Bratislava (pronunție slovacă: Pronunție audio /ˈbracislaʋa/; în slovacă până în

1919 Prešporok, germană Pressburg, maghiară Pozsony, în română de asemenea Pojon)

este capitala și cel mai mare oraș din Slovacia și are o populație de aproximativ
430.000 locuitori.[1] Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de granițele
Slovaciei cu Austria și Ungaria și destul de aproape de granița cu Republica Cehă.
Se află la doar 60 de km de Viena.[2] Munții Carpați încep pe teritoriul orașului
prin masivul Malé Karpaty („Carpații Mici”).

Bratislava este sediul președinției, parlamentului și guvernului slovac. În oraș se

află câteva universități, muzee, teatre și alte instituții culturale, printre care
Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă).[3] La nivelul tradițiilor,
orașul slovac poartă și semnele influențelor venite din Austria, Ungaria etc. În
trecut a fost un oraș din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are și alte
nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar și
astăzi alternativa oficială) și Pozsony (maghiară).Prima atestare documentară a
localității (sub numele de Brezalauspurc, „cetatea lui Brezalau”) este făcută de
Analele de la Salzburg, în care sunt descrise Bătăliile de la Pojon, între bavarezi
și unguri, duse în afara zidurilor Castelului Bratislava, în 907.[4] Castelul și-a
primit probabil numele de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svätopluk I, sau
poate de la nobilul local Braslav.[5] Acest nume vechi reapare sub forma Braslava
sau Preslava, pe monezi emise de regele Ștefan I al Ungariei, datând din jurul
anului 1000.[6] Mai târziu în Evul Mediu, a ajuns la forma finală a numelui în
germană, Pressburg, numele în slovacă, Prešporok, derivând de acolo.[6] Deși
Pressburg a fost numele oficial până în 1919, locuitorii slovaci ai orașului îl
numeau adesea Prešporok, și cei maghiari Pozsony[7] (scris Posony înainte de
secolul al XIX-lea). Numele maghiar, încă folosit de vorbitorii acestei limbi, este
posibil să fie derivat de la Božaň, conducător din secolul al XI-lea al Castelului
Bratislava.[8] Pe lângă aceste nume, în documente din epoca Renașterii orașul a
fost numit Istropolis, „Orașul Dunării” în greaca veche.

Numele actual, Bratislava, datează din 1837, când eruditul slavist Pavel Jozef
Šafárik a reconstruit o variantă a lui (Břetislaw),[9] din nume mai vechi,
considerând că erau derivate din numele conducătorului Boemiei Bretislav I. Numele
a fost folosit inițial de către membrii mișcării naționale slovace în 1844, ca
Bratislav.[9] După primul război mondial, unii reprezentanți non-slovaci ai
orașului au încercat să-l redenumească „Wilsonov”, în onoarea președintelui
american Woodrow Wilson, și pentru a evita încorporarea acestuia în Cehoslovacia.
Propunerea a fost respinsă, și numele oficial al orașului a devenit Bratislava în
martie 1919, după ce orașul a ajuns să facă parte din Cehoslovacia.Bratislava este
situată în sudvestul Slovaciei, în Regiunea Bratislava. Localizarea sa aproape de
frontierele cu Austria și Ungaria o transformă în singura capitală națională care
face graniță cu două state. Este la numai 62 km de granița cu Republica Cehă și la
60 km de Viena.[10]

Orașul are o arie totală de 367,58 km², fiind al doilea oraș din Slovacia ca arie
(după Vysoké Tatry).[11] Dunărea traversează orașul de la vest spre sud-est. Cursul
Dunării mijlocii începe la Strâmtoarea Devin, situată în partea de vest a
Bratislavei. Alte râuri sunt Morava, care formează granița de nord-vest a orașului,
și se varsă în Dunăre la Devín, Dunărea Mică și Vydrica, care se varsă în Dunăre în
zona Karlova Ves.

Lanțul Munților Carpați începe pe teritoriul orașului prin masivul Carpații Mici
(Malé Karpaty). Zonele depresionare Záhorie și Depresiunea Dunăreană se întind până
în Bratislava. Cel mai jos punct al orașului este pe suprafața Dunării, la 126
m.d.M., și cel mai înalt este Devínska Kobyla, la 514 m. Altitudinea medie este de
140 m.[12]