INFLUENŢA NEFAVORABILĂ A ALCOOLULUI, TUTUNULUI SI EXCESELOR
SEXUALE ASUPRA ORGANISMULUI SPORTIVULUI Dr. Mihaela Popescu
Înainte de a enumera CONSECINŢELE NEGATIVE ALE FUMATULUI, este important
să aflăm "ingredientele" ce ne oferă atâta plăcere, dar care ne scurtează viaţa. O ţigară conţine 4000 de chimicale, printre care nicotină, acetone, amoniac, oxid de carabon, arsenic. Sportivii care fumează, își reduc şansele de performanţă. Fumatul afectează tot organismul, dar când e vorba de sportul de performanţă, energia sportivilor care fumează scade mult mai rapid decât a celor nefumatori. Fumatul produce consecinţe asupra: respiraţiei, circulaţiei sângelui, muşchilor si oaselor. La nivelul respiraţiei - sportivii sunt învăţaţi de mici cum să respire corect, pentru a executa exerciţii fizice. Odată cu apariţia dependenţei de ţigară apar si probleme respiratorii: în primul rând căile respiratorii se astupă parţial, gradul de oxigen absorbit in sânge scade foarte mult, ducând la creşterea pulsului cu 30%, fapt care reduce performanţa. La nivelul circulaţiei sangelui: inima este strâns legata de plăman prin intermediul circulaţiei oxigenului in sânge, dacă respiraţia este afectată, automat si inima are de suferit, creşterea pulsului si creşterea tensiunii arteriale determină apariţia unei circulaţii reduse prin vasele de sânge iar inima are un volum de muncă mai mare. De aceea sportivii de anduranţa care fumeaza obosesc mult mai repede spre deosebire de cei nefumători. Efecte asupra muşchilor si oaselor: fumatul reduce densitatea osoasă, făcând oasele mai subţiri si mai fragile - osteoporoza. În timpul activităţii sportive muşchii au nevoie de oxigen în mod constant, fumatul scade cantitatea de oxigen in sânge, capacitatea muşchilor de a genera energie scade. Efecte asupra vindecării : sportivii care fumează se vindecă mult mai încet, din cauza încetinirii sintezei de colagen, fibrele de colagen fiind cele care ajuta la vindecarea ligamentelor sau tendoanelor rănite. Fumatul mai produce si degradarea sistemului nervos central, nicotina ataca centrii nervoşi si reflexele Duncan, prin hipersecreţie de adrenalină induce tulburări neurovegetative cu creşterea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, scăderea apetitului, cefalee, suprimarea reflexelor condiţionate. Degradarea analizatorilor olfactivi si auditivi : aparitia daltonismului, micşorarea câmpului vizual, scleroza nervului optic, scăderea treptata a vederii.
Influenţa nefavorabilă a ALCOOLULUI : deşi nu vorbim despre mâncare, alcoolul
conţine calorii, însă spre deosebire de alimente alcoolul oferă organismului o armată de calorii goale, care nu oferă energie în acelaşi mod in care o fac proteinele, carbohidraţii şi grăsimile. Deşi işi are originea în carbohidraţi fermentaţi, alcoolul se depune in organism sub formă de grăsime. Efectele nutriţionale ale alcoolului: inhibă metabolizarea vitaminelor si mineralelor, acționează ca un antinutrient si inhibă conversia vitaminei B în coenzime active care sunt implicate în generarea energiei din carbohidraţi, proteine si grăsime, poate irita tractul gastro-intestinal și duce la absorbţia defectuoasă a nutrienţilor, afectează şi funcţiile hepatice, inducând steatoza hepatica. Alcoolul si bolile cardiovasculare: alcoolul nu este dăunător in totalitate si are câteva efecte pozitive, însa doar dacă este consumat în cantităţi mici, băuturile recomandate sunt vinul roşu si berea neagra, bogate in antioxidanti numiţi polifenoli care previn apariţia cancerului. În plus cantităţile mici de alcool asigură organismului asa numitul colesterol bun - HDL, care previne apariţia bolilor cardiovasculare. Alcoolul si deshidratarea: alcoolul este diuretic și consumat în exces duce la apariţia deshidratării. Pete Pfitzinger arată că fiecare procent din greutatea corpului pe care îl pierzi din cauza deshidratării scade cu 3% performanțele sportive in probele de anduranţă fiindcă volumul sângelui scade, ajunge mai puţin sânge la inimă, cantitatea de sânge pompată de inimă scade , la fel scade si cantitatea de oxigen care ajunge in muşchi. Alcoolul si luarea deciziilor: alcoolul şi mahmureala încetinesc capacitatea creierului de a procesa informaţii si creşte timpul de reacţie în cazul apariţiei unor obstacole neprevăzute. Refacerea organismului: consumul de alcool imediat după un antrenament solicitant sau după un concurs de anduranţă încetineşte refacerea deoarece duce la apariţia deshidratării si interferează cu sinteza de glicogen. Refacerea după accidentări : cand sportivii se accidentează se pune de obicei o punga cu gheaţă pentru a contracta vasele de sânge, alcoolul face exact opusul din cauza efectului de dilatare a vaselor de sânge. Alcoolul face parte din lista substanţelor dopante, fiind interzis in competiţie in sporturi de aer, tir cu arcul, automobilism, barci cu motor, pragul de infracţiune doping este echivalent cu o concentraţie de alcool in sânge de 0.10g/l
Influenţa nefavorabilă a exceselor sexuale: oamenii sunt fiinţe sexuale.
Sigmund Freud credea că sexualitatea si formele forţei sexuale sunt baza psihicului uman, (suflet/ratiune) şi că acestea duc la conduita fiecăruia. Există doua forme posibile ale excesului sexual la sportivi: perversiunile sexuale si libertinajul relaţiilor heterosexuale normale. Perversiunile sexuale: masturbația, homosexualitatea si relaţii heterosexuale orale, s-a demonstrat că primele doua influenţează negativ performanţa, exemplu: homosexualitatea este un factor de risc morbid pentru: SIDA, blenoragie cronica, hepatita cu virus B ,C. Libertinajul relaţiilor heterosexuale: acestea reprezintă factor de risc pentru apariţia bolilor venerice, produse de protozoare, ciuperci microscopice, paraziţi, chlamidii si micoplasme, SIDA, virus citomegalic ce produce cancere interne, virusul papilomatos, generator de calcinoame cutanate. Cea mai bună metodă preventivă este prezervativul masculin. S-a demonstrat că există un raport direct între frecvenţa înbolnăvirilor prin boli venerice și mobilitatea spaţială sau profesională a sportivilor; tentaţiile sunt multe iar dispoziţia naturală instinctiv sexuală poate căpăta preponderenţă asupra raţiunii, chiar dacă sportivul este căsătorit. În această situaţie este preferabil un contact heterosexual normal, protejat prin prezervativ masculin. S-a dovedit ştiinţific că dorinţa sexuală nesatisfacută în baza unui scop moral este trimisă în fondul inconştient unde produce o energie instinctivă (libidou), care se poate reorienta şi împlini printr-o performanţă superioara a unei valori mai înalte decât cea sexuală, printre care poate face parte si performanţa sportivă.