10.

MĂSURAREA CANTITĂŢII ŞI DEBITULUI DE COMBUSTIBIL LA

BORDUL AERONAVELOR

Măsurarea cantităţii şi a debitului de combustibil la bord este necesară pentru a asigura

securitatea zborului. Aparatele care măsoară cantităţile de combustibil se numesc litrometre, iar
cele care măsoară debitul de combustibil debitmetre.

10.1. METODE DE MĂSURARE A CANTITĂŢII ŞI DEBITULUI DE

COMBUSTIBIL

Deoarece nu există metode de măsurare directe a volumului de combustibil, se folosesc

metode indirecte de măsurare, bazate pe dependenţa acestui parametru de un alt parametru uşor
de măsurat. Astfel de parametrii pot fi:

Page 1 of 26
– nivelul lichidului din rezervoare, caz în care aparatul de măsură se mai numeşte şi
nivelmetru. → litrometrele electromecanice cu flotor şi electrice capacitive.
– presiunea exercitată de coloana de lichid (metoda hidrostatică) se bazează pe
dependenţa presiunii hidrostatice p a combustibilului pe fundul rezervorului de nivel h
al acestuia , adică p = γh.

Metode indirecte pentru măsurare:

– metoda volumetrică (de viteză) se bazează pe dependenţa vitezei de rotaţie a unei

turbine cu palete introdusă axial în conductă, de viteza de curgere a fluidului prin acea
conductă;
– metoda presiunilor (secţiune variabilă) se bazează pe dependenţa variaţiei de presiune
a unui fluid care curge cu o anumită viteză printr-un ajutaj care îşi micşorează
secţiunea şi viteza fluidului;
– metoda calorică – face legătura între diferenţa de căldură între două puncte pe care o
manifestă un fluid încălzit şi viteza de curgere a acestui fluid.

Page 2 of 26
10.2. LITROMETRE ELECTROMECANICE CU FLOTOR

6 N S 5

S N

4
3
2 1

Schema constructivă a transmiţătoarelor cu flotor

1 – flotor; 2 – angrenaj cu roţi conice; 3,4 – cuplaj magnetic cu magneţi
permanenţi; 5 – potenţiometru; 6 – capac diamagnetic.

Page 3 of 26
Litrometrele electromecanice cu flotor se pot realiza în mai multe variante constructive:
– cu transmisie directă, trebuie avut grijă la etanşeitatea rezervorului;
– cu transmisie indirectă (Fig.); transmisia se face printr-un cuplaj magnetic,
ermetizarea rezervorului asigurându-se cu un capac din
material nemagnetic 6 (aluminiu).
Litrometrul cu flotor cu transmisie indirectă.
r3

r1 r2
r1 Rc R3
R2 R4 R3 +
rs − Rc
− + Rc
R1 rs
r2 r3 r4
Rc
R1 R2

r4
Scheme electrice specifice litrometrelor electromecanice cu flotor folosite la bord
Page 4 of 26
 Aparatul este constituit dintr-un transmiţător cu flotor şi potenţiometru conectat într-o
schemă de măsurare cu logometru. Ca în toate schemele folosite în aparatele de bord şi aceasta
trebuie să fie compensată cu temperatura. Pentru aceasta se aleg rezistoarele r1, r2, r3, r4, rs, R1,
R2 şi R4 cu coeficient de variaţie cu temperatura nul (manganină sau constantan, de exemplu),
iar R3 din sârmă de cupru normală, deci îşi modifică valoarea funcţie de temperatură. Pentru a
vedea care sunt condiţiile de compensare cu temperatura, se calculează raportul curenţilor prin
cele două cadre, presupunând că r1 = r2 = r, obţinându-se:

 Rc  ' (∆ R + ∆ r ) + R
1 + (R 2 + r3 ) + R3 c
I1  r  r R
= = e2 , (1.)
I2  Rc  ' (∆ R + ∆ r ) + R Re 1
1 + (R 1 + r4 ) − R3 c
 r  r

R1 rs R r
unde s-au folosit notaţiile: R 1' = , R '2 = 2 s , ∆ R = R2 − R1 , ∆ r = r3 − r4 , R= =R1 +R2.
R + rs R + rs

Page 5 of 26
 Din expresia (1.) se observă că numărătorul notat cu Re2 şi numitorul Re1 sunt funcţie de
temperatura mediului ambiant prin rezistoarele Rc şi R3, care sunt fabricate din cupru.

Considerând variaţia de temperatură ∆T se poate scrie:

Rc = Rc0(1 + α∆T); R3 = R30(1 + α∆T), (2.)

ceea ce va duce la variaţia rezistenţelor Re1 şi Re2 sub forma:

Re1 = 1 + c 0 (R 1' + r4 ) − R 30

 R  (∆ R + ∆ r ) + R +  Rc 0 (R ' + r ) − R 30 (∆ R + ∆ r ) + R α∆T =
 r  r
co  r 1 4
r
co 

= R e10 + ∆Re1 ;

Re 2 = 1 + c 0 (R '2 + r3 ) − R 30
 R  (∆ R + ∆ r ) + R +  Rc0 (R ' + r ) + R 30 (∆ R + ∆ r ) + R α∆T =
 r  r
co  r 2 3
r
co 

= R e 20 + ∆Re 2 .
(3.)

Astfel raportul curenţilor din cele două cadre ale logometrului devin:
Page 6 of 26
 ∆Re 2
1+
I 1 Re 20 + ∆Re 2 Re 20 Re 2 0
= = ⋅ . (4.)
I 2 Re 10 + ∆Re 1 Re 10 ∆Re 1
1+
Re 10
Pentru a fi independentă de temperatură, cele două variaţii de rezistenţă ∆Re1 şi ∆Re2,
∆R e 2 ∆R e1 R e 20 ∆R e 2
trebuie să îndeplinească = ⇒ = , rezultând:
R e 20 R e10 R e10 ∆R e1

R30  r R 
Rc 0 =  r3 + r4 + s ; R = R1 + R2 . (5.)
r  rs + R 

Pentru îndeplinirea condiţiei (5.) se aleg convenabil rezistenţele r3, r4, r şi R30. Dacă se
consideră că rs → ∞, condiţia de compensare devine:

R30
Rc 0 = (r3 + r4 + R ). (6.)
r

Page 7 of 26
 Dacă la bord există mai multe rezervoare şi se doreşte să se cunoască suma cantităţilor
de combustibil, se plasează în fiecare rezervor câte un transmiţător, iar potenţiometrele se
conectează în serie (Fig.).

rs r1 r2
R3
+
− Rc Rc
r3

R1 R2 R3
Schema litrometrului totalizator
Aparatul poate fi prevăzut cu un comutator care permite comutarea indicatorului, astfel încât să
indice pe rând cantităţile de combustibil din fiecare rezervor, precum şi cantitatea totală.

Page 8 of 26
10.2.1. CARACTERISTICA STATICĂ A LITROMETRULUI
ELECTROMECANIC

Fie v volumul lichidului din rezervor şi ϕ unghiul de rotaţie al acului indicator,

caracteristica aparatului fiind:

ϕ = ϕ (v)
iar sensibilitatea:
dϕ
S=
dv

În general, caracteristica litrometrului nu este liniară, fiind necesare măsuri

speciale pentru a o liniariza. Se consideră schema structurală din Fig. 10.4, care este
I1
v h R I2 ϕ
1 2 3 4

Schema structurală a litrometrului

1 – rezervorul; 2 – potenţiometrul; 3 – schema de măsură; 4 – indicatorul logometric;
Page 9 of 26
formată din:

1 ) caracteristica rezervorului – h = h(v) – care exprimă legătura dintre volumul

rezervorului şi nivelul combustibilului din el. Sensibilitatea rezervorului este:

dh
S1 = .
dv

2 ) caracteristica potenţiometrului funcţional – R = R(h) – exprimă legătura dintre

rezistenţă şi nivelul combustibilului. Sensibilitatea traductorului rezistiv este:

dR
S2 = .
dh

I1 I
3 ) caracteristica punţii de măsură – = 1 (R) – exprimă legătura dintre
I2 I2
raportul curenţilor prin cadrele logometrului şi rezistenţa traductorului
potenţiometric rezistiv. Sensibilitatea acestui bloc este:

Page 10 of 26
 I 
d 1 
S3 =  2  .
I
dR
I1
4 ) caracteristica aparatului de măsură (logometrul) – ϕ = ϕ ( ) – exprimă
I2
legătura dintre unghiul de citire a cantităţii de combustibil şi raportul curenţilor
din cadrele logometrului. Sensibilitatea aparatului de măsură este:

dϕ
S5 = .
 I1 
d 
 I2 

Sensibilitatea totală a litrometrului mecanic cu flotor este produsul sensibilităţilor celor

patru componente:
4
dϕ
S = ∏ Si =
i =1 dv
Page 11 of 26
 Cea mai accentuată neliniaritate o introduce ecuaţia de nivel h = h(v) a rezervoarelor
datorită formei complicate a rezervoarelor de combustibil de la bordul aeronavelor. De
I I
asemenea sunt neliniare şi funcţiile R = R(h) şi 1 = 1 (R).
I2 I2
Din considerente geometrice şi de gabarit se cumosc caracteristicile h = h(v),
I I I
R=R(h) şi 1 = 1 (R) trebuie să se determine caracteristica ϕ = ϕ ( 1 ) astfel încât
I2 I2 I2
caracteristica litrometrului ϕ = ϕ (v) să fie liniară.
Cu metoda grafo-analitică se trasează grafic cele trei caracteristici h = h(v), R=R(h),
I1 I
= 1(R) (Figură). Practic se construieşte graficul h = h(v) şi R=R(h) din care se obţine
I2 I2
I I I
variaţia R = f (v). Cu aceasta şi cu graficul 1 = 1 (R) se obţine graficul 1 = g(v). În final,
I2 I2 I2
I I
din graficul 1 = g(v) şi caracteristica impusă a scării ϕ = ϕ (v) se obţine ϕ = f ( 1 ), adică
I2 I2
caracteristica logometrului. Practic, acest lucru se face modificând forma pieselor polare sau a
magnetului permanent mobil utilizat în indicatorul logometric.
Page 12 of 26
 h R
R(h) I1
h(v) (R) R =f (v)
I2

R v I1 v
I2
R ⇒R =f (v) I1
I2 I1
se impuneϕ (v) ⇒ =g(v)
ϕ I2
I1
⇒ϕ =f( )
I2
caracteristica logometrului

v I1
I1 I2
=g(v)
I2
I1
I2
Metoda analitică de calcul a caracteristicii litrometrului prin
determinarea caracteristicii logometrului
Page 13 of 26
 10.2.2. ERORILE LITROMETRELOR ELECTROMECANICE CU FLOTOR

Erorile principale ale litrometrelor electromecanice cu flotor sunt de două tipuri:

− erori metodice – provocate de înclinările aeronavei;
− datorate zborului accelerat;
− provocate de variaţia geometriei rezervoarelor;
− erori instrumentale provocate în general de influenţa temperaturii mediului ambiant
asupra componentelor electrice ale schemei de măsurare etc.
În general, erorile metodice nu se pot compensa şi prin urmare echipajul trebuie să
cunoască modul lor de manifestare şi să citească indicaţiile aparatului în zbor rectiliniu
orizontal şi uniform.
Erorile instrumentale de temperatură pot fi compensate total sau parţial.
Litrometrele cu flotor şi cu traductor potenţiometric rezistiv sunt imprecise şi au o
siguranţă mică în continuare.

Page 14 of 26
 10.3. LITROMETRE CAPACITIVE

ε0
Traductorul de nivel este un condensator special − un δ δ
condensator cilindric compus dintr-o armătură interioară şi

H
o armătură cilindrică exterioară (Fig.). Cilindrul interior
poate fi prevăzut cu un strat izolant protector. εr

x
Avantajul principal al acestor tipuri de litrometre este ρ2 ρ1

Traductorul capacitiv cilindric

Page 15 of 26
acela de a nu avea piese mobile. Astfel sunt eliminate, cel puţin parţial, erorile datorate
înclinării şi acceleraţiei prin montarea în acelaşi rezervor a două sau mai multe traductoare
legate în paralel.
Foarte important de specificat e că aceste tipuri de litrometre pot funcţiona numai dacă
sunt alimentate în curent alternativ.
Caracteristica C = f (h) se deduce considerând că traductorul este un condensator
cilindric cu două tronsoane: unul de lungime x, având ca dielectric stratul izolant de pe
electrodul interior (dacă există) şi combustibilul (cu permitivitatea relativă εr); celălalt de
lungime H – x având ca strat izolant aerul sau vaporii de combustibil, cu permitivitatea relativă
aproximativă εr = 1.
Capacitatea echivalentă se obţine considerând traductorul format din două condensatoare
de capacitate C (x) şi C (H – x) conectate în paralel.

Page 16 of 26
 2 πε r ε 0
Cx = x = Kε r x
ρ 2 int
ln
ρ1ext
(7.)
2 πε 0
C H −x = (H − x ) = K (H − x )
ρ 2 int
ln
ρ1ext
unde: ρ 2int= ρ 2 – δ şi ρ 1ext= ρ 1 + δ.
Se observă din (7.) că funcţiile de variaţie a capacităţilor sunt liniare cu nivelul de
combustibil x.
Capacitatea echivalentă a traductorului este:

2 πε 0
C e (x ) = C x (x ) + C H − x (x ) = [ε x − (H − x )] =
ρ 2 int r
ln
ρ1ext (8.)

= [(ε r + 1)x + H ]C 0 ,
not .

Page 17 of 26
 2 πε 0
unde cu C0 = (=K) s-a notat capacitatea specifică a condensatorului gol.
ρ2 int
ln
ρ1ext
Sensibilitatea acestui traductor în raport cu nivelul x al combustibilului se obţine
derivând pe (8.) în raport cu x:

d Ce (x ) 2 πε 0
S(x ) = = (ε + 1) = (ε r + 1)C0 . (9.)
dx ρ 2 int r
ln
ρ1ext

Relaţia (9.) arată că sensibilitatea traductorului scade cu creşterea raportului razei exterioare pe
ρ
cea interioară 2 int , motiv pentru care valoarea acestuia nu trebuie să fie prea mare. De regulă
ρ1ext
diferenţa între cele două raze, ρ2int – ρ2ext este cuprinsă între 1,5…6 mm. Pentru a mări
sensibilitatea traductorului capacitiv, acesta se realizează cu mai multe armături coaxiale (fie
numărul lor n), astfel încât capacitatea echivalentă a celor n condensatoare cilindrice legate în
paralel este:
Page 18 of 26
 Ce ( x ) = ∑ Ci ( x ) = 2 πε 0 [(ε r − 1)x + H ]∑
n n
1
. (10.)
i =1 i =1 ρi +1,int
ln
ρi,ext

Notând cu δ grosimea armăturilor şi considerând îndeplinită condiţia:

ρi +1,int ρi +1,ext − δ
= = m = const
ρi,ext ρi,int + δ

atunci relaţia (10.) devine:

n− 1
Ce ( x ) = 2 π ε 0 [(ε r − 1)x + H ]. (11.)
m

Din (11.) funcţia Ce(x) este liniară în raport cu mărimea de intrare x, iar capacitatea
1
iniţială Ce(0) este diferită de zero. Cum reactanţa capacitivă este egală cu X c = ,
ω Ce ( x )
Page 19 of 26
dependenţa ei cu x rezultă neliniară. Pentru a liniariza caracteristica Xc(x) a traductorului
capacitiv se pot utiliza armături prevăzute cu orificii distribuite (un număr impar de orificii pe
armăturile impare, număr par pe armăturile impare şi nu se practică orificii pe ultima şi prima
armătură), astfel încât în final capacitatea specifică a condensatorului cu orificii este:

n− 1 αx
C0* = 2 πε 0 (1 − α x ) ; αx = .
lnm 360 0

10.3.1. SCHEMELE CONSTRUCTIVE ALE LITROMETRELOR

CAPACITIVE

Funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească litrometrele cu traductor capacitiv sunt:

− măsurarea cantităţii de combustibil din rezervor sau grupuri de rezervoare
− comanda programului sau ordinii de consum a combustibilului din rezervoare
− semnalizarea optică a rezervei critice de combustibil
− semnalizarea unor defecţiuni ce apar în sistemul de alimentare cu combustibil.

Page 20 of 26
 Pentru a îndeplini aceste funcţiuni, litrometrele capacitive sunt formate din două părţi
componente: una pentru măsurare şi alta de comandă automată a ordinii de consum.

10.3.1.1. INSTALAŢIA DE MĂSURARE

F I
Ce
Ck
G A
E PC
Ic
Rb Me
T H
B Ie C
CT Cb
C’

A PM R1 C
BR
R2
R3 TA
D

∼115 V/400 Hz
Page 21 of 26
Schema de principiu a litrometrului capacitiv
PM – punte de măsură; PC – punte de compensare; I – indicator; ME – motor electric; BR – bloc de
redresare; A – amplificator; TA – transformator de alimentare; T – transformator de compensare;
 10.3.2. COMANDA AUTOMATĂ CICLICĂ A ORDINII DE CONSUM A
COMBUSTIBILULUI

Fuselajul avionului

CM 4
1 2 3
spre
motor
l1 l4
G1 G2 l2 l3 G3 G4

Schemă de calcul a centrajului avionului

G1l1 + G2l2 – G3l3 – G4l4 = 0 (12.)

care poate fi exprimată în funcţie de capacităţile Cxi ale traductoarelor plasate în rezervor:
Page 22 of 26
 Gi = k (Cxi – C0i ) (13.)

unde C0i este capacitatea traductorului respectiv când rezervorul este gol, iar k – este o
constantă de proporţionalitate. Prin urmare, condiţia (12.) devine:

Cx1l1 + Cx2l2 + K0 = Cx3l3 + Cx4l4 (14.)

unde K0 = C03l3 + C04l4 – C01l1 – C02l2 .

10.3.3. ERORILE LITROMETRELOR CAPACITIVE

Capacitatea traductorului litrometrelor este o funcţie de mai multe variabile, putând fi

exprimată în raport cu volumul V de combustibil sau cu masa M a acestuia, cu unghiurile de
ruliu şi de tangaj (γ şi θ), cu acceleraţia a:

C = Cv(V,θ,γ, a, ε 1) = CM(M,θ,γ, a, ε 1, ρ). (15.)

Page 23 of 26
 Variaţia parametrilor ce intră în expresia (15.) provoacă erori metodice în indicaţiile
aparatului. Dintre toţi aceşti parametrii, ne vom ocupa de erorile produse de variaţia
permitivităţii ε cu sortimentul petrolului şi cu temperatura acestuia. Exprimând variaţia lui Cv
funcţie de volum cu formula (8.), rezultă capacitatea traductorului litrometrului ca fiind:

Ce = C0 + Cv = C0 + kV(ε ) = C0 + kV[ε 0(1+α∆T)] = C0 + kV(ε 0 +∆ε ). (16.)

Eroarea absolută în acest caz este:

∂C e
∆C v = ∆ε = k V∆ε , (17.)
∂∆ε

iar eroarea relativă devine:

∆C v ∆ε
= , (18.)
Cv0 ε 0

Page 24 of 26
unde Cv0 şi ε 0 sunt valorile lui Ce şi ε la T = 20oC (∆T = 0). Cum ∆ε depinde de temperatură,
din (18.) se obţine eroarea:

∆C v α ∆T
= . (19.)
Cv0 ε0

Pentru sorturile uzuale de petrol folosite în aviaţie α ≅ −0,0007 grd – 1 şi variaţii de

temperaturi între – 60oC… 60oC, eroarea traductorului este cuprinsă între –5 …+11%.

Pentru exprimarea masică a cantităţii de combustibil, capacitatea echivalentă a

traductorului echivalent este:
M
C 'e = C 0 + C M = C 0 + k (ε ), (20)
ρ

cu eroarea absolută:
∂C 'e ∂C 'e M ∆ρ
∆C M = ∆ε + ∆ ρ = k ∆ε − k Mε 0 2 (21)
∂ε ∂ρ ρ0 ρ
Page 25 of 26
şi eroarea relativă:

∆C M ∆ε ∆ ρ
= − . (22)
C e' 0 ε0 ρ

∆ε ∆ρ
Pentru petrolul de aviaţie se poate considera că ε depinde numai de ρ, = 0,7 ,
ε0 ρ
astfel încât relaţia (10.23.) devine:

∆C M ∆ε
≅ 0, 6 . (23)
C 'e 0 ε0
Dacă se compară (18) cu (23), se poate trage concluzia că eroarea metodică la
etalonarea masică a litrometrului este de aproximativ două ori mai mică decât la etalonarea în
unităţi de volum, ceea ce justifică existenţa la bord a litrometrelor gradate în unităţi masice.
De asemenea, trebuie menţionat că erorile instrumentale ale litrometrelor capacitive sunt
neglijabile în raport cu cele metodice.

Page 26 of 26