U

AN
Calculul diafragmelor - continuare
5. STABILIREA ÎNCĂRCĂRILOR ORIZONTALE DE CALCUL
5.1. Distribuția forței seismice pe diafragme

TE
Se consideră că forța seismică acționează în centrul de rigiditate, așadar se ignră efectul de
torsiune generală și se consideră în calcul doar efectul translației.

Sub acțiunea unei încărcări orizontale după direcția transversală a clădirii, a cărei rezultantă
Ftransv este aplicată în centrul de rigiditate și care produce șaibei rigide de la nivelul
U
caracteristic o deplasare Δtransv, o diafragmă (1) de rigiditate K1transv se va încărca cu o forță
orizontală F1transv.
PR
F1,transv = K1,transv · Δtransv

Condiția de echilibru este:

Ftransv = ΣFi,transv = ΣKi,transv · Δtransv

rezultă:
N

𝐹𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝐹1,𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 =
𝐾1,𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
RIA

Așadar, forța seismică distribuită asupra diafragmei 1 de pe direcție transversală se va calcula

cu relația:

𝐾1,𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝐹1,𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 = 𝐹𝑏 ∙
𝐾𝑖,𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
MA

Ținând cont de faptul că diafragmele sunt realizate din același material, rigiditățile acestora se
pot exprima prin momentele de inerție echivalente corectate, reducând efectul modulului de
elasticitate asupra rigidităților. În acest fel, relația de mai sus se poate scrie:

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 1

 𝑰𝒆𝒔𝟏,𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒗

U
𝑭𝟏,𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒗 = 𝑭𝒃 ∙
𝑰𝒆𝒔,𝒊 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒗

AN
5.2. Calculul valorii maxime a încărcării seismice distribuită de înălțime după o lege liniară
„qs”(figura 1.)

𝟐 ∙ 𝒏𝒓. 𝒏𝒊𝒗.∙ 𝑭𝟏,𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒗

𝒒𝒔 =
(𝒏𝒓. 𝒏𝒊𝒗. +𝟏) ∙ 𝑯

U TE
N PR
RIA

Fig.1. Distribuția liniară a forței seismice pe înălțimea diafragmei

6. DETERMINAREA EFORTURILOR SECȚIONALE DIN ACȚIUNEA

ÎNCĂRCĂRILOR ORIZONTALE, PENTRU FIECARE DIRECȚIE DE ACȚIUNE A
ACESTORA, PE BAZA UNUI CALCUL ÎN DOMENIUL ELASTIC
MA

Din tabelele 1 și 2 se poate determina coeficientul de distribuție „ms” în funcție de parametrii

„λ” și „γ” definiți anterior și de numărul de niveluri al clădirii.
Momentele încovoietoare în montanții semistructurii înlocuitoare, la partea superioară și
inferioară a fiecărei rigle „jj”, se calculează cu următoarea expresie:
𝒒𝒔 ∙ 𝑯𝟐
𝑴𝒋𝒌(𝒋𝒊) = 𝒎𝒔 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝟏𝟎𝟎

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 2

unde:

U
 ms – coeficient de reducere sau majorare, se extrage din tabelele 1 și 2;
 qs – intensitatea maximă a forței seismice ce acționează asupra diafragmei, distribuită
de înălțime;

AN
 H – înălțimea diafragmei, 14m.

Semnele coeficienților „ms” din tabele corespund convenției de semne cu momentele pe nod
pozitive în sens orar.

U TE
N PR
RIA
MA

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 3

 U
AN
Tab. 1. Valorile coeficientului ms pentru nr. niv. = 5 (λ = 0,00 – 0,40)

TE
λ 0,00 0,05 0,10 0,20 0,40
γ 1,00 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20
5-4 +0,00 +1,32 +1,26 +1,21 +1,82 +1,71 +1,61 +2,16 +1,98 +1,84 +2,20 +1,99 +1,80
4-5 +2,00 +0,68 +0,74 +0,79 +0,18 +0,29 +0,39 -0,16 +0,02 +0,16 -0,20 +0,01 +0,20
4-3 -2,00 +0,66 +0,55 +0,44 +1,72 +1,51 +1,32 +2,54 +2,20 +1,91 +2,88 +2,44 +2,07

U
3-4 +5,60 +2,94 +3,05 +3,16 +1,88 +2,09 +2,28 +1,06 +1,40 +1,69 +0,72 +1,16 +1,53
Secțiunea

3-2 -5,6 -1,67 -1,82 -1,98 +0,02 -0,29 -0,56 +1,48 +0,98 +0,57 +2,39 +1,74 +1,17
2-3 +10,4 +6,40 +6,62 +6,78 +4,78 +5,09 +5,36 +3,32 +3,82 +4,24 +2,41 +3,06 +3,63

PR
2-1 -10,4 -5,39 -5,58 -5,77 -3,12 -3,50 -3,83 -0,97 -1,59 -2,11 +0,69 -0,15 -0,88
1-2 +16,0 +11,0 +11,1 +11,3 +8,72 +9,10 +9,43 +6,57 +7,19 +7,71 +4,91 +5,75 +6,48
1-0 -16,0 -10,3 -10,5 -10,7 -7,66 -8,07 -8,43 -4,98 -5,66 -6,24 -2,65 -3,60 -4,44
0-1 +22,0 +16,3 +16,5 +16,7 +13,7 +14,1 +14,4 +11,0 +11,7 +12,2 +8,65 +9,60 +10,4

Tab. 2. Valorile coeficientului ms pentru nr. niv. = 5 (λ = 0,60 – 5,00)

λ 0,60 0,80 1,00 2,00 5,00

IAN
γ 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20 1,00 1,10 1,20
AR

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 4

 U
AN
5-4 +2,10 +1,88 +1,70 +1,99 +1,78 +1,59 +1,90 +1,69 +1,51 +1,63 +1,42 +1,27 +1,29 +1,16 +1,04
4-5 -0,10 +0,12 +0,31 +0,01 +0,22 +0,41 +0,10 +0,31 +0,49 +0,40 +0,59 +0,73 +0,71 +0,84 +0,96

TE
4-3 +2,86 +2,40 +2,00 +2,78 +2,32 +1,92 +2,69 +2,23 +1,84 +2,38 +1,95 +1,58 +2,07 +1,68 +1,35
3-4 +0,74 +1,20 +1,60 +0,82 +1,29 +1,68 +0,91 +1,37 +1,77 +1,22 +1,66 +2,02 +1,53 +1,92 +2,25
Secțiunea

3-2 +2,65 +1,94 +1,32 +2,74 +2,01 +1,37 +2,77 +2,02 +1,37 +2,73 +1,96 +1,30 +2,58 +1,82 +1,18
2-3 +2,15 +2,86 +3,48 +2,36 +2,79 +3,43 +2,03 +2,78 +3,43 +2,07 +2,85 +3,50 +2,22 +2,98 +3,62
2-1 +1,40 +0,46 -0,37 +1,78 +0,79 -0,09 +2,03 +0,99 +0,08 +2,53 +1,39 +0,42 +2,77 +1,58 +0,58
1-2 +4,30 +5,14 +5,97 +3,82 +4,81 +5,69 +3,57 +4,61 +5,52 +3,07 +4,21 +5,12 +8,23 +4,02 +5,03

U
1-0 -1,50 -2,59 -3,54 -0,79 -1,96 -2,99 -0,29 -1,52 -2,61 +0,98 -0,44 -1,65 +2,03 +0,46 -0,88
0-1 +7,50 +8,59 +9,54 +6,79 +7,96 +8,99 +6,29 +7,52 +8,61 +5,02 +6,44 +7,65 +3,97 +5,54 +6,88

PR
IAN
AR

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 5

Calculul diafragmelor pline

U
Când λ = 0 o diafragmă simetrică se reduce la două diafragme pline legate între ele prin rigle
și preluând fiecare câte o jumătate din încărcarea orizontală. Așadar, în cazul unei diafragme
pline, care preia întreaga încărcare sunt valabili coeficienții din tabelele 1 și 2 (coloanele λ =

AN
0), multiplicați cu 2. Calculul momentelor încovoietoare pe montantul diafragmei reale se va
efectua cu relația:
𝒒𝒔 ∙ 𝑯𝟐
𝑴𝒎 = 𝟐𝒎𝒔 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝟏𝟎𝟎

TE
, iar a forțelor tăietoare cu relația:
𝑴𝒋𝒌 + 𝑴𝒌𝒋
𝑽𝒋𝒌 = [𝒌𝑵]
𝒉𝒆
unde: U
 Mjk și Mkj sunt momentele încovoietoare la capetele barelor aferente montantului. (prin
bară se înțelege porțiune de montant aflat între două secțiuni de calcul);
PR
 het – distanța între punctele de aplicare ale momentelor, în cazul montanților se
consideră înălțimea etajului.
În acest caz, eforturile se pot calcula direct ca pentru o consolă verticală încărcată cu forțe
orizontale distribuite triunghiular pe înălțime

Calculul diafragmelor simetrice cu un singur șir de goluri

N

Momentele în montanți se calculează cu expresia:

𝒒𝒔 ∙ 𝑯𝟐
RIA

𝑴𝒋𝒌(𝒋𝒊) = 𝒎𝒔 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝟏𝟎𝟎
coeficienții „ms” fiind determinați cu ajutorul tabelelor 1 și 2.
Momentele la capetele riglelor de cuplare se determină efectuând echilibrul nodurilor:
𝑴𝒓 = − 𝑴𝒎,𝒔𝒖𝒑 + 𝑴𝒎,𝒊𝒏𝒇 [𝒌𝑵𝒎]
Forțele tăietoare e calculează cu următoarele expresii:
MA

 forțele tăietoare pe montanți:

𝑴𝒎,𝒋𝒌 + 𝑴𝒎,𝒌𝒋
𝑽𝒎,𝒋𝒌 = [𝒌𝑵]
𝒉𝒆
 forțele tăietoare pe riglele de cuplare:
𝑴𝒓,𝒊𝒛 + 𝑴𝒓,𝒛𝒊
𝑽𝒓,𝒊𝒛 = [𝒌𝑵]
𝒍𝟎

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 6

 unde:

U
o l0 – distanța între punctele de aplicare ale momentelor pe riglele de cuplare,
respectiv lumina liberă a golului.

AN
Calculul diafragmelor nesimetrice cu un singur șir de goluri
Momentele (notate Mme) în montanții semistructurii înlocuitoare se determină cu expresia:
𝒒𝒔 ∙ 𝑯𝟐
𝑴𝒎𝒆 = 𝒎𝒔 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝟏𝟎𝟎

TE
Distribuția momentelor obținute la montanții structurii reale se face cu relația:
𝑰𝒎𝟏(𝟐)
𝑴𝒎𝟏(𝟐) = 𝑴𝒎𝒆 ∙
𝑰𝒎𝒆
unde:
U
 Mme – momentele în montanții semitructurii înlocuitoare (o diafragmă simetrică cu un
singur șir de goluri);
 Im1(2) – momentele de inerție ale montanților diafragmei reale;
PR
 Ime – momentul de inerție echivalent, determinat în etapa 4 cu expresia:
𝑰𝒎𝟏 + 𝑰𝒎𝟐 𝟒
𝑰𝒎𝒆 = [𝒎 ]
𝟐
Momentele la capetele riglelor se deduc din echilibrul nodurilor.
𝑴𝒓 = − 𝑴𝒎,𝒔𝒖𝒑 + 𝑴𝒎,𝒊𝒏𝒇 [𝒌𝑵𝒎]
N

Forțele tăietoare e calculează cu următoarele expresii:

 forțele tăietoare pe montanți:
RIA

𝑴𝒎,𝒋𝒌 + 𝑴𝒎,𝒌𝒋
𝑽𝒎,𝒋𝒌 = [𝒌𝑵]
𝒉𝒆
 forțele tăietoare pe riglele de cuplare:
𝑴𝒓,𝒊𝒛 + 𝑴𝒓,𝒛𝒊
𝑽𝒓,𝒊𝒛 = [𝒌𝑵]
𝒍𝟎
MA

Calculul diafragmelor pronunțat nesimetrice cu un singur șir de goluri

Când șirul de goluri este pronunțat nesimetric se consideră că montantul rigid preia în
totalitate momentele provenite din sarcini orizontale. Coeficientul „ms” trebuie multiplicat cu
2, la fel ca la diafragmele pline. Momentele încovoietoare pe montantul rigid se calculează cu
expresia:

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 7

 𝒒𝒔 ∙ 𝑯𝟐
𝑴𝒎 = 𝟐𝒎𝒔 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝟏𝟎𝟎

U
, iar a forțelor tăietoare cu relația:
𝑴𝒋𝒌 + 𝑴𝒌𝒋

AN
𝑽𝒋𝒌 = [𝒌𝑵]
𝒉𝒆

Calculul diafragmelor cu mai multe șiruri de goluri

Se determină momentele „Mme” în montanții semistructurii înlocuitoare calculate cu relația:

TE
𝒒𝒔 ∙ 𝑯𝟐
𝑴𝒎𝒆 = 𝒎𝒔 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝟏𝟎𝟎
Distribuția momentelor obținute la montanții structurii reale se face cu relația:
𝑰𝒎𝒊
U 𝑴𝒎𝒊 = 𝑴𝒎𝒆 ∙
𝑰𝒎𝒆
unde:
PR
 Mme – momentele în montanții semitructurii înlocuitoare (o diafragmă simetrică cu un
singur șir de goluri);
 Imi – momentele de inerție ale montanților diafragmei reale;
 Ime – momentul de inerție echivalent, determinat în etapa 4 cu expresia:
𝒛
𝒊=𝟏 𝑰𝒎𝒊
𝑰𝒎𝒆 = [𝒎𝟒 ]
N

𝟐
Unde:
o z – numărul de montanți ai diafragmei.
RIA

Momentele la capetele riglelor se deduc din echilibrul nodurilor, după cum urmează:
 pentru nodurile marginale:
𝑴𝒓 = − 𝑴𝒎,𝒔𝒖𝒑 + 𝑴𝒎,𝒊𝒏𝒇 [𝒌𝑵𝒎]
 pentru nodurile interioare:
MA

 se determină momentul de anulare a momentelor de pe capetele de bară

aferente montantului, ce se intersectează în nod:
𝑴𝒓 = − 𝑴𝒎,𝒔𝒖𝒑 + 𝑴𝒎,𝒊𝒏𝒇 [𝒌𝑵𝒎]
 se distribuie momentul calculat la cele două rigle de cuplare adiacente
nodului interior, proporțional cu rigiditățile lor:

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 8

 𝑲𝒓(𝒔𝒕)
𝑴𝒓(𝒔𝒕) = 𝑴𝒓 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝑲𝒓(𝒔𝒕) + 𝑲𝒓(𝒅𝒓)

U
𝑲𝒓(𝒅𝒓)
𝑴𝒓(𝒅𝒓) = 𝑴𝒓 ∙ [𝒌𝑵𝒎]
𝑲𝒓(𝒔𝒕) + 𝑲𝒓(𝒅𝒓)

AN
unde:
- Kr(st) și Kr(dr) – sunt rigiditățile la distorsiune ale riglelor de cuplare
adiacente nodului interior.
Forțele tăietoare e calculează cu următoarele expresii:

TE
 forțele tăietoare pe montanți:
𝑴𝒎,𝒋𝒌 + 𝑴𝒎,𝒌𝒋
𝑽𝒎,𝒋𝒌 = [𝒌𝑵]
𝒉𝒆
 forțele tăietoare pe riglele de cuplare:
U 𝑴𝒓,𝒊𝒛 + 𝑴𝒓,𝒛𝒊
𝑽𝒓,𝒊𝒛 = [𝒌𝑵]
𝒍𝟎
PR
Trasarea diagramelor
N
RIA
MA

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 9