Lozovan Vlada, M1829

Biletul 16
1. Volumul și structura pierderilor sanitare posibile in caz de
cutremur de pământ (pe zone) – factori care le vor influența.
Cutremurul reprezintă o mişcare bruscă și puternică a scoarţei terestre, ce este
provocată de dislocări subterane, de erupţii vulcanice și impactul cu meteoriți.
Cutremurele ocupă un loc de frunte în şirul calamităţilor naturale conform consecinţelor
devastatoare (circa 60% din victimele tuturor calamităţilor naturale).

a) Volumul pierderilor sanitare reprezintă numărul total de lezanți, bolnavi

apăruți într-o anumită perioadă de timp (calamitate) exprimat în cifre absolute.
Volumul pierderilor sanitare depind de următorii factori:
- Magnitudinea cutremurului,
- Densitatea populației;
- Gradul de pregătire a populației în comportare adecvată în caz de cutremur;
- Gradul de pregătire a protecției civile, a serviciului de asistență medicală de urgența, și
preponderent mobilitatea înaltă a acestor organizații pentru a începe la timp lucrările de
salvare și ajutor medical;
- Perioada zilei, anotimpul;
- Caracterul construcțiilor;
- Gradul de pregătire a populației cu privire la primul ajutor (autoajutor și ajutorul
reciproc).

Consecințele în caz de întârziere a ajutorului cu 1 oră va fi prezentă o creștere cu 30% a

numărului lezaților, întârzierea cu 2 ore la 60%, iar cea de 6 ore ajunge la 95%.

Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4% din populație. Cunoașterea din timp a
volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea medicală a
răniților și bolnavilor.

Pentru planificarea corectă a asigurării medicale în caz de cutremur e nevoie să

cunoaștem caracteristica zonelor seismice. Putem distinge 4 zone în dependență de
gravitate:

1. Zona distrugerilor ușoare:

● pierderi generale umane – 15 – 20% din populație:
● pierderi sanitare – 96 – 98% din cele generale;
● pierderi irecuperabile – 2 – 4%;
● 5%- internare

2. Zona distrugerilor medii:

● pierderi generale 20 – 25%;
● pierderi sanitare – 85 – 90%;
● pierderi irecuperabile 10 – 15 %;
● 30% - necesită intenare.
3. Zona distrugerilor puternice:
● pierderi generale – 25 – 30%;
● pierderi sanitare – 80 – 85%;
● pierderi irecuperabile – 15 – 20%;
● 35% internare.
4. Zona distrugerilor totale:
● pierderi generale – 40%,
● pierderi sanitare – 55 – 60%
● pierderi irecuperabile – 40 – 45%.
● internare – 40%.

b) Structura pierderilor sanitare exprimă raportul procentual dintre diferite

categorii de lezați, bolnavi către numărul total. Aceasta depinde de factorul lezant
(mecanic, chimic, termic, psihoemoţional și cel patologic).
In funcție de factorul lezant pierderile sanitare pot fi:
- Leziuni mecanice – 85 – 90% din pierderile sanitare;
- Leziuni termice – 15 – 20% din pierderile sanitare;
- Crush-sindrom – 24%;
- Stări reactive – 70 – 80% din populație, iar din ei 10-18% vor fi internați.
Crush-sindromul constituie 24% din sinistrați dintre care 35% stare grea, 43% medie,
22% ușoară. Factori patologici de baza - durere, toxemie, pierderi de plasma.

Putem evidenția că în cazul cutremurelor de pământ cu magnitudinea de până la 8

grade majoritatea leziunilor vor fi uşoare, pe când începând cu magnitudinea de 8 grade
în sus, cota leziunilor grave creşte brusc (de 2 sau chiar 3 ori), iar a celor de gravitate
medie – de 2 ori.
Dacă magnitudinea seismului va fi de 12 grade, cota leziunilor grave va creşte până la
60%, iar a celor de gravitate medie – până la 30%.
Este cunoscut şi faptul că în rândurile populaţiei din focarul seismului apar diferite
dereglări psihice. Cauza acestor dereglări este situaţia creată în focar (zgomotul clădirilor
care se prăbuşesc, norii de praf şi fum, incendiile, numărul impunător de jertfe). Datele
din literatura de specialitate evidenţiază că aproximativ 20% din populaţia oraşelor din
focar suportă dereglări psihice de scurtă durată, 70% – de la câteva ore până la 2–3 zile,
iar 10% – dereglări psihice serioase, care necesită ajutor medical şi tratament. De
exemplu în cutremurul de pământ din Armenia din 7 decembrie 1988, această problemă a
fost studiată de o grupă de specialişti psihiatri, care preponderent au confirmat datele
expuse anterior.

Un de factor suplimentar cauzat de seism îl reprezintă tsunami, care a fost spre

exemplu provocat pe data de 11 martie 2011 în Japonia. În urma cutremurului propriu-zis
de 7,9 grade, nu
s-au despistat pierderi majore, pe când datorită la tsunamiul creat de acesta au decedat
13.115 persoane, iar răniții se numărau în jur de 4.367, preponderent putem evidenția că
și efectele secundare produse de mișcarea plăcilor tectonice pot duce la apariția noilor
calamități la fel de distrugătoare.
2. Scopul și conținutul primului ajutor medical acordat lezanților în
caz de calamități.
Primul ajutor medical reprezintă un complex de măsuri cu profil curativ-profilactic,
ce este îndeplinit de către medici la prima etapă medicală prespitalicească. Acesta se
acordă la punctul medical încadrat cu medici cu studii superioare – generalişti, la fel în
punctele medicale avansate și în instituţiile de medicină primară care sunt amplasate în
apropiere nemijlocită de zona situaţiei excepţionale, precum şi în spitalele amplasate în
zona situaţiei excepţionale (în caz că
și-au mai păstrat capacitățile funcționale).
Scopul de bază al primului ajutor medical constituie înlăturarea și atenuarea
consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor
posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele
4-6 ore după rănire. În cazul pierderilor sanitare în masă la prima etapă medicală,
volumul ajutorului medical va fi redus până la măsurile de urgenţă ale primului ajutor
medical.
Referindu-ne la conținutul primului ajutor medical trebuie de menționat că toate
măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce
la deces) şi măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
Măsurile de urgenţă a primului ajutor medical includ:
- hemostaza provizorie sau cea definitivă, în dependență de gravitate;
- înlăturarea asfixiei, ceea ce presupune: curăţarea cavității bucale şi căilor respiratorii
superioare de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilarea artificială a
plămânilor, inhalare de oxigen, toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă și
traheostomia;
- măsuri antişoc, adică hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj novocainic local,
administrarea analgeticelor, cardiotonice, etc.;
- imobilizarea de transport în caz de fracturi;
- cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei;
- înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţin doar printr-un lambou de ţesuturi;
- administrarea repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare,
psihomimetice;
- tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe
toxice și dezinfecţia echipamentului;
- spălăturile gastrice, în caz de pătrundere în stomac a substanțelor toxice;
- administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene și preponderent
efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice.
Măsuri care pot fi amânate (nu prezintă risc major și secundar poate fi acordat
ajutorul respectiv):
– blocajul cu novocaină, dacă e rănire de gravitate medie;
– folosirea remediilor simptomatice;
– corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior;
– administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia tetanosului, dacă sunt traumatisme
deschise şi combustii;
– refacerea pansamentului, în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive.

3. Acțiunile de comportament personal în caz de inundații.

Inundația este o calamitate naturală ce reprezintă acoperirea temporară cu apă a
unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.
În cazul apariției acestora este necesar de respectat de către populația generală o serie de
acțiuni, precum:
- anunţaţarea din timp a personalul acestei case;
- transferarea la etajele de sus/în poduri bunurile materiale;
- deconectarea apei, electricitatății și a gazului;
- luarea cu sine a lucrurilor de primă necesitate şi plecarea la punctul de adunare;
-deplasarea spre loc ridicat, evitarea firelor electrice;

Ca un exmeplu concret îl putem evidenția în anul 2014, când în statul Arizona

din S.U.A., oamenii fiind neinformați din timp despre un comportament corect și
prompt în efectuarea evacuării, nu doreau să lase bunurile materiale în casa părăsită și
astfel luau cu dânșii lucrurile prețioase, dar nu de primă necesitate, ceea ce duce la
posibile agravări. În astfel de cazuri se recomandă de dus tot ce-i prețios pe acoperiș
sau la etajele superioare și de luat numai ce-i de primă necesitate. In judetul
Dambovita cele mai grave inundatii au fost cele din anii 1975, 1976 si 1979, pagubele
produse fiind considerabile. In anul 2001 s-a produs o viitura importanta in bazinul
superior al Ialomitei. Precipitatiile abundente din aceasta perioasa au produs
importante pagube materiale. Anul 2005 a fost anul cu cele mai frecvente viituri, cu
depasiri importante ale cotelor raurilor.
REGULI DE COMPORTARE SI ACTIUNE LA INUNDATII
1) Cand inundatia va surprinde acasa si daca aveti timp, luati urmatoarele
masuri de asigurare a bunurilor dvs:
*Aduceti in casa unele lucruri sau puneti-le culcate pe pamant intr-un loc sigur(mobila
de curte, unelte de gradina sau alte obiecte care se pot muta si care pot fi suflate de
vant sau luate de apa);
*Blocati ferestrele astfel incat ele sa nu fie sparte de vanturi puternice, de apa, de
obiecte care plutesc, sau de aluviuni;
*Evacuati animalele si bunurile de valoare in locuri de refugiu, dinainte cunoscute;
*Incuiati usile casei si ferestrele dupa ce inchideti apa, gazul si instalatiile electrice;
*Nu stocati saci de nisip pe partea din afara peretilor casei. Mai bine perimiteti apei de
inundatie sa curga liber prin fundatie.
2) Cand inundatia va surprinde acasa si daca inundatia este iminenta
procedati astfel:
*Mutati obiectele care se pot misca in partea cea mai de sus a casei, deconectati
aparatele electrice si impreuna cu intreaga familie parasiti locuinta si deplasati-va spre
locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperisuri, inaltimi sau alte locuri
dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;
*In cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri, sali de
spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri) este necesar să vă deplasaţi spre un loc
mai ridicat; Un punct important îl reprezintă și ferirea de transformatoare şi fire electrice.
3) Daca se ordona evaccuarea, respectati urmatoarele reguli:
* Respectati ordinea de evacuare stabilita: copii, batrani, bolnavi si in primul rand din
zonele cele mai periclitate;
*Inainte de parasirea locuintei intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa, gaze, energie
electrica si inchideti ferestrele;
*Scoateti animalele din gospodarie ( grajduri, adaposturi ) si dirijati-le catre locurile care
ofera protectie;
*Inainte de parasirea locuintei intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa, gaze, energie
electrica si inchideti ferestrele;
* Scoateti animalele din gospodarie ( grajduri, adaposturi ) si dirijati-le catre locurile care
ofera protectie;
4) La reintoarcerea acasa respectati urmatoarele:
*Nu intrati in locuinta in cazul in care aceasta a fost avariata sau a devenit insalubra;
*Nu atingeti firele electrice;
*Nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce a fost fiarta;
*Consumati alimente numai dupa ce au fost curatate, fierte si dupa caz, controlate de
organele sanitare;
*Nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electricitate, decat dupa aprobarea
organelor de specialitate;
*Acordati ajutor victimelor surprinse de inundatii;
*Executati lucrari de inlaturare a urmarilor inundatiei, degajarea malului curatirea
locuintei si mobilierului, dezinfectarea incaperilor, repararea avariilor;
*Sprijiniti moral si material oamenii afectati de inundatii prin gazduire, donare de
bunuri materiale, alimente, medicamente.