Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incidența Încălcărilor Sau A Amenințărilor La Adresa Principiilor Fundamentale Ale Eticii Asupra Situațiilorcauzelor de Fraudă Și Evaziune Fiscală
Incidența Încălcărilor Sau A Amenințărilor La Adresa Principiilor Fundamentale Ale Eticii Asupra Situațiilorcauzelor de Fraudă Și Evaziune Fiscală
De-a lungul secolelor, au apărut trei puncte de vedere de bază asupra eticii în evaziunea
fiscală.
1.Evaziunea fiscală este întotdeauna, sau aproape întotdeauna lipsită de etică
- indivizii ar trebui să se conformeze majorității
-indivizii au datoria față de ceilalți membrii ai societății de a plăti taxe
2.Al doilea punct de vedere susține că nu există o datorie față de stat, acesta fiind un simplu
hoț. Literatura anarhistă nu abordează în mod direct etica evaziunii fiscale, ci mai degrabă
discută raportul individului cu statul. Problema evaziunii fiscale fiind doar un aspect al acestei
relații.
3.Evaziunea fiscală poate fi etică în anumite situații și lipsită de etică în alte circumstanțe.
Această viziune este cea predominantă atât în literatura pe această temă, cât și conform
rezultatelor sondajelor.
Rezultatele primului chestionar atrag atenția asupra următoarelor aspecte: 1. Oamenii
consideră că evaziunea fiscală este justificată în cazurile în care bani sunt irosiți, unde
guvernul este corupt sau se implică în abuzuri ale drepturilor omului sau în cazul în care
oamenii nu au posibilitatea de a plăti. 2.Evaziunea fiscală nu este justificată acolo unde banii
sunt cheltuiți cu înțelepciune și acolo unde contribuabilii au beneficii pentru impozitele
plătite. De asemenea, rezultatele indică faptul că femeile s-au opus mai puțin evaziunii fiscale
decât bărbații și ca respondenții cu vârsta cuprinsă între 25-40 de ani s-au opus oarecum mai
mult evaziunii fiscale decât persoanele din grupa sub 25 de ani.
Cele mai dezaprobate afirmații au fost: Evaziunea fiscală este etică dacă toată lumea o face,
Evaziunea fiscală este etică dacă posibilitatea de a fi prin este mică, Evaziunea fiscală este
etică chiar dacă atunci când plătesc mai puțin va trebui să plătească alții mai mult.
Pentru cel de-al doilea chestionar respondenții au fost întrebați de ce aleg oamenii să facă
evaziune fiscală. Cele mai comune răspunsuri au fost:
1. Oamenii ar putea să nu aibă încredere în guvern și în modul de gestionare al
veniturilor din impozite.
2. Respondenții au considerat că în Africa de Sud există taxe excesive
3. Respondenții au susținut că frauda și corupția sunt imorale, dar societatea nu este
conștientă de impactul acțiunilor lor și nici nu este făcută responsabilă pentru faptele
sale. Au mai observat că devine acceptabil în societate să fi necisnstit și că lipsa sau
absența sistemelor de control creează oportunități pentru nereguli fără pedepse
4. Respondenții au mai considerat că din cauza serviciului public defectuos, a corupției
din guvern există un sentiment de nemulțumire în rândul plătitorilor de taxe (în special
clasa de mijloc) care ar putea să considere că nu au de ce să ofere bani oficialilor care
ar putea risipi sau abuza de fonduri.
83% din eșantionul celui de-al doilea sondaj a considerat că oamenii sunt mai conștienți de
drepturile omului decât de responsabilitatea de a se conforma legilor sau reglementărilor
fiscale.
86% au considerat că materialismul, lăcomia, îmbogățirea au devenit mai importante pentru
oameni decât respectarea valorilor morale.
73,5% au considerat că adăugând pedepse mai severe nivelul fraudei și evaziunii fiscale ar
scădea.
86% au considerat că schimbarea percepției oamenilor asupra guvernului ar putea să ducă la
reducerea nivelului evaziunii fiscale.
79% au considerat că evaziunea fiscală poate fi redusă dacă sunt adresate valorile morale ale
oamenilor.
Cu toate că încrederea în guvern este invocată de respondenți de mai multe ori, conform unui
sondaj disponibil pe site-ul Băncii Mondiale, populația Africii de Sud are mai multă încredere
în guvern decât populația din Statele Unite ale Americii, Japonia, Italia, Regatul Unit al Marii
Britanii, Rusia sau Franța. Populația din Norvegia, Elveția, Finlanda are cea mai mare
încredere în guvern. Important de menționat este faptul că Elveția este considerată de multe
corporații străine ca fiind paradis fiscal.
În Africa de Sud, veniturile fiscale au constituit circa 25% din PIB (perioada 2004- 2017). În
ultimii ani, impozitul pe venit personal, taxa pe valoare adăugată și impozitul pe venitul
societăților au fost principalele surse de venituri fiscale. În perioada 2004-2017, acestea au
reprezentat în medie 35%, 26% și respectiv 20% din veniturile fiscale ale Africii de Sud.
Componență venituri fiscale - medie 2004-2017
Venituri fiscale
Impozit pe venit
Taxa pe valoare adăugată
Impozitul pe venitul so-
cietăților
Alte venituri
Ponderea impozitelor corporative este și mai importantă în țările în curs de dezvoltare (în
medie 15,3% din totalul veniturilor fiscale din Africa, respectiv 15,4% (adică 45 mld. dolari)
în America Latină și Caraibe, comparativ cu 9% în statele OCDE).
Nivelul veniturilor din impozitele corporative s-a menținut, de asemenea, când acestea au fost
considerate ca procent din PIB. Valoarea acestora a crescut de la 2,7% din PIB în 2000 la 3%
în 2016 în toate jurisdicțiile incluse în baza de date.
Combaterea fraudei
Întreprinderile din Africa de Sud continuă să ia măsuri pentru combaterea crizei economice,
44% (Africa: 41%) dintre respondenți și-au crescut cheltuielile pentru combaterea fraudei din
2016 și 46% plănuiesc să-și crească cheltuielile în următoarele 24 de luni (Africa: 45% ).
De asemenea, liderii de afaceri se interesează activ în responsabilitățile lor de guvernare și
devin din ce în ce mai conștienți de efectele și problemele pe care crimele economice și
frauda le au asupra organizațiilor lor, sau mai degrabă doresc să fie informați. 95% dintre
respondenții din Africa de Sud (față de 91% din Global și 94% din Africa) au spus că cele mai
perturbatoare incidente de criminalitate economică au fost aduse în atenția directorilor
executivi sau a liderilor de guvernare din cadrul organizațiilor lor.
Trevor Hills, Forensic Services Leader pentru PwC Southern Africa, spune: „Tehnologia este
în mod clar un instrument fundamental în lupta împotriva fraudei, dar nu este singurul. În cele
din urmă, când vine vorba de blocarea acelei „ultime mile” către fraudă, este probabil ca
profiturile din investiții în inițiativele oamenilor să le depășească cu mult pe cele din investiția
într-o altă tehnologie. Concentrarea pe comportamentul uman oferă cea mai bună oportunitate
pentru reducerea sau prevenirea fraudei, deoarece, în cele din urmă, mașinile nu comit fraude,
oamenii o fac – pur și simplu se întâmplă să folosească tehnologia din ce în ce mai mult în
aceste eforturi.”
În ciuda nivelurilor mai ridicate de înțelegere și raportare a fraudelor, punctele moarte încă
prevalează. 46% dintre respondenți la nivel global au declarat că organizațiile lor încă nu au
efectuat niciun fel de evaluare a riscurilor pentru fraudă sau criminalitate economică. Doar
trei din patru organizații sud-africane au declarat că au efectuat orice fel de evaluare a riscului
de fraudă sau criminalitate economică. În plus, doar aproximativ o treime (37%) dintre
respondenți au efectuat o evaluare a riscurilor anti-mită/anti-corupție. „Aceasta este o
statistică îngrijorătoare, având în vedere cât de impactantă și de costisitoare a devenit această
crimă la nivel mondial, atât din punct de vedere normativ, cât și din punct de vedere
financiar”, comentează Hills.
Conform unui studiu realizat în lucrarea „The corporate income tax gap in South Africa: A
top-down approach”, veniturile fiscale din impozitele corporative au reprezentat 18,1% din
PIB în anul 2017 și 16,6% în anul 2018, adică 63 mld. dolari în 2017, respectiv 61 mld.dolari
în 2018.
În același studiu se estimează că decalajul fiscal pentru anii 2015, 2016 și 2017 a fost de 2,3%
din PIB, 1% și 1,9%, adică 7,3 mld. dolari, 2,9 mld. dolari și respectiv 6,6 mld. dolari. Iar
acest studiu ia în considerare doar veniturile din impozitele corporative.
Decalaj fiscal -CIT în PIB
Media 1.7%
2017 1.9%
2016 1.0%
2015 2.3%
Decalajul fiscal reprezintă diferența dintre valoarea impozitului care ar trebui, teoretic plătit și
ceea ce este de fapt plătit.
Cele două componente ale decalujului fiscal sunt:
a)decalaj datorat nerespectării de către contribuabili a politicilor fiscale, evaziune fiscală
b)decalaj din cauza exploatării unor opțiuni de colectare a impozitelor, evitare fiscală
Oamenii de cele mai multe ori pun drepturile înaintea principiilor morale. În unele studii se
vorbește despre faptul că aceștia ar trebui să fie convinși să nu facă acest lucru și să își
respecte valorile morale indiferent de cealaltă parte. Consider că acest lucru poate fi adevărat
însă dificil de aplicat. Din acest motiv, faptul că oamenii își pun drepturile înaintea valorilor
umane ar trebui luat ca atare, iar guvernul ar trebui să înțeleagă acest lucru și să creeze mediul
în care oamenii să simtă că nevoile lor sunt satisfăcute și că statul este de partea lor, nu
împotriva lor.
Campaniile de informare, transparența, realizarea de investiții în domenii de maxim interes
pentru societate vor crește gradul de conformare a membrilor societății și implicit la reducerea
decalajului fiscal.