Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă
Vorbire directă
1.reprezintă reproducerea
vorbelor/spuselor/cuvintelor cuiva;
2. se redă prin linie de dialog;
3.se utilizează propoziții interogative(?) și
propoziții exclamative (?);
4. se utilizează persoanle I și a II-a,
singular și plural;
5. se utilizează adresarea directă;
6. apar verbele de zicere ( a zice, a spune,
a afirma, a răspunde, a întreba), urmate
de două puncte (:)
7. apar verbe la modul imperativ
Vorbire indirectă
1. cuvintele/spusele/vorbirea cuiva va fi
povestită;
2. dispare linia de dialog;
3.dispar propozițiile interogative și
propozițiile exclamative;
4. se utilizează doar persoana a III-a
singular și plural
5. dispare adresarea directă;
6. verbele de zicere vor fi însoțite de : că,
să, ca...să, dacă, unde etc
7. verbele la modul imperativ se
transformă în verbe la modul conjunctiv
(de exemplu- Învață!- să învețe)
8. se păstrează cât mai mult posibil din
textul vorbirii directe, exceptând
modificările.
 de exemplu:

vorbire directă:

- Ce ați avut de pregătit pentru astăzi? a întrebat domnul profesor.

- Am pregătit exercițiile din culegere, au răspuns elevii.

transformare în vorbire indirectă

Domnul profesor a întrebat ce au avut de pregătit pentru astăzi. Elevii au răspuns că au pregătit
exercițiile din culegere