RISCURI HIDROLOGICE SI METODE DE COMBATERE A

INUNDATIILOR PE SECTORUL RAULUI TIMIS

COORDONATOR STIINTIFIC:
S.I. LAURA SMULEAC

CANDIDAT:
DOMINIC CORNEL ARDELEAN

TIMISOARA
2021
 INTRODUCERE
• Apa este una dintre principalele surse de viaţă şi de
energie a oamenilor şi trebuie administrată adecvat, fiind o
resursă naturală preţioasă.
• În lucrarea de diploma "Riscuri hidrologice şi metode de
combatere şi prevenire a inundaţiilor pe sectorul raului
Timiş" a fost studiat bazinul hidrografic Timiş, s a
prezentat caracterizarea lucrării hidrotehnice care are rolul
de a combate şi evită inundaţiile în bazinul raului Timiş.
• Lucrarea cuprinde sistemul hidrotehnic Timiş, cu detalii
despre datele hidrologice ale celor mai imporatnte staţii
hidromerice, acolo se monitorizează parametrii pentru a
ştii în permanenţă cum e fluxul pe sectorul raului Timiş
• Lucrarea fiind structura în 3 mari capitole :
• În primul capitol sunt prezentate noţiuni de hidrologie
care stau la baza materialului prezentat.
• În capitolul al doilea s-au menţionat materialele şi
metodele folosite în prezentarea subiectului. În acest
capitol se descrie cadrul natural al răului Timiş, lucrările
hidrotehnice cu rol de combatere şi prevenire a
inundaţiilor
• În capitolul al treilea sunt prezentate rezultatele
studiului în perioada 2019-2020 la staţiile hidrometrice
Lugoj, Brod, Sag.
 CAPITOLUL 1
• Hidrologia este ştiinţa care se ocupă de
studierea resurselor de apă din natură, în vederea
folosirii lor în economie. Mai precis, se ocupă de
proprietăţile apelor de suprafaţă, de dinamică
apelor şi de prognoza evoluţiei elementelor
hidrologice. Una dintre noţiunile de hidrologie
care interesează lucrările hidrotehnice este
circuitul apei în natură. Definiţie: circuitul apei
este un proces complex prin care apele din natură
trec succesiv prin stadiile de evaporaţie, de nori,
de precipitaţii, de infiltraţie şi de scurgere.
Efectuarea observatiilor hidrometrice
În cadrul apărării împotriva inundațiilor,
observațiile și stabilirea nivelului apei, precum și
cunoașterea ritmului de creștere a acestuia,
constituie unele din cele mai importante
elemente, fără de care nu este posibil a se
conduce acțiunile de apărare pe timpul apelor
mari.
SCURGEREA RAURILOR

Scurgerea apei se exprimă prin

debitul de apă (Q)= cantitatea de apă
care se scurge prin secţiunea active
aunui rău într-o unitate de timp şi se
exprimă în m³/s sau l/s.
Cantitatea de apă transportată de
râuri într-o perioadă de timp se exprima
sub forma volumului (W) în m³/s şi
reprezintă produsul dintre debitul de
apă şi timpul considerat. Debitul lichid
specific (q) reprezintă cantitatea de apă
care se scurge în unitatea de timp pe o
suprafaţă. Se exprimă în l/s.km².
Stratul de apă scurs (h) este
echivalentul grosimii stratului de apă
uniform distribuit pe suprafaţa
bazinului, într-un timp considerat şi se
exprimă în mm.
Coeficientul de scurgere indica
raportul dintre cantitatea de apă scursă
într-o anumită perioadă de timp şi cea a
precipitaţiilor căzute pe o suprafaţă şi
care au determinat scurgerea respectivă.
 CAPITOLUL 2
Bazinul hidrografic al râului Timiș este bazinul cel mai mare din rețeaua hidrometrică din Spațiul Hidrogafic Banat.
Răul Timiş, este cel mai mare rău drenant din spaţiul hidrografic Banat, drenând o suprafaţă bazinala de cca. 5.673 kmp
(Atlas cadastral – 1992).
Cursul principal al răului Timiş fiind amplasat de-a lungul culoarului depresionar intramontan CaransebesMehadia , este
colectorul principal al unui important număr de râuri ce drenează Munţii TarcuGodeanu , cât şi Munţii Semenic şi Poiana Rusca.
Noduri hidrotehnice
Disciplina care se ocupǎ cu studiul diferitelor amenajǎri ale
resurselor de apǎ, al metodelor de combatere a efectelor ei
distructive, al construcţiilor, echipamentelor şi al instalaţiilor prin
care se realizeazǎ aceste scopuri, poartă denumirea de hidrotehnicǎ.
Nodul Hidrotehnic Costei
Este un sistem hidrotehnic de derivare amplasat la
ramificarea canalului de descarcare Timis – Bega din raul Timis.

Nodul hidrotehnic este compus dintr-un baraj deversor amalast

pe raul Timis si un canal care porneste din raul Timis, in amonte de
barajul deveresor. Lucrarile hidrotehnice din Costei alimenteaza cu
apa Canalul Bega, asfel, scade probabilitate ca municipiul Timisoara
sa fei afectat de seceta
In primul rand, lucrarile hidrotehnice din Costei alimenteaza cu
apa Canalul Bega, asfel, scade probabilitate ca municipiul Timisoara
sa fei afectat de seceta
Nu în ultimul rând, atunci când debitele raului Timiş
înregistrează valori deosebit de mari, o parte pot fi direcţionate pe
Canalul Bega, astfel că riscurile inundării localităţilor din amonte de
Coştei scade.
Derivația Timiș-Bega

“Derivația Timiș-Bega”, încărcarea

derivației făcându-se la N.H.Coștei, de unde,
prin intermediul unui canal de alimentare se
tranzitează debitul derivat spre răul Bega;
Necesitatea regularizării debitelor aval de
unele construcții hidrotehnice realizate în
scopul scoaterii de sub efectul inundațiilor, a
importante aglomerări urbane, a impus
deasemeni realizarea unor derivații, cum este
„Derivaţia Bega-Timiș”, care în perioadele de
ape mari, derivează aproape în totalitate apele
râului Bega în râul Timiș.
Încărcarea derivației se realizează prin
intermediul nodului hidrotehnic Topolovăț,
care limitează debitul în aval, pe Canalul
Bega, la 80 mc/s, astfel încât să nu se
depășească capacitatea de transport a albiei în
municipiul Timișoara și, de asemenea, la
frontieră să se îndeplinească condiția de debit
de 83,5 mc/s
CAPITOLUL 3 Se remarcă căderea aleatorie a cantităţii de ploaie. Faptul acesta se
datorează aşezării geografice, rezervorul hidrografic Timiş fiind un climat
Precipitatiile care ating
continental, cu influenţe submediteraneene, având ca rezultat procese
suprafata uscatului prin diferite cai,
intra in cercul hidrologic atmosferice aleatorii, prin asta înţelegem faptul că, volumul de precipitaţii
variază în funcţie de staţie şi de an.
 VARIAŢIA NIVELURILOR ŞI DEBITELOR ÎN PERIOADA 2019-2020

Nivelurile prezentate cu ajutorul cheiei limnimetrice, ne oferă informaţii despre debitul raului. Cele mai
importante staţii hidrometrice pe răul Timiş pe care le vom vizualiza sunt Lugoj, Brod, Sag.

La staţia hidrometrică Lugoj , valoriile maxime a debitelor medii se înregistrează în luna mai a anului, în
anul 2019 şi are valoarea de 91 de cm iar valoarea cea mai scăzută se înregistrează în luna octombrie, anul 2019
având valoarea de -21 cm
 La staţia hidrometrică Lugoj, valoriile maxime a nivelurilor medii se înregistrează în luna mai a
anului, în anul 2019 şi are valoarea de 125 mc/s iar valoarea cea mai scăzută se înregistrează în luna
octombrie, anul 2019 având valoarea de 8,57 mc/s.
 La staţia hidrometrică Brod, valoarea maximă a nivelurilor medii se înregistrează în luna iunie a
anului, în anul 2020 având valoarea de 31 de cm, iar valoarea minimă înregistrată în anul 2019 mai exact în
luna octombrie, fiind valoarea de -104 de cm
 La staţia hidrometrică
Brod, valoarea maximă
a debitelor medii se înregistrează
în luna iunie a anului, în anul 2020
având valoarea de 135 de mc/s, iar
valoarea minimă înregistrată în
anul 2019 mai exact în luna
octombrie, fiind valoarea de 1,33
mc/s.
 La staţia hidrometrică Sag, valorea maximă a nivelurilor medii se înregistrează în luna iunie a anului, în
anul 2020 având valoarea de 53 cm, iar valoarea minimă înregistrată în anul 2020 în luna ianuarie având
nivelul mediu de -144 cm
 La staţia hidrometrică Sag,
valorea maximă a debitelor medii se
înregistrează în luna iunie a anului,
în anul 2020 având valoarea de 156
de mc/s, iar valoarea minimă
înregistrată în anul 2019 în luna
octombrie a debitului mediu având
valoarea de 1,81 mc/s.
VIITURA DIN ANUL
2005

Viitura s-a produs în anul

2005, între 14 şi 16 aprilie, cauza
fiind volumul exagerat de
precipitaţii şi pentru că în acea
perioadă temperaturile pozitive au
dus la topirea zăpezii. Luând în
calcul debitul maxim refăcut în
această perioadă, viitura a fost
clasat a doua ca valoare în
clasamentul viiturilor care au avut
loc în secolul XX.
• Urmările devastatoare a undei de viitura a fost una foarte puternică
în câteva regiuni din cadrul bazinului Timiş, fiind inundate mii de
hectare ca urmare a ruperii digurilor din dreptul comunei Grăniceri.
Unele aşezări precum Otelec şi Grăniceri au fost clar afectate de
această viitură.
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRII
In aceasta lucrare de diploma se studiaza bazinul hidrografic Timis, prezentand pe larg statiile
hidrometrice Lugoj, Brod, Sag pe durata anilor 2019 – 2020.
Pe durata inundatiilor, Directia Apelor Banat si Comitetul Judetean pentru situatii de urgenta, au
utilizat amenajarile hidrotehnice prezente pentru a lua masuri in privinta inundatiilor.
Aceste masuri sunt :
- golirea acumularilor de fund;
- verificarea stocurilor de aparare; - interceptarea undelor de viitura in transee;
- derivarea si interzicerea undelor de viitura pe cele doua derivatii;
- inaltarea provizorie a digurilor Masurile enumerate mai sus duc la diminuarea efectelor undelor de
inundatie.
Totusi, in cazul unei inundatii foarte grave, valorea de transport a albiilor majore nu face fata dat fiind
faptul ca digurile de pazire au fost proiectate pentru probabilitatea aparitiei unei viituri o data la 20 de ani.
In scopul prevenirii inundatiilor, au fost realizate lucrari de suprainaltare a barajelor temporare cu
pamant din barajul deja ridicat.
Barajele temporare au scopul de a proteja impotriva deversarii pana se ajunge la stadiul 2 de protejare.
In cazul in care este nevoie, barajele temporare sunt inaltate cu saci geotextili. Concomitent se lucreaza la
amenajarile raului si reglementarile debitelor.
Realizarea acestor lucrarui au fost proiectate pentru diminuarea pierderilor care au fost studiate e
perioada anilor trecuti.
Asadar, lucrarile hidrotehnice au fost recompletate in fiecare an cu altele noi sau reevauluate cele
prezente, pentru imbunatatirea calitatii de protejare.
VA MULTUMESC!