CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND OMORURILE ÎN SERIE

Partea II: Importanța stabilirii modului de operare și a „semnăturii”

infractorului în cazurile de investigare a omorurilor în serie

Sergiu POPA*
Procuror delegat în Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate
și Cauze Speciale
ABSTRACT
The article deals with the concept of „modus operandi”, „signature” of serial killer and criminalistics aspects of its use
in science and practice.
Keywords: Serial crimes, serial murders, serial killer, killing two or more people, a similar motivation, the same type of
victims, modus operandi, signature, repeatedly, with extreme atrocity.
„Iraționalitatea unui lucru nu este un
argument al inexistenței sale, ci o condiție a sa”
(Friedrich Nietzsche)
Unul dintre cele mai dificile domenii de activitate a or- uni să fie conexate într-o singură procedură, temei juridic
ganelor de urmărire penală este lupta cu omorurile în servind prevederile art. 42 alin.(3) și art.2791 din CPP.
serie, săvârșite, în special, cu tentă sexuală. Specificul
Pentru a stabili existența unui ucigaș în serie (serial
infracțiunilor date limitează posibilitatea utilizării me-
murder), urmează a fi descoperit link-ul, interconexiu-
todicilor tradiționale pentru identificarea, descoperi-
nea între două sau mai multe omoruri pentru ca în cele
rea și anchetarea eficientă a acestora.190
din urmă să fie atribuite unei serii, însă pentru aceasta
Astfel, activitatea productivă de investigare a omoruri- urmează a fi luate în considerare trei elemente de bază:
lor în serie este determinată, în mare parte, de a identifi- 1) modul de operare;
ca cu celeritate acele semne caracteristice seriei, pentru 2) ritualul;
ca în consecință toate cauzele penale pe astfel de infracți- 3) semnătura.

* s.popa@procuratura.md
190 О.А. Логунова, Применение знаний о личности и поведении
серийных сексуальных убийц в правоохранительной деятельности
(обзор зарубежного и отечественного опыта), Электронный журнал
„Психологическая наука и образование”, nr.1, 2011, pag.1
În literatura românească, sorgintea teoriei „modus ope-
randi” aplicabilă inclusiv identificării și descoperirii
omorurilor în serie, considerăm că se datorează prepon-
derent activității Dr. Constantin Țurai, acesta mențio-
79
nând că descoperirea autorilor necunoscuți, prin identi- Analizând comportamentul criminal al ucigașilor în
ficarea modului caracteristic în care au operat, implică serie, Douglas J. și Munn C., au delimitat modul de
compararea modului caracteristic de a opera al autoru- operare (modus operandi) al acestora și așa-zisa sem-
lui cunoscut, cu modul în care o operațiune criminală, nătură (signature), indicând că modul de operare este
rămasă cu autori necunoscuți, a fost săvîrșită.191 latura operațională a activității infracționale, necesară
Astfel, cunoaşterea modului caracteristic de a opera al pentru atingerea scopului criminal, și componentele ei
infractorilor, în cadrul fiecărei specialităţi, presupune un dinamică și adaptivă. La rândul său, semnătura reflectă
examen amănunţit al activităţii trecute a infractorului partea de individualizare și gândire logică a comporta-
respectiv şi o definire ştiinţifică a modului caracteristic mentului infracțional, fiind mai stabilă în timp, echili-
de a opera, rezultând din însuşi felul în care infractorul brată din punct de vedere a situației și nu este necesară
în cauză obişnuieşte să săvârşească opera­ţiunile. Pentru pentru atingerea scopului criminal. Semnătura, indi-
aceasta, este nevoie de un studiu amănunţit asupra fie- când la dinamica proceselor cognitive și emoționale, ce
cărei specialităţi criminale în parte şi asupra fiecăruia stau la baza motivelor comportamentului ucigașului,
dintre infractorii acestei specialităţi, în particular.192 indirect reprezintă reflecția personalității sale, a mo-
dului de viață și experienței sexuale.195
Un alt autor român statuează, că modul de operare este
acel complex de activităţi, deprinderi şi procedee folosi- Astfel, R. Keppel consideră că metodele de determina-
te, ce caracterizează activitatea unui infractor înainte, în re a modului de operare (crime scene analysis) şi a sem-
timpul şi după comiterea unei infracţiuni intenţionate.193 năturii comportamentale (offender signature) constituie
un proces unitar, proces denumit de autor „crime sce-
Cu privire la utilitatea deosebită a cunoaşterii modului ne assessment” (evaluarea locului săvîrșirii infracțiu-
de operare în procesul identificării infractorilor, deşi în nii) şi în cadrul căruia etapa cea mai importantă este
practica criminalistică există păreri contrarii, care merg stabilirea „semnăturii” autorului (signature analysis).
uneori până la afirmaţii exagerate (că, în prezent, acest Aspectele de „semnătură” ar trebui înţelese ca acele
element de orientare are o valoare cu totul relativă, unii comportamente manifestate de autor, spaţio-temporal
infractori schimbându-şi cu uşurinţă metodele de acţiu- excedând nevoile stricte în înfăptuirea infracţiunii, cum
ne) – subliniem, că din punct de vedere psihologic, ar fi incendierea, înjunghierea nejustificată a victimei,
acesta trebuie considerat în continuare ca un instru- aranjarea locului faptei etc. Această amprentă psiho-
ment practic de lucru în procesul cercetărilor. El repre- comportamentală, cum mai este ea denumită, este cea
zintă un fel de marcă a comportamentului infractori- care ajută investigatorii şi profiler-ul să facă legătura
lor, chiar şi în situaţiile în care aceştia îşi modifică mai între faptele aceluiaşi autor.196
mult sau mai puţin metodele de operare, întrucât, de
regulă, această schimbare nu acţionează asupra tuturor Abordare similară cu cea a autorilor americani găsim și
elementelor modului de operare. în literatura rusă, autorul menționînd că odată cu trece-
rea timpului și în dependență de circumstanțe, modul
Modul de operare priveşte activităţile infracţionale din de operare ar putea să sufere anumite modificări (unii
momentul în care începe executarea acţiunii, care for- ucigași în serie schimbîndu-și cu ușurință metodele de
mează latura obiectivă a infracţiunii, şi se sfârşeşte în acțiune), ceea ce ar duce la pierderea calităților crimi-
momentul în care acţiunea a fost dusă până la capăt, nalistice de detectare eficace a infracțiunilor în serie.197
deci atunci când acţiunea s-a executat în întregime.194
Dr. Viorel Vasile subliniază, că pentru a stabili existen-
În derularea omorurilor în serie ritualul reprezintă ţa unui criminal în serie, trebuie realizată conexiunea
comportamentele, care exced metodele şi mijloacele între o crimă şi alta. Când încercăm să descoperim
necesare comiterii infracţiunii. Prin definiţie, ritualul
link-ul între două sau mai multe crime, mobilul joacă
infracţional poate fi privit ca un genom al semnăturii,
un rol important. Acesta nu ar trebui să fie singurul
denumit deseori semnătură ritualică. Este, în mod fun-
criteriu utilizat, mai ales atunci când avem de-a face cu
damental, un comportament neobişnuit al autorului,
criminali în serie, care îşi schimbă modul de operare, ci
comportament dictat de natura şi viaţa sa intrapsihică.
trebuie avută în vedere semnătura, care rămâne ace-
Aceste comportamente ritualice îşi pot avea izvorul, de eaşi, indiferent dacă între prima infracţiune şi celelalte
cele mai multe ori, în nevoile de natură psiho-sexuală, au trecut mai mulţi ani. „Semnătura” trebuie să fie de
nevoi ce sunt critice în împlinirea emoţională a autoru- interes pentru anchetatori chiar mai mult decât asemă-
lui. De asemenea, rădăcinile pot fi depistate şi în fante- nările între victime, atunci când încearcă să descopere
ziile, ce implică adeseori comportamente parafiliace. legătura între crimele infractorilor de serie. „Semnătu-
ra” s-ar putea descrie ca fiind ceea ce a făcut un crimi-
191 Țurai C., Elemente de criminalistică și tehnică criminală, București,
1974, pag.302 195 О.А. Логунова, Op cit., pag.5
192 Țurai C., Opera citată, pag.287 196 R. Keppel, Serial Offenders: Linking Cases by Modus Operandi and
193 Poenaru I., Prezent și perspectivă în știința criminalistică, 1979, pag.229 Signature, 2005, pag.605-614
194 Viorel Vasile, Investigarea crimelor și criminalilor în serie, Editura 197 Образцов В.А., Богомолова С.Н., Криминалистическая
MAI, București, 2013, pag.71 психология, Юнити-Дана, Закон и право, 2002, pag.91

80
nal, ce acte a comis care au fost inutile pentru a ucide
victima, cum ar fi tortura, mutilarea, violul etc., acte ce
reprezintă o parte a mărcii sale psihologice, ceva ce nu
trebuia să facă, în mod necesar. Autorul dat reliefează
privitor la semnătură, că aceasta poate fi ceea ce este rar
sau neobișnuit și că atunci când într-o crimă descope-
rim ceva neobișnuit, iar acest lucru s-a întîlnit repetat
într-o altă crimă, rezultă că avem de-a face cu un cri-
minal unic. De exemplu, în cazul în care criminalul a
bătut cu sălbăticie victima mai mult decât era nevoie să
o omoare şi a violat-o cu un cilindru de oţel, apoi în
mod intenţionat a lăsat-o într-o poziţie vulnerabilă şi
degradantă, se poate considera că acest lucru este neo-
bişnuit. Dacă descoperi o altă crimă în care criminalul a
acţionat în acelaşi mod, deşi unele detalii se pot schimba,
cele două crime au, cu siguranţă, acelaşi autor.
La faţa locului „semnătura” unui criminal este uneori
evidentă. Acesta dă dovadă de o atitudine meticuloasă
în poziţionarea (aşezarea) într-un anumit fel şi într-un
loc special a cadavrului. Unii criminali leagă victima
într-un mod precis şi complicat, lovesc frenetic şi mul-
tiplu victima până la producerea decesului, uneori chiar
şi după moartea sa. O altă „semnătură” a criminalului es­
te şi aceea, că înjunghie victima în mod repetat şi într-o
anumită zonă a corpului. Într-o serie de crime, numai
anchetatorii cu experienţă pot recunoaşte elementele
comune şi schimbările de la locul faptelor, chiar înainte
de a şti cine este victima. Ei pot găsi „semnătura” crimi-
nalului, care este prezentă în fiecare omucidere. Aceasta
este înrădăcinată în natura profundă a criminalului şi
de aceea el o rescrie şi o repetă în fiecare crimă. Anche-
tatorii, care știu cum să caute şi să găsească „semnătura”
unui ucigaş, să înţeleagă ce înseamnă aceasta, vor reuşi
mult mai des să rezolve cazurile de crime în serie, spre
deosebire de colegii lor care privesc piesele cazurilor
fără să gândească analitic, spune Dr. Viorel Vasile.198
Pentru a face distincția dintre modul de operare, ritual
și semnătura infracțională, ar fi bine să menționăm, că
modus operandi este felul, în care acționează ucigașul
în serie, pe cînd ritualul – parte componentă indispen-
sabilă a semnăturii, reprezintă semne ale unor fantezii
sau nevoi psihologice ale ucigașului în serie, dictat de
un comportament neobișnuit pentru cei din jur, dar nu
și pentru ucigaș, căruia îi suplinește nevoia de împlini-
re emoțională. Tot aici se interferează și semnătura, ce
reprezintă o combinație de comportamente, ab origine,
lipsite de sens, dar cu încărcătură emoțională puternică
pentru ucigaș, or deși semnătura nu este necesară pen-
tru săvârșirea cu succes a infracțiunii, totuși aceasta
este motivul pentru care autorul alege acea faptă parti-
culară în acel loc.
După Dr.Viorel Vasile, modus operandi este felul, în ca-
re acţionează criminalii; astfel, unii acţionează doar pe
198 Viorel Vasile, Investigarea crimelor și criminalilor în serie, Editura
MAI, București, 2013, pag.79-80
timp de noapte, unii aşteaptă în maşina lor o victimă
specială, alţii intră în case prin fereastră etc. Acesta de-
pinde de tipul de victimă (bărbat, femeie, copil, student,
adult, prostituată brunetă, persoană de culoare), de lo-
cul şi ora la care a fost comisă infracţiunea (casă, maşină,
vehicul, parc public, autostradă), de uneltele sau echipa-
mentele folosite (frânghie, cuţite, ciocan, substanţe infla-
mabile), de modul în care a fost abordată victima. Modus
operandi nu este cel mai important aspect în investiga-
rea unui omor. În multe cazuri, anchetatorii sunt atât
de îngrijoraţi de modificările modului de operare, chiar
şi dacă este minor de la o infracţiune la alta, şi cred că
actul agresiv este al altei persoane decât al unui agresor în
serie, chiar dacă există asemănări izbitoare între crime.199
Prin urmare, ar fi cazul să reiterăm o dată în plus, că
modul de operare ar putea să sufere anumite mutații,
acesta fiind mai vulnerabil raportat la scurgerea tim-
pului și intervenirea unor factori obiectivi și subiectivi
în viața ucigașilor în serie, pe când semnătura este acel
punct de reper caracteristic identificării și conexării
omorurilor într-o serie anume, or ucigașii păstrează
mereu semnătura, fie în timpul, fie după asasinarea
victimelor.
Putem conchide, că în sens larg, modul de operare re-
prezintă totalitatea acţiunilor desfăşurate de autorul
infracţiunii pentru a-şi asigura succesul faptei şi obţi-
nerea rezultatelor scontate, iar în sens restrâns, fiecare
mod de operare conţine, din punctul de vedere al auto-
rului, elemente ce implică asigurarea succesului şi a re-
alizării infracţiunii, precum și protejarea identităţii,
evitarea identificării şi a capturării infractorului.
Din punct de vedere metodic, semnătura comportamen-
tală poate fi înţeleasă mai uşor prin raportare la modus
operandi, care asigură succesul infracțiunii prin selec-
ţia victimei şi a locaţiei, modul de atac, folosirea forţei
sau a armelor, premeditarea, metodele de transport, bu-
nurile sustrase, prezenţa urmelor şi a mijloacelor materi-
ale de probă. Semnătura, la rîndul său, exprimă nevoile
emoţionale ale autorului infracțiunii, cum ar fi dispu-
nerea leziunilor, actele sexuale, metodele de control,
ritualuri, comportamentele verbale, obiectele – suvenir
sustrase, distrugerea probelor din câmpul infracţional,
„aranjarea” câmpului infracţional.200
În final, achiesăm poziției Dr. Douglas J., care mențio-
nează că modus operandi înseamnă ceea ce este nece-
sar pentru a comite o crimă, în timp ce semnătura re-
prezintă ceea ce nu este necesar pentru a comite o
crimă, dar psihologic este important pentru criminal.201
199 Viorel Vasile, Investigarea crimelor și criminalilor în serie, Editura
MAI, București, 2013, pag.81
200 resursă internet
201 Douglas J., The Anatomy of Motive, Pocket, 2000, pag. 25
81