INCIZIA ŞI DRENAJUL LEZIUNILOR

SUPERFICIALE. DRENAJUL PREVENTIV ŞI

CURATIV
Stancu Bogdan

Obiective educaţionale
Ce trebuie să ştiţi
 Ce este bisturiul
 Care sunt tipurile de lame utilizate
 Cum se utilizează bisturiul
 Clasificarea inciziilor
 Ce este drenajul chirurgical
 Care sunt indicaţiile drenajului chirurgical
 Care sunt modalităţile de drenaj
 Ce fel de tuburi de dren utilizăm
 C‚nd suprimăm tuburile de dren

Ce trebuie să faceţi
 Să alegeţi materialele necesare pentru incizie si drenaj
 Să verificaţi identitatea pacientului la care urmează să fie
efectuată incizia / drenajul
 Să deschideţi ambalajul lamei de bisturiu
 Să montaţi lama de bisturiu pe m‚nerul de bisturiu
 Să efectuaţi incizia tegumentului
 Să efectuaţi incizia unui abces
 Să montaţi un tub de drenaj
 Să păstraţi sterilitatea materialelor pe parcursul ƒntregii
manopere
 Să demontaţi lama de pe m‚nerul de bisturiu
 Să aruncaţi lama ƒn containerul pentru obiecte ascuţite

Definiţie
Incizia reprezintă secţionarea ţesuturilor superficiale sau
profunde cu ajutorul unui instrument tăios (bisturiu), pentru a crea
o cale directă de acces chirurgical pentru descoperirea unor
elemente anatomice (artere, vene, nervi, tendoane, muşchi),
abordarea unui organ intern, evacuarea unui abces, extirparea unui
corp străin, ƒndepărtarea unei tumori, efectuarea unei biopsii sau
pentru excizia ţesuturilor cicatriciale sau necrozate.
Drenajul este o manoperă chirurgicală complementară de
obicei unei intervenţii chirurgicale de mai mare sau mai mică
amploare, care are ca scop evacuarea la exterior a unor colecţii
patologice sau potenţial patologice, existente sau cu risc de
formare ƒn cavităţi naturale sau plăgi operatorii. Drenajul se
clasifică ƒn preventiv (profilactic) şi terapeutic (curativ).
Indicaţiile inciziei:
 abcesul cald
 abcesul perianal
 abcesul ischiorectal
 abcesul s‚nului
 boala pilonidală
 hidrosadenita
 carbunculul (furunculul antracoid)
 panariţiile
 flegmonul
 hematoame

Contraindicaţiile inciziei:
 furunculul
 tulburări de coagulare
 tratament cronic cu anticoagulante orale
 instabilitatea funcţiilor vitale

Drenajul leziunilor superficiale

Drenajul preventiv – manoperă de securitate, prin care se
impiedică apariţia unei colecţii hematice, seroase sau de secreţii
extravazate din căile naturale (secreţie gastrică, biliară, intestinală,
etc.) şi care sunt susceptibile de infectare şi transformare ƒntr-o
colecţie purulentă.
Indicaţii:
 plăgi delabrante, poluate intens microbian
 după intervenţii chirurgicale laborioase cu hemostază
imperfectă (tiroidectomie, cura chirurgicală a eventraţiilor
etc.), la care există riscul de hemoragie / limforagie
postoperatorie
 intervenţii pe organe cu inflamaţii acute (apendicectomie,
colecistectomie etc.)
 pancreatita acută
 după efectuarea unor anastomoze
Drenajul curativ – are ca şi scop evacuarea unei colecţii
septice purulente dintr-un ţesut, organ sau cavitate seroasă.
Vindecarea ƒn condiţiile unei cavităţi deja formate se va face lent
“per secundam”, pe măsura dezvoltării unui ţesut de granulaţie
din profunzime spre suprafaţă.
Indicaţii:
 plăgi suprainfectate
 abcese
 flegmoane
 hematoame
 colecţii septice ale cavităţilor seroase, organelor
parenchimatoase sau spaţiilor adipoase ale organismului
 revărsate peritoneale ƒn cazul perforaţiilor de organ cavitar

Elemente de anatomie
Vascularizaţia importantă a tegumentului se află ƒn
hipoderm, din care se ramifică capilarele care ajung p‚nă la
nivelul dermului.
Tegumentul normal prezintă după regiunile topografice
variaţii ƒn ce priveşte grosimea, consistenţa, elasticitatea,
mobilitatea pe planurile subiacente şi cute liniare care trebuiesc
respectate ƒn momentul inciziei.
Stratul celular subcutanat este slab vascularizat fiind
susceptibil la infecţii.
Fasciile de ƒnveliş ale grupelor musculare precum şi
musculatura trebuie secţionate ƒn lungul fibrelor conjunctive,
respectiv disocierea musculaturii pentru a evita compromiterea
tonicităţii şi apariţia herniilor incizionale.

Materiale necesare pentru incizie

 bisturiu
 foarfeci drepte sau curbe
 sondă canelată
 pense chirurgicale
 pense hemostatice Pˆan
 depărtătoare
 tuburi de dren
 soluţii antiseptice
 comprese sterile

Materiale necesare pentru drenaj

 tuburi de dren (preferabil siliconate)
 tubul Kehr
 lamele de cauciuc
 meşe de tifon
 sac Mikulicz
 pense Pˆan
 portac
 pensă chirurgicală
 ace si fire de sutură
 foarfeci
 soluţii antiseptice
 comprese sterile

Tehnica inciziei
Verificăm identitatea pacientului la care urmează să fie
efectuată incizia şi ‚l poziţionăm ƒn diverse poziţii (decubit dorsal,
lateral, ventral, poziţie ginecologică) pentru a oferi o expunere şi
o luminozitate optimă regiunii.
Asepsia cƒmpului operator:
 raderea părului din regiunea respectivă
 badijonarea cu soluţii antiseptice a tegumentului
 izolarea regiunii cu c‚mpuri sterile
Anestezia:
 locală sau loco-regională cu Xilină 1%;
 pentru leziunile mai extinse sau mai profunde se preferă
rahianestezia sau anestezia generală.
Chirurgul se plasează de partea leziunii cu unul sau două
ajutoare ƒn faţă.
Amplasarea inciziei:
 Incizia trebuie să fie perpendiculară pe suprafaţa dermului,
trasarea fiind continuă, dintr-o singură mişcare, plan cu plan şi
pe aceeaşi linie.
 Inciziile sunt superficiale, c‚nd interesează straturile de ƒnveliş
cutaneo-grăsos şi profunde, c‚nd interesează planurile
subiacente musculo-aponevrotice, tendinoase, vasculare,
nervoase şi viscerale ale organelor parenchimatoase sau
cavitare.
 Incizia poate fi trasată simplu (liniar, curb) sau mai complex
(sub forma literei U, Z, D, T, circular sau ƒn formă de cruce)
av‚nd grijă să nu devascularizăm dermul pentru a
preƒnt‚mpina necroza lui. Prelungirea sau completarea inciziei
se face atunci c‚nd intraoperator ne dăm seama că nu mai
corespunde scopului urmărit.
 Incizia, suficient de largă, va fi plasată ƒn punctul cel mai
decliv al zonei de maximă fluctuenţă pentru a avea un drenaj
eficient al colecţiilor purulente.
 Lungimea inciziei este proporţională cu leziunea abordată şi
cu segmentul anatomic suferind pentru a obţine o vizibilitate
bună şi siguranţă ƒn plagă.
Manipularea bisturiului:
 Bisturiul se ţine ƒn m‚na dreaptă, ƒn diferite poziţii pentru a
avea comoditate şi siguranţă maximă.
 Cu cealaltă m‚nă se fixează şi se ƒntinde tegumentul regiunii
respective.
 Totdeauna incizia ƒncepe cu bisturiul orientat perpendicular pe
planul tegumentului, apoi se continuă sub un unghi de 30‰, cu
indexul apăs‚nd dosul lamei, secţion‚nd tegumentul p‚nă la
ţesutul subcutanat, exercit‚nd o apăsare uniformă, iar la
finalul inciziei lama ia din nou o poziţie verticală.
 Pentru incizii largi, bisturiul va fi manevrat ca un cuţit, cu
m‚nerul bisturiului ƒn palmă şi indexul pe dosul lamei.
 Pentru incizii mici, bisturiul va fi ţinut ca un creion,
sprijinindu-ne cu marginea cubitală a m‚inii pe tegumentul
pacientului. Cealaltă m‚nă ƒntinde tegmentul ce va fi incizat
ƒntre police şi index.
 Pentru incizia unor colecţii bisturiul poate fi manevrat ca un
pumnal pentru ƒnţepare şi tăiere, cu tăişul ƒn sus sau pentru a
evita lezarea unor elemente anatomice subiacente.
 Inciziile profunde ƒn apropierea viscerelor sau a vaselor se fac
plan cu plan pe o sondă canelată.
 Šn cazul abceselor se efectuează şi debridare instrumentală sau
prin digitoclazie pentru a goli toată cavitatea.
 Šn cazul cavităţilor mari tunelizate subcutanat, se practică şi o
contraincizie şi drenaj ƒn punctul cel mai decliv.
 Šn cazul abceselor perianale incizia este orientată radiar spre
orificiul anal.
 Šn cazul carbunculului incizia se face sub formă de cruce cu
excizia ţesuturilor necrozate.
 Incizia pentru panariţiile degetelor se face pe faţa laterală, la
limita dintre tegumentul palmar şi dorsal, linia de incizie fiind
ƒntreruptă ƒn dreptul articulaţiilor.
Hemostaza se realizează cu electrocauterul sau prin
ligaturi.
Incizia cu electrocauterul este indicată pentru obţinerea
unei cicatrici estetice (faţă, g‚t) şi pentru deschiderea colecţiilor
foarte septice (antrax, gangrenă gazoasă, flegmon difuz).
Pansamentul plăgii se realizează la sf‚rşit.

Tehnica drenajului leziunilor superficiale

Verificăm identitatea pacientului la care urmează să fie
efectuat drenajul.
Asepsia câmpului operator:
 raderea părului din regiunea respectivă
 badijonare cu soluţii antiseptice a tegumentului
 izolarea regiunii cu c‚mpuri sterile
Anestezia:
 locală sau loco-regională cu xilină 1%
 pentru leziunile mai extinse sau mai profunde se preferă
rahianestezia sau anestezia generală
Chirurgul se plasează de partea leziunii cu unul sau două
ajutoare ƒn faţă.
Se face incizia leziunilor superficiale.
Drenajul presupune
introducerea tubului de dren
prin plagă sau prin
contraincizie ƒn cavitatea
restantă ƒn punctul cel mai
decliv pentru a acţiona prin
gravitaţie.
Tuburile de dren sunt
prevăzute cu orificii multiple, Figura 1. Introducerea tubului de dren
care trebuie sa fie situate ƒn ƒn scop preventiv
 interiorul cavităţii
restante. Tubul trebuie sa fie
adaptat situaţiei date ca
grosime şi lungime, pentru a
nu se colmata şi să fie suficient
de rigid pentru a nu se colaba
ƒn grosimea ţesuturilor.
Tubul se fixează prin
ligatură după sutura
Figura 2. Introducerea tubului de dren
tegumentului. ƒn scop curativ prin contraincizie
Drenajul trebuie urmărit zilnic observ‚ndu-se permea-
bilitatea, cantitatea şi calitatea secreţiilor.
Pentru drenajul cavităţilor mici sau panariţiilor se folosesc
lamele de cauciuc care se exteriorizează prin plagă (drenaj
Penrose).
Atunci c‚nd pe l‚ngă scopul de drenaj se urmăreşte şi un
scop hemostatic, se pot aplica meşe de tifon sau sacul Mikulicz
care vor tapeta cavitatea p‚nă la umplerea sa şi se vor scoate apoi
treptat.
Tubul de dren se suprimă ƒn momentul ƒn care prin el nu
se mai exterorizează secreţii sau poate fi retras succesiv - prin
mobilizare şi refixare pentru a se evita pierderea sa.
Drenajul ƒnchis presupune racordarea tubului de dren la o
punga din material plastic sterilă, un sistem aspirativ tip burduf,
sau un recipient vidat (tip Redon), fiind evitată contaminarea din
exterior.
Šn peritonite generalizate se utilizează drenajul-lavaj cu
mai multe tuburi de dren pe unde se instilează soluţii antiseptice
iar pe tubul de dren situat decliv, din fundul de sac Douglas, care
este iniţial pensat, se exteriorizează soluţia de spălare şi secreţiile.
Drenajul cavităţii pleurale se poate realiza uneori ƒn sistem
ƒnchis, pentru a menţine vidul pleural, necesit‚nd o aspiraţie
continuă.

Incidente şi accidente ale inciziei

 Lipotimia
 Şocul anafilactic la substanţele anestezice
 Reluarea inciziei nu va putea fi efectuată pe acelaşi traseu şi
astfel vindecarea va evolua cu o cicatrice mai groasă.
 Vom evita inciziile care ƒncrucişează pliurile de flexiune
cutanată, respect‚nd funcţionalitatea regiunii pentru a crea o
cicatrice estetică, evit‚nd cicatricea vicioasă, retractilă, cu
poziţii vicioase ale unor segmente importante (palmă, degete
etc.),
 Hemoragia care necesită o hemostază completă şi minuţioasă.
 Lezarea vaselor, nervilor, tendoanelor din spaţiile subiacente
 Devitalizarea sau necroza tegumentului şi ţesutului subcutanat
 Inciziile mici, insuficiente, cu evacuarea incompletă a
colecţiilor purulente vor duce la recidivă precoce.

Incidente şi accidente ale drenajului

 Ineficienţa drenajului datorită neadaptării lui la situaţia dată
(grosime, lungime, orificii)
 Hemoragie din cavitatea restantă sau prin lezarea unor vase
sanguine din vecinătate
 Ruperea tubului de dren şi pierderea sa ƒn cavitatea drenată
 Contaminarea dinspre exterior a cavităţii restante datorită
nerespectării regulilor de asepsie.
Formular de evaluare / autoevaluare
1. Incizia
Etapă / Criteriu Corect Incorect
Verifică identitatea pacientului la care
urmează să fie efectuată incizia, explică
manopera şi ƒl poziţionează
Materiale necesare pentru incizie
Asepsia c‚mpului operator
Anestezia
Montarea şi demontarea lamei de bisturiu
Amplasarea inciziei
Tehnica inciziei
Modalităţi de manipulare a bisturiului
Incizia unui abces
Incizia abcesului perianal
Incizia panariţiilor
Incizia unui carbuncul
Incidente şi accidente ale inciziei

2. Drenajul
Etapă / Criteriu Corect Incorect
Verifică identitatea pacientului la care
urmează să fie efectuată incizia şi drenajul,
explică manopera şi ƒl poziţionează
Materiale necesare pentru drenaj
Asepsia c‚mpului operator
Anestezia
Alegerea scopului şi tipului de tub de drenaj
Introducerea tubului de drenaj
Fixarea tubului de drenaj
Monitorizarea tubului de drenaj
Suprimarea tubului de drenaj
Incidente şi accidente ale drenajului