Luminița Goraş-1801

1.Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

2. Răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare.
3. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea construcției; căderii sau scurgerii din
construcție
Răspuns:
1.Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.
Comitentul răspunde de prejudiciu cauzat cu vinovăție de prepusul său în funcțiile care e
sau încredințat .
Totodată comitentul conservă dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate
exonera dacă va dovedi că se conformat întocmai a instrucțiunilor comitentului.
Fundamentul juridic al răspunderii comitentului se întemeiază pe ideea risc -profit .În fond
orice comitent urmărește prin activitatea ,sa obținerea unui profit, prepusul fiind antrenat
anume la realizarea lui .
Cel care culege beneficiile muncii prepusului său trebuie să suporte și consecințele activității
acestuia.
Prepusul îndeplinind funcțiile încredințate apare în calitate de reprezentant legal al
comitentului.
Conform art.2005" Comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție de prepusul să îni
funcțiile care i s-au încredințat.
Condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului
Deci comitentul nu răspunde pentru propria fată ci pentru fapta altuia ,pentru aceasta
persoana prepusului trebuie să întrunească condițiile generale ale răspunderii civile
delictuale si anume:
1.Să fie fapta ilicita a prepusului
2.Existența unui prejudiciu
3.Raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu
4.Culpa prepusului
Pe lângă aceste conditii generale ale raspunderii comitentului,este necesar să îndeplinite
alte 2 conditii speciale:
1.existența unui raport de prepuşenie
2.săvârşirea faptei de către prepus în funcțiile încredințate.
Este important să existe un raport de prepuşenie în momentul săvârşirii faptei ilicite.Prin
acest raport de prepuşenie se înţelege situația, în care comitentul are dreptul de a da
ordine,dispoziții şi instrucţiuni prepusului în vederea îndeplinirea unor funcți sau activității pe
care executantul se obligă să le realizeze pentru comitent.
Iar pentru angajarea răspunderii comitentului este important ca raportul de subordonare să
existe la momentul săvârșirii de către executant a faptei prejudiciabile.
În acest caz reiese că comitentul va repara prejudiciul chiar dacă, în momentul depunerii
cererii de către persoana vătămată sau al examinării cauzei de către instanța de judecată,
autorul prejudiciului încetat să fie prepusul său.
Raportul de subordonare nu se naște de regulă în baza unor contracte civile pot exista și
excepții ca în cazul contractului de mandat.
Nu este necesar ca raportul de prepuşenie să aibă un caracter oneros .Consider că raportul
de prepuşenie presupune neapărat o subordonare social economică a prepusului față de
comitent .Esența raportului de prepuşenie o constituie pe de o parte activitate comitentului
de a direcționa ,supraveghea și controla pe prepus, iar pe de altă parte ,activitate prepusului,
care acceptă să facă ceva altuia ,sub directa supraveghere și directul control al acestuia
,trebuie să existe o autoritate și o subordonare în baza unei convenții între părți.
O altă condiție indispensabilă pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta
prepusului este fapta ilicita săvârșită în funcțiile care i s-au încredințat prepusului, reieșind
din aceste prevederi răspunderea va opera numai atunci când fapta ilicita a fost săvârșită în
limitele funcției încredințate.
Prejudiciul se consideră cauzat de către prepus în cadrul funcțiilor încredințate de comitent
,dacă prepusul a acționat atunci când a săvârșit fapta prejudiciabilă în interesul comitentului
în limitele funcțiilor și însărcinărilor încredințate și cu respectarea instrucțiunilor și ordinelor
date de comitent. Dacă este întrunită această condiție,se exclude dreptul de regres al
comitentului împotriva prepusului, sau pentru a exclude regresul prepusul trebuie să probeze
faptul că deși a cauzat prejudiciul sau conformat întocmai instrucțiunile date de comitent iar
acesta nu va răspunde pentru prejudiciul cauzat de către executant prin faptele care nu au
nicio legătură cu funcția încredințată, chiar dacă ele au fost săvârșite în timpul exercitării
aceste funcții ,răspunderea va exista și în cazul în care prepusul a depășit limitele funcției
sale acționând în interes propriu.
Efectele răspunderii comitentului deci pentru recuperarea pagubei victima beneficiază de un
dreptul de opțiune ,în sensul că poate să se îndrepte fie numai impotriva prepusului ,fie
numai împotriva comitentului ,fie impotriva atâta prepusului cât și a comitentului, doar că
temeiul răspunderii fiecăruia ,în aceast din urmă caz, este diferit, fiecare comitent va
răspunde cu prepusul său în funcție de interprinderea culpei lui. După ce a despăgubit
victima comitentul are acțiune în regres împotriva prepusului. Aceasta trebuie să suporte
singur consecințele faptei sale ilicite.Prepusul nu se va putea apărea în acțiunea în regres
decât dacă va dovedi că s-a conformat întocmai a instrucțiunilor comitentului. În situația în
care fapta este produsă de mai mulți prepuşi ai aceluiași comitent ,răspunderea solidară a
prepusilor se va menține. Atunci când prepuşii unor comitenți produc prejudiciu unui terț,
comitentul care a efectuat în general plata nu are acțiune în regres împotriva celorlalți
comitenţi.
2. Răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare​.
Prejudiciul cauzat persoane fizice prin condamnare ilegală ,atragere ilegală
,răspundere penală ,aplicare ilegală măsurii preventive sub forma arestului preventiv
,sau sub formă declarație scrise de a nu părăsi localitatea prin aplicare ilegală
arestului în calitate de sancțiune contravențională ,a muncii neremunerate în folosul
comunității, se repară de către stat integral ,indiferent de vinovăție a persoanelor de
răspundere ale organelor de urmărire penală,ale procuraturii sau ale instanțelor de
judecată.
Statul se exonerează de răspundere în cazul în care persoana vătămată a contribuit
intenționat și benevol la producerea prejudiciului prin autodenunț.
Conform Constituției Republicii Moldova art.53 alin.2 "Statul răspunde patrimonial
potrivit legii prin prejudiciile cauzate primii erorile săvârșite în procesele penale de
către organele de anchetă și stă în cele de judecată.
Răspunderea civilă delictuală specială a statului este obiectivă fără vinovăție , ea se
explică și se întemeiază pe obligația de garanție în sarcina statului ,această formă de
răspundere prespune acțiuni în despăgubiri, formulată de parte vătămată
desăvârșirea erorii judiciare împotriva statului dar și o a două acțiune este cea statului
împotriva persoanei care ocupă funcția prevăzută de lege,acțiune care este
subsecventa celei în despagubiri.
Debitor în cadrul obligației de reparare a prejudiciului cauzat prin erori judiciare și de
anchetă este statul.
Statul se exonerează de răspundere în cazul persoanei vătămate care a contribuit
intenționat și benevolă la producerea prejudiciului prin autodenunț.
Pentru a exclude dreptul la repararea prejudiciului autodenunțul trebuie să
întrunească următoarele condiții:
1. să fie în intenționat
2.să fie benevol
Condițiile răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de
anchetă sunt următoarele: fapta ilicita a persoanelor din organele de urmărire penală,
din procuratură sau din instanțele judecătorești ,constând în eroare judiciară sub
formă de: condamnare ilegala, atragere ilegală la răspundere penală, aplicarea
ilegală a măsurilor preventive sub forma arestului preventiv, orice forma declarației
scrise de nu a părăsi localitatea ,aplicare ilegală a arestului în calitate de sancțiune
contravențională, muncă neremunerată în folosul comunității ,ridicare ilegală
documentelor, a banilor, a ștampilelor precum și blocarea conturilor bancare,
efectuarea ilegală în cazul urmăririi penale ori a judecării cauzei penale a percheziției
,ridicării ,a sechestrării averii etc
Angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare se face în
baza actului de reabilitare.
Efectele răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori ,apare în momentul
adoptării actului de reabilitare.
Organul care a adoptat actul de reabilitare este obligat să remită persoanei vătămate
un aviz scris prin care i se comunică dreptul la repararea prejudiciului și se explică
procedura de exercitare a acestui drept.
3.Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea construcției; căderii sau
scurgerii din construcție
Conform art.2015” Proprietarul este obligat să repare prejudiciul cauzat prin surpare,
în întregime sau a unei părți, a construcției când supraparea este rezultatul lipsei de
întreținere corespunzătoare sau al unui viciu de construcție. Iar persoana care s-a
obligat prin contract față de proprietar să întrețină construcție sau care este obligată
să o întrețină în stare corespunzătoare în temeiul dreptului de folosință ce i s-a
răspunde solidar cu proprietarul pentru prejudiciul cauzat în urma surpării construcției
a unei părți a ei.
Persoanele responsabile care au și calitate de debitor Sunt proprietarul construcției și
persoana care s-a obligat prin contract față de proprietar să întrețină construcție în
temeiul dreptului de folosință. Prin construcție se înțelege orice construcție edificată
prin combinarea unor materiale care prin încorporarea lor directă sau indirectă devine
un imobil prin natura sa.
Construcții în acest sens sunt canalizările de gaz sau electricitate înglobate într-o
clădire.
Prin surpare se înțelege dărâmarea completă sau parțială a construcției .Surpare se
poate produce datorită propriei greutăți ,a greutății oamenilor, sau a greutății
bunurilor aflate în interiorul construcției sau datorită acțiunii forțelor naturale,
constând în materialului din construcție.Nu este surpare dărâmarea voluntară și nici
cea provocată incendiu.
Condițiile răspunderii pentru prejudiciul cauzat prin surparea construcției:
Victima va trebui În primul rând să facă dovada elementelor generale ale răspunderii
și anume a faptei surpări construcției, prejudiciului a raportului de cauzalitate între
ruina construcției și paguba, vinovăția persoane.
Prejudiciul cauzat prin fapte ilicite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile
expres prevazute de lege.
Proprietarul va putea fi exonerat de răspundere dacă faci o dovadă a forței majore,
faptei victimei, fapte unui terț .Cazul fortuit înlătură răspunderea proprietarului.
Răspunderea căderii sau scurgerii din construcție
Conform art.2016"Dacă prejudiciul se produs prin faptul că din construcție a căzut ori
a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesie această, regulă nu
se aplică în cazul în care prejudiciul sa produs prin forță majoră ori din vina celui
prejudiciat.
Persoana responsabilă pentru prejudiciul cauzat prin scăderea sau scurgere din
construcție îi revine posesorul ei. Posesori au construcției este proprietarul un alt
titular al unui drept real sau de creanță.
Condițiile răspunderii în cazul căderii sau scurgerii din construcție este necesar de
asemenea să fie întrunite condițiile generale de răspundere delictuală: fapta ilicita a
căderii sau a scurgerii din construcție, raportul de cauzalitate între prejudiciu și fapta
ilicită, culpă posesorului construcție respective. Prejudiciul cauzat prin fapte ilicite sau
fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevazute de lege.
Însă legea nu prevede expres faptul că răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin
cădere sau scurgere din construcție se antrenează în lipsa vinovăției.
Efectele răspunderii în cazul căderii sau scurgerii din construcție
Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin cădere sau scurgere din construcții este
una obiectivă angajăndu-se indiferent de vinovăția posesorul construcției.
Posesorul nu poate înlătura răspunderea dovedind că a luat toate măsurile pentru
evitarea căderii sau scurgerii din construcție. Posesorul se poate exonera de
răspundere probând existența unor cauze străine care a adus la producerea
prejudiciului și anume :forța majoră, sau vina persoanei prejudiciate.