Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pneumonia 2
Fumatul
• Aminoglicozide + Cefalosporine
Patogeneză
• germenul prezent în sol, aerul condiţionat, apă (inclusiv dusuri,
SPA, contagiunea din mediu - nu s-a descris contagiune
interumană)
• Adulţii mai ales imunodeprimaţi
• Mai frecvent la bărbaţi
• Vârsta mijlocie sau înaintată
• Pe afecţiuni preexistente pulmonare
• Alcoolici
Legionella spp. – cauza relativ frecventă de pneumonie severă – pâna la 12% din CAP
Al doilea agent cel mai frecvent găsit în CAP ce necesita tratament in ATI
Ortqvist A. Initial investigation and treatment of the patient with severe community-acquired pneumonia. Semin Respir Infect 1994;9:166–179.
Pneumonia cu Legionella
Bacteriologic - imunofluorescență din spută, serologic > 3-6 săpt (G -, aerob)
Clinic:
• Incubatie 2-10 zile, S. pseudoviral cu febră, frisoane, mialgii
• Tuse initial seaca apoi productivă nepurulentă, cu hemoptizii
• Diaree lichidă, grețuri, vărsături
• I Resp A - tahipnee, dispnee, bradicardie – hipotensiune şoc !!
• Confuzie, obnubilare, cefalee - meningism dar cu LCR – normal
• Hepatosplenomegalie
DECES - 10 - 15%
Radiologic
– Pneumonii necrotizante
– Abcedare
– Gangrena
– Cu empiem loculat
– PioPTX
HCAP Pneumonia asociată
centrelor de îngrijire
VAP – Ventilator
• Entitate heterogenă associated pneumonia
• Spitalizare • Pneumonia dezvoltată după 48 h
– in spital de acuți la 2 zile în după intubarea endotraheală
ultimele 90 zile de la infecție
– in centru de lungă durată de
• Pneumoniile VAP/HAP recente în
cronici primele 4 zile prognostic mai bun
(germeni sensibili - nu rezistenți
• Trat AB IV , chimioterapie de spital)
sau tratamentul rănilor în
• Pacienții cu VNI se consideră a
urmă cu 30 zile de la
avea pneumonie nosocomială
infecție
și nu de ventilator
• Hemodializă
Pneumonii nosocomiale
Patogeneză - după admisia în spital la 48 h (frecv - 0,5- 5%)
• Frecvent inf. oportuniste - imunitate locală/ sistemică
deprimată
• Etiologie – G neg, Staf, HI, Legionella, Pneumocystis, fungi,
virusuri sau mixte
Mortalitate mare 30 – 70%
Condiţii favorizante:
- Postoperator - decubit prelungit, lipsa tusei
- ATI - IOT, bronhoscopie, ap. de nebulizare (75%
din CAS sunt colonizate la pacienți din ATI cu G-)
- Ventilaţia asistată
- Hemopatii maligne
- DZ, arsuri extinse, denutriţie
- Hemodializă
- Traumatisme severe
- Vârstă avansată aspirație gastrică
- Infectare de la personal, din aer
Condiții de risc și simptome HAP/VAP
Factori asociaţi cu germeni CLINIC
chimioreziostenţi - Pseudomonas • Inrăutațirea stării generale
aeruginosa, Acinetobacter spp :
– AB sau spitalizare cu 3 luni inainte • Febră peste 38
– Spitalizare ˃ 5 zile • Secreții purulente
– Chimiorezistența ridicată în acel spital • Alterarea constienței
– Pacient rezident al căminelor/orfelinate
– Tratament AB nesupravegheat la • Leucocitoza (peste 12.000) sau
domiciliu leucopenie (sub 4000)
– Dializă cr. în ultimele 30 zile • Noi infiltrate radiologice
– Infecţii frecvente în familie
– Imunosupresie • Dispnee, tahipnee
– Bronşiectazii • Scăderea SaO2
Investigații –
• Legionella la pacienți cu corticosteroizi
• Pneumonia determinată de floră mixtă • hemocultura
• Virusuri şi fungi - cauza rară • bronhoscopie
Investigaţii
Similare ca cele din CAP
• Ex. bacteriologic important
– Dificil - colonizarea orofaringelui e mare cu G neg – în 48 de ore 75% din
pacienţi au deja colonizare
• Infecţia se produce în capilărie fără îmbolnăvire iar la adulţi este vorba doar de o
reîmbonăvire de la primoinfecţie sau de novo în serul persoanelor sănătoase există în
80% Ac specifici până la 5 ani
• Imunodepresia pe linie celulară
– naştere prematură
– malnutriţie
– chimioterapie cu Cs, citostatice, pt. Tu sau transplante
– hemopatii maligne, SIDA
Simptomatologie
• pneumonie atipică sau tipică
• tuse neproductivă sau mucoasă puţină
• dispnee, febră variabilă dar până la 40C
• transpiraţii nocturne, tahicardie
• raluri puţine discrepante cu simptomele
Pn Interstițiala
CT – “ground glass”
Diseminare
- PTX, pleurezie
- splenomegalie
- otită, adenopatie
- cu 3-6 săpt de SIDA
Evidenţierea parazitului
1. Spută, aspirat traheal
2. BAL, biopsie bronşică sau pulmonară - col
Gomori Grocott, Gram Weigert Silver
3. Sânge în f. avansate PCR
Serologie: imunofluorescenţa directă şi indirectă
Morfopatologic
– fibroză pulmonară progresivă, cu puţine elemente inflamatorii
– tendinţa spre cronicizare, se pot instala leziuni ireversibile
• MTX, ciclofosfamidă, săruri de aur, nitrufurantoin, antidepresive,
amiodaronă
• Stupefiante inhalate
Clinic
• tusea şi dispneea
• BAL limfocitele (CD3 în 40-80% din totalul celulelor)
Tratament - întreruperea medicaţiei
• administrarea de CS
Influence of nicotine on cancer growth is dependent on epidermal growth factor receptor (EGFR)
Wu et al. J Pharmacol Sci. 2004;94(4):348-358.
Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir
Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.
Principalele toxice
Oxidul de carbon
Se leagă de Hb - carboxihemoglobina cu o consecinţă nefastă asupra oxigenării normale a sângelui
• Sângele unui fumător - monoxid de carbon = 15%
• Intoxicatie acută și cronică – cefalee, axfixie, coma, hipoxemie
• Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a numeroaselor afecţiuni cardio-vasculare.
– Ateroscleroza, CIC, AVC, ACOMI
COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul de azot, fenoli,
crezoli, acidul cianhidric
• Pigmentul de înălbire
3. Tipul tutunului
4. Alţi factori
tăria în gudroane şi nicotină
absenţa filtrelor
inhalarea profundă
asocierea tabagismului second – third hand
Boli la nivelul ap. respirator
– Bronşită acută, cronică, emfizem – şi BPOC
GOLD 2017
Bule de emfizen si air trapping
FUMATUL F. de risc pt.
BPOC şi cancerul pulmonar
Factori de creştere
Factori etiopatogenetici comuni Leziuni ADN
Predispozitie genetica comuna Expresia oncogenelor
Oxidanti
HC aromatice
Nitrozamine
6x↑
↑ Stresului oxidativ
↑ Inflamatiei
BPOC Infectii/ Cancer pulmonar
colonizare
TU corzi
vocale
Ulcer gastric la
un fumator
Rectocolita
Ulcerohemoragică
Tu de colon
exulcerată
Rolul fumatului în
patologia cardiovasculară
Atherosclerotic Disease
Right Coronary Artery
trombului
Chronic: creşte frecvenţa ASC
Hooi et al. Scand J Prim Health Care. 1998;16:177-182; Kannel et al. Geriatrics. 1973;28:61-68; http://www.radiologyassistant.nl/en/42c2527422d06.
Fumatul scade cicatrizarea rănilor
Freiman et al. J Cutan Med Surg. 2004;8(6):415-423; KCI. http://db2.photoresearchers.com/search/SE6944. Accessed October 23, 2007.
Fumatul creşte incidenţa bolilor
endocrine
- Osteoporoza
- Bolile tiroidei
- BasedoW 45%
- Insulin- rezistenţa/ diabetul
aThe probability of an event (developing a disease) occurring in exposed people compared with the probability of the event
Dupa 20
in nonexposed people. Adjusted for age and BMI. Wannamethee et al. Diabetes Care. 2001;24(9):1590-1595.
de ani
Efecte cosmetice
• Îmbătrânirea pielii, riduri, aspect cenuşiu,rugos
– expunerea directă la fumul de țigară
– componenti toxici din singe –
– ↓ fluxul sangvin la nivelul tegumentului
Și deteriorează colagenul, elastina
Fumatul şi bolile renale Efecte oculare
70%-90%)
Schizofrenicii fumează aproape de 3 ori
mai mult decât populaţia generală
Schizofrenicii care fumează:
Au simptome psihiatrice mai
accentuate
Fumatul se coreleaza cu severitatea
Număr crescut de spitalizări
atrofiei cerebrale globale subclinice
(Swan, 2000). Necesită medicaţie în doze mai mari
Compton et al. Harv Rev Psychiatry. 2006;14(4):212-222; Depressed Man_PRinc_SF8575_Reference. http://db2.photoresearchers.com/search/SF8575. Accessed September 28, 2007.
Williams et al. Addict Behav. 2004;29:1067-1083; Dalack et al. Am J Psychiatry. 1998;155:1490-1501;
http://www.istockphoto.com/file_closeup/who/character_traits/weakness/2700932_temporary_solution.php?id=2700932.
Fumatul şi depresia
Risc de suicid
aRelative risk was defined as the suicide incidence rate among those
with a history of smoking divided by the rate among nonsmokers.
Adjusted for time period, age, alcohol intake, and marital status.
Miller et al. Am J Public Health. 2000;90:768-773.
Fumat: disfuncţie erectilă
• Bupropion dublează renunţarea la fumat faţă de alte măsuri (singur 25 - 30% rată
succes)
Fava M, Rush AJ, Thase ME - 15 years of clinical experience with bupropion HCl. Prim Care Companion J Clin Psychiatry 7/2005, (3):106-13;
Jorenby D, Hays JT, Rigotti NA - Efficacy of varenicline an α4ß2 nicotinic acetylcholine receptorpartial agonist, vs placebo or sustained-release bupropion for smoking cessation.
JAMA 2006;296(1):56-63;
Vareniclina Chantix,Champix
Antagonist parţial al recept. nicotinici α4β2 SNC de care se leagă specific
blocând acţiunea nicotinei (interferează cu efectul de „recompensă” al fumatului).
Pacientul nu mai simte plăcerea fumatului.
• Efectele adverse sunt comune şi benigne: greaţă, constipaţie, vise, dureri de cap
Nides M, Oncken C, Gonzales D - Smoking cessation with varenicline: Results from a 7-week, placebo and bupropion-controlled trial. Arch Intern Med 2006;166(15):1561-8;
Tonstad S, Tonnesen P, Hajek P - Effect of maintenance therapy with varenicline on smoking cessation. JAMA 2006;296(1)64-71;