Calculul diafragmelor

Diafragma B:

Montantul 1:

Compresiune:AN1B= 1.42 m2

Forță tăietoare:AV1B=(4.90*.20)/1.1=0.89

Calculul centrului de greutate și al momentului de inerție

realizate in programul AutoCad cu ajutorul
comenzii “massprop”:

Iym= 3.575403m4

Montantul 2:

Compresiune:A N2B= 2.17 m2

Forță tăietoare:AV2B=(7.60*0.20)/1.1=1.38 m2

Calculul centrului de greutate și al

momentului de inerție au fost realizate
n programul AutoCad cu ajutorul
comenzii “massprop”:

Iym= 14.6279m4
Diafragma C :

Montantul 1:

Compresiune:A N1C= 0.94 m2

Forță
tăietoare:AV1C=(4.3*0.20)/1.1=0.78 m2

Calculul centrului de greutate și al momentului de inerție au fost

realizate in programul AutoCad cu ajutorul comenzii “massprop”:

Iym= 1.63297m4

Montantul 2:

Compresiune:AN2C= 0.55 m2

Forță tăietoare:AV2C=(2.03*0.20)/1.1=0.36 m2

Iym= 0.024893m4
 Montantul 3:

Compresiune:AN3C=
0.94 m2

Forță
tăietoare:AV3C=(4.3*0
. 20)/1.1=0.78 m2

Iym= 1.63297 m4
Diafragma F:

Montantul 1:

Compresiune:AN1F=
0.36 m2

Forță
tăietoare:AV1F=(1.6*0
.2)/1.1=0.29m2

Iym= 0.0858 m4

Montantul 2:

Compresiune:AN2F= 1.18 m2

Forță tăietoare:AV2F=(1.9*0.20)/1.1=0.34 m2

Iym= 1.2359 m4
Montantul 3:

Compresiune:AN3F= 0.36 m2

Forță tăietoare:AV3F=(1.6*0.2)/1.1=0.29m2

Iym= 0.0858 m4

Calculul momentelor de inerție al

riglelor de cuplare
Rigla ușă 210*90cm;
 Δbst,Δbdr =0.15*l0
Δbst= Δbdr=0.15*0.9=0.135m
b∗hr 0.2∗0.7
Arie forță tăietoare: Art = =0.127m2
k 1.1

Rigla fereastră 120*120cm

Δbst,Δbdr =0.15*l0
Δbst= Δbdr=0.15*1.2=0.18m
b∗hr 0.2∗1.6
Arie forță tăietoare: Art = =0.266m2
k 1.2

Rigla fereastră 60*60cm

Δbst,Δbdr =0.15*l0
Δbst= Δbdr=0.15*0.9=0.09m
b∗hr 0.2∗2.2
Arie forță tăietoare: Art = =0.366m2
k 1.2

Riglă de cuplare ușă 210*90cm

Iym= 0.008376 m4
Calculul centrului de greutate și al momentului de inerție au
fost realizate in programul AutoCad cu ajutorul comenzii
“massprop”:
Riglă de cuplare fereastră 120*120cm

Iym= 0.068952m4

Riglă de cuplare fereastră 60*60cm

Iym= 0.180448m4
Calculul centrului de greutate și al momentului de inerție au fost realizate in programul AutoCad cu
ajutorul comenzii “massprop”:
 Determinarea rigidităților la distorsiune ale montanților

Distorsiunile sunt rotiri de noduri ale cadrului echivalent,lăsând libere deplasările de

translație ale acestor noduri. Pentru diafragmele monotone cu unul sau mai multe șiruri de goluri
se admite că ele lucrează ca niște cadre proporționale, adică la un anumit nivel toate nodurile
capătă rotiri egale. Rigiditatea la distorsiune se calculează pentru fiecare tip de diafragmă în
parte astfel:
 Diafragme pline

Diafragmele pline se echivalează cu console verticale încastrate, așadar se pune problema

determinării rigidităților la distorsiune.
 Diafragme simetrice cu un singur șir de goluri

E m∗I m
Km=
het

Unde:
Em= modulul de elasticitate al montanților care este aproximativ egal cu cel al betonului
din care este realizată diafragma. În calcule se va considera egal.
Im=momentul de inerție al montantului ținând cont de faptul ca diafragma este simetrică
și deci montanții sunt identici, se va calcula doar un singur moment de inerție
het=înălțimea etajului
 Diafragme nesimetrice cu un singur șir de goluri

Diafragma reală se înlocuiește (echivalează) cu o diafragmă simetrică cu un singur șir de

goluri (semi-structură înlocuitoare)

K m 1 + K m 2 Em∗I me
K m= =
2 het

Unde:
Km1 și Km2 =rigitățile la distorsiune ale celor doi montanți;
Em= modulul de elasticiate al montanților
Ime= momentul de inerție echivalent al montanților, înlocuind diafragma reală cu una
simetrică cu un singur șir de goluri
 I m 1+ I m 2
I me =
2
Im1 și Im2 = momentele de inerție ale montanilor diafragmei reale
het= înălțimea etajului
 Diafragme pronunțat nesimetrice cu un singur șir de goluri

Diafragma se echivalează cu o diafragmă plină cu secțiunea identică cu cea a montantului

mai mare. Se vor calcula eforturile din încărcări orizontale pe montantul mai mare și pe o
jumătate din rigla de cuplare.Rigiditatea la distorsiune a montantului majoritar se va calcula cu
expresia:
E m∗I m
Km=
het

 Diafragme cu mai multe șiruri de goluri

Diafragma reală se înlocuiește (echivalează) cu o diafragmă simetrică cu un singur șir de

goluri (semi-structură înlocuitoare).

K m=
∑ K m = E m∗I me
2 h et

Unde:
ΣKm= suma rigidităților la distrosiune al tuturor monatnților
Em= modulul de elasticitate al montanților
Ime= momentul de inerție echivalent al montanților, înlocuind diafragma reală una
simetrică cu un singur șir de goluri
z

∑ Im
i=1
I me =
2
Im1-z= momentele de inerție ale tuturor montanților diafragmei reale
het= înălțimea etajului
 Diafragma B: Diafragmă nesimetrică cu un singur șir de goluri( 2 montanți)

Ime=( 3.575403+ 14.6279)/2=9.1016 m4

Het=2.80m
Em=250 Kn/m2
E m∗I me 9.1016∗250
Km= = =812.6474 Kn∗m
h et 2

 Diafragma C: Diafragmă cu mai multe șiruri de goluri(3 montanți)

Ime=( 1.63297+ 0.024893+ 1.63297)/2=1.6465 m4

Het=2.80m
Em=250 Kn/m2
E m∗I me 1.6465∗250
Km= = =146.9121 Kn∗m
h et 2

 Diafragma F: Diafragmă cu mai multe șiruri de goluri(3 montanți)

Ime=( 0.0858+ 1.2359+ 0.0858)/2=0.70375 m4

Het=2.80m
Em=250 Kn/m2
E m∗I me 0.70375∗250
K m= = =62.8348 Kn∗m
h et 2
 Determinarea rigidităților la distorsiune ale riglelor de cuplare

Rigiditatea riglei de cuplare se calculează cu formula:

Kr=
6∗E r∗I r L 3
L
∗
lr []
∗μ r

Riglele de cuplare sunt solicitate la încovoiere, deci în stadiulm II de lucru gradul de

fisurare este mai avansat decât cel al montanților care sunt comprimați excentric. Fisurile
afectează de regulă întreaga înălțime a secțiunii riglelor, datorită și eforturilor de întindere
centrică generate de contracția împiedicată a betonului, care se localizează în riglele de cuplare.
De aceea se recomandă ca în calculul în domeniul elastic să se considere doar 25% din modulul
de elasticitate al montantului.
o L = distanța între centrele de greutate ale montanților adiacenți riglei de cuplare.
o lr= lungimea de calcul al riglei.

lr= l0 + 2*a [m]

o l0=lungimea liberă a golului

o a=0.35 hr≤ 40 cm.
o µr = coeficient de corecție subunitar care ține seama de influența deformațiilor
produse de forța tăietoare

1
µr=
Ir
1+30 2
A rt∗l r
 Rigla de cuplare corespunzătoare montanților 1-2 diafragma B:

Kr=
6∗E r∗I r L 3
L
∗
lr []
∗µr

Er= 0.25*Em= 0.25*250=62.5 KN/m2

Ir= 0.008376m4
L=7.5046m
lr= l0+2a =0.9 +2*0.245 = 1.39 m
1 1
µr= = =0.492
a= 0.35*0.7=0.245 cm. Ir 30∗0.008376
1+30 2
1+ 2
A rt∗l r 0.126∗1.39

[ ]
3
6∗62.5∗0.00837 7.5046
Kr= ∗ ∗0.492=32.384 kN∗m
7.5046 1.39

 Rigla de cuplare corespunzătoare montanților 1-2 diafragma C:

Er= 0.25*Em= 0.25*250=62.5 KN/m2

Ir= 0.008376m4
L=3.721m
lr= l0+2a =0.9 +2*0.245 = 1.39 m
a= 0.35*0.7=0.245 cm.
1 1
µr= = =0.492
Ir 30∗0.008376
1+30 1+ 2
2
A rt∗l r 0.126∗1.39

[ ]
3
6∗62.5∗0.00837 3.721
Kr= ∗ ∗0.492=7.9615 kN∗m
3.721 1.39

 Rigla de cuplare corespunzătoare montanților 2-3 diafragma C:

Er= 0.25*Em= 0.25*250=62.5 KN/m2

Ir= 0.008376m4
L=3.4104m
lr= l0+2a =0.9 +2*0.245 = 1.39 m
a= 0.35*0.7=0.245 cm.

1 1
µr= = =0.492
Ir 30∗0.008376
1+30 1+
A rt∗l 2r 0.126∗1.392
 [ ]
3
6∗62.5∗0.00837 3.4104
Kr= ∗ ∗0.492=6.6878 kN∗m
3.4104 1.39

 Rigla de cuplare corespunzătoare montanților 1-2 diafragma F:

Er= 0.25*Em= 0.25*250=62.5 KN/m2

Ir= 0.068952m4
L=4.7883
lr= l0+2a =1.20 +2*0.4 = 2 m
a= 0.35*160=56cm>40cm rezultă a=40cm

1 1
µr= = =0.339
Ir 30∗0.068952
1+30 1+
A rt∗l 2r 0.266∗22

[ ]
3
6∗62.5∗0.068952 4.7883
Kr= ∗ ∗0.339=25.1112 kN∗m
4.7883 2

 Rigla de cuplare corespunzătoare montanților 2-3 diafragma F:

Er= 0.25*Em= 0.25*250=62.5 KN/m2

Ir= 0.068952m4
L=4.7883
lr= l0+2a =1.20 +2*0.4 = 2 m
a= 0.35*160=56cm>40cm rezultă a=40cm

1 1
µr= = =0.339
Ir 30∗0.068952
1+30 1+ 2
A rt∗l r
2
0.266∗2

[ ]
3
6∗62.5∗0.068952 4.7883
Kr= ∗ ∗0.339=25.1112 kN∗m
4.7883 2
 Determinarea momentelor de inerție globale ale secțiunii formate din
montanți, considerați ca alcătuind un singur element “I0”

Se calculează în funcție de tipul de diafragmă.

 Pentru diafragme pline

Nu este necesar calculul diafragma plină având un singur montant și deci se comportă ca un
singir element
 Pentru diafragme simetrice cu un singur șir de goluri

A m∗L2 2∗γ
I 0= = ∗I
2 γ −1 m
Unde:
Am = secțiunea activă la moment încovoietor a montantului
L = distanța intre centrele de greutate ale montanților
γ = coeficientul care caracterizează ponderea momentelor de inerție proprii “Im” ale celor
doi montanți în expresia momentului de inerție global I0

4∗I m
γ=1+ 2
Am∗L

Im= momentul de inerție al montantului.

 Pentru diafragme nesimetrice cu un singur șir de goluri

L2 2∗γ
I 0= ∗γ = ∗I me
1 1 γ −1
+
Am1 Am2

Unde:
Am1 și Am2 = secțiunile active la moment încovoietor ale montanților nesimetrici m1 și m2
L = distanța între centrele de greutate ale montanților
γ= coeficientul care caracterizează ponderea momntelor de inerție proprii ‘’Im’’ ale celor
doi montanți în expresia montantului de inerție global I0

( )
I m 1+ I m 2 1 1
γ=1+ ∗ +
L 2
A m1 A m2

Ime = momentul de inerție echivalent, calculat anterior

  Pentru diafragme pronunțat nesimetrice cu un singur șir de goluri
2
A ∗L 2∗γ
I 0= m ∗γ = ∗I
2 γ −1 m

Unde:
Am = secțiunea activă la moment încovoietor a montantului majoritar
L = distanța între centrele de greutate ale montanților
γ= coeficient care caracterizează ponderea momentelor de inerție proprii ‘’Im’’ al
montantului în expresia momentului de inerție global I0

4∗I m
γ=1+
Am∗L2

Im= momentul de inerție al montantului majoritar

 Pentru diafragme cu mai multe șiruri de goluri

L21−z 2∗γ
I 0= ∗γ = ∗I
1 1 γ −1 me
+
A m 1 A mz

Unde:
Am1și Amz = secțiunile active la moment încovoietor ale montanților marginali m1 și mz
L1-z = distanța între centrele de greutate ale montanților marginali
γ = coeficientul care caracterizează ponderea momentelor de inerție proprii „Im” ale celor
doi montanți marginali în expresia momentului de inerție global I0.

( )
2∗I me 1 1
γ=1+ ∗ +
L 2
1−z
Am 1 A mz

Ime= momentul de inerție echivalent, calculat anterior.

∑ I mi
i=1
I me =
2
1. Diafragma B: 2 montanți, diafragmă nesimetrică cu un singur șir de goluri:

Ime=9.101 m4
Am1 = 0.89 m2
Am2 = 1.38 m2

4∗I m 4∗14.627
γ=1+ 2
=1+ 2
=1.7528
Am∗L 1.38∗7.5046
2
A m∗L 2∗γ 2∗1.7528 4
I 0= ∗γ = ∗I m = ∗14.627=68.023 m
2 γ −1 1.7528−1
2. Diafragma C: 3 montanți, diafragmă nesimetrică cu mai multe șiruri de goluri:

Ime=1.6465 m4
Am1 = 0.78 m2
Am2 = 0.36 m2
Am3 = 0.78 m2
L1-3=7.0488m

( ) ( )
2∗I me 1 1 2∗1.6465 1 1
γ=1+ 2 ∗ + =1+ ∗ + =1.17
L1−3 Am 1 A mz 7.0488 2
0.78 0.78

L21−z 2∗γ 2∗1.17 4

I 0= ∗γ = ∗I me= ∗1.6465=22.663 m
1 1 γ −1 1.17−1
+
A m 1 A mz

3. Diafragma F: 3 montanți, diafragmă nesimetrică cu mai multe șiruri de goluri:

Ime=0.7037 m4
Am1 = 0.29 m2
Am2 = 0.34 m2
Am3 = 0.29 m2
L1-3=9.559m

( ) ( )
2∗I me 1 1 2∗0.7037 1 1
γ=1+ 2 ∗ + =1+ 2
∗ + =1.10
L1−3 Am 1 A mz 9.559 0.29 0.29

2
L1−z 2∗γ 2∗1.106
I 0= ∗γ = ∗I me= ∗0.7037=14.6847 m4
1 1 γ −1 1.106−1
+
A m 1 A mz

Determinarea momentelor de inerție echivalente corectate „ I es”

Momentele de inerție echivalente corectate, utilizate la distribuția forței seismice de bază pe
fiecare diafragmă în parte, se determină cu următoarea relație:
η s∗I 0
I es=
ν s∗η s∗I 0
1+
∑ A m ,t∗H 2
Unde:
 νs= coeficient de distribuție stabilit în funcție de I0
 ηs= coeficient de distribuție stabilit în funcție de I0

λ= raportul între rigiditățile la distorsiune ale riglelor de cuplare și cele ale montanților
1. Diafragme simetrice cu un singur șir de goluri

Kr
λ=
Km

Kr = rigiditatea la distorsiune a riglei de cuplare

Km = rigiditatea la distorsiune a montantului
2. Diafragme nesimetrice cu un singur șir de goluri

Kℜ Kr
λ= =
K me K m 1 + K m2

Kr= rigiditatea la distorsiune a riglei de cuplare

Km1 și Km2 = rigiditățile la distorsiune ale montanților
3. Diafrgme pronunțat nesimetrice cu un singur șir de goluri

Km
λ=
Kr

Kr= rigitatea la distorsiune a riglei de cuplare

Km= rigiditatea la distorsiune a montantului majoritar

4. Diafragme cu mai multe șiruri de goluri

 Kℜ
λ=
K me

Kre= rigiditatea la distorsiune a riglei de cuplare a semi-structurii înlocuitoare

Kre= Kr1 + Kr2
Kme= rigiditatea la distorsiune a montantului semi-structurii înlocuitoare

I me∗E m
K me =
het

 I0= momentele de inerție globale ale secțiunii formate din montanți, considerați ca
alcătuind un singur element
 ΣAm,t =suma secțiunilor active la forță tăietoare ale montanților
 H = înălțimea totală a diafragmei

Diafragma B: Diafragmă nesimetrică cu un singur șir de goluri

Kℜ Kr 40.3455
λ= = = =0.0496
K me K m 1 + K m2 812.6474

I0=68.023 m4
ΣAm.t =0.89+1.38=2.27 m2
Kr=40.3455 kN*m
Kme=812.6474 kN*m
g =1.7528
λ= Kre/Kme=0.0496

Cu ajutorul tabelului 2(etapa 7) și prin interpolare liniară se calculează η pentru g =1,50:

η= 0.333+(0.471-0.333)*(0.0496-0.0)/(0.05-0.0) = 0.469
 η s∗I 0 0.469∗68.023 4
I es= = =17.928 m
ν s∗η s∗I 0 10.87∗0.469∗68.023
1+ 1+
∑ A m ,t∗H 2 2.27∗14 2

Diafragma C: Diafragmă nesimetrică cu mai multe șiruri de goluri

Kℜ K r 1 + K r 2 14.6493
λ= = = =0.09
K me K me 146.9121

I0=22.663 m4
ΣAm.t =0.78+0.36+0.78=1.92 m2
Kr=14.6493 kN*m
Kme=146.9121 kN*m
g =1.17
λ= Kre/Kme=0.09

Pentru g =1,15:

η= 0.193+(0.243-0.193)*(0.09-0.05)/(0.10-0.05) = 0.2306

Pentru g =1,20:

η= 0.245+(0.305-0.245)*(0.09-0.05)/(0.10-0.05) = 0.293

Pentru g =1,17:
 η= 0.230+(0.293-0.230)*(1.17-1.15)/(1.20-1.15) = 0.255
η s∗I 0 0. 255∗22.663 4
I es= = =4.952m
ν s∗η s∗I 0 10.87∗0.255∗22.663
1+ 1+
∑ A m ,t∗H 2 1.92∗14 2

Diafragma F: Diafragmă nesimetrică cu mai multe șiruri de goluri

Kℜ K r 1 + K r 2 50.224
λ= = = =0.79
K me K me 62.83

I0=14.684 m4
ΣAm.t =0.29+0.34+0.29=0.92 m2
Kr=50.224 kN*m
Kme=62.83 kN*m
g =1.10
λ= Kre/Kme=0.79

Pentru g =1,10

η= 0.381+(0.426-0.381)*(0.79-0.6)/(0.8-0.6)=0.423

η s∗I 0 0. 423∗14.684
I es= = =4.519 m4
ν s∗η s∗I 0 10.87∗0.423∗14.684
1+ 1+
∑ A m ,t∗H 2
2
0 .92∗14