiedicarea eliberarii mediatorilor
bronhoconstrictiei, inflamatiei si anafilaxiei.Se folosesc in tratamentul de
fond al astmului bronsic alergic, nefiind eficiente in crize.

CROMOGLICATUL DISODIC – sa da sub forma de pulbere cu turboinhalerul,

nebulizari sau spray.

KETOTIFENUL – este un antihistaminic H1 si inhibitor al degranularii

mastocitare.Se da oral , mai ales la copii 1 mg la 12 ore.

b) Antagonistii receptorilor pentru leucotriene se indica in forme

medii la bolnavii care nu folosesc glucocorticoizi inhalatori.Nu se folosesc
in tratamentul crizei de astm.

MONTELUKAST (SINGULAIR) – se foloseste in tratamentul de fond in astmul

cronic, astm sensibil la aspirina.Se administreaza la adult 10 mg per os , seara la
culcare.

Glucocorticoizii in astmul bronsic :

Preparatele injectabile intravenos sunt indicate in crizele de astmă severe, in
starea de rau astmatic.Exemplu HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT 100-500 mg

5
injectate lent la fiecare 2-8 ore.Terapia trebuie sa fie de scurta durata (2-3 zile)
pentru a nu provoca reactii adverse.

Preparatele sistemice care se injecteaza intramuscular se folosesc ca

alternativa la terapia per os. Exemplu : METILPREDNISOLONUL ACETAT
SUSPENSIE injectat i.m. la 4 saptamani.

Glucocorticoizii orali se folosesc in astmul sever care nu raspunde la beta-

stimulatoare si in astmă ul corticodependent.Se administreaza pe perioade
scurte pentru a preveni insuficienta corticosuprarenalei.Exemplu : PREDNISON.

6
APARATUL CARDIOVASCULAR
I.MEDICATIA INSUFICIENTEI CARDIACE
Insuficienta cardiaca (IC) apare cand inima nu poate asigura tuturor organelor
un aport de sange conform necesarului, ceea ce duce la dispnee sau
edeme.Insuficienta cardiaca congestiva poate fi rezultatul final aproape al
oricarei afectiuni cardiace.Cele mai frecvente cauze sunt afectiunile
coronariene ( infarct miocardic acut, ischemia cronica), afectiunile valvulare,
hipertensiunea arteriala, cardiomiopatiile.

1.TONICARDIACELE (DIGITALICELE)
Tonicardiacele sau cardiotonicele sunt substante care cresc forta si viteza
contractiei miocardice, maresc randamentul cardiac, deprima conducerea
atrioventriculara, fiind utile in insuficienta cardiaca si tahiaritmii
supraventriculare.

Majoritatea medicamentelor din grupa tonicardiacelor sunt de origine vegetala

avand structura glicozidica.Principalele medicamente din aceasta clasa se obtin
din frunzele de Digitalis purpurea si Digitalis lanata, numindu-se si
digitalice.Principiile active responsabile de efectul farmacodinamic se numesc
glicozide.

In conditiile inimii normale, digitalicele provoaca cresterea contractiei

miocardice, usoara bradicardie, uneori vasoconstrictie.

Principala actiune a digitalicelor este reprezentata de cresterea vitezei si fortei

de contractie a fibrei miocardice-efect inotrop pozitiv.Ele sunt utile in
insuficienta cardiaca, in tratamentul fibrilatiei si flutterului atrial.

Toxicitatea este relativ mare si da simptome ca :

- anorexie

- greata si varsaturi

- dureri musculare

- tulburari psihice si aritmii

7
- hipokaliemie

- insuficienta hepatica sau renala

Intoxicatia digitalica se trateaza astfel :

-oprirea tratamentului
- se administreaza prin perfuzie i.v. potasiu
- administrarea de fenitoina sau lidocaina
- anticorpi antidigitalici specifici(antidigitoxina, antidigoxina)
- se administreaza atropina in bradicardie accentuata

a) Tonicardiace cu actiune lenta si durabila

DIGITOXINA (DIGITALIN) – solutie 1‰ (0,1mg =0,1ml=5piccaturi.Doza de atac :

0,3-0,4 mg/zi, 3-5 zile .Doza de intretinere : 0,1-0,2mg/zi.In cazurile cu tebdinta
de acumulare (varstnici, insuficienta hepatica, etc) administrarea se face 5 zile
cu pauza apoi 2 zile sau la 2 zile in doza dubla.

Atentie! Paracetamolul, cimetidina (inhibitoare enzimatice) ii cresc toxicitatea,

iar inductoarele enzimatice cum sunt fenilbutazona, fenitoina, rifampicina,
barbituricele scad eficacitatea.

b)Tonicardiace cu actiune rapida si durata medie

DIGOXINA – cel mai frecvent utilizat preparat, se gaseste sub forma de fiole,
comprimate si picaturi.Se administreaza intravenos in urgente.Digoxina are o
biodisponoibilitate de 60-80% dupa administrarea orala.Efectul apare repede,
dupa injectarea intravenoasa in 15-20 minute.Persistenta efectului este de 3-5
zile.Se elimina sub forma nemetabolizata, astfel in insuficienta renala cronica
poate duce la intoxicatii.

Interactiuni cu antiacidele , antispastice care ii influenteaza absorbtia.De evitat

edministrarea digoxinei cu alte medicamente.

Posologia : doza de atac 0,5-1mg/zi iar doza de intretinere de 0,25-0,5mg/zi.

2.STIMULATOARE ALE RITMULUI SI CONTRACTILITATII

MIOCARDICE

8
Au caracteristici farmacodinamice diferite de cele ale digitalicelor.Pe langa
efectul inotrop pozitiv au si efect cronotrop si dromotrop pozitiv.Se folosesc in
anumite forme acute de insuficienta cardiaca, in anumite tulburari de
conducere si bradicardie.

a) Simpatomimeticele – stimuleaza contractia miocardului si cresc

frecventa batailor inimii, cu marirea debitului cardiac.

ADRENALINA – este indicata in caz de resuscitare cardiaca, cand se injecteaza

intravenos lent in doza de 0,5 mg.

IZOPRENALINA – beta stimulator neselectiv, este indicata in unele forme de soc

cu debit cardiac scazut, in sincopa cardiaca, bradicardii excesive, in caz de bloc
atrioventricular complet cu sindrom Adam Stokes.

DOPAMINA – este un medicament important in socul cardiogen.In doze mici

actioneaza pe receptorii beta-1 din cord, stimuland contractilitatea si ducand la
cresterea debitului cardiac.DE asemenea stimuleaza receptorii dopaminergici
producand vasodilatatie, ameliorand circulatia renala, mentinand filtrarea chiar
in conditii de soc.In doze mari efectul se exercita asupra receptorilor alfa,
producand o descarcare de noradrenalina , cu cresterea tonusului vascular,
vasoconstrictie periferica si cresterea tensiunii arteriale.Este deosebit de
eficient in soc cardiogen cand debitul cardiac scade brusc.

DOBUTAMINA – este un derivat sintetic de dopamina, cu actiune beta-1

stimulanta electiva.Creste contractilitatea miocardului, provoaca tahicardie
moderata, favorizeaza conducerea atrioventriculara, mareste usor presiunea
arteriala.Este indicata in cazuri de insuficienta cardiaca acuta, soc cardiogen.

b) Metilxantinele – teofilina si aminofilina

AMINOFILINA (MIOFILIN) – stimuleaza slab miocardul, creste circulatia

coronariana, dar si mai mult stimuleaza cronotropismul, marind consumul de
oxigen al inimii.La periferie produce vasodilatatie cu scaderea rezistentei
periferice ce contracareaza cresterea debitului cardiac.La doze mari tensiunea
arteriala poate sa creasca.XSE administreaza i.v. 200-500mg.Provoaca iritatie
gastrica, insomnie, la copii chiar convulsii epileptiforme.

c) Inhibitori ai fosfodiesterazei

9
AMRINONA si MILRINONA – au efect inotrop pozitiv intens, cu cresterea
debitului cardiac, a frecventei cardiace, vasodilatatie periferica.Se indica in
insuficientei cardiace congestiva severa si in insuficienta cardiaca acuta
consecutiva chirurgiei cardiace.Se administreaza strict i.v.

d) Parasimpatoliticele – se folosesc pentru ameliorarea tulburarilor

functionale de conducere, respectiv in bradicardii de origine vagala –
ATROPINA.
3.ALTE MEDICAMENTE FOLOSITE IN ICC
a) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – sunt considerati
ca tratamentul de prima intentie al IC de orice severitate.

Efectul benefic se explica nu printr-o actiune directa asupra inimii slabite, ci

prin antagonizarea vasoconstrictiei periferice excesive .

IECA blocheaza competitiv transformarea angiotensinei I (Agt I) in angiotensina

II (Agt II) scazand concentratia plasmatica si tisulara a Agt II.

Determina si vasodilatatie predominant arteriolara cu reducerea

postsarcinii.Reduc si presarcina.Au si efect de protectie vasculara.

Reprezentanti : captopril , enalapril, lisinopril, quinapril (Accupro) , ramipril

(Tritace), fosinopril (Monopril), perindopril ( Prestarium), zofenopril (Zomen).

Reactii adverse : hipoTA cu caracter ortostatic, hiperkaliemie(agravata de

antialdosteronice, beta-blocante sau AINS), insuficienta renala moderata.

Alte efecte : tuse seaca, cefalee, greata, diaree, tulburari de gust(captopril),

angioedem.

Contraindicatii : la bolnavii cu IC si stenoza bilaterala de artera renala.

Monitorizarea creatininei si TA.

b)Antagonistii receptorilor AT-1 ai angiotensinei II – au beneficii similare celor

observate la pacienti cu insuficienta cardiaca tratata cu IECA .

Pot fi o alternativa la IECA la pacienti cu IC care nu tolereaza IECA din cauza

efectelor adverse, mai ales tusea sau angioedemul.Se poate face si tratament
cu cele doua combinate.

10
Reprezentanti : irbesartan (Aprovel) , losartan (Lorista), telmisartan (Tolura) ,
valsartan (Diovan).

Reactii adverse : hipotensiune, ameteli, hiperpotasemie, afectarea functiei

renale.

c)Dihidralazina – actioneaza prin reducerea postsarcinii, scazand rezistenta

periferica si pe cea pulmonara.AAre si un efect inotrop pozitiv moderat.Scade
rezistenta vasculara si la nivel renal.Se poate combina cu nitrati.

Reactii adverse : sindrom lupic, cefalee,anemie hemolitica autoimuna.

d)Nitrati organici in ICC – produc venodilatatie, reduc presarcina, ameliorand

conditiile hemodinamice de lucru ale cordului.Produc si coronarodilatatie mai
ales la nivelul coroanelor subepicardice.

NITROGLICERINA (NITROMINT) – e indicata in atacurile de astm cardiac.Se

administreaza i.v. lent in caz de insuficienta cardiaca.

e)Diureticele in ICC – imbunatatesc performanta cardiaca in IC prin

amelioararea conditiilor hemodinamice de lucru ale inimii.Cresc diureza ,
amelioreaza dispneea, edemele si cresc toleranta la efort.

Se indica diureticele cu cel mai mic potential toxic : tiazidele in cea mai mica
doza necesara pentru a induce diureza, iar in cazurile avansate diureticele de
ansa.Se pot asocia cu IECA sau beta-blocanti.

SPIRONOLACTONA – se poate folosi alaturi de IECA, beta-blocante sau diuretice

in tratamentul IC in absenta hiperpotasemiei si insuficientei renale.Efectul
benefic la doze mici de 25mg/zi datorita conservarii K si Mg (antiaritmic) si
inhibarii fibrozei miocardice induse de aldosteron.

f)Beta-blocanti adrenergici in ICC – cresc supravietuirea pe termen lung prin

combaterea efectelor hipercatecolaminemiei din ICC.Reduc frecventa cardiaca,
remodelarea si reactiile adverse date de cantitatile mari de catecolamine.Cresc
toleranta la efort.Se indica la pacientii cu stabili cu IC sistolica usoara si
moderata sau severa, de etiologie ischemica sau nu, aflati sub tratament cu
IECA si diuretice.Bolnavii trebuie sa aiba o retenti hidrosalina minima sau
absenta.

11
Reprezentanti eficienti : metoprolol (Betaloc), carvedilol (Coryol), bisoprolol,
nebivolol (Nebilet).

Contraindicatii : bradicardie, IC necontrolata, depresie, prudenta la cei cu

diabet, BPOC, la asocierea cu simpatomimetice directe sau adrenalina.

Nu se intrerupe brusc administrarea lor.

Reactii adverse : retentie hidrosalina, hipotensiune, bradicardie.

II.MEDICATIA ANTIARITMICA
Antiaritmicele sunt medicamente utile pentru profilaxia si tratamentul
aritmiilor cardiace.Au eficienta mare si in cazul fibrilatiei atriale, flutterului
atrial, extrasistolelor atriale si ventriculare, tahicardiei paroxistice ventriculare.

a) Blocante ale canalelor de sodiu

CHINIDINA – este primul antiaritmic introdus in terapie.Scade automatismul,
intarzie conducerea impulsurilor atrioventriculare si intraventriculare(efect
dromotrop negativ).Are si efect parasimpatolitic(vagolitic).Poate favoriza
restabilirea ritmului sinusal in anumite forme de tahiaritmii.La periferie dilata
vasele, poate produce hipotensiune marcata.

Indicatii terapeutice : aritmii ventriculare si supraventriculare , fibrilatie atriala,

flutterul atrial, crize de tahicardie ventriculara si supraventriculara.

Efecte adverse si contraindicatii :

- in bloc atriventricular poate declansa aritmii ventriculare fatale

- decompensare cardiaca netratata

- hipersensibilitate la chinidina

- boala nodului sinusal

- in doze mari apar tulburari de vedere, cefalee, ameteli, tulburari de vedere,

greata, voma, diaree, hipotensiune arteriala, purpura, febra.

Sindromul toxic cauzat se numeste cinconism.

12
Poate stimula contractilitatea in doze mici de aceea este contraindicat in
graviditate.

PROCAINAMIDA – este un enestezic local mai slab ca procaina, se foloseste in

aritmii acute .

Efecte adverse : alergie, hipotensiune, confuzie, cresterea excitabilitatii.

DISOPIRAMIDA – are proprietati asemanatoare chinidinei.Este mai bine

suportata.Are efectul parasimpatolitic cel mai marcat de dezinhibare a nodului
sinusal.Are efect inotrop negativ.

AJMALINA – este un alcaloid din Rauwolfia serpentina.Are o durata scurta de

actiune.Se utilizeaza numai parenteral.

LIDOCAINA (XILINA) – se indica in tahiaritmii ventriculare, accese de tahicardie,

extrasistole inlusiv cele din infarct miocardic acut, in chirurgia cardiovasculara,
intoxicatia digitalica.

Efecte adverse : alergie, dezorientare, convulsii in doze mari, hipotensiune

arteriala.

Este contraindicata in caz de hipersensibilitate alergica, tulburari de conducere

grave, hipotensiune.Curativ se administreaza i.v. in bolus sau in
perfuzie.Preventiv se administreaza i.m. sau in cazuri usoare se administreaza
oral.

FENITOINA – are proprietati asemanatoare dar efect mai lung.Este indicata in

aritmii cauzate de supradozarea de digitalice.

MEXILETINA – este un antiaritmic cu o durata de actiune mai lunga, se

administreaza oral in doza de 200-400mg de 3 ori pe zi .Este indicata in aritmii
ventriculare din cadrul bolii coronariene sau produse digitalice.Pote provoca
greata, voma, ameteli, hipotensiune arteriala, bradicardie, convulsii.

FLECAINIDA – se foloseste in cazuri refractare la alte antiaritmice.

PROPAFENONA – se folosetse ca si FLECAINIDA dar mai are si efect anticalcic.

b)Beta-blocanti adrenergici – impiedica fenomenele cardiostimulatoare

provocate de inervatia simpatica si catecolamine.Sunt indicate in tahicardii

13
sinusale, tahiaritmii supraventriculare, aritmii diverse, in emotii, efort,
hipertiroidie.Ca reactii adverse pot provoca bradicardie, deprimarea conducerii
miocardice.Astmul bronsic reprezinta o contraindicatie.

Reprezentanti : propranolol, atenolol, metoprolol sunt beta-blocante care au

cardioselectivitate, dar folosirea la bolnavii astmatici impune prudenta.

c)Blocante ale canalelor de potasiu

AMIODARONA (CORDARONE) – este un compus iodat de sinteza cu proprietati
antiaritmice si antianginoase.Are o durata de actiune foarte lunga,
acumulandu-se in organism.Este indicat in aritmii rebele la alte
tratamente.Utilizarea indelungata fara pauza poate determina aparitia de
depozite corneene pigmentare si hipotiroidie.Se administreaza in doza de
intretinere 200-400mg/zi.

d)Blocantii canalelor de calciu (BCC) – actioneaza prin inhibarea ionilor de

calciu.

VERAPAMILUL (ISOPTIN) – la periferie produce vasodilatatie,aceasta scadere a

rezistebtei periferice duce la scaderea tensiunii arteriale.Scade debitul
cardiac,actiune deprimanta cardiaca importanta.Are efect antiaritmic,
antihipertensiv si antianginos.Poate produce reactii ca bradicardie, insuficienta
cardiaca, nervozitate, astenie, tulburari digestive.Este contraindicata socierea
cu chinidina si digoxina si asocierea cu beta-blocante pe cale i.v., bloc A-V .

Se administreaza in doza de 40-160mg/zi.

e)Alte substante antiaritmice

ADENOZINA – are efect inhibitor la nivel supraventricular si al conducerii
atrioventriculare.Se administreaza i.v. 6 mg apoi 12 mg daca este necesar.

IONII DE POTASIU SI MAGNEZIU – au efect antiaritmic in anumite tipuri de

aritmii.

TONICARDOACELE – se folosesc in tahicardii supraventriculare datorita cresterii

tonusului vagal.

14
 III.MEDICATIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
1.ANTIANGINOASE
Antianginoasele sunt medicamente capabile sa calmeze durerea sau sa evite
aparitia crizelor de angina pectorala.

Angina pectorala reporezinta durerea toracica severa care apare atunci cand
fluxul sanguin coronarian este insuficient pentru asigurarea consumului de
oxigen al miocardului.

a)Nitratii organici – produc vasodilatatie mai ales in jumatatea superioara a

corpului interesand indeosebi venele si mai putin arteriolele;munca inimii este
usurata, diminueaza consumul de oxigen al miocardului.Prezinta si actiune
coronarodilatatoare care intereseaza vasele mari coronariene.In doze mari se
poate produce hipotensiune arteriala cu tahicardie reflexa.

NITROGLICERINA (NITROMINT) – este considerata prototipul acestei grupe.Se

administreaza sublingual in criza 0,5 mg sub forma de comprimat.Efectul se
instaleaza in 2 minute si dureaza circa 30 minute.Se poate administra si intern
si efectul dureaza cca 6-8 ore, solutie alcoolica 1% sau spray.Se mai poate
administra si sub forma de plasturi (TTS) NITRODERM a 25-50mg care
elibereaza 5-10 mg in 24h.

Se mai poate administra si in perfuzie intravenoasa mai ales in insuficienta

cardiaca.

Efecte adverse : vasodilatatie cutanata, roseata, cefalee pulsatila.’

Daca durerea nu cedeaza in 30 minute este vorba fie de durere de alta origine
fie de instalarea unui infarct miocardic acut.

IZOSORBID DINITRAT (ISODINIT) – are actiune prelungita, se administreaza oral

sau sublingual , efectul durand 2-4 ore.Doza pe cale sublinguala este de 5-10
mg iar pentru inghitire 10-20 mg odata.Se foloseste pentru prevenirea crizelor.

PENTAERITRITIL TETRANITART (NITROPECTOR) – se administreaza per os in

doza de 20-40 mg odata, pentru prevenirea crizelor anginoase.

15
MOLSIDOMIN – are proprietati farmacodinamice asemanatoare nitratilor
organici,provoaca venodilatatie cu diminuarea intoarcerii venoase, dilatarea
coronarelor, relaxeaza coronarele spastice si favorizeaza aprovizionarea cu
sange oxigenat a zonelor ischemice.Nu produce toleranta.Este indicat pentru
profilaxia de durata a crizelor anginoase, in insuficienta cardiaca congestiva
severa.

Se administreaza oral, in doza de 2 mg de 2 ori/zi in tratamentul de fond.

Efecte adverse : cefalee, scaderea tensiunii arteriale, vertij.

TRIMETAZIDINA (PREDUCTAL) – se foloseste pentru profilaxia crizelor de angina

pectorala, ameteli de origine vasculara.Se administreaza oral cate 20-mg odata,
doza se poate repeta de 2-3 ori pe zi.Exista si forme de preparat retard de 35
mg.

b)Blocantii canalelor de calciu (BCC) – influenteaza activitatea cordului si a

vaselor;la nivelul inimii exercita efect inotrop negativ,la nivelul vaselor produc
vasodilatatie si scad TA .Mecanismul antianginos se rfealizeaza prin dilatarea
coronarelor,scaderea rezistentei vasculare, combaterea spasmelor, cresterea
fluxului coronarian.Se indica in toate tipurile de angina pectorala.

NIFEDIPINA (ADALAT) – este un compus liposolubil care produce vasodilatatie

cu usurarea muncii inimii.Se administreaza sublingual in doza de 5-10 mg in
urgente.Se administreaza in doza de 10-20 mg odata in 2-3 prize pe zi.Poate da
ameteli, cefalee, bufeuri.

AMLODIPINA (NORVASC) – are un efect lent si prelungit, fiind mai binje

tolerat.Se administreaza in doza de 5-10mg intr-o singura priza.

FELODIPINA (PLENDIL) – in doza unica, bine suportata.

VERAPAMIL (ISOPTIN) – este un armtiaritmic si antianginos eficace.Este

contraindicat in insuficienta cardiaca netratata, infarct miocardic acut.Nu se
asociaza cu beta-blocanti adrenergici.

DILTIAZEMUL – are efecte cardiodepresive si vasodilatatoare .Este indicat ca

antianginos, antihipertensiv nsi antiaritmic.Se administreaza in doza de 30-90
mg de 3-4 ori pe zi.

16
c)Inhibitoarele recaptarii adenozinei – dilata coronarele fara vasodilatatie
marcata(adenozina este un coronarodilatator).Nu se pot folosi in criza ci doar
in tratamentul de fond.

DIPIRIDAMOL – creste fluxul sanguin in coronare.Se foloseste in cure in

tratamentul cardiopatiei ischemice pentru prevenirea infarctului miocardic.Are
si actiune antiagreganta plachetara.Se administreaza in doze de 100mg de 3 ori
pe zi cu 30 minute inainte de masa.

d)Beta-blocanti adrenergici – actioneaza prin sacderea consumuli de oxigen

miocardic.Nu dilata coronarele, nu crersc fluxul sanguin,se folosesc in cura
pentru prevenirea crizelor.Nu se preteaza pentru angina spastica dar
corespund pentru angina stabila.

PROPRANOLOL – cel mai utilizat beta-blocant, se administreaza in doza de 40-

60 mg de 2-4 ori/zi.

ATENOLOL – nu este liposolubil si nare mai putine efecte ad verse.

METOPROLOL (BETALOC) – un beta-blocant selectiv , se administreaza in doza

de 50-100 mg de 2 ori pe zi.

BISOPROLOL – este selectiv si reduce riscul aparitiei si progresiei insuficientei

cardiace.

CARVEDILOL (CORYOL,TALLITON) – este un beta-blocant neselectiv si alfa-1

blocant.

Cea mai frecventa combinatie pentru cardiopatia ischemica este nitrati + beta-
blocanti.Seara se administreaza beta-blocanti cu durata lunga de actiune
(atenolol,metoprolol).

Dezavantajul este o scadere marcata a tensiunii arteriale.

Asocierea nitratilor cu blocanti ai canalelor de calciu este rar folosita datorita

actiunii vasodilatatoare a ambelor clase.

Combinatia beta-blocant + blocant de calciu este frecvent folosita pentru

efecte complementare.

17
Tripla terapie : nitrati + beta-blocanti +blocati ai canalelor de calciu se folosec in
angina pectorala severa.

IV.MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA
Hipertensiunea arteriala reprezinta afectiunea cardiovasculara cea mai
raspandita si una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica,
fiind un factor major pentru ateroscleroza.

Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt situate intre 110-130 mmHg pentru
tensiunea sistolica si 65-85 mmHg pentru tensiunea diastolica.Vlorile depasite
sunt peste 140/90mmHg.

Efectul antihipertensiv poate fi obtinut prin :

1.SIMPATOLITICE
Cuprind mai multe grupe de medicamente care au drept actiune comuna
inhibarea sistemului nervos simpatic :

a)Inhibatoare simpatolitice prin actiune centrala

CLONIDINA – eset un compus cu liposolubilitate marcata care patrunde bine in

SNC si astfel predomina efectul antihipertensiv.Se foloseste in fazele avansate ,
severe de boala, in asociere cu diuretice.Tratamentul se incepe per os cu 0,075-
0,1 mg de 2 ori pe zi cu crestere pana la 0,2-0,6 mg.Nu se asociaza cu beta-
blocante si alfa-blocante deoarece ii scad eficienta.

MOXONIDINA (PHYSIOTENS) si RILMENIDINA (TENAXUM) – nu au efecte

centrale si nu produc efect sedativ la dozele terapeutice.Au durata mai lunga
de actiune si se dau intr-o singura priza pe zi.Se administreaza moxonidina 0,2-
0,6 mg pe zi si rilmenidina 1 mg/zi.

b)Blocante beta-adrenergice(adrenolitice) – isi exercita efectul prin actiunea

deprimanta cardiaca, inhibarea secretiei de renina si prin blocarea unor
formatiuni beta-adrenetgice centrale.Se folosesc in toate formele de
hipertensiune arteriala , atat ca medicament de debut cat si in asociere cu
diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,vasodilatatoare
directe.

18
Tratamentul nu se intrerupe brusc , pentru evitarea efectului rebound,mai ales
inHTA insotita de cardiopatie ischemica.Sunt contraindicate la astmatici.

Reprezentanti : neselectivi (propranolol, carvedilol) si selectivi (metoprolol,

atenolol).

c)Blocante alfa – adrenergice

PRAZOSIN – este un antihipertensiv de treapta a doua .Se indica in toate

formele de HTA mai ales de electie in cele insotite de hipertrofia benigna de
prostata, dislipidemii, doabet, guta,astm bronsic, insuficienta cardiaca.Se
administreaza in doza de 0,5 mg care se creste treptat din 5 in 5 zile pana la 5-
10 mg.

d)Neurosimpatolitice

RESERPINA – este un alcaloid din plante ,actioneaza la nivelul terminatiilor

simpatice,impiedicand recaptarea catecolaminelor(noradrenalina,
dopamina,serotonina) in veziculele de depozit.Are si efect central deprimant
fiind folosit si ca neuroleptic.Efectul se instaleaza lent ,maxim dupa 2
saptamani de tratament si se mentine indelungat.Se asociaza cu diuretice.

Reactii adverse : sedare, somnolenta, congestie nazala

Contraindicata in ulcer, depresie.

ALFA-METILDOPA (DOPEGYT) – actioneaza prin mediatori falsi .Efectul se

instaleaza lent, dispare treptat dupa opritrea tratamentului.Mentine eficient
irigatia sangvina a rinichiului fiind indicata in hipertensiunea bolnavilor cu
insuficienta renala .Se administreaza in doza de 250 mg odata /zi.

2.VASODILATATOARE MUSCULOTROPE
DIHIDRALAZINA – dilata direct arteriolele la nivel renal, cerebral,coronarian si
determina scaderea rezistentei vasculare periferice.Ca urmare a scaderii
tensiuni arteriale diastolice se declanseaza tahicardie, cresterea debitului
cardiac , care va compensa efectul antihipertensiv.

Este asociata cu beta-blocante si neurosimpatolitice.Se utilizeaza in forme

avansate de HTA.Nu se recomanda la bolnavii cu insuficienta renala si nnici in
hipertensiune gravidica.
19
Reactii adverse : cefalee, ameteli, tahicardie, edeme, crampe musculare, rar
anemie.

DIAZOXIDUL – produce vasodilatatie arteriolara rapida energica.Se da i.v. in

crize hipertensive.Efectul dureaza cateva ore.Poate duce la hiperglicemie.

NITROPRUSIATUL DE SODIU – se da numai i.v. sub forma de perfuzie in crize

hiperetensive complicate cu insuficienta ventriculara se edem pulmonar acut.

3.BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU

BCC sunt medicamente arteriolodilatatoare.Se folosesc frecvent
dihidropiridinele :

NIFEDIPINA – se foloseste sub forma de preparat retard in HTA .Se poate asocia
cu diuretice, beta-blocanti.Are si efect saluretic si antianginos.Doza de
intretinere 10-30 mg de 3-4 ori/zi.

AMLODIPINA (NORVASC) si FELODIPINA (PLENDIL) – au o durata lunga de

actiune, administrandu-se intr-o singura priza pe zi.

VERAPAMILUL – nu se asociaza cu beta-blocanti,datorita sumarii efectelor

cardiodeprimante.

DILTIAZEM .

Efecte adverse BCC :

- cefalee

- bradicardie

- agravarea insuficientei cardiace

- edemul gleznelor la dihidropiridine

- constipatie la Verapamil

- bufeuri

20
 4.ANTIANGIOTENSIVELE
In aceasta grupa se incadreaza inhibitori ai enzimei de conversie si antagonisti
ai angiotensiunei II care inhiba efectul direct , vasoconstrictor al angiotensinei
astfel ca se produce vasodilatatie arteriolara si venoasa cu scaderea presiunii
arteriale.

Angiotensina II fiind agent al secretiei de aldosteron, responsabil de retentia de

sodiu, prin inhibarea sa se va favoriza eliminarea ionilor de sodiu la nivel urinar
cu scaderea tensiunii arteriale.

Au actiune antihipertensiva marcata, fiind folosite mai ales in forme severe ale
bolii.Se pot asocia cu simpatolitice (beta-blocanti si dopegyt),vasodilatatoare
directe, diuretice.

Inhibitorii enzimei de conversie IECA :

CAPTOPRIL – este utilizat atat ca monoterapie cat si in diferite asociatii.Se

administreaza in doza de 25-50 mg/zi.

ENALAPRIL – actioneaza ca un pro-drug.Dupa scindare elibereaza metabolitul

sau-enalaprilat.Are efect de durata mai lunga , putandu-se administra intr-o
singura priza pe zi.Are efecte adverse mai putine.

Alti compusi din aceasta grupa :LISINOPRIL ,FOSINOPRIL, QUINAPRIL,

PERINDOPRIL, RAMIPRIL.

Efecte adverse comune : tusea si edemul angioneurotic,hiperpotasemie(nu se

asociaza cu spironolactona care este un diuretic care economiseste potasiul),
afectarea rinichiului, tulburari digestive, leucopenie, gust metalic.Se
contraindica la gravide.

Antagonistii receptorilor pentru angiotensina :

LOSARTAN (LORISTA ) – are proprietati antihipertensive asemanatoare

captoprilului dar spre deosebire de inhibitorii enzimei de conversie nu
provoaca tuse si edem.

Alti compusi : irbesartan (APROVEL) , VALSARTAN, TELMISARTAN,

CANDESARTAN (ATACAND seara).

21
 5.DIURETICE FOLOSITE CA ANTIHIPERTENSIVE
Se folosesc diuretice saluretice, acelea care elimina o cantitate mare de sodiu.

Diureticele elimina si sodiu intracelular.Se pot folosi ca medicatie de debut in

formele usoare.Frecvent se asociaza cu alte antihipertensive pentru a combate
retentia de sodiu si crrsterea volemiei.

Efecte adverse : dezechilibre elkectrolitice (hipopotasemie), cresterea LDL in

detrimentul HDL.

Se folosesc diuretice ca :

HIDROCLOROTIAZIDA (NEFRIX) – care se administreaza oral 25 mg de 1-2 ori pe

zi.

INDAPAMID (TERTENSIF) – are durata foarte lunga si potenta mare , se

administreaza oral in doza de 1,5 - 2,5 mg/zi intr-o singura priza dimineata.

FUROSEMID – mai ales la hipertensivii cu insuficienta renala si pe cale

intravenoasa in urgente hipertensive.Per os se administreaza 40-80mg/zi.

SPIRONOLACTONA – are latenta si durata lunga, se administreaza doza de

intretinere intre 25-75 mg/zi.Se indica exclusiv in HTA cu
hiperaldosteronism.Este un diuretic care economiseste potasiul.

Aldosteronul este un hormon mineralocorticoid secretat de glandele

suprarenale ( care regleaza tensiunea in mod normal ) prin reabsorbtia de apa
si sodiu la nivel renal si eliminarea potasiului in urina.Cand acesta este in
cantitate mare se produce HTA cu hiperaldosteronism.

V.VASODILATATOARE CEREBRALE SI PERIFERICE

(ANTIISCHEMICE)

1.Vasodilatatoare neurotrope – alfa adrenolitice :

DIHIDROERGOTOXINA (DH-ERGOTOXINA) – se foloseste in tulburari de
circulatie cerebrala avand si actiune metabolica intre celulele gliale si
neuronale.
22
NICERGOLINA (SERMION) – este o asociere intre acidul nicotinic si un compus
din ergot care se foloseste in sindroame ischemice cerebrale pentru
amelioararea metabolismului.Se administreaza in doza de 30 mg/zi.

2.Vasodilatatoare musculotrope – actioneaza direct pe fibra musculara

neteda.

TEOFILINA, TEOBROMINA SI CAFEINA – au efect central excitant

bronhodilatator si vasodilatator.

PENTOXIFILINA – utilizata in sindroame ischemice periferice, care are un efect

marcat, crescand flexibilitatea eritrocitelor usurand trecerea lor prin capilare,
ameliorand microcirculatia si marind fluiditatea sangelui.Se administreaza p.o.
in doza de 200-400mg de 3 ori pe zi dupa mese.

ACIDUL NICOTINIC (VITAMINA PP) – actioneaza prin vasodilatatie directa

asupra arteriolelor, mai marcat la nivel cutanat.Produce vasodilatatie si la nivel
retinian de aceea se foloseste si in oftalmologie.Dozele mari duc la scaderea
tensiunii arteriale care declanseaza efect de tahicardie.Are si actiune
hipolipemianta, efect fibrinolitic.Efecte adverse : ameteli, hipotensiune,
bufeuri.

BLOCANTII CANALELOR DE CALCIU – care actioneaza mai ales la nivel periferic.

In sindromul Raynaud se foloseste NIFEDIPINA .

CINARIZINA (STUGERON) – are efect mai ales la nivelul vaselor, are si efect
antiagregant plachetar slab, efect antihistaminic si usor sedativ.

FLUNARIZINA – are efect asemanator doar mai pronuntat decat CINARIZINA.

VINCAMINA SI VINPOCETINA(CAVINTON) – se folosesc mai ales in sindroame

ischemice cerebrale, avand si efecte metabolice.Cresc consumul de oxigen, nu
influenteaza debitul cardiac.Se administreaza doza intre 20mg de 2-3 ori pe zi.

PAPAVERINA – este un alcaloid din Opiu cu efect spasmolitic pe musculatura

neteda si actiune vasodilatatoare slaba.Se utilizeaza in tulburarile cerebrale si
periferice.

23
EXTRACT DE GINKO BILOBA (TANAKAN) – care creste rezistenta capilara,
tonusul venos, are efect antiagregant plachetar, de asemenea este un
psihostimulator.Se administreaza p.o in doza de 40 mg de 3 ori pe zi.

VI.MEDICATIA VENELOR SI CAPILARELOR

1.Medicatia venelor
Varicele reprezinta cea mai comuna boala a venelor, cauzata de o disfunctie
valvulara.Sindromul varicos implica :

- dilatatia venelor superficiale

- consecinte :insuficienta venoasa, edem local, tromboflebita.

Tratamentul consta in administrarea medicamentelor de uz topic si sistemic.

TROXERUTIN – are efect protector al tesutului conjunctiv si membranei bazale

a capilarelor.Reduce edemele si are efect antiinflamator si antitrombotic.Se
administreaza in cazul varicelor si in hemoroizi per os 300mg de 2 ori/zi.

2.Medicatia capilarelor se clasifica in :

a) medicamente cu actiune asupra cimentului intracelular endotelial :sarurile
de calciu

b) medicamente cu actiune directa si indirecta ce influenteaza rezistenta si

permeabilitatea capilarelor cum sunt :

- acidul ascorbic (VITAMINA C) si catecolaminele

- flavonoizii :TROXERUTIN, DIOSMIN(DETRALEX), RUTOSID,DOBESILAT DE

CALCIU.

24
APARATUL RENAL
1.DIURETICE
Diureticele sunt substante care stimuleaza procesul de formare a urinei prin
cresterea eliminarii de apa si electroliti.

Mecanismele de actiune ale diureticelor se bazeaza pe influentarea

schimburilor ionice de la nivelul membranei glomerulare si tubulare.

a)Diuretice tiazide - actioneaza la nivelul ansei Henle impiedicand

reabsorbtia de Na si Cl cu o crestere consecutiva a eliminarii urinare de
K.Efectul diuretic al tiazidelor este mai putin intens decat cel al diureticelor de
ansa.Se administreaza ca tratament cronic in insuficienta cardiaca,
hipertensiune arteriala, edemelor cardiace, renale sau hepatice.

HIDROCLOROTIAZIDA (NEFRIX) – se administreaza oral.Efectul dureaza 12

ore.Doza initiala de intretinere este de 25 mg de 3 ori pe zi.Poate da efecte
adverse ca alergie, hipopotasemie, tulburari gastrice, modifica fractiunea LDL si
HDL.

INDAPAMID (TERTENSIF) – diuretic cu durata lunga de actiune care se foloseste

in special ca antihipertensiv.Are si efect vasodilatator propriu si prezinta mai
putine reactii adverse.Se administreaza in doza de 2,5 mg/zi.

POLITIAZIDA, CLOROTIAZIDA si XIPAMID – sunt tiazide cu durata lunga de

actiune circa 24 ore.

b)Diuretice de ansa – actioneaza la nivelul segmentului ascendent al ansei

Henle inhiband reabsorbtia de Na, K, Cl.Au efect diuretic foarte intens crescand
foarte mult eliminarea de sare si apa.Aceste diuretice sunt folosite cel mai
frecvent ca tratament de urgenta in edem pulmonar acut si criza
hipertensiva(pe care i.v.) sau ca tratament cronic in insuficienta cardiaca si
edeme.

FUROSEMID – are efect favorabil asupra hemodinamicii renale, creste irigatia

glomerulara si filtrarea glomerulara.Are si efecte vasculare extrarenale,
producand relaxarea venelor si scazand intoarcerea venoasa (efect favorabil in

25
edem pulmonar).Are si actiune antihipertensiva.Se administreaza in doza de
intretinere de 20-40 mg de 2-3 ori/zi la adulti.In insuficienta renala se dau doze
mai mari circa 1g pe zi in perfuzie.

ACID ETACRINIC – asemanator farmacologic cu furosemidul, inhiba reabsorbtia

sarii fara apa, are biodisponibilitate per os practic totala, se foloseste insa mai
rar in doza de 20-200mg.Prezinta ototoxicitate mai accentuata cu surditate si
tulburari digestive.

c)Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice – scade formarea de

acid carbonic, iar apoi scade disponibilul de ioni de hidrogen pentru
schimburile de Na/H la nivelul tubului contort distal si la nivelul canalului
colector.

ACETAZOLAMIDA – are actiune diuretica, se foloseste in glaucom (scade

secretia de umoare apoasa), ca adjuvant in tratamentul epilepsiei, are actiune
hiposecretoare pancreatica si gastrica (scade volumul si aciditatea).Poate
produce hipopotasemie.Se administreaza in doza de 250mg/zi.Contraindicata
la hepatici.

d)Diuretice antialdosteronice (diuretice care economisesc potasiul)

– actioneaza prin blocarea receptorilor pentru aldosteron (Spironolactona) sau
ca antagonisti al aldosteronului (Amilorid si Triamteren) ca urmare, scade
reabsorbtia de Na si scad eliminarea urinara de K.Sunt indicate in starile de
hiperaldosteronism.

SPIRONOLACTONA – se administreaza ca diuretic in HTA , in hipokaliemie in

doza de 25-100mg/zi.

e)Diuretice osmotice – substante care filtreaza glomerular, raman in urina si

retin echivalentul osmotic de apa.Provoaca eliminarea unei cantitati mari de
apa.Sarea eliminata este usor crescuta fata de o eliminare normala.

MANITOL- se administreaza numai in perfuzie, se foloseste in edem cedrebral

acut, profilaxia anuriei la bolnavi cu soc si arsuri, glaucom acut, intoxicatii cu
substante care se elimina prin urina(barbiturice, aspirina).

2.ANTIDIURETICE

26
Sunt substante folosite in diabet insipid hipofizar si nefrogen.

VASOPRESINA (ADH) – este un hormon antidiuretic retrohipofizar. Se utilizeaza

in pulbere pura sau pudra, arfe absorbtie rapida inj sau prin mucoasa
nazala.Scade diureza si concentreaza urina, eficienta in diabet insipid,
stimuleraza reabsorbtia pasiva a apei.Contraindicat in HTA , cardiopatie
ischemica, sarcina.

TIAZIDELE (EX.HIDROCLOROTIAZIDA )- care se foloseste de electie in diabet

insipid nefrogen.

27
APARATUL DIGESTIV
I.STIMULATOARE SI SUBSTITUENTI AI SECRETIEI DIGESTIVE
Aici sunt incluse : stimulante sau substituentele secretiei gastrice clorhidri-
peptice, enzimele pancreatice , acizi biliari.

1.Substituentii si stimulantele secretiei gastrice clorhidri-peptice –

sunt substante utilizate pentru evaluarea capacitatii secretorii gastrice.

Exemple :

TINCTURI AMARE- china, gentian, cu gust amar , stimuleaza reflex secretia

salivara si gastrica

ACIDUL CLORHIDRIC DILUAT – preparat oficinal 10%HCL .In doza de 2-10ml

diluat in 200-250ml apa.Se utilizeaza in timpul mesei.

PEPSINA – in asociere cu HCL , doxa medie de 200-500mg odata.

PENTAGASTRINA – creste secretia gastrica si pancreatica,cea mai

avantajoasa.Se administreaza i.v. in perfuzie, s.c. sau i.m.

HISTAMINA – stimuleaza secretia de HCL si pepsin

2.Enzime pancreatice si digestive

Pancreatina si pancrelipaza sunt preparate de enzime pancreatice care contin
amilaza, proteaza si lipaza.Sunt indicate in insuficienta secretorie pancreatica si
digestiva (ajuta digestia) si in pancreatita cronica fiind bine tolerate.

Reactii adverse :greata, diaree, la copii-ulceratii bucale.

TRIFERMENT – se administreaza 1-3 cpr /zi , in timpul mesei.

PANZCEBIL

KREON – se administreaza doze intre 25000- 80000 in timpul mesei sau imediat
dupa masa.

28
MEZYM FORTE

3.Acizii biliari si sarurile – sunt principalii constituenti ai bilei.

Fiziologic acizii bilei produc stimularea fluxului biliar si intervin in reglarea
sintezei de acizi biliari, in reglarea sintezei de colesterol si a eliminarii acesteia,
in adsorbtia lipidelor si a vitaminelor liposolubile.Acizii biliari cresc cantitatea
de bila formata in ficat.

Preparatele de bila si saruri minerale sunt folosite ca medicatie substitutive in

caz de deficit de bila.Preparatele au actiune coleretica fiind folosite pentru
drenarea bilei si spalarea cailor biliare atunci cand acestea contin nisip sau
calculi mici, denarea bilei dupa interventii chirurgicale la vezica biliara.

Reactii adverse : dupa administrarea indelungata pe cale orala se produce

diaree, colica biliara, esofagita si gastrita.

Exemple de medicamente :

ACID URSODEOXICOLIC (URSOFALK) – este indicat in tratamentul calculozei

biliare, diskinezii biliare, colecistita cronica, sindrom dispeptic.Se administreaza
in doza de 250-500mg /zi seara la culcare.

ACID DEHIDROCOLIC (FIOBILIN) – indicat pentru cresterea drenajului biliar, se

administreaza in doza de 250 mg de 2-3 ori/zi dupa mesele principale.

COLEBIL (contine bila de bou uscata) – se administreaza dupa mesele

principale.

Substantele colecistochinetice (colagoge) – produc contractia vezicii biliare si

relaxarea sfincterului Oddi cu eliminarea bilei in duoden.Se folosesc in diskinezii
biliare, litiaza biliara in afara perioadelor de colici.

Contraindicate in colica biliara,gastroenterita acuta.

EXEMPLE DE MEDICAMENTE : BILICHOL, ROWACHOL.

Medicamente hepatoprotectoare :

ARGININA-SORBITOL – indicata in hepatita cronica, ictere grave,.

SARGENOR – cotine aspartat de arginina fiole buvabile.

29
SILIMARINA – contine silibina care este un amestec de trei flavone indicata in
hepatita cronica, afectiuni hepatice.

ESSENTIALE FORTE – pe baza de fosfolipide esentiale care intra in structura

membranelor celulare si au efect lipotrop plus vitaminele B1,B2,B6,B12 si PP.Se
administreaza in ciroza hepatica, steatoza hepatica, colestaza.

II.ANTIULCEROASE
Boala ulceroasa (ulcer gastric sau duodenal) este o afectiune cronica, ce
evolueaza cu perioade de activitate simptomatice sau asimptomatice, care
alterneaza cu perioade de remisiune cu tendinta spontana spre vindecare.

Factorii favorizanti sunt:

- alimentatia nerationala,alcoolul

- fumatul , cafeaua si stresul

Simptomatologia ulcerului activ ;

- durere

- tranzit accelerat

- hemoragii gastrice sau duodenale (cu sau fara melena=sangerare la scaun)

Complicatii :

- hemoragie digestiva
- perforatie insotita de durere violent
- penetratia in organele vecine
- malignizarea ulcerului gastric

Medicamentele antiulceroase favorizeaza vindecarea ulcerului activ si previn

recaderile.

Ele se clasifica in :

1.ANTIACIDE – neutralizeaza aciditatea gastrica si linistesc relativ rapid

durerea ulceroasa.Se administreaza o prima doza la o ora dupa masa iar cea
de-a doua doza se administreaza dupa doua ore.Se clasifica in :

30
a)Alcalinizante – CARBONATUL ACID DE SODIU(BICARBONATUL DE SODIU)
indicat in hiperaciditatea gastrica si in stari de acidoza, in alcalinizarea urinei, in
intoxicatiile cu barbiturice.Se foloseste ca atare sau asociat cu alte antiacide,
intra in compozitia pulberii alcaline.Bicarbonatul creste efectul medicamentelor
bazice si scade efectul medicamentelor acide.

b)Neutralizante :

CARBONATUL DE CALCIU – este un antiacid neutralizant intens, se foloseste

asociat cu alte antiacide sau ca antidiareic.Calciul formeaza chelati
neabsorbabili cu tetraciclina si nu se administreaza asociat per os.

Exemple de medicamente care contin carbonat de calciu :DICARBOCALM.

DERIVATII DE MAGNEZIU – oxidul de magneziu, hidroxidul de magneziu,

carbonatul bazic si trisilicatul de magneziu.Se administreaza ca antiacide, in
asociere cu alte antiacide, se poate asocia cu carbonatul de calciu (in stari de
constipatie).Nu se asociaza cu tetraciclina si digoxina deoarece ii scad
biodisponibilitatea.

Exemple de medicamente : ALMAGEL, MAALOX.

DERIVATII DE ALUMINIU – hidroxid de aluminiu si fosfatul de aluminiu – este

indicat in gastrita hiperacida si sindrom diareic, actiunea antiacida fiind mica,
nu este activ in ulcerul duodenal.Nu se asociaza cu tetraciclina si digoxina,
creste biodisponibilitatea diazepamului.

Exemple de medicamente : MAALOX.

2.INHIBITOARE ALE SECRETIEI GASTRICE

a)Antihistaminice H2 - ca mecanism de actiune antagonizeaza histamina(care
are functie excitosecretorie gastrica) la nivelul receptorilor h2.Momentul optim
de administrare este seara la culcare.Sunt indicate in ulcerul duodenal, ulcer
gastric, esofagita de reflux, sindrom Zollinger, profilactic pentru prevenirea
recaderilor.Se pot administra oral si injectabil.

Aici intalnim :CIMETIDINA, RANITIDINA, FAMOTIDINA,NIZATIDINA.

31
b)Inhibitoarele pompei de protoni – OMEPRAZOL
(OMEZ,OMERAN),PANTOPRAZOL (CONTROLOC,NOLPAZA), ESOMEPRAZOL
(NEXIUM),LANSOPRAZOL(LANZUL,LEVANT).

Sunt antiulceroase foarte potente, de rezerva, de cazuri rezistente la alte

antiulceroase.Sunt indicate in ulcer gastric evolutiv, ulcer duodenal, esofagita
de reflux.Inhibitorii pompei protonice sunt conditionati sub forma de preparate
enterosolubile pentru administrarea orala sau in alte formepentryu
administrarea injectabila.Este avantajoasaasocierea cu antiacide.

Epurarea se face prin metabolizare hepatica si eliminarea renala a

metabolitilor.Asocierea chimioterapiei H.Pylori este avantajoasa.Omeprazolul si
pantoprazolul sunt bine tolerate chiar la doze mari.Printre reactiile adverse se
numara tulburari gastrice, tulburari SNC, eruptii cutanate.Tratamentul de lunga
durata se face cu prudenta sub supraveghere.Se administreaza in general pe
nemancate.

c)Parasimpatolitice sunt:

- naturale : ATROPINA

- de sinteza : BUTILSCOPOLAMINA, PROPANTELINA

La nivelul ubului digestiv au actiune hiposecretoare salivara si gastrica si

actiune antispastica.Sunt eficace in ulcerul duodenal si ulcerul gastric, se
asociaza cu antiacide, actiunea antispastica este benefica in calmarea durerii
ulceroase, in spasme si in colici.Se mai numesc si antagonisti ai receptorilor
muscarinici.Aceste substante sunt dezavantajoase la bolnavii cu esofagita de
reflux.

Tot din aceasta grupa mai fac parte :

- substante antigastrice cu proprietati antisecretorii gastrice medii :

PROGLUMID – administrare orala inainte de mese.

- inhibitoare ale anhidrazei carbonice inhiba carboanhidroza, enzima implicata

in formarea atomilor de hidrogen necesari producerii acidului clorhidric.

Ex.ACETAZOLAMIDA – se administreaza orala la boala ulceroasa.

32
3.PROTECTOARE ALE MUCOASEI GASTRICE SI STIMULANTE ALE
REGENERARII
Cuprind medicamente ale caror beneficiu terapeutic antiulceros se datoreaza
actiunii protectoare la nivelul mucoasei gastro-duodenale.

SARURILE DE BISMUT – nu au efecte de neutralizare a aciditatii gastrice, dar

formeaza in mediul acid un depozit aderent de resturi proteice de pe suprafata
leziunii ulceroase.Un rol important este fata de H.Pylori.Sunt utile in ulcerul
duodenal, in esofagita de reflux si ca antidiareic.

SUBCITRATUL DE BISMUT COLOIDAL (DE-NOL) – se administreaza oral cu o

jumatate de ora inaintea meselor.

Nu se asociaza cu tetraciclina, cu antiacide, sunt contraindicate la bolnavii cu

insuficienta renala, in timpul sarcinii, la persoanele alergice la salicilati, poate
inegrii scaunele si limba.

SUCRALFATUL (VENTER, GASTROFAIT) – are actiune protectoare la nivelul nisei

ulceroase fiind indicat in ulcerul gastric si duodenal, se administreza inainte de
mese cu o ora si la culcare, nu se asociaza cu antiacide si tetraciclina.

Ulcerul produs de bacteria H.Pylori

Bacilul produce gastrita inflamatoare si degradeaza proteolitic mucina cu

scaderea capacitatii ei protectoare.

H.Pylori este un bacil gram negativ care se transmite fecal-oral sau prin surse
de apa infectata.

Scheme farmacoterapice :

- Omeprazol+amoxicilina =7 zile

- subcitrat de bismut coloidal+metronidazol+claritromicina=tripla terapie

- omeprazol+bismut subcitric coloidal+amoxicilina+metronidazol=10-14 zile

- ranitidina+bismujt sbcitric coloidal+amoxicilina+metronidazol.

33
 III.ANTIVOMITIVE (ANTIEMETICE)-REGLATOARE-
PROPULSIVE ALE MOTILITATII GASTROINTESTINALE
Sunt medicamente capabile sa linisteasca greata si sa impiedice producerea
vomei.

Greata si voma pot aparea in numeroase situatii: administrarea unor

medicamente si mai ales chimioterapice anticanceroase, anestezie generala,
afectiuni gastrointestinale, sarcina, rau de miscare.

1.Antihistaminice folosite ca antivomitive – antagonistii receprorilor H1

sunt utili in raul de miscare, in sarcina si in voma produsa de unele
medicamente.

Reactii adverse : sedare,uscaciunea gurii, somnolenta.

EXEMPLE :PROMETAZINA SI FENIRAMIN.

2.Antagonistii receptorilor D2dopaminergici – aceste substante sunt

utile in combaterea varsaturilor postoperatorii si post anerstezice,voma
produsa si de citostatice.

Exemple :

- Fenotiazine neuroleptice – sunt bine toleratice ca antiemetice, pot produce

hipertensiune ortostatica, somnolenta.Se acorda in voma produsa de opioizi,
anestezice, in insuficienta renala si hepatica.

- CLORPROMAZINA – antiemetic oral, intrarectal si injectabil intramuscular.

- METOCLOPRAMID – se poate administra oral si injectabil intramuscular ,la

nevoie si intravenos.Doza de 10 mg de 2-4 ori/zi.

- DOMPERIDONA (MOTILIUM) – este compusul cel mai folosit ca antiemetic.Se

administreaza p.o in doza de 10-20 mg cu 30 minute inainte de mese.

3.Anticolinergice folosite ca antivomitive

SCOPOLAMINA – alcaloid asemanator cu atropine, are proprietati
parasimpatolitice si deprimante psihomotorii.Este util in profilaxia raului de
miscare si este contraindicat la bolnavii cu glaucom si adenom de prostata.
34
4.Antagonistii ai serotoninei (5-HT) – sunt eficace in combaterea vomei
produsa de citostatice si a vomei produsa de iradiere.

ONDANSETRON si GRANISETRONUL – sunt compusi folositi adminikstrati oral si

injectabil.

Ca preparate comerciale avem : OSETRON, ZOFRAN, GRANISETRON, ERNESET.

5.Propulsive (prokinetice) – METOCLOPRAMID si DOMPERIDONA.

6.Reglatoare ale motilitatii gastrointestinale :

TRIMEBUTIN (DEBRIDAT) – se administreaza in doza de 100-200 mg de 3 ori/zi
in caz de colon iritabil, tulburari digestive ca spasme, crampe, diaree,
constipatie,balonari.

IV.ANTIDIAREICE SI ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE

Diareea poate avea multiple cauze : procese inflamatorii sau infectioase,
digestive, secretia excesiva de factori care stimuleaza peristaltismul si secretiile
intestinale.In functie de cauzele sindromului diareic se administreaza
antibacteriene, antiinflamatoare si suubstante pentru rehidratarea si cresterea
aportului salin.

Antidiareicele folosite sunt :

1.Opiul si unii alcaloizi din opiu (morfina si codeina) – sunt folosite in

diareele severe care nu cedeaza la alte antidiareice, este limitata folosirea lor
din cauza riscului producedrii dependentei.

Reactii adverse : greata, voma, dureri abdominale, neliniste, ameteli si reactii

alergice.

Se folosesc ca antidiareice :

CODEINA – se administreaza intern in doza de 15-20mg de 4 ori/zi

LOPERAMIDA (IMODIUM) – actioneaza ca antipropulsiv adica scade

peristaltismul intestinal(efect constipant).Este indicat in diaree cronica, rareori
in acuta.Nu se administreaza la copii sub 6 ani si in enterocolite cu scaune

35
sanguinolente.Doza este de 4 mg odata ,apoi cate 2 mg dupa fiecare scaun
diareic, maxim 16 mg /zi.

DIFENOXILAT – se administreaza intern, nu da dependenta.

2.Parasimpatolitice folosite ca antidiareice : atropina, butilscopolamina,

propantelina- produc scaderea motilitatii gastrointestinale si scad secretiile.

3.Adsorbante si protectoare – care cresc vascozitatea continutului

intestinal

Exemple :

DIOSMECTITA (SMECTA) – adsorbtia gazelor,toxinelor, se administreaza in

diareea acuta si cronica plicuri a cate 3 g; 1 plic de 3 ori/zi in ½ pahar cu apa.

CAOLIN – se administreaza intern inaintea meselor.

PECTINELE, SARURI DE BISMUT SI DE CALCIU.

4.Antiinfectioase intestinale – antibiotice si chimioterapice :

RIFAXIMINA (NORMIX) – este un antibiotic inrudit cu rifampicina, neabsorbabil
din intestin indicat in gastroenterite acute de etiologie bactedriana.

NIFUROXAZID (ERCEFURYL) – indicat in infectii digestive cu Clostridium difficile.

FURAZOLIDON – este activ impotriva enterobacteriaceelor si unele

protozoare.Se administreaza la 6 ore.

CLORCHINALDOL(SAPROSAN) – are efect asupra enterococului , asupra unor

levuri si protozoare.

Microorganisme antidiareice :

SACCHAROMYCES BOULARDI (ENTEROL) – este un fungus cu actiune fata de

unele specii bacteriene si levuri.Se administreaza in doza de 250 mg de 2-3
ori/zi.Indicat in gastroenterite acute bacteriene, diaree postantibiotice.

Inhibitori de enkefalinaza – o enzima care degradeaza enkefalinele.Acestea au

rol antisecretor stimuland absorbtia apei si electrolitilor.Ele reduc diareea si
impiedica pierderile hidroelectrolitice importante.

36
RACECADOTRIL (HIDRASEC) – antidiareic si antisecretor.

5.Antiinflamatoare intestinale sunt utilizate in boli inflamatorii cronice

fara etilologie infectioasa.Dintre antiinflamatoarele intestinale , unele apartin
clasei corticosteroizilor , altele sunt derivati ai acidului aminosalicilic.

BUDESONID – este un glucocorticoid cu actiune locala asupra mucoadei

intestinale,se indica in boala Crohn si in unele colite cronice.

SULFASALAZINA – derivat al acidului aminosalicilic(mesalazina) pe care il

elibereaza in colon.Indicata in boala Crohn, colite cronice si unele boli
reumatismale.Se adminikstreaza 1 g de 3 ori/zi.

MESALAZINA (SALOFALK) – aceleasi indicatii ca sulfasalazina.

V.LAXATIVE – PURGATIVE SI ANTIFLATULENTE

Sunt medicamente care favorizeaza eliminarea scaunului.Sub influenta
laxativelor, scaunul este moale si format iar sub influenta purgativelor, scaunul
are consistenta lichida sau semilichidsa.

Efectul se datoreaza grabirii tranzitului intestinal si mariri continutului de apa a

materiilor fecale prin :

- stimularea directa a motilitatii

- denumirea directa a scaunului

- retinerea apei din intestine

Ele sunt indicate in constipatie pentru a evita efortul de defecatie (la bolnavi cu
fisuri anale, hemoroizi, insuficienta cardiaca).

Golirea colonului se recomanda inaintea unei interventii chirurgicale, pentru

pregatirea examenului radiologic.Pot fi utile in unele intoxicatii alimentare sau
medicamentoase.

1.Laxative de volum – sunt cuprinse de fibre vegetale si coloizi hidrofili, care

cresc continutul scaunului stimuland peristaltismul, inmuierea scaunului se
produce dupa 2-3 zile de tratament.

Exemplu : metilceluloza, semintele de in, carboximetilceluloza.

37
2.Purgative osmotice -saline – diferite saruri administrate oral au efect
purgativ sau laxativ in functie de doza.Ele raman in intestin unde retin apa prin
osmoza, rezultand un co ntinut intestinal de lichid crescut.Sunt folosite cand
este necesara evacuarea rapida a intestinului (operatii, intoxicatii) .

Exemplu : sulfat de sodiu se foloseste ca purgativ in doza de 15 g.

LACTULOZA (DUPHALAC) – per os nu se absoarbe si ajunge in colon unde este

transformata de bacterii in acid lactic si acid acetic care actioneaza ca laxativ
osmotic ;regleaza scaunul normal.Se administreaza in doza de 10-30mg/zi.

3.Purgative stimulatoare are peristaltismului intestinal – ele stimuleza

miscarile propulsive ale intestinului subtire sau ale colonului.Efectuil se
datoreaza iritarii mucoasei, da o consistenta moale si creste volumul
continutului intestinal..

ULEIUL DE RICIN – in doze de 15-30ml,poate declansa travaliul la femeile

aproape de termen.

SCOARTA DE CRUSIN , SENNA – se numesc purgative antra-chinonice.

BISACODIL (DULCOLAX) – se administreaza 5-10 mg sera la culcare.

FENOLFTALEINA.

4.Laxative emoliente – aceste laxative usureaza eliminarea scaunului pein

inmuierea continutului.

ULEIUL DE PARAFINA – oral inmoaie scaunul, in doza de 15-30 ml la culcare.

5.Antiflatulente – sunt substante de sinteza sau naturale ce elimina excesul

de gaze din intestin.

CARBUNELE MEDICINAL – nu se absoarbe si se elimina prin scaun.Se evita

administrarea concomitenta cu alte medicamente.Se administreaza intre 2-
8g/zi.

DIMETICON si SIMETICON (ESPUMISAN) – nu se absoarbe, poate produce

constipatie.Se administreaza per os 40-250 mg/zi in timpul mesei sau dupa
masa.

38
 VI.ANTISPASTICE
Sunt cuprinse substantele capabile sa impiedice spasmele musculaturii netede
gastrointestinale, biliare, a tractului urinar, a aparatului genital feminin.

Sunt utile in tratamentul colicilor digestive, biliare, urinare, pentru profilaxia

sau combaterea spasmelor musculaturii netede induse
medicamentos(administrare de morfina) si in tratamentul dismenoreei.

1.Antispastice neurotrope – actioneaza ca antagonisti muscarinici

producand relaxarea musculaturii netede gastrointestinale biliare si vezicii
biliare.

Se folosesc alcaloizi naturali cum ar fi atropina si scopolamina , dar mai ales

derivati cu structura aminica si compusi de amoniu.

Parasimpatoliticele sunt indicate in combaterea spasmelor digestive, a

spasmelor biliare, urinare.Se pot administra oral avand o buna
biodisponibilitate sar si pe cale injectabila.

Reactii adverse : constipatie, uscarea gurii, tulburari de vedere, tulburari de

mictiune.

Reprezentanti :

ATROPINA – se poate administra intern sau injectabil subcutanat.Se pot folosi si

preparate de Belladonna administrate intern;se administreaza 0,25-1mg odata.

BUTILSCOPOLAMINA – ora si injectabil intramuscular si i.v.;oral 10-20 mg

odata.

PROPANTELINA – administrare interna, 15-20 mg odata p.o.

2.Antispastice musculotrope – actioneaza direct asupra musculaturii

netede viscedrale.

Reprezentanti :

PAPAVERINA – alcaloid din opiu , cu efecte antispastice si vasodilatatoare de tip

musculotrop.Este indicata in colici digestive, biliare, renale, uretrale si
dismenoree.Se administreaza oral si injectabil intramuscular.

39
Reactii adverse : constipatie, hipertensiune, tahicardie, somnolenta, Este
contraindicata administrarea intravenoasa- poate provoca moartea subita in
aritmii.

DROTAVERINA (NO-SPA) – afectiuni spastice digestive si biliare.Se

administreaza in doze de 40-80 mg odata de 3-4 ori /zi.

MEBEVERINA (DUSPATALIN) – in tratamentul colonului iritabil, se

administreaza intern in doza de 100 mg de 4 ori/zi.

40