ERGONOMIE

(2hC + 1hP + 1hL)

ERGONOMIA= Disciplină care se ocupă cu studiul condițiilor de muncă în vederea realizării unei
adaptări optime a omului la acestea= ştiinţă care a evoluat şi evoluează în același timp cu dinamica
lumii în care trăim
ERGONOMIA
= mai mult decât o “etichetă” aplicată produselor
= un proces de analiză şi de transformare a
muncii
= importantă în domeniul prevenirii riscurilor

Ergonomistul = Ocupatia a fost introdusa prin Ordinul

198/1.938/2017 al MMJS/INS pentru modificarea COR.
Nivelul de studii - 4 (studii superioare
Ergonomistul = specialist în ergonomie
Ergonomistul încearcă să interpreteze datele legate
de ergonomia situațiilor de lucru și să propună
recomandări pentru a îmbunătăți proiectarea și
dezvoltarea situației analizate.
ERGONOMIST
Ergonomiștii s-au ocupat în principal de
dimensiunea fizică, normativă a ergonomiei,
acordând atenție astfel în principal datelor
antropometrice, biomecanice, eforturilor sau chiar
posturilor operatorilor în timpul analizelor efectuate,
ignorând adesea dimensiunile
cognitive și organizaționale ale sarcinilor
îndeplinite de aceștia, dimensiuni care sunt
totuși considerate fundamentale în definiția
dată de ergonomie de către Asociația
Internațională de Ergonomie (AIE).
ERGONOMIST
7
Exemplu de amenajare
a unui spațiu de birouri
Obiectiv: regruparea persoanelor unui
departament într-un singur spațiu.
Proiectul responsabilului de departament este de a înlătura peretele dintre
cele două încăperi, în scopul de a crea o entitate omogenă și de a facilita
schimburile între cei șase membri ai departamentului (mai ales pentru a
facilita repartiția dosarelor și pentru o mai bună organizare).
Iată planul inițial de
amenajare a
birourilor în
departament
8
Exemplu de amenajare
a unui spațiu de birouri (cont.)
Comentarii :
Persoanele din acest departament și-au exprimat temerile în legătură cu
riscurile care apar într-un « spațiu deschis » : deranj sonor, lipsă de
intimitate, deplasare mai dificilă, etc.
După discuții cu persoanele din acest departament, s-a decis
menținerea parțială a peretelui dintre cele doua încaperi, la înalțimea
inițială și stabilirea de partiții ale căror dimensiuni au fost alese de
fiecare din ocupanții birourilor, conform necesităților lor de
colaborare între ei.
9
Exemplu de amenajare
a unui spațiu de birouri (cont.)
Mai jos, se vede amplasarea finală a birourilor, conform
planului elaborat de întregul colectiv.
Vestiare Plante
10
Exemplu de amenajare
a unui spațiu de birouri (cont.)
CONCLUZII :
Crearea unei singure intrări a permis câștigarea de spațiu. Acest
câștig a servit la crearea unei zone comune în apropierea
intrării și la creșterea spațiului de stocare în apropierea
fiecărei persoane.
Dezavantajul care rezultă în urma compromisurilor este, după una
din cele șase persoane, poziția neavantajoasă a birourilor în
raport cu ferestrele.
1
= ilustrată prin numeroase exemple de
intervenţii şi de cercetare
ERGONOMIA
= clipuri publicitare, pentru a atrage atenția
opiniei publice asupra problemelor posibile la
locul de muncă => există dureri mici care în
timp pot să devină insuportabile
2
Ergonomistul analizează
activitatea omului la locul de muncă :
3
În SUA, ergonomia a apărut ca
disciplină după cel de-al Doilea
Război Mondial. Apăruseră multe
probleme în folosirea avioanelor,
radarelor, sonarelor şi tancurilor.
Uneori aceste probleme au cauzat erori
umane cu consecinţe grave.
4
ERGONOMIE
= ergon (muncă) + nomos (lege) =
= ştiinţa muncii 1949, Psihol. Engl.
K.F.H. MURREL
 Centrată asupra muncii
Disciplină orientată către sistem
(interacţiuni operator/operatori–mediul în
care se lucrează)
5
REPERE ISTORICE
• Anii 40
– « Naşterea » Human Engineering
• 1949
– Crearea « Ergonomics Research Society »
– crearea termenului « ergonomics » la Oxford (K. Murrel)
• 1955
– « Analiza muncii »
• 1963
- Crearea « SELF »
Société d'Ergonomie de Langue Française
• 1964
- metoda THERP a lui Swain (Technique for
Human Error Rate Prediction) : prima metodă
predictivă de cuantificare a erorilor umane
• Anii 70
- Predomină ergonomia centrată asupra condiţiilor
de muncă/posturi de muncă
• Anii 80
- Ergonomia de concepţie/informatizare a
situaţiilor de muncă/abordare cognitivă
REPERE ISTORICE – cont.
6
7
DEX :
“Ergonomia=disciplină care se ocupă cu studiul
condiţiilor şi al metodelor de muncă în vederea
normării raţionale a acestora.”
Le petit Larousse :
“Ergonomia este studiul cantitativ şi calitativ al
muncii în întreprindere, în scopul îmbunătăţirii
condiţiilor de muncă; grupează un amestec de
discipline (fiziologie, psihologie, sociologie,
medicină, securitate, fizică...)”
DEFINIŢII
8
Ergonomia este
implementarea cunostinţelor ştiinţifice despre
om şi necesare pentru proiectarea uneltelor,
a maşinilor, a dispozitivelor tehnice
care să poată fi utilizate de către un mare
număr de oameni
în condiţii maxime de confort, securitate şi
eficacitate.
ERGONOMIA : DEFINIŢIE
(definiţie adoptată în 1988 de către SELF)
9
ERGONOMIA (sau factorii
umani) : DEFINIŢIE
(definiţie adoptată în august 2000 de către consiliul director al AIE -
Asociaţiei Internaţionale de Ergonomie)
disciplina stiinţifică care
studiază interacţiunea dintre
oameni şi celelalte elemente
ale unui sistem
în scopul
optimizării bunăstării ființei umane
şi a atingerii performanţei totale a sistemului
din care face parte.
precum şi profesia
care aplică teorii, principii,
informaţii şi
metode organizaţionale
10
Rolul ergonomiei
• Identifică, analizează şi înţelege
– procesul muncii
– factorii
– consecinţele
• Scop
– îmbunătăţirea sistemelor de muncă
11
MUNCA şi
ERGONOMIA
➢ Exemplu:
Omul este aşezat
în faţa ecranului şi a tastaturii unui calculator şi:
- are dureri de spate,
- are dureri de cap,
- este obosit,
- face greşeli,
- găseşte că munca sa este
prea monotonă şi izolată.
Două “ergonomii” :
1. Utilizarea ştiinţelor pentru
ameliorarea condiţiilor de
muncă
- curentul cel mai “vechi”
(“american”)
12
13
2. Studiul specific al muncii
umane în scopul
îmbunătăţirii acesteia
- curentul cel mai “recent”
(“european”)
Două “ergonomii” :
=> Cele “două ergonomii” nu sunt
contradictorii, ele sunt
COMPLEMENTARE
=> Ergonomistul poate colabora cu :
- Inginerul proiectant
- Inginerul informatician
...
14
15
• Sisteme de producţie
(industriale)
• Produse de consum
Câmpurile ergonomiei
Ergonomistul poate interveni, concepe,
consilia și instrui
16
Tipuri de ergonomie
• Ergonomia de corecţie
• Ergonomia de concepţie
17
Tipuri de ergonomie -cont.
– Corectarea (Faza de funcţionare a
sistemului)
– Concepţia (Faza de elaborare a
sistemului)
=> prezintă « Avantaje/Inconveniente »
37
Un postulat
Se iau în considerare variabilităţile
indivizilor şi ale contextelor
– Variabilitate interindividuală
– Variabilitate intraindividuală
– Variabilitatea situaţiei de muncă
O diferenţă de luat în considerare
• Sarcină Activitate
• Muncă prescrisă Muncă reală
• Sarcină/Muncă prescrisă
• Activitatea/Muncă reală
38
• Sarcină teoretică
• Sarcină prescrisă
• Sarcina aşteptată
• Sarcina reală (activitatea)
O diferenţă de luat în considerare - cont.
39
Consecinţele acestei diferenţieri
• « Sarcina » şi « activitatea »
sunt rezultatele arbitrajelor
➢ Supleţe în sistem
➢ Considerarea problemelor
40
Se observă ?
• Mobilizarea
• Modalitatea de realizare
41
Repere metodologice
Activitate
Sănătate Realizare
Întreprindere Salariat
O reprezentare sistemică
a situaţiei de muncă
42
➢ Organe
Aparate
Sisteme
➢ Elementele de orientare
➢ Părţile şi regiunile corpului
capul
gâtul
trunchiul
membrele - superior
- inferior
43
SUBSISTEMUL UMAN
orizontal
frontal
x
y
z
sagital
după P. Burloiu
44
O viziune asupra « omului »
Componentele sale :
• Biologică
– Corpul
• Cognitivă
– Tratamentul informaţiilor
• Socială
– Actorul
• Fizică
– Subiectul
ERGONOMIE
Domeniile de specializare
cf. AIE
45
Ergonomia
fizică Ergonomia
cognitivă Ergonomia
organizațională
46
ERGONOMIA = ŞTIINŢĂ
INTERDISCIPLINARĂ
➢ Prof. K.F.H. MURREL (Anglia) = “studiu ştiinţific al relaţiei dintre om şi mediul său de muncă”
: nu include materialele şi sculele, metodele de lucru şi organizarea activităţii sale
➢ Prof.dr. Bernard METZ (Univ. Strassbourg, Fr.) = “ansamblu integrat de ştiinţe susceptibile să ne
furnizeze
cunoştinţe asupra muncii umane, necesare adaptării raţionale a omului la maşină şi a muncii la om”
➢ dir. Maurice de MONTMOLLIN (Soc.de Economie şi de Mat. Apl., Paris) = “tehnologie de
comunicaţii în
sistemele oameni-maşină”
: scoate în evidenţă caracterul pregnant interdisciplinar al ergonomiei
➢ Prof. V. MUNIPOV (Moscova) = “disciplină care a luat naştere din ştiinţele tehnice, psihologice,
fiziologice
şi igienă; cercetează posibilităţile omului în procesele de muncă, urmărind să creeze condiţii optime
de
muncă”
➢ J.R. de Jong (Amsterdam) = “aplicarea cunoştinţelor biologice din domeniul anatomiei, fiziologiei,
psihologiei experimentale şi medicinei profesionale, cu scopul de a atinge un sistem optim om-
maşină; deci,
raportul corespunzător între solicitare şi capacităţi de muncă în interesul muncitorilor şi al
productivităţii”
: apare clar punerea de acord a solicitărilor cu capacitatea de muncă a executantului
➢ Organizaţia Internaţională a Muncii = “aplicarea ştiinţelor biologice, umane, în corelaţie cu
ştiinţele
tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om şi munca sa, rezultatele fiind
măsurate în
indici de eficienţă şi buna stare de sănătate a omului”
➢ Institulul de Igienă Publică din Bucureşti = “ergonomia sintetizează cunoştinţele biologice,
medicale,
psihologice, antropologice şi sociale, în corelaţie cu cele tehnice, urmărind adaptarea reciprocă a
complexului
om-maşină-mediu pentru realizarea unei productivităţi ridicate, cu menţinerea şi promovarea
capacităţii de
muncă”
➢ Prof.dr. Petre BURLOIU = “ştiinţă cu caracter federativ care, pe baza interdisciplinarităţii – care
este legea
sa fundamentală – integrează aportul tehnicii, fiziologiei, sociologiei, economiei şi a altor ştiinţe
sociale,
având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane la nivelul posibilităţilor psihofiziologice
normale ale
omului şi utilizarea raţională a acestor posibilităţi care pot fi asigurate, în vederea realizării
reproducţiei
forţei de muncă de la o zi la alta”
ştiinţă
interdisciplinară
47
Ştiinţe « suport »
Ergonomia se bazează pe :
• un ansamblu de cunoştinţe interdisciplinare şi în
particular pe ştiinţele « omului »
– Fiziologie
– Psihologie
– Sociologie
– Antropologie
– Psihodinamica muncii
–…
• ştiinţe/discipline inginereşti
– Tehnologie, organizarea muncii, securitatea muncii,
mediul înconjurător / ambianţă fizică : acustică,
iluminare, …
48
Interdisciplinaritate
Ergonomia : disciplină pivot,
cu caracter integrator
Sănătate
și riscuri
Management
organizațional
Inginerie
Unelte
Tehnologie
Sociologie
Psihologie
Fiziologie
TMS
Psihofiziologie
Psihosociologie
Întrebuințări Strategie
ERGONOMIE RPS - Stres
49
Tendințe în ergonomie
la nivel mondial
Firescu s.a. – Ergonomics – Support for
Lean Management and sustainability
50
Exemple de tendinţe
ergonomice manifestate în firme din
România (Direcţii ergonomice în cadrul organizaţiei)
➢ MICHELIN (Zalău)
- aplicarea metodelor interne pentru posturi de lucru
- amenajări de posturi, reducerea efortului fizic
- îmbunătăţiri ale mediului ambiant
➢ LEONI (Bistriţa)
- analiza muncii
- reproiectarea spaţiului de muncă
➢ Dräxlmaier (Satu Mare)
- existenţa unui sistem de îmbunătăţire permanentă
a proceselor
- existenţa unui sistem de colectare a propunerilor
angajaţilor firmei
51
ERGONOMIA = ştiinţă
 dispune de : - un OBIECT DE STUDIU
= organizarea activităţii umane ,
- METODE şi TEHNICI
de cercetare proprii
52
OBIECTUL ERGONOMIEI
Obs. :
- Organismul = element activ, nevoit să se adapteze
Procesul muncii
Optimizarea relaţiei
OM – MAŞINĂ – MEDIU
Scop :
- creşterea eficienţei tehn.-ec.
- optimizarea condiţiilor de
muncă, creşterea satisfacţiei, a
motivaţiei şi a rezultatelor
muncii,
- menţinerea bunei stări
fiziologice,
- favorizarea dezvoltării
personalităţii
Organizarea
activităţii
umane
53
Inteligenţa
impune superioritate în
sistemul de solicitări din relaţia
om-maşină-mediu :
Echilibrul între solicitări se traduce prin păstrarea sănătăţii,
a capacităţii de muncă, a condiţiei umane a muncii…
măsurabile prin productivitatea muncii
➢ orientarea şi selecţia riguroasă a angajaților;
➢ reorientarea profesională;
➢ proiectarea echipamentelor în concordanţă cu posibilităţile umane;
➢ crearea unei ambianţe care să asigure securitate şi confort;
➢ repartizarea raţională a sarcinilor;
➢ economia energetică a organismului uman.
În opinia specialiştilor, ergonomia urmăreşte obţinerea informaţiilor
privitoare la muncă, necesare la fundamentarea în mod raţional a
adaptării muncii la om şi a omului la muncă
creşterea productivităţii  ergonomia cercetează şi indică
modul în care trebuie proiectată şi efectuată orice operaţie
 realizarea unei economii cât mai importante de energie umană.
54
Condiţii de îndeplinit
la optimizarea relaţiei
OM-MAŞINĂ-MEDIU :
55
Principii de
organizare ergonomică a muncii
1.Să se concentreze la un loc toată experienţa tradiţională, care să fie
clasificată, structurată pe categorii şi transpusă în reguli, în legi şi în
formule pentru a-i ajuta pe lucrători în activitatea lor zilnică.
2. Să se formuleze metode ştiinţifice pentru fiecare element din activitatea unui
om care să le înlocuiască pe cele empirice.
3. Lucrătorul să fie selectat, instruit şi promovat pe baze ştiinţifice.
4. Să se colaboreze cu lucrătorii pentru a garanta faptul că munca este
făcută conform principiilor ştiinţifice formulate.
5. Să se realizeze o diviziune a muncii şi a responsabilităţilor între
muncitori şi manageri astfel încât aceştia să efectueze activităţile
pentru care sunt cel mai bine pregătiţi.
56
Creşterea eficienţei prin
organizarea ştiinţifică a muncii:
1. Studiul muncii. Într-un experiment s-a trecut la descompunerea proceselor
de muncă în mişcări elementare şi eliminarea tuturor gesturilor inutile.
În trei ani, productivitatea atelierului testat s-a dublat.
2. Unelte standardizate. S-a descoperit că lopeţile folosite pentru încărcarea
cărbunelui cântăreau 6-14 kg. După experimentări s-a constatat că
greutatea adecvată este de 7-8 kg. Din nou după trei ani, 140 de oameni
făceau munca pentru care înainte fusese nevoie de 400-600 de oameni.
3. Selectarea şi instruirea lucrătorilor. Într-un atelier, Taylor a
insistat ca fiecărui muncitor să i se dea munca pentru care este
cel mai potrivit, iar celor care depăşeau volumul de muncă
prevăzut să li se acorde prime/indemnizaţii. Aşa cum era de
aşteptat, productivitatea a crescut şi s-a menţinut la un nivel
ridicat.
Frederick Winslow Taylor, Principiile managementului ştiinţific
57
În general, un factor uman este o proprietate fizică
sau cognitivă a unui individ sau comportament
social, care este specifică influenței omului asupra
funcționării sistemelor tehnologice și echilibrului
dintre om și mediu.
Omul este partea cea mai flexibilă, mai adaptabilă și mai
valoroasă din sistemul unei organizații, dar și cea mai
vulnerabilă la influențele ce-i pot afecta performanțele.
Comportamentul și performanțele umane sunt
citate drept cauză a majorității accidentelor.
 Factorul uman este contribuția umană
implicată într-un eveniment.
FACTORII UMANI
ŞI SIGURANŢA
58
În dimineaţa zilei de 3 decembrie 1984, un nor de gaz toxic s-a
ridicat deasupra uzinei americane de pesticide Union Carbide.
În prima jumatate de oră au murit peste 2500 de oameni, iar
până la sfârşitul săptămânii peste 10000. Au mai murit peste
10000 de oameni din cauza cancerului.
Catrastrofa de la
BHOPAL, INDIA
Cauza a fost
blocarea unei valve,
urmată de o suprapresiune şi
eliminarea în atmosferă a 40 de
tone de izocianat de metil otrăvitor
7 Iunie 2010 :
"Opt persoane au fost declarate vinovate", a afirmat
Mohan P. Tiwari, magistratul cu rangul cel mai
înalt al tribunalului din Bhopal.
"Fiecare persoană vinovată a primit o amendă de
100.000 de rupii (2.100 de dolari) şi doi ani de
închisoare", au declarat surse judiciare, sub
protecţia anonimatului, adăugând că şi
proprietarul uzinei grupului american Union
Carbide a fost condamnat la plata unei amenzi.
59
Catrastrofa de la
BHOPAL, INDIA (dec. 1984)
60
• Conceptul de eroare umană
Cineva ar trebui să facă altceva decât ceea ce face
Ceea ce el/ea ar trebui să facă, de obicei nu este
descoperit decât în urma unei analize (ex :
accidentul de la centrala nucleară Three-Mile
Island...), în timp ce «eroarea» apare deseori în
situaţia unei constrângeri temporale.
FACTORII UMANI
ŞI SIGURANŢA - cont.
61
• Viziunea care stă la baza «Factorului Uman»
– Factor uman Eroarea (umană)
• Veriga slabă a sistemului
• Canalizarea riscului pe « actor »
• Soluţionarea « problemei »
– Consolidarea tehnicii (automatizare, sisteme redondante, sisteme
de control …)
– Consolidarea procedurilor şi rolului lor
– Accent « crescut » pe formare
–…
FACTORII UMAN
ŞI SIGURANŢA - cont.
62
• Eroare => Diferenţa în raport cu o normă,
prescripţie, procedură,… care descrie
modalitatea de a acţiona
– Există o singură manieră de a acţiona, de a realiza o
îndatorire ?
– Sunt reunite toate mijloacele pentru ca operatorul să
poată instantaneu să respecte norma ?
– Norma corespunde întotdeauna cu situaţia reală?
– ...
FACTORII UMANI
ŞI SIGURANŢA - cont.
63
« Poziţia »
responsabililor Respectarea procedurii
DA NU
Rezultatul
REUȘITA Acordul cu ce e
prevazut
?
acţiunii
EȘEC ?
Stabilirea
responsabilităţii
FACTORII UMANI
ŞI SIGURANŢA - cont.
64
Exemplu de « eroare umană »
«Protejarea centralelor împotriva erorilor umane» !
Titlul unui articol din Parisien Libéré din 30 martie 1995
Accidentul din TMI 2
- Centrală aproape de Harrisburg, Pennsylvania (USA)
- Accident : 29/03/79 (4h dimineaţa)
- Reactor de apă sub presiune RAP 900 Mwe
- Proprietar : Metropolitan Edison
- Punerea în funcţiune : 30/12/78
accident grav (Scurgeri mari de substante radioactive)
accident major (ex: Cernobil-1986, Fukushima -2011)
Scurgeri majore de substante radioactive cu efecte
considerabile asupra sanatatii si mediului)
accident (nu antrenează un risc important în
afara amplasamentului)
incident grav
incident
anomalie
decalaj
accident (antrenează un risc în afara
amplasamentului - Scurgeri limitate de substante
radioactive in exterior.)
Three Mile Island este o centrală nucleară lângă Harrisburg,
Pennsylvania, Statele Unite, locul în care a avut loc cel mai grav
accident din istoria energiei nucleare în Statele Unite
(28 martie 1979).
Centrul reactorului nuclear s-a topit parţial, iar gaze radioactive au
fost eliminate în atmosferă. A fost clasificat la nivelul 5 din scara
internaţională de evenimente nucleare (INES).
reactorul TMI-2
Fara importanta majora din
punct de vedere al securitatii
. Problema de
securitate in instalatie
Expunere unui
muncitor la un nivel
peste limitele anuale
Contaminarea grava
a unei zone (fara a
avea efecte letale)
Accidentul de la Three Mile Island, din statul american
Pennsylvania, s-a petrecut pe 28 martie 1979. Reprezintă
un eveniment care a dus la eliberarea de substanțe radioactive, dar
și la moartea unor persoane în urma radiațiilor, după avarierea
unui reactor nuclear.
O dereglare a sistemului de răcire și o eroare umană au cauzat o
topire a unei parți a miezului unui reactor.
A rezultat o scurgere radioactivă care s-a răspandit deasupra mai
multor state. Accidentul nu s-a soldat cu morți sau cu raniți în
rândul muncitorilor centralei sau în rândul comunității din jur, cu
toate că s-au raportat unele cazuri de contaminare. Aproape
140.000 de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele după
acest accident.
66
67
Cauze
- cedarea unor echipamente
- erori umane
O eroare de întreţinere şi o valvă defectă au cauzat o pierdere de
agent de răcire. Reactorul se oprise automat când a început accidentul şi
sistemele de răcire de urgenţă s-au activat conform planului, dar o eroare
umană a dus la oprirea lor, fapt ce a cauzat distrugerea miezului şi eliberarea
de produse de fisiune volatile din containerul reactorului.
Deşi contaminarea radioactivă a fost mică, pagubele financiare s-au
ridicat la peste 1 miliard $ şi stresul psihologic asupra populaţiei, în
special de langă centrală s-a agravat.
Ancheta oficială a numit eroarea operatională şi controlul inadecvat
ca principale cauze ale accidentului în locul cedării echipamentului.
Aceasta a dus la adoptarea unor reguli şi standarde mult mai stricte
privind construcţia şi design-ul viitoarelor centrale nucleare.
68
Câteva reflexii...
• Decizii luate sub constrângeri temporale
• Furnizare de informaţii false (sau cel puţin
« sărace »)
• Interfaţa om-maşină concepută pentru o
activitate « normală »
• Necesitatea de a gândi peste eroarea umană
accident grav (Scurgeri mari de substante radioactive)
accident major (ex: Cernobil-1986, Fukushima -2011)
Scurgeri majore de substante radioactive cu efecte
considerabile asupra sanatatii si mediului)
accident (nu antrenează un risc important în
afara amplasamentului)
incident grav
incident
anomalie
decalaj
accident (antrenează un risc în afara
amplasamentului - Scurgeri limitate de substante
radioactive in exterior.)
Three Mile Island este o centrală nucleară lângă Harrisburg,
Pennsylvania, Statele Unite, locul în care a avut loc cel mai grav
accident din istoria energiei nucleare în Statele Unite
(28 martie 1979).
Centrul reactorului nuclear s-a topit parţial, iar gaze radioactive au
fost eliminate în atmosferă. A fost clasificat la nivelul 5 din scara
internaţională de evenimente nucleare (INES).
reactorul TMI-2
Fara importanta majora din
punct de vedere al securitatii
. Problema de
securitate in instalatie
Expunere unui
muncitor la un nivel
peste limitele anuale
Contaminarea grava
a unei zone (fara a
avea efecte letale)
2
Ce concluzie rezultă
din acest exemplu ?
• Contextul « evidenţiază » erorile
• Motivele de apariţie a erorilor sunt
necesare pentru :
– Înţelegerea situaţiei
– Propunerea căilor de ameliorare
Eroarea era previzibilă sau
era posibil de evitat ?
3
• nu doar la «bunul simţ»
• numeroase ştiinţe/discipline
• omul = element pozitiv al fiabilităţii
sistemului
• activitatea la locul de muncă în
contextul existent
• trebuie să fie luate în considerare de
la început /de la proiectare
FACTORUL UMAN
ŞI SIGURANŢA - cont.
4
Problemă
• Evitarea apariţiei erorii (umane)
sau
• Minimizarea efectului şi a consecinţelor
Ergonomia poate interveni ???
Un avion de pasageri cu 337 de pasageri la bord a fost
nevoit să aterizeze forţat în luna februarie 2019, după
ce un pilot a vărsat cafea pe panoul de control, în timp
ce aeronava se afla deasupra Oceanului Atlantic
5
FACTORUL UMAN
ŞI SIGURANŢA
6
Factorul Uman
în Aviație
Organizația Internațională a Aviației Civile
(OACI)
1986 - a 26-a Adunare a aprobat Rezoluția A26-9
Comisia de navigație aeriană => Programul de
securitate a zborurilor și a factorilor umani
Factorul uman => studierea motivelor care duc
la o eroare umană.
70-80% din accidentele de aviație
7
Factorul Uman
în Aviație
8
Factorii umani --> incidente aeronautice
Factorii umani se referă la studiul
capacităților și limitărilor umane într-un
loc de muncă.
Scopul factorului uman = a optimiza
relațiile dintre personalul de întreținere și
sisteme => îmbunătățirea siguranței…
Factorul Uman
în Aviație
9
• Pentru că traficul aerian este în continuă
creștere
• Pentru a evita accidentele și incidentele
• Pentru că ființa umană nu este infailibilă
• Pentru a garanta siguranța
• Pentru a menține un nivel globalizat de
securitate
Factorul Uman
în Aviație – de ce?
10
• Pentru că traficul aerian este în continuă creștere
Factorul Uman
în Aviație – de ce?
Creșterea transportului aerian mondial
Asia de Sud-Est si Pacificul
America de Nord
Europa și Asia Centrală
Asia de Sud
America Latină și Caraibe
Africa sud-sahariană
Orientul Mijlociu și Africa de Nord
http://theconversation.com/trafic-aerien-mondial-une-croissance-fulgurante-pas-prete-de-sarreter-
116107
11
Tipologia medie a accidentelor
care au avut loc între 2009 și 2018
Necunoscut sau nedeterminat
Pierderea controlului în zbor
Incendiu/fum (post impact)
Pană sau defecţiune la “motor”
Coliziune / cvasicoliziune cu obstacole (decolare / aterizare)
Impact fără pierderea controlului
Altele
Zbor la altitudine mică
Ieșire de pe pistă
Pană sau defecţiune la system
Aterizare prea scurtă/lungă
Problemă legată de tractare
Coliziune / cvasicoliziune în zbor
Condiţii IMC neprevăzute
Contact anormal cu pista sau cu solul
Pierderea controlului – la sol
Coliziune la sol
Pierderea condiţiilor de ridicare
Manevră bruscă
Problemă cu combustibilul
Incendiu/Fum (fără impact)
Aerodrom
Forfecarea vântului sau furtună
Givraj
Intruziune pe pistă – Vehicul, Aeronavă sau Persoană
Eveniment legat de încărcătura exterioară
Turbulenţe
Impact cu un animal
Mortale
neMortale
Factorul Uman
în Aviație
- De ce? • Pentru a evita accidentele și incidentele
12
Clasificarea accidentelor
• Pentru a evita accidentele și incidentele -cont.
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
13
Clasificarea accidentelor și
a incidentelor de aviație civilă
Catastrofă (moartea uneia sau a mai multor
persoane, însoțită de distrugerea aeronavei)
Accident grav (moartea/rănirea gravă unei/unor
persoane, ce poate fi însoțită sau nu de degradarea aeronavei)
Rupere (degradarea sau distrugerea aeronavei, necesitând
cheltuieli de reparație ce depășesc 60% din valoarea sa inițială)
Avarie (degradarea aeronavei necesitând cheltuieli de reparație
cuprinse între 10% din valoarea reală și 60% din valoarea inițială a sa)
Cumularea consecințelor prevăzute anterior
Degradarea unor părți componente ale aeronavei, valoarea
cheltuielilor necesare reparării nedepășind 10% din valoarea reală a
aeronavei
Vătămarea ușoară a uneia sau a mai multor persoane, provocându-se
o incapacitate temporară de muncă de cel mult 48h
Accidente de
aviație civilă
Incidente de
aviație civilă
Cf. Instrucțiunea privind cercetarea accidentelor și a incidentelor de aviație civilă 13
Factorul Uman
în Aviație
- De ce? • Pentru a evita accidentele și incidentele -cont.
14
Factorii umani sunt cauza a >70% din
accidentele din aviație
- Munca -> într-un mediu în schimbare
- Uneori, procedurile nu sunt foarte
explicite
- Accesul dificil
- Sarcinile întrerupte
- Anumite realizate de diferite echipe
• Pentru că ființa umană nu este infailibilă
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
15
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
• Pentru că ființa umană nu este infailibilă -cont.
- Oamenii fac și vor face
întotdeauna greșeli
- Recuperare erorilor : diferențe
între recuperările experților și
ale novicilor
16
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
• Pentru că ființa umană nu este infailibilă -cont.
Erori recuperate cu
succes
Erori nerecuperate
dar fără consecințe
Erori nerecuperate
cu consecințe grave
17
Factori
observabili
Factori individuali :
Oboseală, stres...
Factori exteriori :
Context, conjunctură...
Erori
Abateri de la procedurile
recomandate
Operații normale Marje și
toleranțe
Securitate angajată
Incident
Accident
Reglementări
Limite de toleranță
Activități
mintale
Detectare și Recuperare
Tehnician
Omul în centrul activității
18
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
Omul în centrul activității
Aspecte pozitive
Soluțiile problemelor sunt 100%
umane; erorile nu sunt niciodată
rezolvate prin tehnologie, pot fi
însă autocorectate de către
aceasta
Aspecte negative
Statisticile privind accidentele
arată că un procent ridicat de
accidente sunt provocate de om.
19
Întreținerea este identificată ca fiind un factor cauzal în
incidente / accidente:
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
Omul în centrul activității
• informațiile sunt în creștere în ultimii 20 de ani
• probabil datorită sistemului de gestiune a securității
Avioane de peste 5,7 tone -> între 6 - 12% dintre incidente /
accidente
• trebuie să se îmbunătățească luând exemplu din măsurile
luate în operarea avioanelor în companiile aeriene
Elicoptere -> 19-24% dintre accidente / incidente
20
lipsa
de
cunostințe
sunt
neclasificate
sunt
legate de
sarcinile
de rutină
se datorează abaterilor
de la practicile curente,
de la proceduri, reguli și
date de întreținere)
33% 52%
10% 5%
ANALIZĂ
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
De departe, cel mai mare număr de erori apar în timpul
fazelor de instalare (44%), cauza principală fiind în legătură
cu erorile umane
Omul în centrul activității
care îi
încurajază pe
angajați să nu
urmeze procedurile 21
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
Omul în centrul activității
care tolerează
angajații lor
care nu respectă
procedurile
care cred că forța
de muncă din
prima linie se
comportă
inconsecvent
care tolerează cu bună
știință un comportament
neconform, ignorându-l
52% 16%
16% 16%
Opinia șefilor de echipă:
22
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
Omul în centrul activității
Întreținere fără neglijență !
Exemple de erori umane în întreținere :
- întârzierea dării în funcţiune în urma procesului de
mentenanţă
- în mentenanţă la liniile aeriene commerciale, 40% ÷ 50%
reparaţii pentru componente ce nu erau defecte
- 1979, aeronavă DC-10, accident pe aeroportul O’Hare din
Chicago, 272 de persoane şi-au pierdut viaţa
- erori de mentenanţă la operaţiunile cu rachete => erori
umane
- aeronavă care a plecat din Miami => scădere a presiunii
de ulei la toate cele trei motoare => viciu de procedură
(la inspecţia aeronavei şi la alimentarea cu combustibil)
23
Factorul Uman
în Aviație
- De ce?
Erori umane în mentenanța
aeronavelor / incidente provocate
24
Factorul Uman
în Aviație
- De ce? Evoluția gândirii
în domeniul securității
Sistem fragil (1920 -1970)
➢ Management individual al riscurilor și instruire intensivă
➢ Investigarea accidentelor
Sistem sigur (anii 1970 - mijlocul anilor 1990)
➢ Tehnologie și reglementări
➢ Investigarea incidentelor
Sistem ultra-sigur (de la mijlocul anilor 1990)
➢ Model de management al afacerii aplicat
abordării de securitate
➢ Colectarea sistematică și analiza datelor
operaționale curente Mai puțin de un eveniment
catastrofal pe milion de
cicluri de producție
10-3
10-5
10-7
25
3 tipuri de erori cele mai frecvente :
- Să uiți să reactivezi un sistem, să instalezi sau să
elimini o securitate, să uiți să strângi corect o fixare, să
dezinstalezi o unealtă sau să instalezi un element dat, ...
- Să montezi incorect un element
- Să montezi o piesă neadaptată
12 factori de influență :
Lipsa comunicării Lipsa de instrumente
Automulțumirea Presiunea
Lipsa de cunoștințe Lipsa încrederii de sine
Distragere Stresul
Lipsa spiritului de echipă Lipsa de conștientizare
Oboseala Standarde și reglementări
Factorul Uman
în Aviație
- De ce? DE REȚINUT
26
Legile lui MURPHY
(„Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost”.)
în domeniul securității :
- situație posibilă =>
să fie luată cât se
poate de probabil în
analizele de
securitate
- să se limiteze
probabilitatea
apariției unei situații
periculoase
Factorul Uman
în Aviație
Oamenii acționează în mediul lor,
abaterile lor nu sunt neapărat eșecuri,
ci mai degrabă expresia unei adaptabilități !!!
Interacțiunea cu mediul și constrângerile operaționale fac
ca acțiunile operatorilor să varieze în funcție de situație.
Acestea pot depăși limitele stabilite de proceduri fără
a conduce neapărat la un incident.
FEEDBACK-ul PERMITE SĂ FACĂ CA LIMITA
OPERAȚIONALĂ SĂ FIE MAI MATERIALĂ
27
Factorul Uman
în Aviație
Abateri de la practicile profesionale
(Legile lui MURPHY – cont.)
1
Performanțe umane și limite
Factorul Uman
în Aviație
2
Performanțe umane și limite
informații de la senzorii
creierului => percepția
externă
informații din activitatea
creierului
Factorul Uman
în Aviație
Preluare informații ->
3
Performanțe umane și
limite
VĂZUL >70% din informații
Oboseală vizuală
Ochiul
uman este
sensibil la
lumină
Factorul Uman
în Aviație
4
AUZUL
Principii generale
- vibrații aer
- amplitudinea
- frecvența
Principiu:
Auzul = furnizat de cele două urechi
pentru a permite percepția stereofonică
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
5
Atenția și percepția
ENVIRONNEMENT
RECEPTEURS :
organes des sens
CERVEAU :
Indentification pour traitement de l’information
Comparaison avec expérience antérieure
Confrontation avec la connaissance
Ordre de réaction avec anticipation si connaissance préalable
EFFECTEURS :
Muscles en action
VERIFICATION :
Rétrocontrôle assuré par le cerveau
ACTION :
Sur l’environnement
stimuli
MEDIU ACȚIUNE
RECEPTORI EFECTORI
VERIFICARE
CREIER
stimuli
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR
6
PERCEPȚIA :
„Percepem ceea ce simțim și nu numai
ceea ce simțim (dacă se acordă
atenție)”.
Capcanele percepției :
- Interpretare ambiguă
- Iluzii optice
ATENȚIA ȘI PERCEPȚIA
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
7
Capcanele percepției :
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
- Așteptarea
ATENȚIA ȘI PERCEPȚIA
8
Capcanele percepției :
- Tunelarea mintală
Tunelul mintal depinde de :
- nivelul de stres
- dorința de a termina repede
- încăpățânarea pe prima alegere
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
ATENȚIA ȘI PERCEPȚIA
ATENȚIA:
= capacitatea de a menține activitatea pe o sarcină dată
pentru o perioadă destul de lungă de timp (MTL).
- forme de atenție :
atenție susținută (sau menținută),
atenție selectivă (sau focalizată)
atenție împărțită (sau distributivă).
9
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
ATENȚIA ȘI PERCEPȚIA
10
MEMORIA
Memorarea
= 4 procese distincte:
- Codificarea
- Consolidarea
- Depozitarea
- Memento-ul
MTS = sistem de stocare
temporară mai mult sau
mai puțin pasiv, cu
capacitate limitată
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
MTL = sistem de stocare
permanentă de informații
cu capacitate nelimitată.
11
CLAUSTROFOBIA ȘI ACCESUL FIZIC
panică și transpirație
anxietate imediată
fobie irațională
lipsit de libertate
claustrofobia.
Factorul Uman
în Aviație Performanțe umane și
limite
1
Psihologie Socială
Factorul Uman
în Aviație
2
personne Lieu de
travail organisme Loi Economie
Sociale
Politique
Culture
professionnelle
Culture organisationnelle
Culture du milieu
Culture Nationale
Omul Loc de
muncă
Organizație Lege Economie
Socială
Politică
Cultură
profesională
Cultură organizațională
Cultura mediului
Cultură Națională
Factorul Uman
în Aviație Psihologie Socială
3
INDIVIDUL
- propria personalitate
=> Trăsături de personalitate
poți schimba atitudinile
obiectivul educației profesionale
Factorul Uman
în Aviație
Psihologie Socială
4
Trăsături de personalitate =>
6 atitudini care duc la erori :
Factorul Uman
în Aviație
Refuzul
autorității
Caracter
impulsiv
Sentimentul de
invulnerabilitate
Sentimentul de
superioritate
Resemnare Suficiența
INDIVIDUL
Psihologie Socială
5
MOTIVAREA
creșterea sentimentului de competență
importanța învățării
stimularea atenției, a curiozității, a interesului
Stimularea motivării
Factorul Uman
în Aviație Psihologie Socială
6
Statutele fac parte din ierarhiile de
conducere
Statutul poate fi :
Atribuit
Dobândit
Statutul = locul ocupat într-un grup
Factorul Uman
în Aviație
Socializare – ființă socială
Psihologie Socială
7
Socializarea primară se face prin familie și
cea secundară cu ajutorul colegilor.
Socializarea secundară
se bazează pe 4 concepte :
Valori
Standarde
Rol
Statut
Factorul Uman
în Aviație
Socializare – ființă socială
Psihologie Socială
8
CULTURA siguranței în aeronautică
Cultura are efecte puternice asupra funcționării
unei organizații :
=> siguranța
 bună cultură organizațională
=> angajamentul conducerii organizației
Factorul Uman
în Aviație Psihologie Socială
9
Întreținerea în aeronautică =
o CULTURĂ de clan
Echipele de
întreținere
au Un lider
Un obiectiv
O organizare socială
Respectarea
drepturilor și a
îndatoririlor
tuturor
O identitate
culturală
Factorul Uman
în Aviație Psihologie Socială
10
Când membrii unui
grup se cunosc bine,
obiceiuri și moduri de
comunicare
sunt implicați,
cel mai în vărstă este
ascultat când vorbește
cel mai în vârstă nu
îndrăznește să pună o
întrebare
Factorul Uman
în Aviație Psihologie Socială
Întreținerea în aeronautică =
o CULTURĂ de clan
11
Factorul Uman
în Aviație
CONDUCEREA
= exercită o influență asupra comportamentului
unui grup
Se caracterizează prin:
- putere
- autoritate
Psihologie Socială
P Presiune
12
Factorii care afectează
performanța
Factorul Uman
în Aviație
13
Forma/Sănătatea
NUTRIȚIE ȘI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Nutriția => cantitățile respective de nutrienți de
care organismul are nevoie zilnic
Stilul de viață sănătos ->dimensiune fiziologică
-> psihologică.
REGULI DE IGIENĂ A VIEȚII
- exerciții fizice
- recuperare după oboseală
- fă pauze la locul de muncă
- dietă echilibrată și variată
- vorbește despre problemele tale ...
Factorul Uman
în Aviație Factorii care afectează
performanța
14
STRESUL = factorul din mediu capabil să provoace o
stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului,
determinând uneori îmbolnăviri grave => consecințe
biologice, mintale și psihologice
Este o reacție adaptativă la o schimbare a mediului.
- brutal, neașteptat, provoacă efect surpriză, poate fi
anticipat
- este un eveniment temut
- mecanism util => mobilizarea resurselor
Stresul intern și stresul la locul de muncă
Factorul Uman
în Aviație Factorii care afectează
performanța
Presiunea timpuluiși termenele limită
Timp subiectiv
Timp obiectiv
Interacțiunea
timp alocat + know-how-ul operatorului =>
„lipsă de timp” (adaptarea sau nu la timpul alocat)
Volumul de muncă = nivelul resurselor investite
în acțiune
- depinde de situație,
- depinde de cunoștințele tehnicianului 15
Factorul Uman
în Aviație Factorii care afectează
performanța
16
Somnul este un fenomen activ.
- restructurează memoria,
- integrează cunoștințele dobândite în timpul zilei.
Somnul corespunde mai multor stări:
- Somn profund = Somn cu valuri lente = scădere
treptată a tonusului muscular
- Somnul cu valuri rapide / somnul paradoxal=
activitate creierului similară cu veghea
= mișcări rapide ale ochilor, activități de vis și
dispariție totală a tonusului muscular
Factorul Uman
în Aviație Factorii care afectează
performanța
17
Oboseala
Starea de veghe este afectată de :
- deficitul de somn, oboseala
- oboseala acumulată în timpul zilei
- schimburi de noapte
Simptome:
scăderea temperaturii corpului, scăderea forței
musculare, coordonarea deficitară a gesturilor,
membre grele, ritmul cardiac crescut, somnolență
Factorul Uman
în Aviație Factorii care afectează
performanța
Alcoolul
Scăderea vigilenței și a reflexelor, somnolență.
Pierderea autocontrolului.
Medicamentele
Orice medicament este o substanță activă cu efecte
secundare care nu sunt întotdeauna previzibile.
Drogurile
Sunt complet interzise la locul de muncă.
18
Factorul Uman
în Aviație Factorii care afectează
performanța
1
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Zgomotul
-Pierderea auzului = una dintre cele mai întâlnite boli profesionale
- Zgomot = sunet neplăcut,
=> stres
afectează concentrarea
poate provoca probleme cronice de sănătate
afectează comunicarea şi semnalele de avertizare,
pierderea temporară a auzului / pierderea
permanentă a auzului
2
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Zgomotul
Metode de luptă împotriva zgomotului industrial.
Zgomotul la locul de muncă poate fi redus : 1) la sursă;
2) prin intermediul unor bariere;
3) la nivelul muncitorului.
Exemple :
Amortizor pe
maşină Compresoare
izolate
Dopuri şi căşti :
3
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
4
Zgomotul
- poate afecta motivația și poate reduce
nivelul de toleranță
- prevenire disconfort datorat
zgomotului excesiv : echipament
individual
Fumul toxic
 riscuri semnificative pentru sănătate,
siguranță
Produsele periculoase => pericol în
special atunci când sunt transportate pe
calea aerului
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
5
Iluminatul
Intensitatea iluminatului = element
important
=> tipul de iluminare și conceptul de
strălucire = importante
= coeficientul unui flux luminos
primit de o suprafață
- unitatea de măsură : lux (lx)
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
6
De ce este important
sistemul de iluminare?
✓ uşurează execuţia
sarcinilor
✓ vizual = aproximativ
85% din informaţii
✓ reduce oboseala
✓ atrage atenţia asupra
riscurilor
✓ sistemul de iluminare
✓ timpul de deplasare a
obiectelor
✓ dimensiunile
obiectelor
✓ contrastul între obiect
şi mediu
Capacitatea de “a vedea”
la locul de muncă
depinde de:
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
7
Lumina naturală
Lumina artificială :
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
Care sunt sursele de lumină ?
Avantaje/
Dezavantaje
Avantaje/
Dezavantaje
8
a) iluminatul general
b) iluminatul general localizat
c) iluminat localizat
a) b) c)
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
Care sunt principalele tipuri de
lumină artificială :
9
directe
mixte
indirecte
cu mască
antiorbire
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
Surse de lumină artificială :
10 podea
mobila
jaluzele
echipament de birou
pereti
tavan
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
lumina
reflectată
de către
o suprafaţă :
11
Măsuri de corecţie a iluminatului
insuficient :
➢ înlocuire becuri
➢ curăţenie
➢ lumină suplimentară
➢ vopsire pereţilor şi a tavanului
➢ înlăturare umbre
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
“Orbirea prin reflexie”
“Orbirea directă”
Efectul de “orbire”
Detectarea
surselor de
“orbire”
12
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
Corectare
probleme
asociate cu
efectul de
“orbire” :
13
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
lumină
reflectată
lumină
reflectată
lumină
reflectată
lumină
reflectată
14
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Iluminatul
Iluminatul artificial
Caracterizat prin două atribute :
- culoarea aparentă
- redarea culorilor
Iluminatul natural
Alege suprafeţe de reflexie (pereţi - loc de
muncă ...) funcție de sistemul de iluminat.
Iluminatul şi culorile
Culoarea, ca atare, nu există
=> se ţine seama simultan de
iluminat şi de culoare
15
Evaluarea confortului:
sarcina fină -> risc mare
-> nivel de iluminare crescut
Temperatura :
Temperatura temperată = optimă
(de la 18°C la 24°C)
Pentru majoritatea oamenilor
-> intervalul de temperatură de confort = 20°C -
27°C
-> umiditate = 35% - 60%
Este recomandabil ca îmbrăcămintea folosită de
personal să fie adaptată.
Factorul Uman
în Aviație Mediul fizic
16
Ambianţa termică
Există o temperatură maximă la care
angajaţii pot fi expuşi la locul de
muncă?
Legea nu precizează nici temperatura maximă la care
angajaţii pot fi expuşi, nici temperatura începând de la
care ar trebui să întrerupă lucrul.
anumite temperaturi + umiditatea relativă => inconfort.
căldură excesivă => stres, epuizare, senzaţie de leşin …
Factorul Uman
în Aviație Mediul fizic
Prea multă căldură sau umiditate?
locul de muncă să fie sigur pentru lucrători => măsuri pentru
a proteja lucrătorii de stresul datorat expunerii la căldură
Efectele expunerii la frig asupra sănătăţii?
Hipotermia este prejudiciul cel mai sever cauzat de frig,
rezultat al pierderii excesive de caldură a corpului şi scădere
ulterioară a temperaturii interne a corpului.
17
Ambianţa termică
Factorul Uman
în Aviație Mediul fizic
18
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Poziția corpului :
Lucrul cu trunchiul înclinat înainte/înapoi sau
în răsucire => pune stres pe regiunea lombară
Brațele ridicate deasupra umerilor, mișcări de
rotație a brațelor, flexarea încheieturii mâinii
=> stres pentru corp
Menținerea în poziție fixă => leziuni musculoscheletice, mușchii contractați comprimă
vasele de sânge, epuizarea mușchilor care
lucrează => mai vulnerabili la leziuni
Deplasări și vibrații
19
Locul de muncă
datele antropometrice
(dimensiuni fizice ale
corpului uman)
= “materialul de pornire” al
ergonomistului
= se utilizează pentru a
verifica faptul că scaunul,
cabina, uşa ar trebui să fie
adaptate pentru populaţiile
vizate
Mediul fizic
Factorul Uman
în Aviație
Mediul de lucru
Luarea în considerare a cerințelor:
Descrierea generală
Informații generale (birouri, hangaruri, ateliere, spații de depozitare):
Planul de situație și planul descriptiv al locațiilor
Descrierea spațiilor disponibile (locație, suprafață, dimensiuni
principale, tip de utilizare etc.)
Sistem de protecție intemperii
Sistem de protecție praf / contaminări ale aerului
Încălzire / aer condiționat.
Iluminat
Protecție zgomot
Sistem de securitate (acces limitat, incendiu…)
Rafturi de depozitare
Mijloace asociate
Factorul Uman
în Aviație Mediul fizic
20
1
Percepţia
culorilor:
Cromatica (coloritul)
2
Cromatica (coloritul)
= factor de ambianţă fizică
Folosirea culorilor la locul de muncă se bazează pe efectele fiziologice şi
psihologice ale culorilor asupra omului :
Pardoseala să aibă un coeficient de reflexie de minim 15-30%.
Pentru mobilier se recomandă culori deschise,
Pentru maşini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate
culori neutre (gri, bej).
Culorile se aleg şi în
funcţie de
coeficientul de
reflexie =>
se recomandă
vopsirea plafoanelor
în culori cu
coeficient de reflexie
ridicat, însă mat,
pentru a împiedica
strălucirea.
3
• Roşul
- efecte benefice
- stimulează circulația
- accelerează ritmul cardiac
- ambianţă veselă şi optimistă,
- oboseală
- ajută în: răceli, stări subfebrile, dureri
reumatice provocate de frig şi de oboseală,
eczeme, TBC, depresie nervoasă, paralizie,
astenie fizică.
• Verdele
- calmant
- culoarea naturii şi a speranţei
- favorizează sugestia şi autosugestia
Cromatica (coloritul)
4
• Oranjul
- stimulează atenţia
- tonifiant…
- nu are contraindicaţii.
• Albastrul
- efecte de scădere...
- calmează respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului
- foarte rece, odihnitoare şi liniştitoare
- în exces => depresie
- Seriozitate
• Violetul
- culoare regală
- sedativ
Cromatica (coloritul)
5
Cromatica (coloritul)
Albul = culoarea de bază a majorității avioanelor
Motivul principal = economic ( 200 - 300 de kg)
Albul = rezistă cel mai bine la trecerea timpului.
Decizia legată de siguranță => fisurile și
loviturile sunt mai vizibile
6
Daltonismul (discromatopsia) =
anomalie genetică de vedere =>
percepție proastă asupra roșului și
a verdelui
= nu este compatibilă cu anumite
profesii, cum ar fi profesia de pilot,
mecanic sau controlor de trafic
aerian
bărbații ->8%
femeile -> 0,5%
= anomalie ereditară a vederii în
culori, cu transmitere ereditară de
tip recesiv şi legată de sex
Percepţia
culorilor:
7
Sarcini de muncă
Factorul Uman
în Aviație
1 – Muncă statică
( stare prelungită de contracție musculară
=> perioadă lungă de recuperare )
8
Muncă fizică
Factorul Uman
în Aviație Sarcini de muncă
Soluție pentru protejarea lucrătorului : Airbus
testează “hamuri”, pe linia de asamblare a
modelului A380, realizate în scopul de a proteja
operatorul care stă cu brațele întinse în sus.
9
10
Muncă fizică
Factorul Uman
în Aviație Sarcini de muncă
2 – Muncă dinamică
(Efortul dinamic poate fi susținut mult timp și fără
oboseală, cu condiția să fi găsit ritmul potrivit)
11
Principii de aplicat :
- evită posturile nenaturale, menține brațele întinse...
- asază-te, mișcă brațele…
- adaptează planul de lucru...
Caracteristicile mediului
=> risc în următoarele cazuri :
în spați liber, când solul este
neuniform, dacă temperatura,
umiditatea sau circulația
aerului sunt inadecvate...
Factorul Uman
în Aviație
Muncă fizică
Sarcini de muncă
12
Sarcini repetitive
=> muncă monotonă, plictiseală, motivație redusă
(cauze : oboseala, munca de noapte, cunoștințe sau abilități
prea ridicate în raport cu sarcina...)
Verificare vizuală
- sistem vizual performant,
instruire...
- abilități de percepție
( foarte solicitate)
Factorul Uman
în Aviație Sarcini de muncă
13
Aeronava = un sistem complex
esențial pentru siguranță =
menținută o comunicare eficientă
între echipaj, întreținere și computere
Factorul Uman
în Aviație
Sisteme complexe
Sarcini de muncă
14
= poziţia naturală a fiinţei umane,
- persoanele care stau mult în picioare
-> probleme de sănătate
- concepută pentru a ţine cont de
caracteristicile corpului uman
- menţinerea în poziţie dreaptă a
corpului => efort muscular
- antrenează o acumulare de sânge în
gambe şi în picioare => inflamarea
venelor
- poate antrena blocaj temporar al
articulaţiilor => maladii articulare
Munca în
picioare
Înălţimea cotului
Munca de precizie Munca lejeră Munca fizică
15
Înălţimea suprafeţei de lucru - funcţie de sarcina de
efectuat :
Munca de precizie : 5 cm deasupra cotului (este
necesară o susţinere a cotului).
Munca lejeră : aprox. 5 ... 10 cm sub înălţimea cotului.
Munca fizică : de la 20 la 40 cm sub înălţimea
cotului.
Exemplu de post de
lucru în picioare
1
Suprafeţe în afara spaţiului de lucru
50 cm
Obiecte de care are
nevoie ocazional
Obiecte de care
are nevoie frecvent
➢ înălţimea cotului =
punct de referinţă
➢organizare obiecte des
utilizate
➢obiectul la care se
lucrează = în faţă
➢ să fie suficient loc
pentru schimbarea poziţiei
➢ bară de sprijin pentru
picioare
➢ confortul şi calitatea
încălţămintei
Micşorarea inconfortului
la munca în picioare :
➢ reglare înălţime suprafață de lucru (funcţie de dimensiunile
fizice)
2
Manipularea
manuală
a maselor
= împingere, purtare sau deplasare a unei
mase, ridicare, aşezare, susţinere, tragere
în UE ~ 34,5%
3
Manipularea
manuală
a maselor Manipularea manuală a maselor poate
cauza:
-afecţiuni cumulative,
-traumatisme
Afecţiunile dorsolombare de origine
profesională = problemă majoră de sănătate
(~ 30 %) în UE
4
Caracteristicile masei
(cf. Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă)
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte
dacă masa este:
• prea grea (20-25 kg este o greutate mare
pentru majoritatea oamenilor);
• prea mare => muşchii vor obosi mai repede;
• greu de prins => alunecarea obiectului şi
accidentarea;
• dezechilibrată sau instabilă=> solicitare
inegală a muşchilor;
• necesită prinderea masei cu braţele întinse;
• împiedică vizibilitatea
5
Ex. - Post de lucru la calculator :
Echipamentul (monitor, tastatură, mouse, scaun, masă) şi poziţia
acestuia. Distanţele şi unghiurile de respectat
Principii de respectat :
- evitate mişcările repetitive
- trebuie evitată utilizarea
regulată a calculatoarelor
portabile
50 ... 75 cm
10 ° ... 20°
68 ... 74 cm
Munca în poziție șezând
6
Gol care permite
aşezarea picioarelor
➢ să convină unei
mari diversităţi
fizice umane
➢ să fie adaptat
taliei
lucrătorului la
postul său de
lucru
Ce este acela un
scaun ergonomic ?
7
Caracteristicile
unui scaun bun :
➢ Reglajul
➢ Spătarul
➢ Adâncimea
scaunului
➢ Stabilitatea
8
Alte tipuri de scaune:
Scaun cu basculare frontală
= are un mecanism care
permite reglarea înclinării
scaunului către înainte cu 5-10 grade.
Scaun cu sprijin pentru
picioare = scaun fix, a
cărui înclinare către
înainte este de 30 grade şi
dispune de un suport
pentru genunchi
9
De evitat în
poziţia aşezat :
➢ scaun prea înalt sau prea
scund
➢ aplecarea capului către
înainte
➢ scaune fără suport lombar
➢ lucrul fără suport pentru
ante-braţe
➢ atârnarea picioarelor...
10
Linia vizuală
Înclinarea
trunchiului între
90°-130°
Unghiul
coatelor
90°-120°
Unghiul
braţelor
0°-20°
Ce înseamnă
o bună aşezare ?
Recomandări
generale
Unghiul
genunchilor
90°-130°
Unghiul
coapselor
90°-120°
Unghiul
gleznei
100°-120°
11
Aeronautică -> echipamente precise, ușor de adaptat
 scaune ergonomice specializate => maximizarea
productivității lucrătorilor, & confort optim pentru
situațiile specifice
 au bază robustă din oțel
Exemplu de taburet
pentru sudură :
Scaune
ergonomice în aeronautică:
12
Scaune
ergonomice în aeronautică:
13
Exp.: Ameliorarea
poziţie de lucru
Modificarea aşezării la
plaşeta de desen :
Adăugarea
de suporturi
pentru
reducerea
oboselii
braţelor :
a)
b)
14
Taburel pentru
repaus periodic
Covoraş
Suport
pentru
picior
c) d)
Exp.: Ameliorarea
poziţie de lucru – cont.
15
e)
f)
g)
h)
Exp.: Ameliorarea
poziţie de lucru – cont.
16
i) j)
k)
Exp.: Ameliorarea
poziţie de lucru – cont.
17
l) m)
n)
Exp.: Ameliorarea
poziţie de lucru – cont.
18
Leziuni datorate
mişcărilor repetitive. Factori de risc
Flexarea încheieturii
mâinii Împachetarea sticlelor
Modalităţi de
apucare a greutăţilor
19
Amenajarea
locului de muncă
✓ Orice material va fi la înălţimea
ideală pentru lucru.
✓ Echipamentul la locul de muncă
să fie reglabil
✓ Platformă automatizată reglabilă
la înălţimea muncitorului
✓ Să existe suficient spaţiu pentru a
se putea răsuci în timpul lucrului
20
- folosirea de
instalații ajutătoare
pentru a elimina o
prea mare întindere
- conteinere
uşor de folosit
Amenajarea locului de muncă – cont.
-suporturi ajutătoare la
utilizarea echipamentului greu
1
STRESul
Def. : stare patologică constând în
supraîncordarea unui organism viu, când
asupra lui acţionează factori negativi puternici
Sursa : NODEX , 2002
Def. : Stresul profesional apare atunci când
există un dezechilibru între percepția unei
persoane despre constrângerile impuse de
mediul său și resursele proprii pentru a le
soluționa
Sursa : Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă 2
STRES
STRESul
3
STRESul în Muncă
Introducere
În UE, stresul în muncă = a doua
problemă de sănătate
=> afectează 28% dintre angajaţii UE
Poate fi cauzat de :
➢ riscuri psihosociale
➢ management
➢ riscuri fizice
prevenirea stresului = obiectiv al
Comisiei Europene
STRES
4
Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate
în Muncă
(AESSM)
=>
Fişa informativă = metodă de evaluare şi
prevenire a riscului
destinată celor care doresc să trateze problema
stresului la locul de muncă.
STRES
STRESul în Muncă
5
Ce reprezintã STRESul în muncă ?
• nu este o boală în sine
• stres intens şi de durată => poate
conduce la apariţia unor probleme de
sănătate mentală şi fizică
• poate sã îmbunătăţească performanţele
• situațiile de stres nu sunt favorabile
(pentru angajaţi/întreprindere)
STRES
Presiunea poate genera STRES?
STRES
6
Exemple :
• W lucrează la o piesă pe o
linie de asamblare
• X este infirmier într-un spital->
noul post implică sarcini în afara unităţii
• Y este administrator + doi copii mici de care
se ocupă singur -> şeful său insistă ca el să-şi
termine unele sarcini înainte de a pleca de la
birou
• Z este inginer de sistem într-o
multinaţională-> are livrare în termen scurt cu
o echipă al cărei efectiv este insuficient.
7
Stresul te ajuta să
- te mobilizezi pentru a face față provocărilor,
- te concentrezi mai bine pentru a realiza sarcinile
de lucru.
De la un anumit punct încetează să mai fie
folositor => începe să afecteze starea de sănătate,
dispoziție, productivitate și în relația cu ceilalți
Este posibil să îl prevenim !
Presiunea poate genera STRES?
Cât de serioasă este
problema STRESului în muncă
şi cine poate fi afectat ?
• = cauza a peste 1/4 din totalul concediilor medicale
• costuri în UE = circa 20 miliarde de euro/an
(costul total al bolilor profesionale = 200 miliarde de
euro/an)
• stări ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseală şi
afecţiuni cardiace
• perturbări considerabile pe planul
productivităţii, creativităţii şi competitivităţii
=> oricine poate fi victima stresului
STRES
8
STRESul în Muncă - Legislaţie
Măsuri în scopul garantării securităţii şi a sănătăţii
lucrătorilor
( Comisia Europeană ) :
Directiva cadru (89/391) : obligaţia angajatorilor de a
asigura securitatea şi sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu
referire la efectele stresului în muncă
Unele state au elaborat în completare :
Ghiduri de prevenire a stresului în muncă
 angajatorii trebuie:
a) să prevină riscurile de stres în muncă;
b) să evalueze riscurile de stres în muncă (solicitări şi presiuni
care pot genera stres)
c) să acţioneze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor
produse de stres.
STRES
9
10
EVALUAREA RISCURILOR
şi prevenirea STRESului în muncă
Evaluarea riscurilor de stres în muncă
-> principii şi procese de bază
Includerea angajaţilor şi a
reprezentanţilor lor în :
- procesul de evaluare
- găsirea soluţiilor
STRES
11
Etapele procesului de
EVALUAREA A RISCURILOR
pot fi sintetizate astfel :
1. identificarea riscurilor
2. stabilirea persoanelor care pot fi
afectate de stres
3. evaluare risc prin măsuri
4. înregistrare rezultatelor
5. reexaminare
STRES
Elemente de ghidare pentru
etapele EVALUĂRII RISCURILOR şi sugestii
pentru eventualele acţiuni care pot fi întreprinse
a) "cultura" sau "atmosfera" organizaţională şi
modul de abordare
b) solicitările locului de muncă
c) autocontrolul muncii
d) relaţiile de muncă
e) schimbări în organizarea locului de muncă
f) rolul
g) susţinerea
h) instruirea
i) factorii individuali
1. Depistarea existenţei unei probleme :
(identificarea factorilor de risc)
STRES
12
13
2. Stabilirea persoanelor care pot fi
afectate de stres şi a modului în care pot fi afectate :
Factori pentru stabilirea persoanelor
expuse riscului :
ORGANIZAŢIE
Participare
Rezultate
Cheltuieli
INDIVID
Comportement
Pe plan psihologic
Sănătate
Elemente de ghidare pentru etapele EVALUĂRII RISCURILOR şi sugestii pentru eventualele acţiuni
care pot fi întreprinse :
STRES
Elemente de ghidare pentru etapele EVALUĂRII RISCURILOR şi sugestii pentru eventualele acţiuni
care pot fi întreprinse :
14
3. Evaluarea riscurilor - ce trebuie urmărit / făcut
Pentru fiecare dintre factorii mentionaţi la etapa 1,
ar trebui formulate întrebările :
• Ce acţiuni au fost întreprinse ?
• Aceste acţiuni sunt suficiente ?
• Ce mai trebuie făcut ?
Pentru fiecare factor de risc menţionat la etapa 1, se prezintă
câteva idei pentru a stabili ce trebuie urmărit şi ce
trebuie facut :
a) Cultura organizaţională
b) Solicitările locului de muncă
c) Controlul propriei munci
STRES
15
3. Evaluarea riscurilor - ce trebuie urmărit / făcut
Pentru fiecare factor de risc menţionat la etapa 1, se prezintă
câteva idei pentru a stabili ce trebuie urmărit şi ce trebuie
facut (continuare):
d) Relaţii de muncă
e) Schimbări organizatorice
f) Rol
g) Susţinere, instruire şi factorii individuali
STRES
Elemente de ghidare pentru etapele EVALUĂRII RISCURILOR şi sugestii pentru eventualele acţiuni
care pot fi întreprinse :
16
4. Înregistrarea principalelor rezultate
Înregistrarea rezultatelor ajută la
monitorizarea progreselor.
5. Reexaminarea evaluării la intervale adecvate
- când survin schimbări importante la locul de muncă
- se consultă iar angajaţii
- se verifică impactul măsurilor luate
STRES
Elemente de ghidare pentru etapele EVALUĂRII RISCURILOR şi sugestii pentru eventualele acţiuni
care pot fi întreprinse :