Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

a Banatului

Student

Ardelean Dominic

I.P.M.A IV

Prof. coordonator

Florin Borlea

1
 Ciclul de viata al marului

Mărul cultivat în zilele noastre (Malus domestica) face parte din grupa speciilor
Sămânţoase şi este încadrat botanic în familia Rosaceae, subfamilia Pomoideae, genul Malus.
El provine din încrucişarea spontană (naturală) consecutivă în decursul timpului a mai multor
specii de mă r să lbatic, existente mai întâi în centrul Asiei şi în Europa. Apoi, omul a
selecţionat, a creat soiuri şi a răspândit mărul (astăzi există peste 10.000 de soiuri) pe toate
continentele, în zona climatică temperată, unde este numărul unu între fructe şi unde găseşte
condiţii favorabile de cultură, începând din sudul Norvegiei şi până în Guatemala (în emisfera
nordică) şi din Argentina până în Australia (în emisfera sudică).  Dintre ţările mari
cultivatoare de m ă r se amintesc în ordine descrescătoare a suprafeţelor: China, S.U.A,
Germania, Turcia, Italia, Franţa, Rusia, India, Argentina, Chile, Brazilia, Spania, Africa de
Sud, Canada, România. Mărul are, poate, cea mai complexă şi mai echilibrată compoziţie
chimică dintre fructe, consumul de mere având efect terapeutic direct şi profilactic în
afecţiuni ca: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, hepatită cronică, artrită,
reumatism, constipaţie, insomnie etc.  Valoarea alimentară a merelor este deosebită şi are
caracter dietetic în acelaşi timp. Glucidele totale şi cele simple, alături de să rurile minerale,
asigură un gust plăcut şi reconfortant, echilibrând aciditatea sucului gastric şi stimulând
funcţiile mineralizante. Vitaminele, enzimele şi hormonii stimulează funcţiile bioactive ale
organismului. Substanţele pectice şi celuloza au rol laxativ, deconstipant, iar taninurile
dezinfectează şi combat indigestiile. Mărul contribuie la  eliminarea acizilor urici, a
colesterolului şi absoarbe unele toxine din organism. Se recomandă tuturor persoanelor să
consume mere, inclusiv obezilor şi diabeticilor (anumite soiuri, ce conţin mai puţine

2
zaharuri), dar sunt absolut necesare copiilor, bolnavilor, bătrânilor.  Merele se consumă în cea
mai mare parte a anului în stare proaspătă, dar pot fi şi prelucrate ca suc, nectar, piure,
compot, marmeladă, cidru, rachiu distilat, ca fructe deshidratate.

Particularităţi biologice

Deşi există şi pomi pe rădăcini proprii sau realtoiţi în coroană, baza biologică a
culturii mă rului o constituie pomul altoit, produs al simbiozei dintre soi şi portaltoi. 
Diversitatea de soiuri de mă r existente în cultură a fost creată în decursul timpului pornind de
la speciile de măr ce cresc spontan (mă rul pădureţ, pitic, siberian, chinezesc, caucazian,
bacifer).  Soiurile au vigoare diferită în funcţie de originea lor, iar omul, pentru a realiza
plantaţii uniforme şi cu pomi de vigoare mai redusă, a selecţionat tot din specia măr,
portaltoii care se înmulţesc în pepinierele pomicole.  Mărul altoit are, deci, vigoare diferită în
funcţie de tandemul soiportaltoi. Portaltoiul deţine un rol foarte important; de acesta depinde
adaptarea la diferite tipuri de sol şi climă, intrarea pe rod, longevitatea pomilor, influenţând
calitatea, cantitatea fructelor şi distanţele de plantare.  

Fructificarea

Mărul are muguri micşti din care, primăvara târziu (aprilie-mai), se deschide câte o
inflorescenţă (5 flori, de regulă) şi o rozetă de frunze însoţită de un lăstar. Floarea este
hermafrodită normală, dar aproape toate soiurile de măr sunt autosterile. Numai câteva soiuri

3
sunt autofertile sau parţial autofertile (Golden, Jonathan, Parmen, De Kalter, Renette), dar
majoritatea soiurilor sunt interfertile

Ciclul de viata al marului

Prima perioada fiind numita perioada de tinerete sau perioada de germinare a samantei
si se incheie cu aparitia rodului.

A doua perioada este inceputul de rodire care tine inca de la aparitia primelor fructe si
dureaza pana la aparitiei recoltelor maxime si constante.

A 3 a perioada fiind de mare productie care dureaza pana la 20-25 de ani iar ea se
incheie cu inceputul micsorarii productiei.

Urmatoarea faza din ciclul de viata al marului este sfarsitul perioadei de rodire, atunci
cand se miscoreaza productia fructelor si se termina prin uscarea primelor ramuri de schelet.

Utima faza fiind perioada de batranete, adica ultima perioada de viata al pomilor care se
caracterizeaza prin lipsa totala a cresterii ramurilor de prelungire si prin uscarea progresiva a
ramurilor de schelet.

4
 Precocitatea (vârsta intrării pe rod) depinde în primul rând de soi, dar este puternic
influenţată de portaltoi şi de tehnologia de cultură. Astfel merii altoiţi pe portaltoi vegetativi
de vigoare redusă (M27, M9, M26) au fructe începând cu anul 2 de la plantare, anul 3 fiind
deja an de rod, dacă şi tehnologia de cultură este corespunzătoare. Cu cât vigoarea
portaltoilor este mai mare (portaltoi generativi), cu atât intrarea pe rod întârzie, ajungând
până la 6 – 7 ani de la plantare.

Ciclul anual al mărului cuprinde, ca de altfel la toate speciile pomicole din climatul

temperat, două perioade distincte: perioada de vegetaţie şi perioada de repaus.

Perioada de vegetaţie are câteva fenofaze de creştere şi fructificare, de care este bine

să se ţină seama în tehnologia de cultură a acestei specii pomicole.

Înfloritul şi legarea fructelor corespunde cu dezmuguritul mugurilor vegetativi şi

începutul creşterii lăstarilor şi are loc în principal tot pe seama substanţelor de rezervă din
pom.

Creşterea fructelor, începe odată cu creşterea intensă a lă starilor, necesitând

consum mare de substanţe organice pe care plantele trebuie să le aibă la dispoziţie pentru a
forma fructe multe şi mari.

Durata de viaţă a mărului este, de asemenea, diferită în funcţie de soi, dar mai ales în
funcţie de portaltoi. Pomii altoiţi pe M27, M9, trăiesc 20 – 25 de ani, cei altoiţi pe MM106
sau A2, trăiesc 40 – 50 de ani, iar cei altoiţi pe portaltoi generativi pot trăi 60 – 70 de ani şi
chiar mai mult (Teaci şi colab., 1985). Nici aici nu poate fi omisă influenţa condiţiilor de
viaţă oferite (tehnologie, climă).

Exemple de portaltoi

5
6