INT/943

Digitalizarea pentru toți

AVIZ

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Îmbunătățirea nivelurilor de incluziune, de securitate și de încredere ale digitalizării pentru toți

(aviz exploratoriu)

Date de contact int@eesc.europa.eu

Administratoare Janine BORG
Data documentului 18/06/2021
Raportor: Philip VON BROCKDORFF
Coraportoare: Violeta JELIĆ

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 1/9

RO
Sesizare Președinția slovenă a Consiliului, 19/03/2021
Temei juridic Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene

Secțiunea competentă Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune 15/06/2021
Data adoptării în sesiunea plenară DD/MM/YYYY
Sesiunea plenară nr. …
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri) …/…/…

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 2/9

1. Concluzii și recomandări

1.1 CESE recomandă adoptarea rapidă a unei politici a UE în domeniul guvernării digitale și
favorabile incluziunii, pe baza Planului de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-
2020, a Declarației de la Tallinn privind guvernarea electronică, a Declarației de la Berlin
privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori 1. Concluziile Consiliului
recunosc faptul că administrațiile publice au responsabilitatea suplimentară de a se asigura că
cetățenii sunt tratați în mod egal și că au aceleași drepturi de acces la guvernarea digitală.

1.2 CESE recomandă ca, în ceea ce privește urmărirea incluziunii, administrațiile trebuie să pună în
aplicare strategii cuprinzătoare, măsuri de sprijin și o legislație adecvată și proporțională, pentru
a asigura interoperabilitatea, calitatea, abordarea centrată pe factorul uman, transparența,
securitatea, siguranța și accesibilitatea serviciilor și produselor publice digitale, precum și
accesul optim la sănătate, la educație și la oportunitățile economice și culturale. Administrațiile
naționale, regionale și locale trebuie să digitalizeze cât mai repede posibil și să accelereze
implementarea noilor infrastructuri digitale, inclusiv 5G.

1.3 CESE recunoaște că este nevoie de investiții masive din partea administrațiilor pentru a realiza
incluziunea. În plus, se presupune că, în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre,
incluziunea va juca un rol foarte important în transformarea digitală planificată, valorificând
Fondul pentru o tranziție justă al UE, deși limitat, ca parte a Next Generation EU, precum și
programul Europa digitală și fondurile structurale și de investiții europene [în special Fondul
european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul social european plus (FSE+)].

1.4 CESE recunoaște că digitalizarea poate genera atât oportunități, cât și amenințări pentru
întreprinderi. Prin urmare, este necesar ca administrațiile să ofere întreprinderilor de toate
dimensiunile, în special IMM-urilor un sprijin financiar adecvat, inclusiv prin intermediul
fondurilor UE. Acest lucru le va ajuta să se adapteze cu succes la tranziție.

1.5 În egală măsură, CESE recomandă ca practicile de lucru, cum ar fi munca la distanță, să fie puse
în aplicare ținând seama pe deplin de echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Dialogul
social, sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor din economia socială și respectarea
drepturilor lucrătorilor, inclusiv negocierea colectivă, sunt esențiale pentru a asigura o tranziție
fără probleme.

1.6 CESE recomandă ca statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu privire la dezvoltarea și
validarea soluțiilor digitale, conducând la crearea unei rețele de partajare a celor mai bune
practici.

1.7 De asemenea, CESE recomandă o revizuire la nivelul UE a politicilor și măsurilor publice

pentru a implica părțile interesate în propunerea unor măsuri eficiente bazate pe justiția socială.
Aceasta ar trebui să includă politici și resurse financiare cu scopul de a facilita transformarea

1
Acest lucru este în conformitate cu concluziile Consiliului – Conturarea viitorului digital al Europei (9 iunie 2020), în care Consiliul
„invită Comisia să propună o politică a UE consolidată în domeniul guvernării digitale, având în vedere incluziunea digitală a
tuturor cetățenilor și actorilor privați, cu scopul de a asigura coordonarea și sprijinul pentru transformarea digitală a administrațiilor
publice în toate statele membre ale UE, inclusiv interoperabilitatea și standarde comune pentru fluxuri și servicii de date securizate
și fără frontiere în sectorul public”.

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 3/9

 digitală. CESE subliniază, de asemenea, nevoia de a crește în mod semnificativ ratele de
înscriere în domeniile educaționale legate de STIM în cursul următorilor ani.

1.8 CESE recomandă consolidarea Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) și a Actului
legislativ privind piețele digitale (DMA), ca o condiție prealabilă pentru o transformare digitală
de încredere și în care consumatorii să poată face alegeri pe o piață cu adevărat deschisă și
competitivă. În DSA, răspunderile și responsabilitățile pentru platforme ar trebui să fie mai clare
și mai bine aplicabile decât cele propuse în prezent. În DMA, ar trebui interzisă utilizarea
„tiparelor întunecate” și a altor arhitecturi de alegere „discriminatorii”, care influențează în
secret comportamentul consumatorilor.

1.9 În cele din urmă, CESE recunoaște că digitalizarea și ecologizarea economiilor UE și, în
special, obiectivele UE în materie de neutralitate a carbonului sunt perfect compatibile.
Dezvoltarea tehnologiilor „digitale și verzi” este de o importanță vitală, dar CESE subliniază
din nou că echitatea și dialogul social ar trebui să fie întotdeauna principiile directoare pentru
punerea în aplicare a acestor tehnologii.

2. Observații generale

2.1 Societățile europene se mută în mediul online. Pandemia de COVID-19 a accelerat nevoia
societății de digitalizare, întrucât canalele digitale au fost adesea singurele canale disponibile
pentru cetățeni și întreprinderi în perioadele de izolare.

2.2 La rândul lor, mulți proprietari de întreprinderi recunosc faptul că este necesar să graviteze către
lumea digitală pentru a asigura succesul pe termen lung al afacerilor lor. În egală măsură,
lucrătorii și publicul trebuie să înțeleagă ce înseamnă digitalizarea, modul în care aceasta le
afectează viața profesională și viața de zi cu zi în calitate de membri ai unei organizații de
afaceri sau ai unei entități din sectorul public sau doar în calitate de membri ai unei comunități.
Astfel cum se prevede în Noua agendă privind consumatorii, consumatorii europeni ar trebui să
se afle în centrul tranzițiilor digitale și să beneficieze de o protecție și o capacitare adecvate în
procesul de schimbare.

2.3 În ceea ce privește administrațiile din întreaga UE, digitalizarea rapidă este inevitabilă, iar acest
lucru este posibil numai prin intermediul cheltuielilor publice pentru infrastructura digitală.
Autoritățile publice de la nivel local, regional, național și european trebuie să se transforme în
organizații flexibile, reziliente și inovatoare, profitând de beneficiile transformării digitale, ale
tehnologiilor emergente și ale capacităților avansate pentru a oferi cetățenilor și întreprinderilor
servicii digitale incluzive, neîntrerupte, convenabile, transparente, sigure și de încredere,
centrate pe factorul uman.

2.4 Administrațiile publice, întreprinderile, lucrătorii și publicul larg trebuie să se adapteze

(beneficiind totodată de sprijin și, acolo unde este necesar, de soluții analoage ca alternativă) la
lumea centrată pe tehnologie în care trăim și este important să se înțeleagă care este diferența
dintre digitizare, digitalizare și transformarea digitală.

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 4/9

2.5 Digitizarea se referă la versiunea digitală a articolelor fizice sau analoage și joacă un rol
important în contextul întreprinderilor și al administrațiilor, precum și în ceea ce privește
numărul de ore lucrate. Procesul de digitizare stabilește un lanț de evenimente care pot optimiza
în mod drastic fluxul de lucru al oricărei întreprinderi și administrații, rezultând în procese de
afaceri și guvernamentale automatizate. Aceasta reprezintă o provocare atât pentru lucrători, cât
și pentru funcționarii publici.

2.6 În timp ce majoritatea întreprinderilor și administrațiilor utilizează metode de bază de digitizare

în procesele lor cotidiene, se pot face mult mai multe pentru a aplica digitizarea într-un mod
eficient. Provocarea constă în consolidarea încrederii în rândul lucrătorilor, al funcționarilor
publici și al publicului larg pentru ca aceștia să se adapteze cu succes la noile fluxuri de lucru și
procese digitizate. La locul de muncă, această tranziție necesită dialog social, precum și
respectarea negocierilor colective. Tranziția poate afecta în mod profund viața lucrătorilor, ceea
ce face necesară furnizarea de informații și organizarea de consultări într-un stadiu timpuriu al
procesului. În egală măsură, publicul trebuie să fie sensibilizat cu privire la consecințele
neintenționate ale transformării.

2.7 Întrucât digitalizarea pare să crească eficiența întreprinderilor și a administrațiilor (beneficiile

potențiale au fost întotdeauna supraestimate), există întotdeauna un cost, cum este cazul
lucrătorilor sau al funcționarilor publici care sunt concediați sau cazul publicului, în special al
persoanelor în vârstă și al persoanelor cu handicap, care nu se adaptează suficient de repede la
digitizare sau nu se adaptează deloc la aceasta. De aici rezultă importanța punerii digitizării la
dispoziția tuturor, indiferent de vârstă, sex, statut socioeconomic și handicap. În mod similar,
IMM-urile se pot afla într-un dezavantaj concurențial dacă nu pot ține pasul cu pasul cu
digitizarea din industria lor, în special dacă astfel de procese necesită un cost inițial ridicat.

2.8 Digitalizarea este al doilea termen pe care întreprinderile, lucrătorii și publicul larg trebuie să-l
înțeleagă. Aceasta cuprinde o gamă vastă de elemente. Digitalizarea contribuie la transformarea
modului în care funcționează întreprinderile prin aplicarea tehnologiilor digitale. Acest lucru
afectează modelele de afaceri, fluxurile de comunicații din interiorul și din exteriorul
întreprinderilor în cauză și, într-adevăr, întregul lanț valoric.

2.9 Digitalizarea deschide noi oportunități pentru întreprinderi prin crearea unor fluxuri de venituri
digitale care nu au fost niciodată disponibile în trecut. De la integrarea platformelor de
comunicare socială la capacitatea de a oferi clienților servicii de date bazate pe abonament,
aplicațiile comerciale personalizate pot fi cheia inovării, creșterii și extinderii pentru
întreprinderi în viitor. Noile tehnologii digitale, în special cele indicate prin acronimul SMACIT
(sociale, mobile, analitice, de tip cloud și internetul lucrurilor), reprezintă o importantă
oportunitate pentru IMM-uri, întrucât aceste tehnologii reprezintă oportunități și, în același
timp, amenințări existențiale pentru organizațiile mari și vechi.

2.10 Anii de cercetare în ceea ce privește rezultatele transformărilor digitale au arătat că rata de
succes a acestor eforturi este în mod constant scăzută: mai puțin de 30 % din rezultatele
planificate. Rezultatele McKinsey recente bazate pe un eșantion de 263 de respondenți arată că
doar 16 % dintre respondenți au declarat că transformările digitale ale organizațiilor lor le-au
îmbunătățit performanța cu succes. Cu aceste provocări se confruntă și „industriile inteligente”,

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 5/9

 precum tehnologia înaltă, mass-media și telecomunicațiile, în rândul cărora rata rezultatelor de
succes nu depășește 26 %. Pe de altă parte, în organizațiile cu mai puțin de 100 de angajați,
respondenții sunt de 2,7 ori mai susceptibili de a se lauda cu o transformare digitală mai reușită
decât în cazul organizațiilor mari cu peste 50 000 de angajați.

2.11 Cu toate acestea, indiferent de dimensiune, întreprinderile care sunt încă înrădăcinate în procese
mai tradiționale riscă să piardă competitivitatea și este greșit să se presupună a priori că toate
întreprinderile pot realiza cu succes digitalizarea. Același lucru este valabil și pentru lucrători, în
special pentru cei care desfășoară activități tradiționale.

2.12 Tranziția către digitalizare poate contribui la stimularea eficienței întreprinderilor și la

deschiderea de noi oportunități pentru întreprinderi de a genera venituri, în afară de contribuția
la reducerea amprentei de carbon. De asemenea, aceasta poate sprijini creșterea mobilității pe
piața forței de muncă, poate spori productivitatea și flexibilitatea la locul de muncă și poate
permite integrarea vieții profesionale cu viața privată atunci când lucrătorii lucrează la distanță
de la domiciliu, astfel cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.

2.13 Cu toate acestea, realitatea poate fi foarte diferită și trebuie să ne întrebăm dacă digitalizarea și
munca la distanță, în special, au dus efectiv la un echilibru mai bun între viața profesională și
cea privată. Deși mulți lucrători sunt în favoarea muncii la distanță, aceasta a fost adesea
implementată în mod aleatoriu, având impact asupra condițiilor de muncă, în special în cazul
mamelor care lucrează și al lucrătorilor cu competențe digitale inadecvate. Prin urmare, este
legitim să ne întrebăm dacă digitalizarea a estompat limitele dintre viața privată și cea
profesională. În timp ce digitalizarea poate stimula performanța lucrătorilor și a întreprinderilor,
implicațiile pentru viața de familie și, eventual, pentru sănătate pot fi cu totul diferite.
Instrumentele de inteligență artificială, aplicate în grabă în timpul pandemiei, au avut tendința
de a crește stresul și riscurile pentru sănătate și siguranță în rândul lucrătorilor.

2.14 Există, de asemenea, o tendință tot mai mare a persoanelor de a nu se „deconecta” de la

procesele de lucru digitale. Pe măsură ce munca la distanță devine normă la nivelul
întreprinderilor și al serviciilor publice, este extrem de important ca aceasta să aibă loc în
contextul dialogului social și al negocierii colective. Dreptul la deconectare trebuie, de
asemenea, recunoscut printr-un instrument la nivelul întregii UE.

2.15 Aspectul final al digitalizării nu îi afectează numai pe proprietarii de întreprinderi, ci afectează

societatea în general. În ultimele trei decenii, și cel mai vizibil în ultimii zece ani, s-a înregistrat
o schimbare dramatică în direcția adoptării tehnologiilor digitale în toate mediile sociale și
activitățile umane. Acest lucru a dezvoltat în mod esențial ceea ce este cunoscut sub numele de
„clienți digitali”, cu un număr tot mai mare de persoane devenind dependente de digitalizare în
practic toate aspectele vieții lor cotidiene. Digitalizarea devine treptat baza pentru modul în care
organizațiile de toate formele și dimensiunile se conectează cu clienții, dar ar fi greșit să se
presupună că toate persoanele, indiferent de vârstă, sunt capabile să țină pasul cu noile evoluții
digitale.

2.16 Acest lucru ne duce către distincția dintre digitalizare și transformarea digitală. Acesta din urmă
se referă la transformarea întreprinderilor și a operațiunilor sociale în elemente ale lumii

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 6/9

 digitale, astfel cum am experimentat cu toții în nenumărate moduri în timpul pandemiei, de
exemplu prin intensificarea muncii la distanță.

3. Observații specifice

3.1 Digitalizarea continuă a societății și economiei noastre va continua să crească și să se

adâncească și, în timp ce digitalizarea promite noi avantaje sociale și economice, există și
preocupări cu privire la impactul său generator de diviziuni la nivelul societății, precum și dacă
un număr tot mai mare de persoane au o reală dexteritate digitală. Pe hârtie, tehnologiile de
transformare par să stimuleze incluziunea socială, mai degrabă decât să amplifice decalajele
dintre persoanele cu dexteritate digitală și persoanele defavorizate, însă, din nou, realitatea de pe
teren poate fi relativ diferită. Mulți oameni pur și simplu nu reușesc să se adapteze la ritmul
rapid al transformării digitale. Acest lucru se aplică în special persoanelor în vârstă, persoanelor
cu handicap și persoanelor care trăiesc în regiuni rurale și îndepărtate.
3.2 În timp ce digitalizarea pentru toți este necesară pentru a spori eficiența și productivitatea,
precum și pentru a accelera dezvoltarea socioeconomică în lumea care va urma după pandemie,
transformarea digitală trebuie realizată în mod adecvat. Prin aceasta înțelegem că politica
privind transformarea digitală, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, trebuie să fie
incluzivă, evitând cu orice preț excluderea grupurilor din cadrul societății, cum ar fi persoanele
în vârstă, persoanele dezavantajate socioeconomic, persoanele cu handicap și cele din zonele
rurale.

3.3 Pentru a obține această incluziune, administrațiile trebuie să pună în aplicare strategii
cuprinzătoare și măsuri de sprijin pentru a asigura interoperabilitatea, calitatea, abordarea
centrată pe factorul uman, transparența, securitatea, siguranța și accesibilitatea serviciilor și
produselor publice digitale, precum și accesul optim la sănătate, la educație și la oportunitățile
economice și culturale. În acest context, administrațiile publice pot utiliza instrumente digitale
pentru a-i implica pe cetățeni în crearea de servicii publice digitale, asigurându-se că aceste
servicii răspund nevoilor și preferințelor cetățenilor care le utilizează.

3.4 Mai presus de toate, realizarea incluziunii necesită investiții enorme din partea administrațiilor
și se presupune că, în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, incluziunea va
juca un rol foarte important în transformarea digitală planificată, valorificând Fondul pentru o
tranziție justă al UE, ca parte a Next Generation EU, precum și programul Europa digitală și
fondurile structurale și de investiții europene (în special FEDER și FSE+). Cu toate acestea, în
cazul Fondului pentru o tranziție justă, au fost exprimate rezerve cu privire la adecvarea sa
pentru a face față provocărilor implicate de tranziție, atât în ceea ce privește digitalizarea, cât și
schimbările climatice2. Administrațiile naționale, regionale și locale trebuie, de asemenea, să
digitalizeze și să accelereze implementarea noilor infrastructuri digitale, inclusiv 5G.

3.5 Valul transformării digitale este fără precedent în ceea ce privește viteza, domeniul de aplicare
și amploarea. Nu este realist să ne așteptăm ca toate întreprinderile, IMM-urile și întreprinderile
din economia socială să se adapteze rapid și cu succes la acest val de schimbări fără precedent.

2
https://www.epsu.org/article/proposed-transition-fund-really-just

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 7/9

 Transformarea poate genera tot atât de mai multe victime cât reușite, cu excepția cazului în care
întreprinderilor li se acordă timpul necesar să se adapteze și sunt sprijinite prin măsuri relevante.

3.6 Astfel de măsuri ar trebui să includă punerea la dispoziția întreprinderilor a infrastructurii

necesare pentru a sprijini transformarea digitală și a unui cadru legislativ aferent care să fie
proporțional și adecvat scopului. De asemenea, este relevantă nevoia ca statele membre să
colaboreze îndeaproape cu privire la dezvoltarea și validarea soluțiilor digitale conducând la
crearea unei rețele de partajare a celor mai bune practici. Alte măsuri ar putea include credite
fiscale pentru a sprijini în continuare investițiile necesare întreprinderilor în transformarea
digitală a operațiunilor și proceselor lor de lucru.

3.7 Piețele în care consumatorii pot avea încredere, pot evita manipularea și pot face alegeri într-un
mediu cu adevărat deschis și competitiv reprezintă o condiție prealabilă pentru o digitalizare de
încredere. De multe ori, acest lucru nu se întâmplă, dacă analizăm cât de concentrate sunt
anumite piețe (platformele de comunicare socială, aplicații de comunicare, căutare, SO etc.) și
cât de des sunt încălcate drepturile consumatorilor. În avizul său pe tema Noua agendă privind
consumatorii (INT/922-EESC-2020), CESE a subliniat că și normele în materie de protecție a
consumatorilor trebuie adaptate la lumea digitalizată. Noile provocări reprezentate de noile
tehnologii digitale emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA), internetul obiectelor (IoT) și
robotica, necesită o consolidare a protecției actuale.

3.8 O altă condiție prealabilă pentru obținerea rezultatelor dorite ale transformării digitale este
pregătirea întreprinderilor de toate dimensiunile, inclusiv a întreprinderilor din economia
socială, pentru transformarea digitală. Aceasta include sprijin din resurse financiare eligibile și
programe de formare pentru proprietarii de întreprinderi mici și pentru personal pentru a se
familiariza cu cele mai recente tehnologii și oportunitățile ce decurg din acestea. În al doilea
rând, toate aspectele legate de introducerea acestei schimbări profunde trebuie comunicate la
toate nivelurile de la locul de muncă. În al treilea rând, este necesar, de asemenea, să se crească
gradul de sensibilizare cu privire la nevoia de a introduce noi modalități de lucru, de
comportament și de comunicare, în acord cu schimbarea fără precedent a culturii
organizaționale.

3.9 Transformarea digitală a dus la o creștere semnificativă a cererii de competențe digitale în

practic toate industriile, de la industria prelucrătoare la serviciile financiare și dincolo de
acestea, cererea urmând să crească și mai mult în viitorul apropiat. Prin urmare, este imperativ
ca administrațiile și întreprinderile să continue să investească în educație și formare pentru toți,
inclusiv în educația profesională, pentru a se asigura că transformarea digitală are loc fără
probleme și că există talentul adecvat pentru a permite persoanelor și întreprinderilor să
beneficieze de avantajele acestei tranziții. Aceasta ar trebui să includă și educația privind
participarea la platformele digitale.

3.10 Întrucât transformarea digitală se accelerează, aceasta trebuie însoțită de o creștere semnificativă
a ratelor de înscriere în domeniile educaționale legate de STIM în cursul următorilor ani.
Dezvoltarea competențelor STIM este necesară pentru a sprijini transformarea, a reduce
decalajul de gen și a crea următoarea generație de inovatori. Educația STIM va contribui la
stimularea economiei și la crearea de locuri de muncă.

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 8/9

3.11 Transformarea digitală a dus la intensificarea muncii și la insecuritatea locurilor de muncă, ceea
ce a generat provocări serioase în ceea ce privește protecția, reprezentarea și tratamentul
echitabil al lucrătorilor. Declarația centenarului OIM privind viitorul muncii, adoptată în 2019, a
propus o abordare centrată pe factorul uman a noilor tehnologii în lumea muncii. Cu toate
acestea, provocarea constă în modul de a transpune acest lucru în politici, legislație și măsuri
eficiente care să protejeze lucrătorii și să permită o reprezentare adecvată. Acesta este motivul
pentru care se consideră necesară o revizuire la nivelul UE a politicilor (și, foarte posibil, a
legislației proporționale și adecvate scopului) și a măsurilor, nu numai pentru a asigura coerența
politicilor, ci și pentru a implica părțile interesate relevante în elaborarea unei politici bazate pe
obiectivul fundamental de realizare a justiției sociale.

3.12 În cele din urmă, orice discuție privind digitalizarea pentru toți nu poate ignora legătura sa cu
înverzirea economiilor UE și cu obiectivele UE în materie de neutralitate a carbonului, precum
și accentul plasat în planurile de redresare și reziliență pe inițiativele care sprijină aceste
obiective.

3.13 Tehnologiile „digitale și verzi” nu ar trebui să fie doar perfect compatibile, ci sunt esențiale
pentru promovarea inovării în întreaga UE. Exemplele includ tehnologiile blockchain de
optimizare a lanțului de aprovizionare și de îmbunătățire a eficienței, care ar contribui la
reducerea consumului de resurse, menținând totodată evidența componentelor, a produselor și a
materialelor, contribuind astfel la economia circulară. În plus, tehnologiile digitale pot contribui
la neutralizarea sau la compensarea emisiilor care sunt dificile din punct de vedere tehnic sau
costisitoare. Dezvoltarea tehnologiilor „digitale și verzi” este de o importanță vitală, dar astfel
cum s-a subliniat în prezentul aviz, echitatea în societate ar trebui să fie întotdeauna principiul
director pentru punerea lor în aplicare. Altfel spus, beneficiile transformării digitale, de
exemplu, în aplicarea celor mai recente tehnologii utilizate pentru furnizarea de servicii
inteligente, neîntrerupte și discrete în domeniul energiei, al securității, al mobilității, al sănătății
și al comunității, care contribuie la atingerea neutralității carbonului, ar trebui să fie accesibile
tuturor.

3.14 Recunoaștem că acest lucru nu este ușor de realizat, dar tocmai acesta este motivul pentru care
planurile de digitalizare legate de înverzirea economiilor UE ar trebui să implice un proces de
consultare și o analiză multipartită, bazate pe dialogul social și pe negocieri colective, în care
accentul să fie plasat pe obiective pe termen mediu și lung care să aducă o schimbare reală în
viața europenilor.

Bruxelles, 15 iunie 2021

Alain COHEUR
Președintele Secțiunii pentru piața unică, producție și consum

_____________

INT/943 – EESC-2021-02647-00-00-AS-TRA (EN) 9/9