DENUMIRE MODUL /UNITATE TEMATICĂ:

3. Utilizarea TIC/ elementelor multimedia in elaborarea produselor/documentelor

instrumentelor curriculare specifice educatiei timpurii
DENUMIRE TEMĂ / CONȚINUT:
3.2. Digitalizare in elaborarea produselor curriculare la varstele timpurii

Conf. univ. dr. Liliana Mâță

Structură:
1. Caracteristici ale utilizării tehnologiei la vârsta antepreșcolară
2. Impactul utilizării tehnologiei asupra dezvoltării cognitive și socio-emoționale la
antepreșcolari
3. Reguli pentru utilizarea optimă a tehnologiei la vârsta antepreșcolară

1. Caracteristici ale utilizării tehnologiei la vârsta antepreșcolară

Utilizarea tehnologiei înregistrează câteva puncte culminante la vârstele mici. Prima

explozie are loc între vârstele de 3 și 4 ani, urmată de o a doua, la 8 ani, și încă una, atunci
când copiii sunt de 12-13 ani și merg la școala gimnazială. În fiecare an se înregistrează o
creștere a timpului petrecut cu tehnologia digitală, a numărului dispozitivelor și a
modalităților în care acestea sunt utilizate. Copiii cu vârste între 2 și 4 ani petrec aproximativ
trei ore pe zi în fața unui ecran, însă această cifră va crește până la șapte ore și trei sferturi pe
zi atunci când se ajunge la finalul școlii elementare. La vârsta antepreșcolară, televizorul este
principalul instrument utilizat. Cea mai importantă tranziție în viața copiilor mici este
trecerea de la privitul pasiv la televizor și clipuri video la accesarea unor jocuri variate și
folosirea de aplicații înainte de începerea școlii.
În ultimul deceniu, evoluția utilizării Internetului de către copii a fost caracterizată prin
două mari direcții, ambele punând în sarcina părinților și a cadrelor didactice un rol crucial în
protecția copiilor împotriva riscurilor din mediul online (Roman, 2014): copiii accesează
Internetul de la vârste din ce în ce mai mici; tehnologia utilizată în acest sens a devenit
mobilă și accesibilă oriunde și oricând. Datele statistice din România și din întreaga lume
demonstrează că mulți dintre copiii preșcolari sunt în măsură să folosească diferite
dispozitive de accesare a Internetului și chiar o fac cu sau fără supravegherea părinților. Acest
lucru este un argument pentru pregătirea și mobilizarea inclusiv a educatorilor din sistemul
preșcolar de educație.
Cetățenia digitală la copiii mici vizează construirea unui fundament etic și empatic
pentru experiențele din lumea virtuală pe care ei le vor avea. În prezent, abordarea
tehnologiei în educația timpurie implică necesitatea de a ține foarte bine sub control lumea
virtuală. Se recunoaște din ce în ce mai mult faptul că trebuie să se pună accent pe integrarea
tehnologiei ca instrument didactic. În acest context este important ca educatorii să înțeleagă
nevoia de joacă în lumea reală și nevoia de explorare a antepreșcolarului. Cadrele didactice
vor propune moduri inovatoare prin care se poate folosi tehnologia ca instrument. Cu ajutorul
acestor resurse, copiii se joacă la mese virtuale, rezolvă un puzzle pe tabletă, comunică pe
Skype cu grupe de copii din alte părți ale lumii.

Aplicație - Predicţie cu termeni daţi

Este o tehnică utilă pentru a crea o poveste cât mai interesantă, o descriere a unui
fenomen sau proces, o relatare a unui eveniment (după Dulamă, 2002).
 Comunicarea sarcinii de lucru
Timp de trei minute, cursanții își vor imagina şi vor scrie o povestire cât mai
interesantă despre utilizarea tehnologiei la vârsta antepreșcolară sugerată de
termenii: prichindeii digitali, Internet, mese virtuale, tabletă, Skype.
 Activitate individuală de scriere
 Activitate în perechi
Timp de cinci minute, vor discuta cu partenerul despre povestirea/ descrierea
la care s-au gândit.
 Activitate frontală
Două perechi vor prezenta colegilor versiunile create.
 Activitate individuală
Timp de trei minute, vor citi textul despre utilizarea tehnologiei la vârsta
antepreșcolară şi vor reflecta asupra asemănărilor şi deosebirilor dintre
descrierea proprieşi cea pe care o citesc.
 Tehnologia trebuie utilizată echilibrat la vârsta antepreșcolară, asociată, după cum
mneționează și Gold (2016) cu „insuflarea sentimentului de colaborare, cu creativitatea și cu
cetățenia digitală”. Un număr tot mai mare de părinţi și profesori ajung la concluzia că
antepreșcolarii vor fi mai bine pregătiţi pentru viaţă şi bunăstare materială, într-o lume în
schimbare, ca urmare a utilizării instrumentelor tehnologice.

2. Impactul utilizării tehnologiei asupra dezvoltarii cognitive și socio-emoționale la

antepreșcolari

Un studiu naţional condus de Annenberg Public Policy Center din Washington (2002),
arată că majoritatea părinţilor care au calculator acasă sunt îngrijoraţi în legătură cu modul în
care utilizarea îndelungată a acestuia poate influenţa dezvoltarea copilului. Utilizarea
resurselor digitale este benefică la vârsta antepreșcolară, deoarece oferăî mai multe avantaje:
dezvoltarea creativităţii, creşterea performanţei şcolare, mijloc eficient de comunicare. Unii
autori (Greenfield, 2005) sunt convinşi că resursele tehnologice oferă noi posibilităţi pentru
dezvoltarea creativă a copiilor şi profesorilor, renunțarea la cursul tradiţional plictisitor de
instruire şi pentru crearea unor noi mijloace de exprimare, face posibilă rezolvarea
problemelor mai complexe. Deşi cercetările asupra efectelor utilizării calculatorului sunt încă
puţine, au fost evidenţiate unele consecinţe pozitive şi negative. Au fost investigate efectele
utilizării mijloacelor tehnologice asupra dezvoltării cognitive, emoționale şi interacţiunii
sociale.

a. Impactul utilizării tehnologiei asupra dezvoltării cognitive

Atât tabeletele iPad, cât și telefoanele inteligente iPhone sunt instrumente educative
excelente pentru vârsta antepreșcolară. Internetul oferă un spațiu incredibil pentru a răspunde
la întrebările de tip „de ce” specifice acestei vârste. Copilul este exploratorul, iar adultul este
cel care îl conduce. În acest mod, este stimulată curiozitatea și angajarea copilului în
activitate. Cu ajutorul resurselor tehnologice, antepreșcolarul „se va îmbarca într-o aventură
virtuală”, pentru a explora informații interesante despre animale, muzică, țări sau orice îl
interesează. Există multe aplicații pe care copiii le pot utiliza în mod independent. Pot mânui
ecranul pentru a juca ceva sau pentru a naviga pe o aplicație educativă. Cu ajutorul acestora,
copilul dobândește experiență și independență.
Programele televizate educative și jocurile pot fi utilizate pentru îmbunătățirea
dezvoltării limbajului antepreșcolarului. Tehnologia nu trebuie să înlocuiască cititul și
discuțiile din viața reală. Ea reprezintă doar o completare, care nu are efecte negative dacă
este folosită cu moderație. Există aplicații, ca Writing Wizard care îi învață pe copii să
traseze litere și să învețe sunetele corespunzătoare literelor, cum ar fi Starfall. Tehnologia
digitală reprezintă, de asemenea, o resursă foarte utilă pentru documentare. Copiii pot realiza
înregistrări audio sau video ale obiectelor create de ei folosind iPod Touch. Pot utiliza
tehnologia pentru prezentări, proiecte de grup și cercetare.
Un aspect negativ al utilizării calculatorului constă în faptul că lumea virtuală creată
(jocuri, internet) depărtează copiii de cea reală. Prin intermediul jocurilor, copilul
interacţionează cu personaje simulate şi creaturi diferite şi prin intermediul internetului
antepreșcolarii îşi asumă diverse identităţi în interacţiunea cu străinii. Acestea determină ca
limita real - virtual să nu mai fie clară la copii.

Aplicație - Argumente-Contraargumente

Este o tehnică utilă pentru identificarea argumentelor și contraargumentelor (după

Dulamă, 2002).
 Comunicarea sarcinii de lucru
Participanţii vor vor lucra în perechi timp de trei minute. Unii dintre ei vor
identifica contraargumente la argumentele pentru impactul utilizării
tehnologiei asupra dezvoltării cognitive, iar ceilalţi vor stabili
contraargumente la argumentele oferite.
 Activitate în grupuri
Vor fi formate grupuri de câte patru membri pentru a selecta
contraargumentele cele mai puternice pentru a contracara fiecare argument.
 Activitate frontală
Un reprezentant din fiecare grup va scrie contraargumentele cele mai
puternice pe flipchart.

a. Impactul utilizării tehnologiei asupra dezvoltării socio-emoționale

Dezvoltarea socială la vârsta antepreșcolară se realizează prin joacă, astfel încât sunt
utile aplicațiile care facilitează interacțiunea și imaginația. De exemplu, My Play Home este o
aplicație interactivă care îi permite copilului să creeze o familie care locuiește și se joacă într-
o casă. Cu toate acestea, antepreșcolarii nu au nevoie de aplicații și tehnologie pentru a se
juca sau a se dezvolta social, ci de aplicații adecvat alese care, utilizate împreuncă cu părinții
sau cu cei care îi au în grijă, pot întări și îmbogăți dezvoltarea socială și emoțională. Desenul
online nu trebuie să înlocuiască creioanele colorate reale la antepreșcolari, deoarece pictatul
și desenatul real susțin dezvoltarea motorie complexă. Tehnologia va fi valorificată la fel ca
oricare dintre alte instrumente numeroase care încurajează creativitatea și jocul cooperant.
Integrarea rațională a tehnologiei are efecte pozitive asupra socializării și cooperării la
vârsta antepreșcolară. Deși copiii mici se lasă uneori fermecați de diverse emisuni TV, aceștia
pot să lucreze în colaborare și pe un program la calculator sau cu o anumită aplicație.
Tehnologia poate constitui o experiență împărtășită între copilul mic și frații mai mari.
Adeseori, părinților le place să se joace la computer sau să exploreze lumea digitală împreună
cu copiii.
În ceea ce privește dezvoltarea emoțională, utilizarea îndelungată a calculatorului poate
determina tulburări emoţionale: anxietate, iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, până
la depresie. Young (1996) a observat că cei care au probleme psihologice pot fi cei mai
atraşi de interacţiunea anonimă de pe internet. S-a constatat că persoanele care utilizează
excesiv calculatorul sunt iritabile, au o toleranţă scăzută la frustrare, sunt într-o permanentă
tensiune interioară, dominate de nerăbdare şi nelinişte. Calculatorul acţionează ca un mijloc
prin care ei îşi descarcă aceste stări interioare, dar în acelaşi timp le potenţează datorită
efectelor negative asupra sănătăţii. Aceste persoane sunt mai timide, manifestă neplăceri
fizice, nesiguranţă, vulnerabilitate, iritare (Chiriţă, Ilinca, Chele, Chiriţă, 2007). Posibilităţile
de manifestare nonverbală prin intermediul calculatorului sunt avansate, astfel încât
utilizatorii îşi pot exprima emoţiile adecvat situaţiei fără ca partenerul de discuţie să
perceapă intensitatea reală a emoţiilor lor sau diferenţa între emoţia afişată grafic şi
emoţia trăită real. Comunicarea prin intermediul calculatorului permite persoanelor care
interacţionează să se prezinte în ce mod doresc şi oferă posibilitatea grafică de exprimare a
emoţiilor.
Din perspectiva dezvoltării abilităților sociale, utilizarea îndelungată a calculatorului
duce la tulburări de comportament: retragere socială, introversie, agresivitate verbală sau
fizică, comportament exploziv iritant atunci când i se cere să facă altceva (Larsson,
Frisk, 1999). Găsind atâtea satisfacţii în legătura cu calculatorul, copilul începe să renunţe la
activităţile sale sociale, de la cele casnice, şcolare până la cele de recreere cu prietenii
(Strasburger, Wilson, Jordan, 2008). S-a observat o tendinţă de erodare a autorităţii
parentale, copiii o acceptă mai puţin. Aceasta depinde de tipul de activitate realizată la
calculator şi de timpul petrecut în faţa ecranului (Le Goff, 1999, Suler, 1999). Pentru a
dezvolta competenţele sociale necesare, copiii trebuie să interacţioneze cu alţii. S-a constatat
o creştere a numărului „prietenilor electronici” la utilizatorii de calculator odată cu o
diminuare a relaţiilor de prietenie care implică interacţiunea socială. Un nivel moderat de
utilizare are un impact social minor, dar utilizarea excesivă (peste 30h/ săptămână) şi jocurile
violente pot conduce la creşterea comportamentului agresiv, a ostilităţii la copii.

Aplicație - Metoda riscului sau a obstacolelor

Prin această metodă, se pot identifica obstacolele sau riscurile reale sau imaginare,
care se pot ivi în proiectarea sau punerea în practică a unei activităţi (după
Niculescu,2001).
 Comunicarea sarcinii de lucru
Este propusă o situaţie cu privire la utilizarea excesivă a resurselor
tehnologice la vârsta antepreșcolară. Participanții sunt invitați să specifice
riscurile sau dificultăţile care pot apărea, chiar şi imaginare.
 Brainstorming frontal
Vor fi scrise pe flipchart toate ideile elaborate de participanți.
 Clasificarea riscurilor după diferite criterii
Riscurile enumerate vor fi grupate în categorii prin raportare la criteriile
propuse de participanți.
 Identificarea soluţiilor
Se vor forma grupuri de şase membri pentru a discuta timp de cinci minute o
sumă de riscuri, pentru care vor căuta soluţii de rezolvare.
 Activitate frontală
Fiecare grup prezintă soluţiile identificate şi le argumentează. Se discută
cum anume pot fi prevenite riscurile identificate.
3. Reguli pentru utilizarea optimă a tehnologiei la vârsta antepreșcolară

Capcanele utilizării tehnologiei apar atunci când părinții amplasează un televizor sau un
calculator în dormutorul copilului sau atunci când lasă televizorul să funcționeze tot timpul.
În prezent, în SUA, mai mult de o treime dintre copiii între 2 și 5 ani au televizor în dormitor.
Televizorul din dormitor sau cel care funcționează permanent generează un comportament
sedentar și o expunere extinsă și neadecvată la media.
Pentru a proteja copilul de efectele negative ale tehnologiei, Gold (2016) propune mai
multe reguli:
 evitarea plasării televizorului sau dispoztivelor digitale în dormitor, deoarece pot
provoca obezitate, anomalii metabolice și tulburări de somn;
 închiderea televizorului atunci când nu se uită nimeni, deoarece distrage de la
interacțiunea umană și conduce la o expunere neadecvată;
 închiderea dispozitivelor electronice cu cel puțin o jumătate de oră înainte de
culcare, deoarece utilizarea tehnologiei pe timp de noapte și lumina albăstruie emisă
de ecran pot perturba somnul și pot determina probleme fizice, de comportament și
emoționale;
 oferirea copilului mai multor ocazii de a se juca activ din punct de vedere fizic,
pentru a înlătura sedentarismul;
 implicarea copilului în jocuri imaginare desfășurate în lumea reală, pentru a stimula
dezvoltarea socială și emoțională.

Aplicație - Organizatorul grafic de tip problemă-soluţie

Se bazează pe identificarea problemei sau a situaţiei-problemă în scopul rezolvării acesteia

(după Dulamă, 2002).
 Comunicarea sarcinii de lucru
Sunt stabilite trei probleme majore ale utilizării tehnologiei la vârsta
antepreșcolară.
 Activitate în perechi
Membrii din fiecare grup colaborează pentru a completa organizatorul grafic.
 Activitate frontală
Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă soluțiile descoperite.
Bibliografie
Annenberg Public Policy Center of the University of Washington (2002). Media and the
Developing Child. Material găsit la adresa:
http://www.annenbergpublicpolicycenter.org/Default.aspx.
Chiriţă, R., Ilinca, M., Chele, G.E., Chiriţă, V. (2007). Computers Use and Abuse in
Romanian Children and Teenagers: Social, Psychological and Academic Consequences. 4th
IASME/WSEAS International Conference on Engineering Education (EE'07), pag. 176-
181.
Gold, J. (2016). Părinte în era digitală. Învață-ți copilul cum să folosească adecvat rețelele
sociale și aparatele digitale. București: Editura Trei.
Greenfield, D. N. (2005). Virtual Addiction: Help for Netheabs, Cyber and Those Who Love
Theam. New York.
Larsson, B., Frisk, M. (1999). Social competence and emotional behaviour problems in 6-16
years old swedish school children. European Child & Adolescent Psychiatry, vol. 8, 24-
33.
Le Goff, J. (1999). L’enfant, parent de ses parent. Paris: Ed. L’Harmattan.
Roman, G. (ccord.) (2014). Ghidul utilizării în siguranţă a Internetului. București: Ministerul
Educației Naționale.
Strasburger, V. C., Wilson, B.J., Jordan, A. M. (2008). Children, Adolescents, and the
Media. SAGE Publications.
Suler, J. (1999). To Get What You Need – Healty and Pathological Internet Use.
CyberPsychology and Behavior, vol. 2, 34-37.
Young, K.S. (1996): Internet addiction: the emergence of a new clinical disorder.
Internet Addiction, 2, 12-15.