CONTEMPORANUL

REVISTA §TIINTIFICA SI LITERARA

IESE DE DOUA ORI PE LUNA.
Redactor 10AN NADEIDE.
.No. 8 0 9. an. IV. Ia0 1885.
Privim ca abonaiti pe D-nit ce vor bine vroi a
priori don& munere unal dupe altul.

Stefan Hudici
Schita dramatics de V. G. Mor(un
(critics)
Sint fraze, can ajung banale, pentru ca trecind din gura in
gura i¢i pierd intelesul, ajung a fi rostite fara a li se dh insem-
natatea ce o an. Unele din aceste fraze cuprind adevarurt adinci.
Intre asemenea fraze putem nurnarh pre urmatoarea Literatura
trebue sa fie oglinda yietei." Cine n'a zis de multe on fraza a-
ceasta, mai ales acuma cind realismul a ieF,;it biruitorin in litera-
tura ? Dar pe de alta parte slut oare multi de aces earil iii dau sama
de adevarul cuprins intrinsa ? A fi oglinda yietei ie marele, no-
bilul scop care trebue sa-1 aiba literatura. A fi oglinda vietei in-
semneaza ca literatura trebue sa oglindeasea vieata societatei/ cu
toate suferintile, Cu toate durerile, cu toate bucuriile lei. Ca in o-
glinda sa se vada societatea si sa se cunoasca, cetind literatura sa
si aceasta literatura sa infatoseze constiinta natiunei. Un om nu poate
sa stie cit le de frumos on de urit pima nu se vede in oglinda si
une on un om ce se crede frumos se poate incredintii ca ie urit
$i remine surprins. Acela-si Meru poate sa se intimple cu o so-
cietate, cind un om cu talent ii pune in fata, o lucrare, in care ie
silita sa se cunoasch. *i In asemenea imprejurare literatura ieste
umil din factorii cei mai marl al moralizarei natiunei, ai educarel
cetatenesti. Ie mare, ie nobil scopul literatures, scop cuprins In-
tr'o fraza ash de mica. Tot aceasta fraza ne mai poate sluji ea
criteriu pentru a masura inaltimea la, care a ajuns -o literatura.
Literatura ieste eu atita mai mare, en atita mai desavirsita, cu a-
tita mai mult corespunde chiemarei sale, en tit oglindeste mai mult
f}i mai bine vieata natiunei, en cit cnprinde mai mult aceasta vi-
 274
eatil in larg si in adinc. Daca, avind in vedere aceasta masura,
ne intoarcem privi rile catra literatura noastra, atunci cu mare du-
rere trebue sa mfirturiSim ca in acest felift mai nu exista. Nu ea
se scrie putin, dar tot ce se aerie parca ie seris inadins pentru a
arath cum n'ar trebui sa se scrie si ce n'ar trebui scris. Avem
multi poet!, vat, prea multi ! Cine nu face la not poezii incepind de
la copii din gimnaziu si mIntuind cu copi5tii batrIni de la ministeriu?
Dar ce poezii ! Cea mai mare parte din poetii nostri le lipsita de
eel mai mic talent, rear cei putini, carora nu le lipseste scinteea
dumnezeeasca 1st aleg asemenea 8 ubiecte in cit le inneaca si pu-
t:nul talent ce mai an. In adevar despre ce ne vorbesc poetii no-
stri ? Despre Jacrimi fierbinti on infocate sub fereastra, de ,,plins
amar innaintea porter," de suspine innadusite pe iearba verde" de
batai de inima la cea drntain intilnire (se intelege ca-i vorba de
lea") ; mai adaogati Mina lima, on soare, presarati totul cu cite-
va stele si imvaliti aceasta mixtura intr'o bucata de nor negru
si yeti acea reteta pentru a face poezii, adeca cum se fac la nor. *)
Ca reprezentariti ai acestei poezii divine trebue socotiti eel ce la-
trau la luna din culcusul literar numit Literatorul". Romane, nu-
vele mai ea n'avem, cit despre incercarile pornografice, ce se ti-
paresc acuma in ziare sub nume de cronici, putem zice ca,
aceasta noutate adusa din Frantiea impreuna cu cilindrele, Cu pan-
talonil strimti etc... de buna same nu are drept la numele de
literarura. Toata menirea acestor cronici in Frantiea ca si la not nu
poate fi alta de cit sa atite poftele celor ce au trait prea mult si
sa ruineze pe cei ce n'au inceput Inca a tral.
Sa vedem acuma literature noastra teatrala. Aice rear vedem
destul de mult seris ; dar ce scrier: ? Alai in toate dramele origi-
nate le vorba de Lapusneanu, de Despot Voda, de Stefan eel Mare
si de alte fosile de acest soin. Aceste drame ar putea avea inte-
res istoric, dar tocmai acesta le lipseste pana la ash punct in cit
daca ati luh drame din epoce feliurite si ati schimbh numele ieroi-
lor dramele n'ar pierde nemica din valoarea for istorica, dintr'o
pricina foarte bine euvintata, Ca nisi o data n'au avut'o. **) Acuma
In urma s'a facut mare larma cu don drame ale bardului de la
Mircesti : Horatiu si Ovidiu. Nu putem sa analizam acuma aceste
doua drame, nu Intra in cadrul articolului nostril, aice intrebam numai:
*) Acuma sub cuvint de realism se intrebuintazit gi alte variatii cu In-
-teles pornografic, dar aceste mitischralIcuri menite parch a stropi cu noroin $i
stelele si luna dar mai ales pe lea", de bung being nu pot adiugi vre un
merit pnetilor nostri
**) Se intelege cil facem abstractie de faptele istorice proprin zise, cum
le aceala ch Lipumeanu a fost otrivit, pe cind altul a fost ucis Cu buzduga-
nul In piept, pus in taph on a murit linistit In patul shu; not vorbim de fi-
zionomiea morall si psibich a ieroilor.
 275

care n'a putut poetul nostru sa gasasca teme din vieata contempo-
Tana de a alergat tocmai la Romani! eel vecht ? Ce interes mare,
de vieata, pot ayes pentru not Horatiu on Ovidiu ? Tipul lui Horatiu
chiar de ar fi adevarat din punetul de" vedere istoric, nu ne bite-
resaza ; dar ce se mai zicem cind Horatiu al D-lui Alexandri. sa-
mana tot atita cu poetul Roman, cit samana Bucurestii cu Roma
veche si dealulul Mitropoliel cu Capitoliul. Geta, in care poetul
a vrut sa intrupeze toate calitAtile frumosului si moralului, ie o
fata, respectabila si chiar teatrul izbueneste in aplause, eind o aude
deelarind ca urea sa fie roaba", dar eu conditie sa fie nabs ado-
rata." Inse, desi ,de gustibusc non disputandurn," not soeotim ca-se
vor gasi multe femei in societatea noastra, can nu vor 'oontimti
sa fie roabe chiar eu pretul ,adorarel" si prin urmare stau mai
-.sus moraliceste de cit Geta, Elea Dariet vechi, si deci meilita mai
mutt de cit dinsa a fi ieroinela unor drame. le mare gresala de
a crede ea vieata noastra de a-zi nu ne da teme pentru drame si
ca din, aceasta prieina trebue sa, alergam la Romani on la Greci.
Sint multi cad cred ca vieata noastra de a-zi le prea putin insem-
natoare, prea monotona, prea mica, ca sa ne dea subiecte de drame,
pare& in vremile noastre nu iithese, nu uresc, nu pling, nu
sulk oamenii. On poste socot ca ura ei suferinta slat ea atita
mai bane cu sit sint mai V echi, intocmai ea vinul ?
Noi cu total din Totriva credem ea epoca 'Nostra mai ales
ne da subiecte de eel mai mare dramatism. Epoca noastra le o
epoca de tranzitie. La 1848 s'au cioenit formele Pistol noastre ori-
entate cu formele oecidentale si aceste din urma, au iesit biruitoare.
Dar din aceasta biruinta au resit forme politice can au remas de
.multe on numai forme goals cu euprins foarte putin european ;
cit despre idel, principii 5i mai ales sentimente si obiceiuri, ace-
stea nu se schimba, a5a iutebune on rote Isle au vieata taresi
cilindru paripan acopere adesea un crier en giridun sai iSrincipii
orientate intocinai ca fesul on i5lieut, fracijl aseunde de tuulte on
o inima cu sentimente tot ash de primitive, cu un despret eb,trb,
femee de pilda tot ass de inradacinat ca cele ce le ascundea giu-
beaua si antereul.
Ciocnirea a dons forme de vieata ieste una din epoeele cele
mai triste pentru o soeietate, desi pe de alts parte ciocnirea leste
de neinlaturat si trebuitoare pentru progres ; ad.-ste eioenin pot bi
fie eomparate- cu cioenirea a dolor trenuri vagoane sfarmate, cala-
tort imprastieati pe ciinp, multi rini i. gemete de durere. strigate
de 4esperare, blastame L..
A nu gaol subiecte de eel mai mare dramatism in vieata
poastra insemneaza a fi surd 5i orb pentru to eele ce be petree
jurtil nostru.
ri
 276

Va durit oare Inca mult aceasta necunoastere a vietei noastre

de a-zi $i impreuna cut iea starea trista, mai mult de tit trista, a li-
tet aturei noastre ? Credem ca nu, starea aceasta de piroteala va
trece $i chiar avem unele semne, cari ne arata ea va trece lute.
In adelar acuma in urma s'an aratat cite-va incereari, eel putin in
literatura noastra teatrala, can areta drumul eel drept, pe care ar tre-
bui sa mearga pentru a ajunge sa fie ceea ee se cuvine, adeca oglinda
vietei noastre reale. Si mai mingiitoria, publicul a primit foarte bine
aceste incereari. Dovada ieste ea nici o data voiyozii Sosili n'au
avut atitea reprezentatii ca comediile lui Caragiali, Ventura... Se
intelege ca aceste incereari sint Mahe, sint de multe ori gresite,
cum sint in tot deauna ineerearile ; dar nu trebue sa pierdem na-
dejdea : operile marl nu cad ash din cerin, iele sint urmarea unei
lungi evolutii In literatura.
Asupra uneia din aceste incercari vroim sa atragem luarea
aminte cetitorilor. Vorbim de schita dramatics Stefan Hudici"
tiparita in Contemporanul" No. 5 an III. 0 numim sehita dra-
matiea fiind ca cuprinde numai 16 fete, toate se petrec intr'o sin-
gura ors, mat degraba le un concept de drama mare $i cu toate a-
cestea ar fi pacat ca aceasta sehita sit treaea nebagata in same,
cum tree la not de multe on lucruri cari merita atentie; ar fi pa-
eat cael merita nespus de malt sa traga gindirea noastra spre din-
sa, mai mull de cit melodramele $i comediile cu voivozi si hat-
main. Cuprinsul acestei schite dramatice, subiectul lei, ieste foarte
simplu, sint tot lucruri ce se petrec in fie-care zi.
Un boeriu batrin, Stefan Hudici, in vrista de 60 de an!, se
insoara cu o fats. tinara, Ana. Ana merge dupa batrin, nevoita de
ma-sa, cucoana Elencu, care, cum zice Ana ,,ar fi spus mineiuni
gi duhovnicului numai sit nu seape din pal ma un ginere cu ash
stare, un boeria mare HI" Se Intelege ca Ana in curind dupa ma-
ritare se inathoreaza de altul, Hudici pune mina pe corespondenta
$i porneste cu sila impreuna cu nevasta de la Ia$I la Dorohoi.
in Dorohoi se desfasura eel din urma act al dramei conjugale. In
Dorohoiu vine amantul Anel $i hotarese sa fuga, sa treaca granita.
Dupa o seen& furtunoasa intre Ana $i Hudici, Ana ii deelara ea
nu va mai sth ea dinsul ,,$tiu ieu, zice iea, cum sa-ti zie remas
bun." Hudici legina. In vremea aceasta intra Costica Zlatescu, a-
mantul Anei. Ana Ii cere sa fuga, dar nu-s parale. Practicul don
Juan gaseste inse mijloc, furs cheile de la Hudici, deschide seri-
nul si scoate ban!. Revoltata de atita miselie Ana strip, ea nu
mai pleaca, ii cere sit lase banii, zdrobita pan& in adincul sufletu-
lui, it ameninta ca va tiph. Hudici se desteapta, afla tine le a-
mantul Anel, trage eu revolverul asupra lui Costica, dar omoara
pe Ana. Repetam ea subiectul le cit se poate de simplu, le o
 277

storie veche, dar remise ve$nica noun gf rupe inima celui caruiea
i se intimpla, cum zice genialul poet Heine :
,.Das ist eine alte Geschichte,
Doch bleibt sie noch neu
Lind wem sie just passiret
Deis macht sie das Herz entzwei.4
Singurul lucru care s'ar pares, nefireac ie moartea, impu$ca-
rea, Anei. In general asemenea istorii se sfirsesc alt-feliu, dar, cum
voila veclea mai jos, moartea, afara ca ie eu putinta fie chiar ca o
exceptie, ie logics,, ie o necesitate a pozitiei.
Afars, de cele spuse mai sint trei scene. Scena Intaiea en
slugile Tigani, Ion si Catrina, Rita seena intre Hudici si alt bo-
erin batrin Hristea Zlotu, prieten al lui Hudici si In sfirsit seena,
foarte bine scrisa, intre Hudici si cucoana Elencu, care vine sa
ceara pretul feteiorlimente", cum zice lea. Neajunsul eel mare
al acestei schite ie tocmai ca ie sehita, ca le prea scurta ; earae--
terele sint bine lamurite in cite -vs, cuvinte, ceea ce arata ea au-
toriul are spirit de observatie, dar acele cite -vh cuvinte nu pot sa
ne den un tip $i de multe on sintem silitl sa gicim, sa corn-
plectam timpul en inchipuirea noastra. Unicul tip bine studiat le
Stefan Hudici si de aceea vom urinh pas en pas desvoltarea came-
terului acestui erou, vom adinci caracterul lui $i socotim ce ceti-
torilor nu le vom parea prea plictico$i.
Sa nu uitam ea Hudici nu-i o fosila din veacurile trecute,
le un concetatan al nostru si cind sufere lel on cind face pe altii
sa sufara, atinge epoca in care traim legati cu lanturi de fier. Ac-
titmea se petrece in Doroboin. De la cea di'ntaift seen incepe sa
ni se lamureasca caracterul lul Hudici. In seena cu slugile, Ion si
Catrina, Hudici le trage cite o palms, pentru a-I trezi. Chiar de
In inceput obiceiuri orientale : palme, batai ; dar ce voiti, boieriul
le suparat, n'are liniste in casa, de ce dar nu si-ar rasuflh supara-
rea pe slug!, palmuind chiar o femee, mai ales find acea femee o
slugs,, Tigann, care nici nu simte ocara ce i se face? Nu-I vorba,
se boceste iea, aratind limba din care curge singe, dar punem rama-
sag ea aeeste bocete la teatru nu vor pricinul de cit un ris general
al publicului. Ie in not spiritul, ticalosul spirit de math... Vii, sa
nu uitam, boieriul le suparat.
In seena intre Hudici $i prietenul lui, Hristea Zlotu, se expli-
ta prieina supararel boieriului: Hudici a pus mina pe un bilet ea-
tra nec asta-sa.
Stefan. Acuma Intelegi de ,e am luat empii, de ce mi-
am lasat baltacasa si interese ? Vezi ce aveam de Meta ? Na
,,stieam cine-I, nu-i iscalit. 0 lush de zile am pindit fard folos...
,dacei afi ft aflat ! De despcitlit nisi nu-i vorbd ar l moartea
 278

pentru mine. Trebuea sa pun o stavila intre lei si am plecat ea

,,rusinea pe frunte f}i cu inima incruntata
Ifristea.*) 5i a plecat de buna voie ?
,,Stefan. Nu vroea de loc. Am luat'o cu sila, am pornit in
,,puterea noptel si am venit intr'o intinboare .. tot drumul a plins
cu hohot.
Jiristen. La ce te-ai insurat ? Ajunsi la o vrista ca a noastra
oamenii nu trebue sa se mai gindeasca la insuraimare si mai cu sama ca
,,fete nevristnice si neeoapte.
. .
Stefan. imi irra draga ?...
. . . . . . . . ......... .
Ilristea Rari shit fiintile carile pot pastry credinta in a-
. .

semene
Stefan. Ymi sera draga 1...
Un paleontolog poate dupa un os fosil sa reconstrueasca foarte
adesea tot animalul, aka dupa o opera de arta, data le luata din
vieata adevarata, putem sa ne inebipuim cu mintea toata societa-
tea. Acest dialog intre Hristea si Stefan le foarte caracteristic.
Pasind petite pragul societatei lui Stefan Hudici, Hristea Zlo-
tu, etc. trebue sa zicem ,.laseiate ogni speranza voi".. carii visati
de un ideal mai mare, de sentimente omenesti de iubire, de da-
torie, de devotament, de sacrificin si mai ales de demnitate ome-
neasca. Societatea al care] tip ieste Stefan Hudici are a'te mora-
vuri. Aice bat barbati si femel, pentru ca-s slug], aice despretul
calm slugs se resfringe si asupra tuturor celor ce traesc imprejur
si mai ales asupra femeel. Aice nu poate sa fie vorba de senti-
mente omenesti pentru nevasta, aice femeile slut prinse, surprinse,
pindite, aice is vorba de despecetluirea scrisorilor, de ascultarea la
no, de pornirea cu sila eu toate ea nenorocita plinge cu hohot ;
aice sub forma civilizata, on mai bine 7i5 sub forma boereasca, se
dezlantuesc patimi dobitocesti ale unor specii zoologiee, lipsa de-
savarsita de respect catra om, catra vredniciea omeneasca. Si care
le pricina care a dat nastere la toate aceste chinuri morale ale u-
nel fiinti omenesti ? ,Jm1 ierh draga" respunde Stefan la toate intre-
bkrile. Ii ierh draga l... bine, dar data it lera si lel drag, de a-
ceasta nici nu pomeneste, pares lel intreaba pe Catrina data ii iera
drag sa primeasca o palms. Si ce trebue dragoste ? ,.Credeam ca
Bind saraca va fi recunoscatoare". Aice le pricina adevarata a In-
suratoarel. Or! cit i -ar fi fost de draga Ana, on cite pofta ar fi
avut boeriul de dinsa, n'avea de cit sa - §i puie poftele batrinesti in
cunt ; dar Hudici are pe linga pofte si o putere mare asupra celor-
lalti oameni, o putere care sileste pe ceialalti sa -i fndestuleze pof-
tele, care arunca in bratele-i osoase fete tinere... aceasta putere
*) Nu eitam de-a-rindul, ci numai budiff caracteristice.
 279

le averea cea mare, sint banii ; si aeeasta avere it dezbraca pita

la a tita de sentimente omenesti, in cit iel nu pomeneste un singur
cuvint de interesele Anel, de suferintile si de cerintile sufietului
iel. De despartit, zice iel, Dim nu-i vorba, ar fi moartea pentru
mine." Logica nerusinata a unel specii zoologice in toata pute-
rea cuvintului ! De despartit nici nu-I vorba, wear ? $i pentru ce ?
Pentru ca boeriul are trebuinta de Ana ; lea sulere, plinge cu
hohot, se zbuciuma..., dar ce -t pasa lupului de zbieratul mielulut
pe care l'a insfacat de git ea sa-1 zugrume si se. -1 bea singele ?
Dar Stefan iubeste pe Ana, strigatul Yuri sera, draga" ii rase din
inima Da adevarat, strigatul if lese din inima, dar ca o iubeste,
I

protestam. Care n'ar putea cu acela-si drept sa strige si lupul Inca

eu mai mare drept : de despartit nici nu-i vorba, ar fi moartea
pentru mine" si in adevar pentru lup ar fi moartea de foame. In-
birea ie un sentiment mare, to un sentiment care mai ales face din
om om, care II deosebeste de speciile zoologice, le unul din cei
mai marl, daca un cel mai mare factor al progresului omenirel,
dar iubirea cuprinde in sine numai de cit sacrificiu si prin sacri-
ficiul de sine poate fi masurata intinderea si adincimea iubirei.
Cel care nu-I in stare sa fact sacrificil pentru lubire, aceala nu
iubeste. Sentimentele lui Hudici pot fi numite on cum, numat iu-
bire nu, a le num1 iubire ar insemnh a profanh, a pingiri eel mai
sfint sentiment omenesc.
Daca chiar in cea di'ntaia scena cu Hristea Zlotu ni se arata
caracterul egoist al eroului nostru, apoi si mai bine se a la i-
veala in scena en cucoana Elencu. cucoana Elencu a vindut fats.
si vine sa ceara pretul vinzarei, care in codul civil se numeste
alimente" on cum zice cu energiea cucoana Elencu arlimente."
Eroul nostru se scandalizaza. Nu-I vorba, stie lel foarte bine, Ca
casatoriea n'a fost de eit o afacere comerciala. Iel aingur zice vor-
bind de Ana : A vrut bani si numai bans... si are bans. De ce
sa-ml amarasca vieata... de ce ?" Iel stie dar Ca toata afacerea le
curat comerciala si daca se plinge, se plinge numai pentru ea Ana nu
s'a tinut de tocmala. Dar boeriul are gusturi alese, mirsaviea nu-t
marsavie la asemenea soiit de oemeni, cind ie Imbracata in forms
mai alese, mai politicoase ; si cererea sincera, pe fath, a rnamei-
vinzatoare are darul de a-1 seandalizh in eft ehiar eind consimte
sa dea alimente" cucoanei Elencu, pune ca conditie sa n'o Anal
vaza nici o data. Politeta, nil -i vorba, le o Insusire bunk dar ar
fi oare Ana mai fericitit daca cucoana Elencu s'ar exprima, altininr
trelea, ft-rind alirnente" de la Hudiei ? Paul Louis Courrier, a zis
de mutt ea oamenii eel mai politieosi sint procurora si calm!.
Scumpul mien alai', Eerie procurorul, imi vett face un servicin
amical luind asupra Domniel-Voastre insarcinarea, mine demineata,
 280
clad, nu va educe vre o suparaxe, de a taieh capul cutaruier" Si
calaul se grabeste si respunde : Ca iel sa simte fericit, de a pu-
tea face un lucru ash de mic un serviciu D-lui procuror si ca ie
gata tot deauna a-I servi. Cebu. Si celalalt, al treilea, remine
fara cap.
Dar lui Stefan Hudici, ea si tuturor batrinilor, afara de po-
liteta ii mai place sa faca morala, sa moralizeze lumea. Mai fie-care
boeria batrin crede ca 60 or! 70 de ani de trindavie si abrutizare ii dau
drept de a moralize lumen m dreptul vechimei. Ca moralist eroul
nostru le si mai tipic de cat in sincere convorbire Cu Hristea Zlotu.
Adinca jale ne cuprinde pentru societatea in care Stefan Hudici in-
drazneste sa se ridice pe un troy, Jupiterian, pentru a tuna, si ful-
gerh in potriva coruptiunei societatei. Ieata eum tuna JupiteruI
nostril in potriva cresterei femeei de a-zi.
.,8tefan. *tits ce le imvatati la pansion si masa ? Le im-
viitati se bleotocareasca In limb! straine, sa ceteasca la povesti fran-
tuzesti, le imvatati sa se boeasca, sa ochcasca, sa se hlizasca, sa
innebuneasca lumea..... N'apuca nine a sti cite bucht romanesti
sint pe iume si cunosc toate mirsaviile, toate parsiveniile.... Doi
trei ani de pansion, suliman, benghiuri, turnura si hai copauca
la vinat barbat I .. ySi not ca ni4e profti dam in curses, tic prin-
detra in lap! Da, in adevar cresterea femeilor noastre ie tical-
oasa, caderea morala ie mare. Dar sintett oare mai bun!, D-lor
Hudici & comp. ? Si a cui le vina, daca femeea ie in starea de
a-zi ? in vieata morala de acuma a societatei domneste o lege a-
samanatoare cu cea cunoscuta in economiea politica sub name de :
leyea ofertel fi a cererei. Cererea hotareste talitatea, cantitatea si ce
anume marfa si se prodaca. Fruntasii societatel Hudici si semenii sal,
oamenii ash numiti cu greutate hotarese ce femei a nume trebue sa fie,
dau tonal educatiei, etc. lei au dar femeile ce merits. Ba nu, nisi
atita nu merita ; caci victima ie tot deauna mai de respectat de tit
zugrumatoriul. Cum s'ar bol, zugravi femeile, cum ar ambles fe-
meile la vinat barbati, data toate aceste insusiri nu s'ar incurajh
de barbati, carii ca clasa domnitoare dau tonul ? Pun toate silin-
tile pentru a corupe toate puterile vitale si morale ale femeei si
pe urma tot *lei se piing in potriva femeilor ! Si tine se plinge,
tine face morala ? Hudici I Ce desgustatoare priveliste Hudici,
I

care se foloseste de puterea ce-I de averea pentru a cumparh o fata

tinara, facind'o ast-felia sa -si calce toate simtirile lei naturale, sa
se prostitneasna ; Hudicl, care n'are eel mai mic respect catra fe-
mee, catra demnitatea let ; Hudici, care o insults la fie-care mo-
ment, pazind'o, priniind'o, incunjurind'o car spioni, ducind'o cu sila
la Dorohoill ; Hudici face morala, se vaita de coruptiea. femeei I
gi no! ca nilte progi dam in cursi, tie prinden in leg," striga
 281

moralistul nostru. inchipuiti-va ce copilasi prosti, carii se prind

in lat. Nu, domnilor, nu sinteti prosti, sinteti mizerabili cad co-
rupeti femeea pa in maduva oaselor pentru a o tinea in lat.
Moralistul nostru chiar isi face un merit ea a lea '', ori, mai
bine zis, a cumparat pe Ana. .,Caei de n'o luam ieu, pe tine 1u t ?
vr'un amploaiat, un scirtai-seirtai cu doua sute de franc! pe
lima pe chid ieu baluri, petreceri, juvaiere Ku -i cereanz
in schimb de cit sa sufere s'o Yubesc... caci am vazut ea de tinut
,,la mine nu tinea". Ce nerusinare ! Ieata dar adevarul gol de tot. De
tinut $tie boieriul ea nu tinea la iel si de aceea ii cumpara dra-
gostea, prostitueste femeea, (pentru ea ce ieste prostitutiea, daca
nu vinzarea trupului?). Si nu-i eeream in schimb (chiar cuvintul
comercial schimb 31 intrebuintaza I) de cit sa sufara s'o iubesc".
Ce nerusinare ingrozitoare ! Adeca sa sufara, sa asvirla toate ce-
rintele legiuite ale naturei tinere, pline de vieata, sa-si piearda
toate iluziile, sa poronceasca inimei sa, TM mai bats cu iubire si
capului sa nu mai eugete si pe tirma find trap fart simtire sa se
azvirla in bratele batrine ale lei Huidici, sa fie unelta de plaeere.
_de indestularea poftelor batrinesti. Ce alta insemneaza aceasta fra-
za arhinerusinata sa sufara sa o iubesc"?
Mai Inuit de cit atita. Predicatoriul nostru de morals nici
nu Intelege de ce Ana nu sufere sa o iubeasca". Dar ceea ce
nu pricep, striga en desperare Hudici, ceea ce nu-rni intrg, in cap
.., irni zie, daca m'a luat numai $i numai pentru bans... $i ieu ii
dau ban!, ii dau lux de ce sa ma insele, sa ma necinsteasea".
Nici nu pricep!, D-le Hudiei, si cu toate acestea ie limpede, 10 vom
explich not de ce cu toti banil ce i-a! dat Anei, lea, cum spa!, iti ne-
einsteste numele. Pentru ca on eItiT staruinta vets pane, D-lor Hu-
dic et comp. de a preface iubirea intr'o afacere comerciala $i fe-
meea intr'o marfa, nu vet! izbuti ;le in potriva nature', Ie in po-
triva sentimentelor omenesti, le o nedreptate care striga la eerie
rAzbunare.... si repetam, nu vet! izbuti. Femeea protesteaza contra
acestei nelegiuiri lure saman, se zbuciuma $i in aces' zbucium de
multe ori preface vieata lei si a voastra Intl° un lead, in cenusa,
-cum s'a intimplat eu D-ta, D-le Hudici ; data primea rolul de
marfa In care voiti sa o reduceti, atunci in adevar necinstea nu-
mele nostru al tuturor si mai intain de toate necinstea numele
sexului lei intreg. Dar moralistul nostru nu critics numai, D-sa, are
$i propuneri pozitive de facia in privinta cresterei $i moralei feme-
el. Ieata ce zice !el cucoan4i Elencu : Pentru ca mi-aI azvirlit'o
in brate fart sa-i dal un sfat de mma, cad ii iestt mama si o
fats are nevoie de povete!" si cite -va rinduri mai jos: Se vede
ea si dumi-tale ti-a fort scris sa nu-I spui sa nu se inereaza in
,palavrele tuturor spinzuratilor din lume, can yin sa-i miorlaea-
'
 282
sea, la urePhe orbe mir$ave gi neruginatP Ti-a fost scris sa nu-i
spill, ea cea mai mare °ma, ce poate face un barbat unei femei
le sa-1 zica a o iubegte gi sa nu o lee Ind le libera sau sa-i
rivneasca dragostea, cind le femeea altuiea" Si mai ales fia-1
rivneasea dragostea eind le femeea altuiea" nu -! aga?
Prea mult poftegti, D-le Hudici, mult de tot. Nu-I ajunge
D-lui Hudiel, ca conditiile sociale ii dau vole sa-s1 cumpere o fa-
t& tinara, it mai trebue sa n'aiba grija, sa fie sigur de dinsa $i de
aceea cere inamei ca azvirlindu-i-o in brate sa-a dea povete sa fie
roaba supusa, Diet wear sa nu asculte vorbe inip,;(tre (ce mai cu-
ratanie morala la DI Hudic! 1%. I-ar trebui D-Iui Hudici ea de mica
copila sa saga cu laptele de la mama povete pentru a li roaba su-
pusa ; i-ar trebui boeriului ea toata cregterea sa aiba, in vedere ca
fata ajungind proprietatea D-sale sa n'aiba osteneala, sa fie linistit.
Mama, mama singura sa prostitueasea fata otravindu-o din copila-
rie eu idealul robiei ! Da, acesta nu-i numai idealul lni Hudici, ie
idealul stapinilor de on ce sari. Dar ce grozav ar fi dam, lunga $i
intunecoasa noapte a robiei nu s'ar lumina cite o data prin flaca-
rile protestarel robilor : In tout& stralucirea inse ni se arata, ego-
ismul fara de margin! al lui Hudici in seem intre iel gi Ana, mai
ales in lungul monolog : Ah Ano, plingi" Ana ii declara hotarit
ca nu-1 lubeste, eft a tral cu dinsul Ii ieste un chin si ca, ma-sa a
dat'o cu silt'. Sub povoara acestor cuvinte zdrobita de suferinta Ana
incepe a plinge. hi Hudici innaintea Anei care sufere $i plinge, ga-
sektte de cuviinta sa-I tie un logos intreg.
Stefan. Ah, Ano, plingi jelestt iluziile pierdute, pierdute,
o stilt, din pricina plea; dar pots sa ma lerti, eaci mare imi le pe-
deapsa". Aice se par a-t le$1 pentru intiiea data din gura cuvinte
omene$ti si fie-care are drept sa creaza, ca urmarea va fi ca Hu-
duel va zice Anel : Testi libera, fil fericita eu altul." lucru de alt-
mintrelea, foarte putin ieroic dupa ee Ana if declara hotarit ea nu
urea sa mai traeasca cu dinsul. Dar, ieata ce urmeaza : Plingi,
jelestI iluziile pierdute...Da, ie amar sa vezi Ca viitoriul nu se
,,Intrupeaza dupa cum mintea noastra it alcatuise ; Ie trist sa-t1 iei
nadejdea de in visele cele mai placute, alintate de gindurile noa-
stre...." Cit de bine o intelege Hudici ! Si acuma le silit, fait doar
si poate, sa spue A na ca ie libera ; pentru ea n'a vroit doara a
marl rana suferintelor lei, a-11 bate joe de dinsa, expliciuda-1 cit de
neferieita leste. De sigur inse ca a vroit prin aceste fraze as se mingle
pe sine, admirindu-o nobleta purtarei, cad ce-va mai jos zice :
Piing!, dar ort eft al plinge, n'ar eurge atitea lacrimi din ochil
tit!, cite picaturi de venin s'au strecurat in singele mie0....Hai as
parasim aceste IonaHai peste hotar i " Ieata deci ce insem-
nau gingasele euvinte ale rnoralistulul nostru. Ce migelie f A ex-
 283

plic.t Hudici Anei cit ie de nefericita, nu pentru a-i dial suferin-

tele, dar pentru a le prelungi sub cuvint ea Si lel stifere. Ce cru-
zime I Ueigasul nu face ash, iel nu zice nenoroeitului innainte de
a-I injunghiea. : Da, ie miter sa vezi ca viitoriul nu se intrupeaza
etc... le trist sa-ti lei nadejdea de la visele cele mai plaeute...."
Se intelege ea Ana nu putea de cit. sa-i respunda en despret : de-
sehideti ochii.... stiu tell cum sa-ti zic remas bun". Si atunci se
arata pe deplin nulitatea morala a ieroului uostru ; spariat iel pro-
pune Anei adulteriul pe feta : Hai la Iasi!... hat !... intilneste-1 fa ce
stiff... voift inchide ochii, n'oic vedea, n'oin sti, n'oin auzi nemic, lithe-
ste-1, iubiti-va... numai nu ma lash". Alaturea cu egoismul imbatrinit,
lipsa de mindrie, nulitatea earacterului, deplina lipsa de vrednicie
omeneasea si de energie. Am eomparat pe Hudici cu un hip, in a-
devar inse aceasta comparatie nu-i potrivita. Hudici dupa caraete-
rul sari mai eurind samana Cu oaiea si numai averea cea mare, it
inabraca in piele de lup, da ghiere de hip : o oaie in piele de
lup, teat& ee leste Hudici. Ne-am oprit poate prea malt la tipul
lui Hudici, mai mutt de cit ne Wee, voie lungimea articoluliii, der
si acuma cu parere de reu ne drspartim de acest tip, em fi avut
Inca multe de zis, mai ales ea tipul lut IILdici ie foarte comun,
avem atitia Hudiei batrint $i tined.
Din celelalte tipuri ie reu$ita cucoana Eleneu. Acosta cucoa-
na cii morala lei de rnahalit Fuca trae$te InnaintEn of hilor no$tri.
In privinta moralitatei iea nu se those] e$1e ae Hudici, dar ie mai
energica si mai desteepta. A r fi putut sa-si sconta arlimente" de
la tin om mai energic de cit Hudici. Cind emeninta ca la face
scandal cu procesul atragind tirgul la tribunal, putem 6'0 credem ;
nu-i Dumnea-ei de cele cari s'ar da innapoi de frica scandalului ;
nu degeaba zice Ana de dinsa : Asi fi niers si -chip Searirosehi
numai sa seep din asa it'd". Da, eucoana stie sa faca ee vrea.
Pacat ea atita energie se cheltueste in societatea noastra pe fapte
inirsave. Hristea Zlotu le o remasita din vremurile treeute, ea Si
Hudici sta jos de tot din punctul de vodere moral. Dan face mo-
rals lui Hudici pentru -ca s'a insurat, spot mai MOM de toate ie
pricina cä, dupa cum am spus, batrinilor le place sa faca, morala
si daca nu gasese vre tin tinar apoi ei-o fac until altuiett si al do-
ilea lni Hristea jele de linistea scumpului si destoinicului sau
prieten Hudici. Toate miseliile lui Hudici ca prinderea, $pionarea,
luarea en bile, fae pe Hristea as bcoata numai tin suspin evlavios:
Bart sint Eintele can pot pastel credinta in asemenea eonditii".
Acesta le de buna sama idealul lui Zlotu. Sint ran! aceste flint!
si ce bine ar fi, dupa Zlotu, daca ar fi mai multe fiiinti cari an
poata pastry credinta, adeca cari an se indobitocessca liana la a fi
tiitori legale unor onorabile cazaturi ca Hudici, Zlotu, si eel de
 284
teapa lor. Ce mai ideal! Si acest ideal it autorizaza pe Zlotu sa
jeleasca starea de cadere morals a timpurilor noastre. Sintem in
niste timpuri vitrige, zice Zlotu, Ora noastra se sehimba, arunca
,.prea lute bunele fi, sfi/ntete obiceiuri ale parintilor noFtri si imbra-
tosaza ai mai lute tot ce vine de peste hotar.... noastra
cu care se fdlesc atita Dumnea -lor cel de asta-zi tine in lux si
desfrinare'`.
Bunele si sfintele obiceiuri ale parintilor nostri Insemneaza nu
aka ce-vit de eit vremea nceea rind Ion si Catrina lucrau in lan-
tun, purtind clopotei, cind cucoana nu putea, sa ieasa, din cash fa-
rts voiea barbatului si cind plech smith mina stapinului ; in vre-
mea aceett a bunelor si sfintelor obiceiuri. Hudici avea alte mijloace
coercitive de a Linea pe Ana in ascultare : putea sa o Inchida in
beck' ori sa pine tiganii s'o bata. Civilizatiea noastra cu care se
falesc Dumnea lor" in adevar lasa mult de dorit Inca, dar on cum
ie un pas urbt$ fats cu Jimmie si sfintele obiceiuri ale parintilor
nostri". Aceste obiceiuri din nefericire n'au trecut Inca. dar cele
can an trecut mearga in vesnica uitare, sa le fie terna wan. nu
le vom jell nos.
Tipul lui Zlatescu ar fi malt interesant, din nefericire au-
toriul nu ne da, mai nemica, tipul le numai atins fara a fi zugra-
vit pe deplin. Duo fapte si dupa cite -vu fraze rostite de Zlatescu
putem sa ne &cern rose idee. Zlatescu imfatosaza generatiea noua,
cum Hudici imfato$aza pe c a veehe, Zlatescu & comp. sint fiii lui
de al de Hudici, Hristea, etc. si cum sint parintii ash sint 5i fiii.
Mostenind de in parinti un egoism dobitocese, despret catra cei
slabs si mai ales despretul catra femee, mostenind tiler area pen -
trii indestularea poftelor, on cite suferinti ar costa aceasta pe alts
bameni, mostenind toate aceste insusiri ai multe altele din vremea
bunelor si sfintelor obiceiuri de trista ainintire, iel mai capata din
vremea noastra o cahtate noualipsa totals de scrupule de on
ce natura.*i. 'loath leroul nostru c t functionariftfura casieriea, ea
om de societateie cartofor ai maslueste cartile, ea barbat in re-
latie cu femeea care-I iubesteie talharin si fura paralele barbatu-
lui lei le$inat pentru a fugi cu nevasta si de buna sama pentru a
o lash in saracie indata ce-i va veni la socoteala.
In aceasta societate mirsava create si se desvolta unica fiinta
cu chip omenesc, din toate cite am trecut in revista. Caracterul
And le zugravit par'ca in treacat, cu toate acestea in cite-va en-
yinte, in doua scenecea di'ntaia en Hudici si a doua Inca mai
Insemnata cu Zlatescu, tip]] Anei se arata indestul ea sa fim in
drept sa zicem ca Ana ie o raza de lumina in aeest adinc intune-
rec moral in care domnesc Hudici, cucoana Elencu, Zlatescu. No-
na ni se lamureste afacerea cu biletul prins. Daca Ana Imp% pe
 285

Hudiei, de bun sama ca a facut gresala, inselatoriea si minciuna

injosesc pe cei can insult, deli inselatoriea cite o data ie singu-
rul mijloc de a protesth, cad robului poate sa nu -] retitle altul.
Ori cum, a insela nu ie in caracterul Anei. Cit timp o vedem in
piesa, purtarea lei ie plina de hotarire si de demnitate. Ana ar
putea, cum fac multe femei, sa insele pe Hudiei, si sa-1 tie sub pa-
puc, cum se zice, si ast-feliti sa se bucure de toate foloasele eta-
rei de cucoana bogata si mare. Ca Ana ar putea face aceasta le
de netagaduitie prea energica si Hudici prea putin de$tept. Chiar
in scena din urma cu Ana, Hudici ie atit de destept in cit zice
Audi: Si to si ieu suferim prea mult, ne chinuim fara indurare
douci vorbe ar deseured tot reul ". Se intelege ca un om care
ie ash de destept fu cit crede ca dupa toate cele intimplate intre
iel si Ana sint destule doua vorbe pentru a deseur6 tot reul, nu
poate fi greu de pus sub papuc chiar pentru o femee mai putin
energies de cit Ana. Dar Anei greats morals de ast-feliu de
jot si fi declara verde, ca nu-1 iubeste, ca nu urea sa traeasca cu
dinsul, cere sa se desparta, plina de indignare zugraveste in cite-
va euvinte starea lei grozava §i mirsaviea lut Hudici : Dar, cum
m'ai lust, i1 intreaba Ana, m'ai cerut de la mama, te-al inteles cu
dinsa.... on crezi c'am mers unde aveai bani Nu, Mei nu ill'am
,,gindit la comorile ce m'asteptau". La toate aceste drepte invi-
nuiri iesite din inima plina de suferinta a Anei, Hudici, ca un co-
pil prins, bolmojeste: credeam, ....cucoana Elencu mi-a spus," Dar
nici nu mai avea alt respuns. Cind Hudici nu cruta Anei cea din
urma durere si ii declara ea ma-sa n'a venit ca s'o ajute ea se
desparta, ci a venit sa ceara bani, atunci Ana ii declara cu ener-
gie de admiral : Ne vom desparti sd tend bine ca void roncinea pe
,drunzuri ! Si data mama ie o nerusinata atunci deschide ochii, ca
mult nu ma vezi aice in casa". Aceste cuvinte sint vitejesti. Sa.
stiu bine Ca void remanea pe drumuri", leg& o fraza care ridica pe
Ana mult, mult mai pre sus, de cit cei ce o incunjura. A rema-
nea pe drumuri pentru o femea, pentru Ana, pe care tots stamen
din toate puterile sa o comp prin lux, baluri, juvaere, a remanea
pe drumuri pentru Ana insemnh grozava saracie materials si pri-
gonire neincetata, nesfirsita, din partea societatel proaste, care ne-
gresit nu i-ar fi lertat o fapta atit de nepractica ca lasarea unul
barbat bogat. Si Ana stie toate acestea. Si apoi lumea te invi-
novateste, zice lea, te arata cu degetul fara sa-si inchipueasca u-
milintile suferite in fie-care zi, fara sa stie in ce robie te-ai zbu-
ciumat si cum ti-al ros toate puterile, pierzind toate iluziile.
Se intelege. Lumei ce-1 pass 'i mai ales cind lumea ie alcatuita
din Hudici, Hristea Zlotu, Zlatescu, cucoana Elencu si altii de fe-
liul lor. Se intelege ca nu i s'ar lerth o ruptura cu Hudici mi-
 286

lionariul $i lubirea catra un calie, pentru ea Costica ie ealie, acea-

sta o $tiP tea. In potriva unui fapt curajos ca acesta, s'ar scan-
dalize pudoarea, eelor de la ; toata moral& mahalalel, prin-
cipiile baeaniei $i idealul de la Jockey -club &int in potriva faptelor
ce nu se potrivesc Cu obiemaita practica a vietet. Dar se arata
mai bine caracterul Anei in scena din urma. Costica Zlatescu intra
$i gase$te pe Hudici lelinat dupa dureroasa scena intre Hudici ei
Ana aceasta ale are insemneaza, toemal ineeperea until alte vieti, in-
temeiata, pe iubire, scaparea de rusinea $i de injosirea de a fi tii-
toarea legala a unui batrin, a until om pe care tea nu -1 iubeste; de
aceasta plecare it ie legata toata vieata, tot viitorinl Jet, [tire se
punea in joc o vieata intreaga. Dar pentru plecare trebuesc ham
si practical don Juan contemporan, gaseste indata mijloace : sa fure
barn de la Hudici eel le$inat. Dar aceasta ie o rniselie si cu pre-
tul unei miselii Ana nu vrea sa-$I eumpere fericirea. Nu se poa-
te, striga tea, asta ie o hotie Ast-feliti nu vrau! Acosta nu-i
I

un caprieitt trecatoriu, nice pentru Ana le vorba de vieata on de

moarte. Nu-s scrupule evlavioase ale unui de al de Hudici, care
dupa torente de morala propune Anei o invoPala cn indoit adulteria.
Cucoana Eleneu nu s'ar opri innaintea unui ast-felia de fleac. Cit
despre Zlatescu npoi acest tinar de bon ton" intr'atita le lipsit
de on -ce sentimente morale, in cit dud Ana Oita de indignare ii
cere sa lese banii, amenintindu-1 ca va tip:a, ca va, face scandal
zdrobind vieata iei $i a lui, lui Zlatescu ii iPse din gura o fraza
tipica, in care se vede gi ticalo$iea lui morala si despretul ce au
tinerii de acest soirt pentru femee : zi femee $i pace"., striga
Zlatescu eu despret. Si in aceasta societate Ana pastreaza pang in
atita putere morala, in cit zdrobeste toata vieata sa pentru un prin-
cipiu, pentru o credinta. Fuga cu Zltescu a fost nu numai se4-
pare de robie:indarat lash robiea $i innainte avea o vieata intrPa-
ga cu tin om pe care -1 idea cum poate sa lubeasca o femee la 20
de ant, ale cares simtiri au fost pans atuncl calcate in picioare, dar
lea iube$te in Zlatescu o flints morals si la cea di'ntaia miselie
a NI, gaseste destula putere pentru a se lepada de dinsul. Ahl
nu se poate, striga Ana plina de durere : Ce rusine I Eh tslhariu I"
Si I i ascunde capul In mini, acest Barman cap care a indraznit sa
fart, alte gindurl de cit cele ce domnese in prejurul lei ! Si cind
Ana So ascunde capul cu durere, 1$1 lea remas bun de la cea din
urma nadejde, ce mai avea pentru a tral. Ce grozava, dureroasa, sta-
re 1 A remanea cu Hudici dupa scena din urma mai ales, ar fi
moartea pentru Ana, sa mearga la masa...dar nu de mull i-a a-
runcat acestei mame ocara de neru$inata," fear omul pe care -1 iti-
bea, in care punea ebea de pe urma nadejde, l'a vazut acuma ca le
misel....talharia I Ce vieata putea fi pentru Ana ?.. .0h da Ieste Inca
 287

alta vieata cu idealuri Innalte. marete, o vieata in care bueuriile ca

si Intristarile de o potriva ridica pe om, it ridica la o inaltime ma-
re, de la care pbate privi cu mindrie la omenire, si cu lubire poate
sa intinda minele si sa zica : seulati-va, veniti aice tots pe acea-
sta Innaltime morala toti cei ce suferiti" ; dar aceasta vieata de lup-
ta, vieata morala pentru toate Anele ce sufar, pentru toata omeni-
rea, aceasta vieata nu o cunostea Ana si alta ce-vit, de cit moartea
nu-I mai remanea: glontul lui Hudici a curmat vieata Anel In timp,
i-a dat linistea mormintului. Aloartea ie in logica faptelor si in
fata trupului nenorocitel Ana doi oameni. se intilnesc f ita in fata,
dol oameni ce Imfatosaza doua generatil corupteHudici si Zlatescu.
Si innaintea acestui trap al nevinovatei Ana, o intrebare grozava
ni se pune : Ie oare neinlaturat lucru ca in societatea lui Hudici
Zlatescu & comp. sa, piear& tot ce ie mai curat, mai moral; si data
nu se poate acu ma alt- felin, atunci cind va veni acea vreme, cind va
despa,rea, si aceasta nevoie dureroasa, aceasta, soarta nenoroeita pen-
tru tot ce le bun si drept ? CInd se vor inmulti acele raze lumi-
noase, cari sa alunge Intunerecul moral, cum soarele resarind a-
lunga intunerecul noptei ? Cind ?
Am trecot in revista fizonomiea morala a tuturor persoanelor
din schita dramatica Stefan Hudici," dar sintem departe de a fi
sfirsit tot ce ar fi de zis. Marginile articolului ne silesc sa vor-
bim pe scurt ; dar despartinda-ne de Stefan Hudici vom mai face
cite-va observatii. Care ieste acea putere care ne Insufla atita in-
teres pentru tipurile din piesa aceasta ? Puterea, am zis si mai zi-
cem, ieste realitatea acestor tipurt, ieste faptul ca Hudici, Cucoana
Elencu, Zlatescu... nu numai ca nu sint inehipuiri romantice, ci din
potriva sInt tipuri comune cu cari ne intilnim in fie-care zi, Cu
cari sintem legati prin lanturi de fier.
Literatura ieste o putere mare, uriasa. Din vesnica miscare
innainte care se ebiama vieata, lea opreste in loc o parte, prinde
o clina din aceasta, vieata, si 9 pune pe 'Artie *i acelO pe hartie
clipala trecatoare se cristalizaza, remine veacuri peste veacuri in
nemiscare ash ea fie-care poate sa analizeze ce insemneazi aceasta
vieata cum ieste iea si cum trebue sa fie Ash trebue sa fie lite-
ratura. Cu alte cuvinte repetAm Inca, o data iea trebue sa fie o-
glinda vietel. Si ceea ce da interes schitei dramatice a Jut V. Cr.
Mortun Ieste Ca autoriul a Inteles aceasta cale dreapta si a starlit
a merge pe dinsa Cit despre executare apol avem putin de ada-
ogit pe linga cele zise. Tipul lui Hudici le si bine si pe larg zu-
gravit. Avem nu numai timpul exterior, ci it vedem si in Bullet
chiar, pentru ca Hudic' le apucat Intr'o vreme de grea cumpana,
inteo vreme cind sufere mult $i tocmai In asemenea Imprejurari
ni se arata omul ash cum ieste. Am putea sa luam de ref! auto-
 - 288

riului Area multa simpatie pentru Hudici, care dupa parerea noa-
stra n'o merits dar se espliea bimpatiea autoriului prin aceea ea
Hudici sufere si suferinta sterge multe. De altmintrelea aceasta
simpatie, data si ieste, nu face pe autorin sa ne descrie fall pe
Hudici, Hudici si cucoana Elencu arata in autoriu spirit de obser-
vatie si puterea de a patrunde in nauntrul sufletelor, putere care
face maestri din incepatori. Dan va munci, ne asteptana SA vedem
bucati mai mars, mai intregi, mai cu staruinta luerate. Pentru
tipurile celelalte vom spune numai ca nice unul nu le facut, sint
numai aluziuni, dar aluziuni care arata ca autoriul le intelege in
tntregime si care ne fac cu putinta sa le aleatuim in mintea noa-
stra. Cit despre intiparirea ce face Stefan Hudici, vom spune ur-
matoarele :
Nu vom tagadui not talentul mare, putin comnn al lui A le-
xandri. Dar am minas aproape nepasatou la plingerile si neferi-
cirile roabei adorate, Geta. Cind insa Ana ascunde capul in mini
si plinge de durere si desnadajduire si smite acest strigat : Ah
nu se poate ! Ce rusine !... Un talhariii !" atunci not suferim, su-
ferim adinc impreuna cu Ana si avem indrazneala a crede ca ace-
lea-$1 simtiri le vor avea toti cetitorii.
Gkerea.

Ce ieste dreptitl?
Sub acest titlu va iesi in limbo, germana o lucrare a D-lui
Lupu Dichter, o va publics pentru a capatit, titlul de doctor in drep t
de la universitatea din Berlin.
Autoriul ne-a dat manuscriptul si ram cetit in mare parte.
D-sa pretinde ca teoriea de paw. acuma a dreptului nu &I respuns
la intrebarea ce ieste dreptul si ca D-sa a reusit a lamuri lucrul.
D-sa zice ca tot!' juristic si filosofii mai not nu stir defini obiectul
studiilor for si ca numai legile le stiu, dar nu chiar dreptul. Ro-
mani' Inse, zice D-sa, stieau ce ieste dreptul it tratau ea o stiinta,
au scris de lege ferenda, urmasii au diseutat despre lege lata.
Autoriul erode ca nici scoala istorica nici scoala filosofica nu-i
pot respunde la intrebare ce a pus ca titlu luerarei. D-sa crede ca
poate impaca amindoua scolile si pentru aceasta Intl in niste des-
voltari destul de complicate, pentru not. D-sa pretinde bazazi
studiul pe evolutie si intreprinde dovada ea juristic Romani intele-
geau stiinta dreptului Intocmai cum ne spune D-sa pentru intaia
oara dupa atita timp de intrerupere.
Studiul it imparte In trei parts. Partea intaiea cuprinde doua
 289

sectii, cea di'ntain Dogmatica. In aceasta parte desvolta autoriul

tilosofiea stoics ash cum pretinde ca au inteles'o Romanic, in spe-
cie Cicero $i Seneca, din carit aduee multe citatii. D-sa pretinde
ea a scos la iveala pentru intaiea-$1 data asemenea parent ale in-
vatatilor Romani. Sectie a doaa a partei intaiea a intitulat'o Me-
tapoliticd. In aceasta sectie expune &Ina D-sa nasterea ide-
ilor de drept personal $i real, vorbe$te de familie, ginta, numene,
ci vitati.
Partea a dona o intituleaza Politica, impartita learali in doua
sectii : politica exterioarit $i politica interioarci. Sectiea intaiea cu-
prude incerca rea dutoriului de a dovedi : Ca Romanil au fost in adevar
urma$ii Troienilor ; ca legendele gasite in Ennius, Virgilius, Ser-
vius, Festus, Varro, Ovidius au ban, istorica ; ca Fastele fac en pu-
tinta a fixa pana $i ea ziva in care a cazut Troiea coincide cu ziva in
care se stingea $i apoi se reaprindea la Roma focul Vestei Mace.
Dupa calculele lui Cato $i ale lui Varro, ne spune DI. Dichter, Troi-
ea a cazut le 431 innainte de data presupusa a zidiret Rome!. Au-
toriul spune ea innainte de -Roma a existat Septimontium, insira
populatiile intre cari s'au asezat Troienii si explica legenda Iliei
(Rea Silvia) si na$terea lui Romulus $i Remus. Duo D-sa ie vor-
ba de caderea Troiei (hie) $i de cele dour', ora$e ce s'au format de
Troieni in Italiea. D-sa mai sustine Ca tot in favoarea D-sale sint
legendele Potitiilor si Pinariilor precum $i a Curiatilor $i Horn-
tiilor. In seetia a doua ne arata civitatea Roma ea un complex
de natii si de state in pomeriul careia ierau de drept comune $i
intre can domnea dreptatea ! In afara de poraeriu inse puterea in-
locuea ratiunea. Autoriul ne spune ca Roma de atunci infato$a in
miniatura Europa de a-zi en state (curiae), en natii (nomina) im-
partite in ginti, caci in acela-$i nomen pureau fi ginti deosebite eu
religiile si cu obiceinrile lor. Autoriul crede Ca in acest simtda-
emu de lume s'a putut produce dreptul din pricina pozitiunei egale
a parintilor (patres majores et minores) cu atita mat mutt cu cit
fie-care pater avea sub mina acea manus compusa din ginti $i cli-
ents cari legati prin sacre ierau gata a se jertfi pentru dinsul.
A treia parte a acestei lucrairi poarta titlul de Telinicei$i ieste
impartita de asemenea in doua sectii. In una din acestea arata
mecanica dreptului in special $i explica principiile de drept.
Autoriul ne spune : ea sistema dreptulut n'a fost cunoscuta
pana la D-sa $i ca D-sa pentru intaiea oars o desvolta fan a mat
da be la indoeli ; Ca toate controversele $coalelor s'au incheiat $i
en dreptul roman, ratiunea scrisd se desfasoara in toata maretiea.
Noi nu putem an ne dam parere in privinta ideilor $i pre-
tentiilor autoriului, care dace va fi facut macar a zecea parte din
cit crede tot va avea renume in destul de mare. Asteptam SA ye-
 290
dein eartea tiparita pentru ca oamenii competentz in asemenea
stiinta salt dea parerea asupra valorem si nouatatet luerarei D-lui
Mater, not am Leta cunoscut cetitorilor nostri foarte pe seurt
prinsul iel. Verax.

Nepotriviri metre Evangheli0i.

(urniare

DupA Mateiti $i Marcu aceste vorbe pline de desnAdej-

claire slut tole de pe urmA ale lui Isus.
DupA Mateiti, v. 45 Marcu, v. 33, si Luca. v. 44, de
la ceasul al sPselea (adecA de la amieazA-zi) pAnA la al
nouAlea cind si-a dat Isus sufletul, a fost intunerec mare
pe pAmIntul Intreg. Mai mult, dupA, Marcu, v. 25, Isus fu-
sese rastignit de Ia ceasul al treilea, adecA de Ia noun
ceasurl. Ioan inse, v. 14 spune ca pe la amieaza-zi Isus
nu numal nu sera pus pe truce, dar nici nu fusese Inca
osindit la moarte. Pilat II aratA Iudeilor zicindu-le. Tea-
tA regele vostru!" Apoi Ii -1 da. Il clue la rAstignit si-1
rAstignesc. Dar loan care !era fatA, la rAstignire nu spu-
ne nemicA de intunerec ; Se poate mai mare nepotrivire ?
Apoi ce feat de intunerec Ter aceala, de a tinut trel
ceasuri orT chiar sese? Cum de n'au pomenit de dinsul
scriitorii timpuluI $i mai ales Iosif istoricul carele Ter in
Iudeea ?
DupA _loan, v. 28 si 29, II data lui Isus otet dupA
ce II aud, zicind ca i il sets, cuvinte dspre can nu spune
de tit evanghelistul Ioan. Pupa Mateitt, v. 46 - -48 si dupg,
Marcu, v. 34-36, II dau otet cind II aud, dup6, pArerea
for chiemind pe Ilil. DupA Luca. v. 36, li dau in bat-
jocurA.
Mateiti, Marcu si Luce spun ca Isus a strigat tare
innainte de a muri, Ioan nu pomeneste.
Dupe, Marcu, v. 42-45, chid Iosif din Arimateia
vine, sara dupA rAstignire, sa cearA trupul lui Isus, Pilat
s miearA de moarte asA de grabnicA, si nu credo de cIt
dupil ce sutasul care priveghese Ia rAstignire i-a spus si
 291

Tel ea aka leste Dar aceste toate nu se potrivese cu spu-

sele luT Joan, v. 31-34. Pupa dinsul ludeii, nevoind ca
trupurile oslnditilor sa stea Simbitta pe truce, rugara pe
Pilat se dea poronca SA -T coboare dupa ce le vor fi rupt
fluerele. Soldatii rupsera fluerele talharilor, Tear pe Isus
vazindu-1 mort nu i le rupserA, ci unul din Tel 11 lovi nu-
mai en sulita In coasts.
Cum vad cetitorii deosebirea le nespus de mare si
temeliile crestinismulni sint putrede Ce au oare do zis
cei de la Revista teologica" ?
kgroparea ha Isus. Dupa Mateit, cap. 27, v. 59
,61, si Marcu, cap. 15 v. 46 si 47, si Luca, cap. 23, v.
.53-55, In sara rastignirel, Iosif din Arimateia lua tru-
pul lul Isus II hnvali Intr'un giulgiu si ii puse' in mormint
fiind fata mai multe femei sfinte. si dupa Marcu. cap. 16,
v. 1 si 2, si Luca, cap. 23 v. 56, si cap. 24, v. 1 fe-
meile venira demineata dupit ce se treeuse simbata (adecii
cum am zice Dumineca demineata) ca sa-I Imbalsameze, lu-
cre ce nu putura face fiind ca Oat% mormintul gol. Din-
potriva dupa Joan, cap. 19, v. 38-42, In sara rastigni-
reT, innainte de a fi pus In mormint, trupul a fost Imbal-
samat de Iosif din Arimateia ajutat de fariseul Nicodem,
care adusese aproape la 100 de livre de aromate. Deci
loan nu pomeneste de femei si adoua zi de simbilta (And
vine Mai is Magdalina la mormint nu vine pentru a Int-
balstima. Asa dar dupa cei trel evanghelisti citati intaiti
Isus n'a fost lmbalsamat, Tear dupit Ioan a fost anume
chiar Vineri Sara. Ioan nu spune nemica de straja de care
pomenese altil si care ar fi fost pusa de mai maril preo-
tilor de teama sa nu vie ucenicil sa fure trupul si apol
sa zits ca Isus a Invieat. Ciudat luau mai ieste cum pu-
tea sa le vie In end ucenicilor sa Imb6,,lsameze pe Isus,
rind le spusese ca va Inviea !
Dupa Mateit, cap. 27, v. 60 mormintul in care au pus
pe Isus ca pentru tot deauna $i a carul Intrare au inchi-
s'cr cu o pieatra, TerA a -Jul Iosif din Arimateia, care It
sapase de curInd In stiva. Dupa, Ioan din potriva, cap.
 -- 292
19, v. 41 $i 42, acest mormint, nu numai nu-b numit ea
proprietate a lui Iosif din Arimateia, dar le numit ca loo
de ingropare aproape de locul rastignirei, cAci sosise Sara
Simbetel si nu iera eind sA-1 dud, mai departe.
Ingeri fi fond. Dupa Mateiti. cap. 28, v. 1-6 un
Inger s'a aratat la doua femei Insotit de cutremur de pa-
mint ; li s'a aratat sezind afara din mormint, pe pieatra
en care fusese Inchisa groapa. Dupa Marcu. cap. 16, v.
1-16un finger sat mai bine un tinar, dar In nauntrul mor-
mintulub, s'a aratat la trei femei si n'a fost cutremur.
Pupa Luca, cap. 24, v. 2-10, da Ingeri orb doi barbati
s'au aratat la eel putin ciuci femei, si eutremur n'a fost
Dupa loan cap. 20 v. 1 si 11-13, doi ingeri s'at. ara-
tat unei iemei de cutremur nu spune.
Dupa Mateiti, v. 8, femeile ies din mormint cu frica
Si cu bucurie si alearga de vestesc ucenicilor Invierea, lui
Isus. Dupa Marcu, v. 8, fug cuprinse de groaza, si nu
spun nimarui nimica. Dupa Luca, v. 9. merg de vestese
invierea nu numai ucenicilor, dar la toti citi Intilnesc.
Dupa Marcu, v. 1-3, cincl yin cele trel femei, intro
earl si Maria Magdalina, la mormint cu gInd de a Im-
balsama trupul lul Isus, ieste ziva fiind cA resarise soarele.
Dupa. loan din potriva, v. 1 5i 2, bera manta intunerec and
veni Mariea, Magdalina la mormint. si gasindu-1 gol, a-
!erg, la Petru si la Ioan 5i le spuse lntimplarea. Ar pu-
tea credo tine -va poate cA Magdalina a fost intaiii sin-
gura Innainte de resaritul soarelui si apoi a venit din not
cu alte doua femei. Dar nu-b chip, caci du& Magdalina ar
fi stiut la a doua data ca Isus Inviese $i prin urmare
n'ar mai fi adus mirodenil pentru ImbalsAmare, nicI nu
s'ar fi ingrijit pe drum tine le va ridica pieatra de pe mor-
mint.
Straja InormIntului fi invierea. Mateiu spune, despre
aceasta straja, lucrurl ciudate, despre carile ceialalti evan-
ghelisti nu pomenesc, doi ar fi fost de mare insemnatate..
Mateiti pretinde, cap. 27, v. 62-66, ca mai marii preo-
tilor si fariseii venire, adoua -zi dupe ingropare, sa ceara,
 293

lui Pilat sa puie strAjeri linga mormint, ca sa lmpiedece

pe ucenici de a fury pe Isus. Dad, le-ar fi fost fricA de
asemenca lucru, de ce n'ar fi cerut straja chiar indatA
(lupai ingropare. Evanghelistul spune la cap. 28, v. 11-
15 cA, citi-va din strajeri venind la mai marii preotilor si
le vesteascA invierea lui Isus, acestia se sfAtuirg, si le da-
durA bani Ca sa spue cA, dormind iei noaptea ucenicii au
venit si au furat trupul. Dad, sanhedrinul ar fi crezut ca
Isus a invieat, cum se poate credo ca ar fi Mutat sa a-
seundA asemenea dovadi de dumnezeirea lui Isus ? Ce i-ar
fi impiedecat a se face si Tel crestini? Iear dacA nu cre-
'dean, de ce nu mustra pe soldati ? Apoi ieste de crezut
cg, strAjerii marturi unei minuni asA de strasnice sa fi
remas neconvinsi de dumnezeirea lui Bristos ? Pe urma
ininciuna alcatuita ar fi fost prea dobitoceascA : on tine
i-ar fi intrebat : Data dormeati, de unde stiti ca ucenicii
I'au furat."
Urmeaza din mArturiea celor patru evanghelisti ciii
Isus murise In spre simbAtA, dupA amieaza -zi. Mateiri,
cap. 27, v. 46-50, si Marcu, cap. 15, v. 34-37, spun
cA, a murit pe la ceasul al noualea, adecA dupl, numAra-
rea noastra pe la trei dupA amieazA. UrmeazA de aseme-
nea din marturiea celor patru ca Isus a invieat In noap-
tea care a urmat dupa ziva simbetei. Dupa Marcu, cap.
16, v. 2-6, si Luca, cap. 24, v. 1-6, trupul nu mai
ier? In mormint foarte de dimineacd; dupa Ioan, cap. 20,
v. 1 si 2 nu sera Inca' de cu noapte. UrineazA deci ca
Isus a stat mort up sfert din Vineri, toatA ziva Simbetei
si mai toata noaptea spre dumined, adecA o zi si un sfert
si mai putin de douA nopti, In totul mai putin de 39 de
ceasuri. Afars de acestea n'a stat In mormint nici atita,
tad Iosif din Arimateia, l'a luat si l'a Ingropat sara. A-
ceste toate nu se potrivesc cu prorociile lui Isus. Dupa
Mateiti, cap. 27, v. 63, si dupA Marcu, cap. 8 v. 31,
trebuea sA, invie dupa trei zile, adecl dupa 72 de ceasuri,
cT, dupA Mateiti, cap. 12 v. 39 si 40, si Luca cap. 11,
v. 29 si 30, prorocise Ca va sta In mormint, cot proro-
 294

cul IonA in pintecele ehitului, adecg trey zile si trei nopci,

Unii an zis cg nu-1 vorba de trei zile si trei nopti deose-
bite. Dar si a$A nu merge, de vreme ce lsus n'a stat
mort de cit o parte din ziva Vineri, ziva Slinbetei si din
nopli numal aproape doug, una Intreagg si din alta nu-
mai o parte si in mormint nici atita. Papa Leon s'a ga-
sit ghibaciti $i a spus cA Isus a scurtat timpul cit trebuea
sg, stea in mormint ca sg nu mai lungeascA intristarea u-
cenicilor, dar et de alt-feliti, dacl lipseste ce -viz ( in Muni
prorocit, numgrul zilelor ieste in tocmal. Dar am mat
spus cg nici a$A nu lose.
Despre scoborirea lui Isus in iead nu spune nici o
evanghelie, credinta aceasta a fost viritg tirziu in Crez" ;
pe la 400 nu lerA incg primitg.
Cui s'a ariltat Isus dupa inviere? Innaltarea la cerid
Dup6, Mateiti, cap. 28, v. 1-10, Isus s'a argtat Mariel
Magdalina, rind dap ie$irea din mormint alergA sg, ye-
steascg, ucenicilor. Pupa Joan, cap. 20, v. 1-18. l'a va-
zut chiar la mormint, cind venea adona oarg dupl ce
spusese lul Petri] $i lui Ioan cg mormIntul ie gol. Dupg
Mateiti, Mariea Magdalina ierA impreung cu Mariea mama
lui Jacob eel mic si a lui Iosif " Dupg Ioan din potrivg,.
Mariea Magdalina ie singurA. in sfirsit dupg Mateiti, in-
data ce se aratg Isus color doug femel si le vorbeste, iele
it cunosc, ii imbratosaza picioarele $i i se inching. Dupg
Joan din potrivg, Mariea Magdalina vede pe Isus inna-
intea sa si nu tie tine -I. Isus o intreabg pentru ce plin-
ge si ce cautg, $i nu-1 eunoa$te nici glasul ; credo ca-i
grAdinariul locului. Isus o chiamg pe nume si atunci do
abiea.il eunoaste. In loc sa o lase, cum spume Mateiii,
sA-1 hnbrAtoseze picioarele, Isus II poronceste s' nu se a-
tinga de dinsul. Nu poate fl vorba de doug intilnirl deo-
sebite, CACI din toate se vede c fie-care evanghelist spune
a, Maria nu stiea incii despre inviere si apoi clacA aflase
la Inigea datii, de 6e la a doua ()tug cautA sg afle pe Isus
in mormint? Dupg Mateiti v. 10, 16 $i 17, Isus s'a aratat
la un-spre-zece apostoli pe un munte din Galileia pentru
 295

Intaeaii data. Dupa Joan din potiva, v. 19-26 s'a ara-

tat Isus pentru intaea oars ucenicilor, departe de Galileia,
In Jerusalem, intro cash care ier4 cu usile incuiete, chiar
in sara zilel dud sa aratase Mariel Magda lina. Mateiti spu-
ne ca apostolic vazindu-1 se indoeau Dupa Luca dol u-
cenici calatoresc cu Isus, vorbesc cu dinsu-1 si nu-I cu-
noSc de cit sara la masa, v. 15-31. Tot Luca- spune
ca eel* 11 apostoli vazindu-1 credeau ca vad un duh $i
chiar dupa ce le-a zis sa pipe si sa vada minele si
picioarele. tot nu cred, v. 36-41. loan spune intre
allele CA Tsui s'a arAtat la septe din ncenici pe malul
lacului Tiberiadel. a vorbit cu dinsil si Tel nu I'au cu-
noscut. Numai dupa ce le-a zis sa arunce mrejele la
dreapta corabiei si au prins mult peste, unul din lei II
cunoaste si-1 arata si celoralalti, cap. 21, v. 1-7. In
timp ce mIncau Impreuna II vedem tristi. Nici unul nu
indraznea sa-1 intrebe tine Ten? (v. 12) si anume pen-
tru ca Oieau ca" iera rnintuitoriul. Daca stieau tine -I, pen-
tru ce bra nevoie sa-1 mai Intrebe ? Mai ciudat CA aceasta
aratare a lui Isus ierA a treia. dupa Ioan.
Dupa Mateitl. v. 10, si Marcu, v. 7, Isus spusese
apostolilor sa mearga in Galileia ca sa-1 vada ; dupa Lu-
ca din potriva (v. 49) le spusese sa remle in Ierusalim
pans la pogorlrea duhului sfint. In sfirsit la v. 10 Mar-
cu se contrazice singur, cad ne spune Ca Isus s'a aratat
ucenicilor In Ierusalim.
Dupa Mateifi, v. 16 si 17, Marcu, v. 14 si Ioan, v.
19, Petru n'a vazut pe Isus invieat Innainte de ceialalti
apostoli. Desi alergase la mormint in urma vorbelor Mag-
dalkei, dar nu-1 vazuse. (Joan, cap. 20 ; v, 1-6). Pavel
din potriva pretinde ca Isus s'a aratat mai intait lui
Cephas (Petru), si apoi celor un-spre-zece apostoli Intruniti,
1-a Epistold calrd Corintieni, cap. 15, v. 5. Luca spune
de asemenea, v. 33,34 si 36 ca Petru a vazut pe. Isus
innainte de ceialalti ucenici adunati to Ierusalim, farli, a
spune inse unde 5i cum.
Dupa Marcu, v. 11-13, ucenicil, carora le spune mai
 296

IMAM Maria Magdatina, apoi eel doi calgtori de la Emaus

cA Isus a invieat, nu vrau sg creadg. Luck, v. 10 si 11
spune c nu crezurg pe Mariea Magdalina si pe soatele
lei si le nurnirg nebune ; dar la v. 33-35 spune c nu nu-
maT cl crezurg povestirea celor de la Emaus, dar chiar
Innainte de auzi ce-vg de la dinsil, le ziserg ImvatAto-
riul a Invieat ea adevarat si s'a arAtat lul Simon."
Dupg eel patru evanghelisti au vAzut pe Isus dupg
Inviere 1.5 insi eel mult, Maria Magdalina si Maria mama
lul Jacob cel rnic, eel doi ucenici de la Emaus si eel un-
sprezece apostoli. Am zis cel mult; cAci Marcu si Ioan
nu spun cA s'a arAtat si Mariel, mama lul Jacob, si Luca
nu spune cA femeile ce an venit la mormint au vA-
zut pe Isus, din potriva Pavel in epistola °Rath spune cA
Isus s'a arAtat la 500 de frati adunat? la un loc. cap. 15.
v. 5-8.
Curios a nime nu spune cA s'ar fi arAtat mamei sa-
le si dusmanilor cum le prorocise mai dinnainte.
Despre InnAltarea la cerill povestesc numal Marcu v.
19 si Luca v. 50 $i 51. Ba incA amintirea din Marcu
le privitA ca adausA pe urmA de vreme ce lipseste In-
tr'un manuscript grecesc din veacul al IV-lea si dupA
spusa sfintulul Gherasim lipsea din mai toate manuscriptele
grecestl din vremea lul. Si chiar ori-tine, cetind va ve-
dea a nu se potriveste bucata ce urmeaza dupA cele 8
versete di'ntgia cu cele ce urmeazA. Mateiu si Ioan cari
dupA Marcu si Luca lerau de fatA nu pomenesc nemicA.
Marcu spune cA Inngltarea s'a fAcut la Ierusalim, dupA
Luca din potrivA la Betlianiea, Luca se contrazice $i
singur pe sine. In evanghelie spune cYi s'a Inngltat chiar
In ziva invierel cap. 24, v. 3-51, In faptele apostolilor,
cap. I v. 3-9 spune °A a avut loc la 40 de zile dupA in-
viere.
DupA Joan v. 19-23 apostolic primesc duhul dint la
intAea arAtare a lul Isus dupe, inviere, 'fear dupA Faptele
apostolilor la 50 de zile dupA inviere.
 --- 297 --
Marcu spune ca Isus cede de a dreapta tatalui ; ce-
ea ce dovedeste ca Dvmnezeul crestintIor primitive iertl
Inchipuit sub forma de om.
(va urma) A. T. U.

Respuns unui prientin) de la Botolani,

Cind am auzit pentru intaiea oars zicatoarea frantuzasca : nil
enfonce lcs portes ourertes," mi s'a parut cam prea trasa de par,
prea fantastica. Recunosc di am gre$it ! M'am convins si ieu a-
cuma Ca sint viteji, carii an destula putere si curaj ca sa stra-
bata prin usi deschise !... Priintimr/ de. la Botti$ani se insarcineaza
sa ne dovedeasca aceasta intr'un chip ne intrecut de nime pana a-
cuma I
Ma invinovateste pe mine ca am plagiat (mai pe romaneste:
furat!) Mineralogiie de pe Beudant ! Mare minnne, $tii prientene
ce insemneaza a plagih ? !... Ma indoiese !... Daca ceteai prefata, ye-
deai in mai multe locuri vorba de prelucrat, gi-mf pare ca dacti
nu mi-ai dovedit ca scrierea mea nu-i prelucrare, n'ai dreptul sa
ma Invinovate$ti de plagiare !Am prelucrat, n'am negat, nici nu
neg si on cind am avut ocazie, atit in privinta Mineralogiei cit $i
a celorlalte carts, am spus aceasta $i chiar dupa ce autori. Oare
crezi d-ta ca nime n'a aflat pana acuma ca am prelucrat parte din
Mineralogie dupa Beudant ? Deosebirea intre altii $i D-ta ieste nu-
mai ca nirne, afara de d-ta, n'a crezut ca se poate invinovati eine-
va de un lucru pe care nu l'a facut I
Am prelucrat, dar, sa am lertare, nu numai dupa Beudant !
M'am servit de Claus in privinta deosebirilor intre corpurile brute
si organizate, de Naquet la cristale, de De. Obedenariu in pri-
vinta Romanies, de o brosura a .D-rallti Fdtu In privinta unor mine-
raluri $i metale din Romaniea, in cite-va locuri de Troost, de o
carte din bibliotheque des mervilles" etc.
Prin urmare cind m'atn folosit de mai multe scrieri si cind
am spus ca fac o prelucrare, dar nu o lucrare originals ; cu ce drept
ma invinovatesti de plagiare ?
N'am luat nemic fart cumpeneala, n'am luat bucati Intregt
din acesti autori $i sa le pun numal alaturea, ci le am potrivit ca
sa corespunda scopului pentru care iera facuta scrierea, in multe
locuri chiar contra ideilor lui Beudant, mai ales in acele chestiuni
care sint in legatura cu Geologiea. i data descrierea unor mine-

*) Asa se ingests D-sa; de aceea gi not ii zicem precum se intituleaza!

Ce va fi fiind si prientin nu stim !...
 258

rale ieste aproape ca in Beudant, numai mai pe scurt, apoi nice nu

se putea alt.telin d-le prientin L.. Caci daca, de pilda, Beudant zice
ea peridotul ieste verziu, len sa zie ca -I ghiviziu, numai de frica sa
nu se gasasea eine-vii, de soiul d-tale, care sa ma invinovatasea de
plagiare ? Daca am merge dupa, cum vrai d-ta, ar trehui sa zicem
ea mica-1 tine, paricul-urs, laptele-negru, numai sa ne deosehim
de filth earii au zis alt-feliu !...
Marturisesc ea in partea descriptiva am luat caracterele dupa
Beudant si altii, caci eu toata parerea de reu sint silit sa dab pe
fata ca n'am determinot, nice n'am descris dupd obserudrile mete
rre un mineral, lucru la rare cred ea nu se astepth nime, afara de
eroul de in Botosam !Ori poate ierh mai bine sa invente.5 alte ea-
ractere noua ? !
Am invinovatit pe altii Ca au plagiat, inse nu in ash chip ea
D-ta. in adevar lest' original !...
Ash si in chemiea, D-lui Poni sint mite deserieri luate dupa
Troost si altii, inse nime nu poate zice alta ce-vh, de eit ca aceasta
scriere ieste o prelvcrare, dar nu plagiare. Alit 5i cu alte scrieri
nu numai romanesti, dar chiar si streine.
Ar fi o mare naivitate de a creole ea tine a invinovatit pe al-
tit de plagiare, ar face acela-si lucru, intemeindu-se numai pe cre-
dinta ca poate nu va fi descoperit! Mai ales dud plagiarea pretinsa,
leste dupa au autorid as:a de cunoscut !
De o earn data ma marginese In atita.
Gk. Ncidejde.

SE LB ATE CUL
(Sebitii din obieeiurile boierilor nomi).
Terh o zi frumoasa de vd,ra, soarele trecuse de amieaza-zi si
ascuns aeuma in niste noun nu mai putea coace si frige toata in-
tinderea cimpiei ce se intindea de pe malul Nistrului de linga Re-
zina si papa in colo in spre vad.
Se ascunsesera prin iearba nalta pana in genunchi toate li-
ghioile vii afara de tintari si de roiuri de museulite sari, folosin-
du-se de recoreala ce se respindise din pricina valului de noun
nepatrunsi de razele soarelui, zburau income si in eolo deasupra ea-
pului si pe di'naintea obrazului cuconasului Vasilicd Topor, boieria
mare si proprietarin al satuletului Rezina si al tuturor cimpiilor si
livezilor pana incolo departe, tocmai pana la manastirea Saharna...
Vasilica plecase de demineata de a easa ealare pe un arhamac tur-
cesc 5i Insotit de doi ogari ca sa prinda iepuri solilani, adeca pui
marl, si apoi ostenit de atita truda se rastogolise pe iearba si se
 299

odihnea. Cinii obositi si iei; ca da tine ie acel cuininte ca sa prin-

da iepuri in mijlocul verei, cind vinatul ie slab si nu-i bun de ne-
mica, si and ie ealdura de te cod de viu ? Se culcasera $i ogarit la
capul stapinului si-si lingeau unul altuiea botul plin de singele
sermanilor iepuri.
Se odihnea trupul lui Vasilica, dar in suflet nu-i !era, nisi o
odihna ! Privea eeriul de a supra capului, privea nourii $i gindu-
rile ii ierau departe de locurile acestea. isi aducea =lute Vasilica
cum cu doua luni innainte, vazuse pe Marioara fata Vornicului din
satui Gisca, vecin cu Vezina, 5i cum ziva in amieaza mare, find
ca-i placuse-o sarutase innainte.a jocului intreg ; ha chiar Yeti fa-
ta si logodnicul iei Ion Ciopirla, baiet zdravan, luntras de meserie.
0 patea cuconasul, dar avu noroc ca-si legase ealul nu departe ;
numai de abiea scapa Dumnea-sa din minele lui Ciopirla
Lasa, cucoane, doar mort sa fiu sa nu te chelfanez ieu,
ii striga in gura mare logodnicul.
Vasilica inse fugea cit ii luau picioarele calului, ba Inca din
fuga facii un semn in cit to flacaii bufnira de ris si luntrasul a
serisnit din dinti.
Sa flu magariii, pore si haita de eine, &tea nu-i rup ieu
coastele lui cuconul Topor, se tot fudulea Ion la crisma, sa se pa-
zasca boieriul !
Stiett Vasilica toate acestea, stiea ca razesii din Gisca is cam
al dracului, mai ales ca Ciopirla ierit si mazil. Dar, cum avea, lel,
Topor sin Vasile, sa se teama de un mazil parsiv ?! Iel sa ma
bata pre mine !" vom vedea.
Si avuse dreptate sa zits cuconasul vom vedea", Cad 'Tulle
poste imprejur asemenea omelet ca Vasilica nu aflai I Remas tinar de
la parinti, dat de piste rude intr'un pension, nu izbutise a.pi sfirsi
cursurile, caci ,,facuse amor cu fata directorului si fusese dat a-
fart, dupa ce trasese palme tatalui fetei. Paralele au stins treaba.
Abiea de 15 anT, cu multime de avere, nestiind a-si infrinit poftele
intrase in eavalerie si cu mare greutate a stat $i acolo eit-vit timp,
dar a fost mai apoi dat afara dupa ce sparse capul unui biet soldat.
Poate ar fi fost inehis, dar banii isi facura si aice datoriea, fear
pe de alta parte colonelul ii ierit aids. S'a asezat la OM, dar in-
cepii a face nazdravanii peste nazdravanii : calea mai multi oameni
cu ealul ; prinse un pop, it desbraca pana la piele si-I dadit ast-
fella drumul pre ulita, etc. Mai ales fiii lui Israel se temeau de din-
sul ea de draeul, ca pe care it prindea, it radea si it uda cu a-
ghiazma, le ungea capetele cu smoala si alte multe glume nesarate
le faces. Toate inse au mers pan la o vreme cind si-a inehipuit
ea s'ar cuveni sa intre calare in besereca. Gubernatoriul insu-si
l'a poftit sa parasasca orasul si insotit de de stanovoi it trimese la
 300 -
mobil, adeca i1 exil. Iel, aeuma sa fi vazut ce pateau sarmanii
teranl de la asemenea stapin.
Toata ziva fugarea Vasilica tepurt pe cimp, Cala, ogoarele,
klarea prin gradini cu turma de slugs calari dupa dinsul si in Cu.
rind capata poreela de selbatecul" in loc de Topor.
Acuma voinicul nostru seiea tologit pe iearba $i se gindea
la cele petrecute... Cum pe mine sa ma bats ?! gindea lel, sa puie
mina pe Vasile Topor. Si tine ? un mojic de teranoin, un mazil I
Te voin frige de via maziloiule, asteapta tu !" Apoi ne mal pu-
tind de nacaz si de furie, a incalecat si ca un turbat a alergat
spre Rezina.
In adevar a fost patiro reu cuconasul. Scump a platit saru-
tatul fetes vornieului din Wm. Ciopirla $i cu vre-o trei-patru fla-
cal Pat prins, l'au deabracat pana la piele, l'au batut cu o fringhie
uda si i-au tuns jamatate de cap si o musteata, apoi l'au legat ca-
fare pe un magariu 5i i-au dat drumul in voiea lul Durnnezeu si
in bunatatea slugilor can au prins magariul $i lau deslegat pe
euconasul Vasilica.
0 tuna de zile a stat Topor pe patul mortei. Ce nu-i facea
pupa Alexandru ? Si aghiazma si sfintul maslu $i degeaba toate.
Vasilica lungit pre pat cu ochii inchisi se gindea, se gindea zi si
noapte ce chin si tortura sa faca lui Ciopirla ,i nu numai lui dar
chiar satulul intreg.
Sa-1 and ? se gindea lel. Nemica toata! Sa-i otravesc ? Tot
nemica ! Sa-i, sa-l... ce draeul sa le fat ? SA fie terani prosti, dar
is mazill !
Intr'o vreme inse a aflat, a siirit din pat ea un nebun, a
inceput a ride si a juciL prin casa, Ii venire un gind stralucit de
razbunare.
Anica drags ! striga ciocoiul lui Vasilica catra slujnica din
casa, cuconasul nostru a nebunit !
Iean tact, betivule ! ii respunse.
Vina de vezi $i tu I
Cilia a intrat batrina in odaie. Vasilica singur, fara nici un
ajutoriii se imbrach lini tit. Anica a lesit.
Betivule si puturosule, i-a mai zis barbatulut si alta nu.
* *
*
*tiu, 5tiu, de acuma am aflat ce cautam, zise Vasilica
vorbind tare.
Bath din palme si cum Ian skip in cdaie, ii zise sa ehe-
me pe Tapu, si apol mormal. Te voin Invata leu, maziloiule,...
ma vet pomeni tu pe mine si pe ceea lume ! asteapta !"
Tapule, zise tel catra iubitu-1 vinatoriu, tot o data ingri-
 301
jitorin de chi' si partas la toate dobitociile, Tapule, pant), mi-
ne sa stin cind se face logodna lui Ciopirla, a maziloiului. In ce
cash va fi logodna si tine vor fi poftiti. Nu ma indoiesc ca vor
fi toti mojicii prieteni de ai lui. Ai inteles ?
Inteles, respunse Tapul.
Calul si ogarii sa fie gata. Na due sa vad ee mai file
coldanii.
Plecase apoi cucona$ul, chiuea de se rasuna tocmai pe ma-
lul celalalt in Saharna, chiuea si teranii isi faceau eruce pe einip
zicind Tear a dat dracul in rselbatecul" ; dar eu toate ca Vasilica
vroea din suflet sa mai uite injosirea ce-i facusera mazilii de la.
Grisee, nu putea, nu-si afla be macar ea tot gindea ch -I va ve-
ni si lui timpul razbunarei. Acuma ohosit de gonna, se tologise
pe iearba, dar odihna nu avea si cum am spus a plecat in goana.
In Rezina, ca sa afle vests de in Tapul.
A cash it si astepta. Nu mai ce intrase boieriul in ograda
yi s'a apropieat de dinsul.
Stiu toate : unde, cum si ce, sopti Tapul.
Bine, has cu mine in ieatac, zise Topor.
lei, vorbeste ! ii mai zise cum intrara in odaie.
Peste o saptamina, a-zi ce avem ? Marti ! Martia viitoare
pe sarh va fi logodna in casa lui Ciopirla eel batrin. vor ti
multi poftiti. Agachi Tiganul va tints si Inca trei lautari, a cum-
parat maziloiul scroafa lui mos-Sofron-Cirnul ca s'o taie, a platit
5 ruble, ii a Mt, dar mos Sofron zice ca nu face nemiea...
Ce-mi spus to mie toate acestea, magariule, dobitocule ? rac-
ni la Tapul Vasilica, ce am ieu cu scroafa lui mo$ Sofron ca ii
fata? Mi$elule, tine sint poftiti, anume tine. negh.iobule, stii ?
Multi, respunse Tapul incet. Multi I
Multi... it ingina stapinul gi cu pumnul ii implu fata de
singe... Pleaca fi mai zise gifuind si sa stiu tine sint anume pof-
titi .. .M
Sarut minele, respunse bietul Tap $i iesi.
Vasilica furios se framintit prin odaie Scroafa lui mos Sofron"
tot zicea iel. Ieu it trimet la tr( aba si lel imi istoriseste de scroa-
fa ! Dupa aceasta mai linistindu-se a cerut
In spre sara se intoarse si Tapul, dar asa de bat ca nu se
putea Linea pe picioare.
Poftim, zise Vasilica, ce, te-ai imbatat, miselule ?
Nu nu-s bat, erisma... bieata scroafa lui mos Sofron... mol-
fa% Tapul balalaind capul in toate partile si sprijinindu-se zdra-
van de phrete.
Du-te de to eulca, striga Vasile Topor $i, iear se puse pe
ginduri.
 802
A doua zi demineata Tapul astepth sa se scoale stapinul. Pe
la 7 ceasuri s'a auzit ea batea din palme, semn ca vroea ce -vit.
Sarut mina, Dumni-tale, iearta-ma, zise iel, am aflat toa-
te de amanuntul. Are sa fie mos Arghir...
Care mo$ Arghir ? l'a intrebat eueonasul...
Mos Arghir de dincolo de ripa, cu fata, care... stii Duni-
ne-ta... la pirlaz...
Da, stiu, stiu, respunse Vasilica, si ?..
Chir Nastasa de Hugh Petrea morariul
Nu-1 stiu, zise cuconasul.
Cum sa nu-1 stii ! facit plin de mierare Tapul. Chir Na-
stasa are un fecior Dinu care-i si barbieria... Iti aduci aminte..
si care...
Stiu, stiu, respunse rapede Vasilica... si mai ?...
Pe urma Stan al lui A gachi, Puree! Toader, Sofron al
mamei Stana, pe urma Mihaluta Curea, Stejar Iosup...
Care Iosup, mai ? it intreba din noft cuconasul.
Stejar are o bunica chioara, Dumnea-ta s.puneai ca ai tras
o data cu ploaie intr'insa pi n'al nimerit'o bine si pe urma ai mai
tras o data.
Nu stiu, zise Vasilica, se vede ca iesti tot bat Inca, ma.
cata ca to invat left.
Vasile arnautul, urma Tapul.
Stitt, facu cuconasul.
Vasile Arnautul are un var si varul are un feeior, anume
losup Stejar si Stejar are un fecior si feciorul lui Stejar are un
magarift, si maaariul....
Stitt, vita I Co -mi spui toate ?.. Stiu... Tel si mai ?
Fetele a respuns Tapul Ineet..,
Bine, du-te, na, sa-ti tii liopa ale gum sa nu lehaesti mult.
Cate ! sa ai la indamina vre-o 4 on 5 scarf... at inteles ?
Am inteles si sarutind mina boieriului iesi ascunzind
hacsisul.
Acuma Vasilica se preumhlh prin odaie si isi trace, minele
de bucurie.. A ! acuma sa va vedem... tot', toti prietenii miei...
Vom vedea. Sa puie mina pe un boieritt, pe Vasile sin Topor ! Sa
ma puie pe magarift ca pe Hristos I Sa-ml rada o musteata I let
maziloiule, asteapta !"
Toti eel insirati de Tapu si pe can ii cunostea bine Vasilica
ieraft aces can impreuna cu Ciopirla prinsesera cu doua Itml in
urma pe cuconasul Vasilica Topor batusera joe de persoana
Dumi-sale. Acuma dupe tirile culese de credinciosul sau, ti asili-
cfi eapataae si pofta de mineare, ba chiar ierh vesel. Toata ziva
sedea en Tapul in casa si se jucau in concina" facind planuri de.
 303
razbunare. La vinat nu se putea duce, ea incepusera niste ploi
grozave si cimpul se fame mlastina, piciorul calulut se inglocla
pans la copca. Asa a trecut o septamina. Marti de demineata Va-
silica iera in picioare, cereeta cu mare bagare de sama niste scarf
lung! $i sanatoase.
Bune-s ! zicea lel Tapului, cite -s?
Patru.
In ziva aceasta nice n'a miucat. Cind se !licit noapte bine,
bail o oca de yin fiert cu piperin Ca avea parea friguri...
Se innoptase bine. luna iesise si fear se ascunsese in nourii
ce aceperegi ceriul. Nici o stea nu se mat zarea si numat depar-
te in spre vad fulgerh si se auzea tuneful, dar ash de inset ca sa
parea ea nici nu tuna. Se facuse un intunerec ca puteai sa-ti scott
oehii si la un pas nu vedeai nemica. Spre miezul noptei incepuse
a burit $i a tuna mai tare. Vasilica, en ciubote mari se primblit
prin casa,
Cuconasule, toate-s gata, i-a spus Tapul Inset, aratindu-$1
capul pe usa. Haideti ! Vasilica a luat harapnicul din cilia si a
plecat dupa vatay.
La portita cea mica care dadea in gradina cea de pe malul
Nistrului asteptaft ca vre-o 10 argati, yinatori si gonasi de ai lui
Topor. Aveau cu dinsii cele patru scar! fungi si fierestree. Fie-
care mai avea atirnat in sold cite un bicia gros cazacese, nagaica.
Sub comanda Tapului, care mergea innainte, toata droaia trecu fa-
ra sgomot prin gradina sari gardul si iesi in cimp ehiar pe mal.
De acolo luind in dreapta ca sa incunjure niste stinci de pieatra
ce se afla pe malul drept intre Rezina si Olsen, s'au apropiet de
satul din urma.
Stati, le zise inset Tapul. Asteptati aice, nu vorbiti feu
vin indata ! nu vorbiti!..
Apti a parasit pe tovarasi si s'a acufundat in intunerec. Va-
silica tremurit ca varga, dar nu de frica ci de asteptare si nerab-
dare. Peste vre-un sfert ue seas s'a auzit tine -vit framintind glodul,
iera Tapul,
Bine. Putem sa ne ducem, le sopti iel
Chiar la marginea satului iera asezata casa batrinului Cio-
pirla. Ca luntra$, iel 41 Acme casa ehiar pe malul riului. Dar
din pricina ploilor main! care le inalt in locurile acelea ca de vre-o
patru-zeci de picioare, se ponorise si easa iera in primejdie sa re-
mie din spre apa fait parete. Dar Ciopirla nu iera ask de prost
pe cit se parea. Cu patru grinzi lung! de brad, batute tapan $i :aL
dine in partea de jos a malului a propit nu numai paretele, dar si
easa toata citi sa nu eada la vale in apa. Luntrasul rides zgiltiind
drucii eel zdraveni si zicea : Anima nu ne ne mai : temem sit
haul ca ne vom trezi in apa.
 -304 --
Ceata noastra dusa de Tapul, carele stiea locurile minunat,
s'a apropiet inset, pe furis, de casa luntrasului pe la partea cea
despre ape.
Stati, le-a zis atunci Vasilica, voi cu searile a$ezati-le in-
cet $i bine linga propele, sa nu dati in ai't.
Oamenii s'au pus pe lucru. Din casa se auzea tropaitul joeulut
si cinteeul lautarilor tigani. Pe eind §ese oameni asezau scarile,
Tapul pe dinafara lega u$a ca sa nu poat nimeni iesi. Pe la fie-
care fereastra a pas cite un om care statea eu biciul gata ridicat
Dupa ce toate pregatirile s'au sfirsit in regula, s'a auzit : incepeti!`
Patru, cei eu fierestree an inceput a taiea grinzele. 'era greu de
lucrat. Ploua ca cu cofa $i picioarele lunecan pe scan, cit pe co
ierit sa cads ba unul ba altul de la ask innaltimo. Luerau $i lem-
nul ud se taea greu de tot.
A trecut ca o jumatate de teas. Lautarii statusera de cintat
$i pe semne cine-vit din oaspeti ar fi vrut sa ieasa afara. A dat
la usa, usa inchisa. Se auzea acuma cum batea in use si o zgil-
tiea...
lirabiti-va, natxrailor, striga Vasilica, grabiti-va, cite o ru-
bla de bot va dau, numai sa nu apuee inaziloii a strica usa.
Sfirieau fierestreele, curgeau sudorile taietorilor $i in tinda
se auzea mare sgomot. Unul di'ntre oaspeti a vrut sa se uite pe
fereastra $i a virit capul, dar indata l'a tras innapoi suduind groz-
nic. Sluga lui Vasilica it croise de tocmala en nagaica drept pe-
ste fats. Pe la alte feresti patira tot as:a. Pe o fereastra a in-
cercat unul sa ieasa cu picioarele innainte.
A$ii to Cu picioarele 1 staff, se auzi din intuneree, Trifone
lean vino incoace, tine-1 de picioare....
Valet!, valeu, racni nenorocitul $i se putea auzi cum iusnea,
biciul in came.
Lasati-ma! urla eel ce se virise eu picioarele pe fe-
reastra.
Du-te dracului, i-au respuns.
S'a facut liniste si se auzea fear sfinieala fierestreelor.
Musafirii si logodnicul pricepusera acuma treaba, auzind cum
lucra fierul $i se sileau din toate puterile sa ieasa, fear cei opt
de afara nu ierau de sufletul dracului la pinda, de o data s'a an-
zit o piriitura, o propea lera curmata, in curind- s'a mai auzit pi-
riind a doua, apoi a treia $i a patra. Auzeau si nenoroeitii din
launtru $i urlau de groaza, ariunindu-se and la o fereastra dna
la alta fare de folos, ci primind numai grozave lovituri de nagaica.
Coboriti-va de pe scar! income, veniti en totii, la parete-
le de dineoace, poronel Vasilica, impingeti ! Mai tare, mai tare..
Doi-spre-zece din toate puterile impingetin easa, care si ash de
 305
at iea se Linea. Amnia ne mai avind propele, alunech inset spre
rn trginea malului. Oamenii din natintru Amur vuet grozav si din
easa resan tipete ea din iead.
Inca o data, a strigat Vasilica.
Casa ajunsese pe marginea malului, care neputind'o Linea s'a
rupt 5i bietii ()ameni cu copii, cu ferret, cu toata casa an cazut in
at a de la o innaltime ca ametear uitindu-te in jos
**
Vieriul mien care imi spusese toata intimplarea aceasta din fine-
r*, a tacut si s'a pus pe gindurt.
Tel bine, rnosule, si nu va 'era, TOLICL mila ? i-au zis.
Cum nu, cuconasule, mila ne iera, plingeam ; dar inapingeam
dP ne lea naiba !
Dar en Vasilica Topor ?
Nu stiu ce i-au facet lui, on oainenilor ce l'au ajutat, ca ieu
cbiar in noptea aceea am trecut Nistrul si am intrat pintas la Camelia.
Lnminarea se stinsese si facuse un miros de nesuferit.
Stinge-o, mosule, de tot si du-te de te mica ca-r. tirzirt.
A plecat batrinul, dar ieu vircolindu-ma ca nn serge toata noap-
tea n'am putut inehide odd' dupa istoriea aceasta.
Stefan Besarcibeanu.

DIN TFIECUT
Nisi o stea, nisi o lumina sus pe ceriul plin de iearna....
Albii fulgi minati de vinturi tree mergind Ca sa astearna
Straturi albe pe morminturiOh ! cum vintul in suspine
Jalnic plinge'n horn, tot ast-felift plinge inima din mine I

. . . . . . . . . . . . . . . .
Si in lumea nalucirei, a 'ntristatelor fantasme
Ieu alunec fara preget dus pe valuri de cainta.
Oh te caut tot pe tine, draga vietei, to fiinta
Ce al zmult din pieptu-nti altar a iubirei blinde basme
Si-ai trecut sfarmind o vieataVai ! in urma-ti citajale
A brazdat mormintul rece, trist al amintirei tale 1

Decemvrie 1883. Martin.

Osaia meta
De eind m'a simtit multitnea
Prins in dragoste en tine,
Ne vorbeste zi si noapte
Cind de rea si cind de bine.
 306

Singe reu de ce ne-am face

Si pe eine sa te minis !
Ieste-o veche zicatoare :
Bate vintul, Tatra einii.
Noi sa-1 dam pe tots uitare"
Cine-a vrea ce-a vrea sa spuie ;
Valid !mei, valul mrtrei
Te coboara si te suie.
A. C. Coma

Geologiea D-lui Cozmovici*)

PARTEA A III-a.
(Critics).

Dl. Cozmoviei n'a respuns nemica la cele spuse despre

partea I-a si a II-a a Geologic! D-sale on ce a respuns in-
tr'o serie de note in partea a Ill-a le ea si nemica. Despre a-
ceste note menite a face epoea in eritica stiintifica vom vorbi mai
pe urma. Amnia vom aratiL ce grozave neexactitati, ce lipsa de
cumpeneala, ce desavirsita necunostinta de elementele Geologies da
D-sa la iveala in partea a III-a. Ca in tot deauna nu ne vom legs
de teoriile D-lui Cozmovici, fie iele cit de ciudate, ci numai de fapte
si "ear de fapte ; cetitorii doritori de a judeca intre mine si D-1
Cozmovici pot sa ne controleze cu usurinta, cad toate invinuirile
le sprijinim pe lucrarile oamenilor celor mai in curent cu stiinta
G eologiel gi daca gresim ce -vit, apoi de buns Barna ea gresim din
lipsa de cart' ; dar si ast-felia am aflat mai grave greseli si lipsuri
de cit credeam sa poata fi in scrierea unui Dr. in stiintele naturale.
*
* *
Dl. Cozmovici imparte timpul trecut de cind au ineeput a se
itezit in marl cele mai vechi paturi in urmatoarele perioduri : pr./-
natio, primar, secundar, tertiar ai quaternar.
La periodul primer pone ca paturi mai vechi gneisurile §i
(-V acestea micaschisturile. N'avem nemica de zis in potriva.
Acest period cu acest name on cu altele ie admis de Geologi; dar
Dl. Cozmovici nu stie ca tocmai in gneisurile din acest period s'a
aflat acea amestecatura de ealear si de serpentina etc. care a fost
privita multa vreme ca remasa de la un protist Eamon canadense,
fapt admis de unit ei pan acuma. DI. Cozmovici de Eozoon nu
pomeneste la terenul de gneis, numit si laurentian. Cum ca ie
ash cum zicem not se poate eonvinge cetitoriul vazind ee ieste pus
 307
la pag. 14 si 15 in eartea D-lui Cozmovici si cum ea greseste
D-sa se poate incredinta din on ce carte de Geologie va, vroi, de
pilda: din Elementele de geologie ale lui Ch. Lyell, din Geologiea
i Paleontologiea lui Credner, din Geologiea Austriei de Hauer,
din Geologiea lui A. de Lapparent, etc. Aceasta din urma to cu
data din 1883, deci destul de noua.
Periodul primar it imparte autoriul in 5, ash ea paturile for-
mate in acea vreme sint din jos in sus : terenul arheean, terenul
silurian, terenul devonian, terenul carbonifer, terenul peneean.
* *
Terenul numit de D-sa arheean, cum singur spune, corespunde
cu patura B din basenul silurian din Bohemiea. Aceasta patura,
inse dupa unit formeaza terenul cambriansingura, dupa altii, im-
preuna cu patura C din silurian. Dl. Cozmovici numarind patura
C la silurian se uneste cu eei di'ntaia. Patura B din Bohemiea
ieste contemporana cu paturi studiate in Angliea, Svediea si Nor-
vegiea, America de nord, etc. $i se cunoa5te un numar de remasiti
de pinnte si de animale cari traeau in vremea pe cind paturile a-
cestea se formau in ape. Ba inca putem zice ca fauna si flora a-
cestui teren ieste destul de bogata si de feliurita. Dl. Cozmovici
nu sae nemica despre toate descoperirile facute in asemenea pa-
turi 5i ne in5ira aice istoriea Eozoomdid ! Prin ce minune i-a ve-
nit D-lui Cozmovici aceasta ciudatenie in minte, nu putem intelege.
Spre incredintare vedeti pag. 17 jos, apol pag. 20 rindul al 5-lea
numarat de jos si cartile citate in urma.
Despre Eozoon care s'a gasit in celalalt period in gneisurt
vorbeste nice, iear despre fosilele adevarat arheene nu §tie ne-
mica, ha Inca se mieara vorbind la terenul silurian despre fauna
din patura C si o priveste ea cea di'ntain ivita pe parnint.
Not vom arath aice ee fosile se cunosc din arheeanul
D-sale.
Incepem cu patura B din Bohemiea, cad chiar i in Bohe-
miFa nu ie lipsita de fosile. Credner in cartea citata pag. 359 spune ca
schisturile de Przibram din patura B a lui Barrande cuprind ane-
lide, crinoide §i tbraminifere. La pag. 357 cetim ea in sehi-
turt lutoase de aceasta vristN s'au gasit aiurea urme de braitiopode
(lingula). La pag. 359 spune ea in paturile de Longmynd din
Angliea, (paturi mat vechi de cit cele contemporane cu cele en-
prinzatoare de fauna primordiala siluriana) s'aft aflat anelide §i
Oldhamii. Hauer in eartea citata spune ea profesorul Torelli a a-
fiat in paturi contemporane cu B, in Suediea, la 30 de feliuri de
organisme (Hauer. pag. 203) dintre carile unele sInt anelide 5i
allele alge.
In Geologiea lui Lapparent gasim §i mai mult. Dupa acest
 308
autoriu, care numeste terenul corespunzatoriu arheea»ulatardene.:._
aflarn eft in Angliea paturile contemporane cu B din Bohemiea se
numesc grupa de In Catrfai. Aproape de baza acestui teren se afla
o patura de greziu ro* groasa de 15 metri *i cuprinde brahiopode
ra : Lingulella si Discina precuin si crustace ca Leperditia cam-
1 rensis $i in general in tot sistemul se afla anelide.
Tot Lapparent arata ca duper cercetarile lui Hicks sub patura
menevieanci corespunzatoare cu U al Ini Barrande se afla patura de
la Solva care formeaza trecerea de la terenul ardenez la cel scan-
dinavian (care corespunde cu cel cu fauna primordiala, olasificat in
silurian de Dl. Cozmosici). in paturile de In Solva se afla o fauna
destul de bogata alcatuita din trilobiti mai ales. Ori cum, fauna
te mai veche de cit cea din C a lui Barrande. in Suediea terenul
arheean (ardenez) ieste imfato-,;at prin greziul cu _Eoph,yton $i prin
col cu facoide, peste care urmeaza patura cu Paradoxides (un tri-
lobit) Kjerulti corespunzatoare cu Solva din Angliea *i mai veche
de cut C a Ini l3arande. Despre aceste patun arheene din Suediea
a Iorbit Hauer *i fain citat, Lapparent spune de asemenea ea in
greziul cu Eoph,yton care-i mai vechin se afla intiparituri de ye-
getale (Lopkyton Linnaeanum, Eopliyton Torelli) precum si de a-
nelide si chiar poate si crustace (Craziana dispar, IIarlania, Are
nicolites) in greziul en fucoide s'au aflat urme de alge si de viermi
precum si o brahiopoda Lingulella favosa, precum *i Dictyonerna
presupus celenterat). In regiunea Apalachelor in Statele-Unite
hint niste greziuri cu anelide can sent pe cit se pare tot din te-
renul arheean. (Vezi Lapparent pag. 659-676).
Din cele spuse urmeaza ca terenul arheean a dat liana acuma
dovezi ea pe vremea rind se formii tel traieau vegetate inferioare
(alge) si animate [ceTenterate, viernii, echinodtrme, molcote inferi-
oare, artr)podare crustacee)J $i 2wotistr (foraminifere). Apoi mai
urmeaza oft fauna primordiala a Ini Barrande nu poate fi pri-
vita acuma ca cea mai veche curioscutA, de vreme ce afara de fauna
ardeneza, de care am vorbit, se mai afla atit in Angliea cit *i in
Suediea paturt mai vechi de cit C en remasiti de animale, CUM
sent paturile de In Solva $i cele cu Paradoxides Kjerulfi. Cum
remine deci en faptele ? Le respecteaza Dl. Cozmovici ? Si-a dat
D-sa osteneala de a afla cum stir chestiea la timpul cind a seri&
Geologiea ? La toate aceste intrebari dorim sa respundd cetitorii, .

caci le-am pus innainte dovezile noastre.

* *
La terenul silurian ne spune Dl. Cozmovici ca in cele mat
vechi paturi siluriane din Angliea s'au aflat Oldharnii. Acele Old-
hamil inse s'an aflat in paturile de Llanberis deci in terenul arhe-
ean, duo clasificarea 1) -sale, si cu toate acestea la terenul arheean
nu le-a pomenit si nice le vira in silurian.
 309

Aceste Oldhainii s'au gasit si aiurea nu numai in Angliea ci

chiar $i in Frantiea $i tot in terenul arheean. Tear cit despre pa-
rerea D-lui Cozmovici ca acestea ar fi cele mai vechi urme de a-
nimale sa ne dea voie sa-i spunem ca se in$ala, cele mai vechi ur-
me sint cele de anelide.
In privinta animalelor $i vegetalelor ce se $tie ca au trait in
silurian ar fi trebuit sa spue autoriul in mod sistematec can tipuri
aveau reprezentanti $i can nu $i apoi ce grupe se cunose din tipurile ce
existau. Numai asa poate elevul sa-$1 faca idee 16muritd despre ant-
tarea fiintelor organice pe pamint. Dl. Cozmovici numai frunza-
re$te cite un exemplu .i pace buna. Unde incearca a mai genera-
liza, greseste de to pune in mierare. Ceea ce m'a facut sa ma mier
mai milt ieste Ca nu aminte$te la terenul silurian de Graptoliti,
can sint din fosilele cele mai caracteristice.
La pag. 22 urea sa, dea idee despre fauna primordiala si scrie
urmatoarele rimluri in text : Dar pe linga Trilobitzi, mai gasim
,,urme de Gasteropode, de Cephalopode, ca genul Orthoceras, dar
piei o data de vertebrate*) Apoi in nota la care trimete steluta :
In totul s'au gasit in silurianul interior : 250 de specii de Trilo-
bitzi, 1 Polipier, 6 Spongiere. Vra sa zica de o data au inceput
animale cu organizatie bine desvalita.
Sa vedem de-i a$it. Atrag Inse luarea aminte a cetitorilor ca
nici in nota nici in text nu se pomeneste de Graptoliti. Bage eine-
IA de esama $i va vedea ca nota nu se potriveste de fella cu tex-
tul, in nota se face un total si de cephalopodele din text nu vor-
be$te, de asemenea nu vorbeste nici de Gasteropode in nota; de
trilobiti vorbeste $i in text $i in nota, nu poate deci pretinde ca a
vroit sa complecteze cele spuse in text. Dar chiar daca am lila
nota $i cu textul impreuna tot nu am avea o enumerare a tuturor
feliurile de animate din acea vreme. Ca sa dovedim ea avem not
4reptate vom eith pe Hauer :
Dupa cele din urma lucrari ale lui Barrande toate regiunile in
,,eari s'a gasit pana acuma fauna primordiala (Boemiea, Angliea,
Scandinavia. Spaniea $i opt regiuni deosebite in America de nord)
euprind 336 de specii de animale. Din acestea cea mai mare parte
,.sint Trilobiti $i anume 252 de specii, din alto crustacee sint 10
,,specii, dintre brahiopode 55, dintre pterodope 18, dintre anelide
,,5, apoi un belerophon, Gasteropode, 7 Bryozoare. 7 Cystidee $i 5
Spongiarii. Foarte batatoare la ochi ieste lipsa totala de cepha-
lopode, de acefale $i de corali can in fauna a doua si a treia a si-
larianului se arata in citime extraordinara qi foarte bogate in for-
me (Hauer pag. 203)."
Baca vom pune fata in fata vorbele lui Hauer cu ale D lui
Cozmovici vom vedea Ca Dl. Doctor cu toate ca se crede In drept a
ne luit la vale pe not istialalti cant sintem lipsiti de tescherele in
 -310
regula ; nu stie ea fauna primordiala cuprindea brachiopode, deli
Ila,uer citeaza dupa Barrande 55 de specii de alte crustacee ; nu
stie despre belerophon, despre pteropode, despre Cystidee (un fella
de echinoderme) si bryozoare. Cred en ie destul de frumos.
DI. Cozmovici, cum se vede din locul citat, admite ca s'au aflat
Orthoceri in fauna primordiala a lin Barrande. Am vazut ce zice
Barrande insu-$i citat de Hauer. Dl. Cozmovici s'a prea grabit en
Orthocerul. In adevar daca cereetam aflam ca acest cephalopod s'a.
intilnit in paturile de Tremadoc, paturi can pot fi paralelizate cu
straturile cele mai de jos ale lui D din Bohemiea si can in ade-
var cuprind si destule moluste lamelibranchiate despre care nu ne
pomeneste Dl. Cozmovici. Chiar Baca am pune paturile de Tre-
madoc in silurianul inferior, tot ar trebui sa le privim ea, mult
mai noun de cit C, rad patura C face parte din etagiul paradoxi-
dian, mar paturile de Tremadoc formeaza cea mai noua formatiune
a etagiului Olenian si chiar trebue sa fie privite ca legatoare intre
silurianul inferior $i eel mijlociu.
In America de nord eel mai vechi orthoceri s'ati intilnit in
greziul de Potsdam care de asemenea corespunde cu etajul ole-
nian : in acel acadian care ar corespunde cu paradoxidianul si prin
urmare en zona C nu se afla orthoceri.
In Suediea Orthocerii se arata in paturile ce vin peste schi-
sturile alunifere si aceste schisturi imfatosaza prin partea for infe-
rionra etagiul paradoxidian, fear prin cea superioara pe eel Qtenian,
cleci ortocerii incep tot mai tirzin de cit zona C. Chiar data an
fi drept ea, dupa cum spline Ch. Lyell (vol. II pag. 247 Elements.
de Geologie), in schisturile alunifere s'ar fi alit un orthocer, ie
de erezut ea s'a aflat tot in paturile superioare Pu Olenus. Lyell
nu deosebeste schisturile acestea in doua etage, citeaza trilobitii a-
inestecati adeca alt-feliu de cum ni-i arata cercetarile mai noun.
Din toate acestea, adeca din cele spuse de Hauer si din cele
aratate dupa Lapparent, se vede usor en reii a facut Dl. Cozmovici
amestecind Orthoceri in fauna primordiala care a lasat urine in patura
C din Boheiniea, si in contemporanele iei de pe aiurea.
Cum en nu a gresit Dl. Cozmovici din scapare de vedere, ci
din neAiinta, se vede din urmatoarele vorbe puce la pag. 25 la te-
renul devonian : In adevar gasim genuri noun de Brachiopode si
anume Orthis, Spirifere si de Cephalopode ca Goniatitii, ce an e-
, ran pans acuma."
Asa sit' fie ? Sn vedem.
Hauer la pag. 200 ne spline ca genul Spirifer s'a aratat din
silurian si Spilifer viater Barr. se afla in etagiul E al silurianu-
lig. La pag. 201 spline en Orthis elegantula Daun. se afla de a-
semenea din silurian si speciea Goniatites fecundus Barr. ie citat
ca Iiind in paturile siluriene G. si H.
 311

Sa vedem ce zice Credner.

La pag. 373 citeaza tree specii siluriene de Orthis : elegantula.
vespertilio $i lynx $1 le face $i figuri. La pag. 379 vorbind de si-
luriantil din Angliea citeaza in paturile de la Bala $i de la Cara-
doe don specii de Orthis in Llandovery $i in Ludlow. La pag.
381 vorbind de Bohemiea citeaza genul Orthis in silurianul supe-
rior din Thiiringer Wald. La pag. 384 vorbind de silurianul din
State1P-Unite numeste genul Orthis in grupa de la Trenton $i in
calcarul de la Niagara.
Sa vedem ce zice Lapparent.
La pag. 663 vorbind de Anglia citeaza speciea Orthis Masi
in menevlan, adeea in o patura contemporana eu C, apoi in patura
de la Dolgelly, etc. La 666 vorbind de Suodiea spune ea si acolo
se afla Orthis Ilicksi $i tot in etagiul paradoxidian. Mai mult, la pag.
675 citeaza genul Orthis ca aflatorin chiar in Bohemiea, in patura C.
Cum remine deci cu doctoratul D-lui Cozmovici ? Asta se
cbiama exactitate $tiintifica ? Aferim.
Tot ast-feliti am putea face pentru Spirifer pentru Gonia-
tites, dar ar fi de prisos, credem ea cetitorilor le va ajange vorba
hti Hauer $i daca vor voi n'au de cit sa canto in Credner $i in
Lapparent $i se vor multami pe deplin.
Despre flora siluriana habar n'are Dl. Cozmovici. AO in pag.
25 zice vorbind de devonian : Ciasim ea la 200 specii de vegetale
terestre, ce nu erau de loc in timpul cit s'au asezat paturile Si-
luriene.
A$ir sa He ? Sa vedem, cartea D-lui Cozmovici are data 1881,
a lui Lapparent numai 1883. Ce spune autoriul franeez ?
La pag. 681 cetim : Flora de uscat ieste destul de saraea
in perioda siluriana. Se margine$te la cite -va plante mai ales
din familiea Lycopodiaceelor, aflate de obicein la partea de sus
a sistemului. ca innainte mergatoarele florei devoniene. . . . .
Aceste plante sint : Isilophyton gracillimum $i P. cornutum (ly-
copodiacee), Annularia Romingeri $i Sphenophylum q rintaevuni
(ealamitoide) si Protostigma sigillarides." La pag. 705 vedem
ea patura de la Cincinati in care s'au aflat cele mat vechi vegetale
de uscat ieste corespunzatoare en partea de sus a paturei D din
Bohemiea, adeca cu fauna a doua. La pag. 684 ne spune ca in
pa,turl tot de ['mast& vrista aproape, dar ce-vit mai noun corespun-
zatoare paturei E din Bohemiea s'an aflat mite vegetale pe eari
Hicks la 1881 le socoti drept alge, jeer Dawson le numara intre
fanerogamele gymnosperme $i le numeste Prototaxites $i Pachytheca.
Criptogarnele le-a determinat Hicks $i le-a gasit ea ar fi lycopodiacee
$i ca ar avea caraere ce le leap eu genurile carbonifere : Sigi-
laria $i Lepidodendron. Dar Lapparent nu le toemai sigur daca
cleterminarea ie bine facuta pentru vegetalele din Angliea.
 -312
Dar putea Dl. Cozmovici sa afle despre plantele de uscat din
periodul silurian din cartea lui Credner. care are ca data anul 1879.
In adevar la pag. 369 ne spune ea s'au aflat lepidodendroni in si-
lurianul superior din Bohemiea, Harz, Voigtland si Angliea.Nu
mai pomenesc de reviste.,.
Ash dar solide cunostinti intilnim la Dl. Cozmovici si poate
sa se faleasca en Geologiea D-sale innaintea studentilor fara teama,
ca ieste si pentru ce.
La pag. 45 cetim ca in silurian s'au aflat la 100000 de spe-
cie ! Credem ea a vroit sa zica 10000 si ea s'a facut gresala de
tipariu. alt-felia ar fi prea mare iperbola.
La pag. 17 ne spune ca grosimea formatiunei palaiozoice ar
II de 1000 de metri ! Aice nu stim ce a vroit sa zica, caci gasim dnpa
datele din Lapparent aproape la 40000 de metri si nu numai 1000.
Nu poate fi vorba de grosimea formatiunei paleozoice in Frantiea,
caci si acolo (-Nita datele lui Lapparent trece.peste 10000.
* * *
DI. Cozmovici sere a 1111Vrith mai bine Geologiea pe cetitorit
D-sale face ici colea niste incercari nenorocite de a haat* ca u-
soare lucrurile cele mal grele. Fara a ma ridich in teorii mai in-
nalte voiti dovedi prin fapte cit de groznic se insala in ideile D-sale.
La pag. 26 zice : Nici o data inse paturile din cele tree rin-
duri siluriene nu se intftlnesc in stratificatiune discordanta, ceia
,,ce dovedeste iarast, ca s'al't nascut fara intrerupere." Asia sa fie ?
Dar uncle ! Iata ce aflam in Lapparent pag. 682 in fig. 208. Fi-
gura ne arata o sectiune luata in Shropshire (dupa Ramsay) si a-
colo vedem ei paturile insemnate cu No. 4 sint in stratificatie dis-
cordanta cu cele cu No. 3, adeca o discordanta in launtrul tere-
nului silurian si anume intre paturile de la Llandeilo si cele en
Pentamere, pe cind in alte localitati nu ieste Biel o discordanta de
In paturile numite lingula flags pana in devonian. Ori cum de-
geaba zice DI. autoria cele citate mai sus.
Tot aceasta ideie it face pe DI. Cozmovici sa spue la pag. 18
ea terenul arheean se razima in statificatie discordanta pe gneisu-
rile si micaschisturile terenului primitiv. Poate se va fi razamind
uncle -va si ash, dar in Bohemiea, in America de nord, in Stiediea
si Angliea ie asezat concordant pe paturile huroniene cu can it §i
unesc unit geologi, pe de alta parte terenul silurian se razima une
locuri discordant peste eel arheean ca in Bohemiea, dar aiurea trece
nesimtit la arheean ash ca luindu-ne dupa regula D-lui Cozmovici
ne-am incurch reu.
Sit citam ce -v& de la Dl. Cozmovici, pag. 24, vorbeste despre
terenul devonian :
Sa fim incredintati ca nu s'au deosebit aceste paturi de cele
 313 --
siluriane dupa placul Geologistilor (ce mat cuvint !). Studiind
fauna, flora si stratigrafia paturilor intrunite sub numirea de De-
vonianci, vedem usor ea dupa nascerea eelei de pe urma patura si-
luriana, infato$area painintului, elima, si conditiunile de viata,
toate s'au schimbat. Animale noue s'au ivit. Gasim ca la 2(0
specii de vegetale terestre, ee nu erau de loc in timpul cit s'au
asezat paturile siluriane.
Intr'un euvint, pana eind au inceput a se nasce noua paturi
dupa cele trei rinduri numite siluriene), pamintul au suferit ra-
dicaturi, aiurea prabusitun si'n unele locuri au fost mincat de ape
ce's1 au facut cite o albie. Cit timp au tinut aceste fenomene,
nu scim, dar dupa cele ce aflam, fara indoeala ca au fost destul
de indelungat.
Vra sa zica studiul ne arata o intrerupere intre formatiunea
siluriane si cea devoniana $i prin urmare suntem in crept a da
.,numiri deosebite la terenuri nascute in timpuri sin conditiuni
(veaeuri) deosebite.
Acelas lucru an avut loe la urma fie-earui teren si dara nu
vom mai repeti, cele amintite aci o data pentru tot deauna."
Se vede u$or ca avem innnainte ce-vit scris de un profan in
ale Geologies ! D-sa tot se hraneste eu inehipuirea CA la inceputul
$i la sfirsitul fle-carui teren au fost intreruperl si uita ca de pilda
intre silurian si devonian sint paturi cu fauna si flora mijlocie
si ca trecerea ieste gradata, conditiunile de vieata aproape steles - @i.
Bine ar fie sa fiecum trede Dl. Cozmovici, dar ce sa faeem daca din
nefericire ie alt-felin. D-sa se zbate in tot chipul si cauta numai
de cit o regula pentru a putea explicit de ce cutare serie de paturi
s'a privi t ca alcatuind un teren si in loc sa lese lucrul pentru
cursuri mai desvoltate ors, daca vrea sa explice, sa spue ce-vit ade-
varat, D-sa inventeaza metode proprii, on. mai bine, lea pe sama
D-sale de cele resuflate. Asta-zi teoretic fauna $i flora hotarese
unde incepe un teren si unde sfirse$te, dar practic s'au pastrat
unite impartiri Acute in timpuri cind nu se eunostea destul hi-
mea animala si vegetala de pe atunci. Alit dna s'ar fi stiut ea
pestii s'au arAtat din silurianul superior, nu s'ar fi inceput de la
aeele paturi terenul devonian ? Pe urma geologic se unesc in pri-
vinta terenurilor paleozoice si be privesc ca o serie de paturi legate
foarte bine intre dinsdle si lipsite de marl sarituri, unii ehiar zic
ca intreruperile intre terenurile acestea luate until cite tinul nu
sint mai marl de cit cele ce se intilnesc in launtrul fie earuiea din iele.
Acest fapt explica, de ce nnii unese carboniferul cu permianul (Lap-
parent), altii despart paturile can cuprind forma primordiala din silu-
nun si le unesc impreuna cu paturi mai vechi sub numele de teren cam-
brian, etc... Cetim la multi ea paturi intermediare nu lipsesc in Europa
kd in America. Dan an ti Y orba de impartit acuma formatiunea
 314
paleozoieit de bun scull& ca art-feliu ar fi impartita. DI. Cozmovici
poate sa, -Nada acest adevar cetind in cartile citate pan aice pre -
cum $i in Geologie der Gegenwart" a lui Bernhard Cotta 1874.
Cetind se la Ineredintit de lipsa de seriozitate ce a aratat spunind
lucruri neintemeiate.
(va 'Irma). I. .Ncideide.

-4 --411

Studii geologice $i paleontologice asupra unor

talrinturi tertiare din uncle pArti ale Romilniel
de
G. Cobalcescu
profesor la fc. militard, la Universitate gi la .coala normald sit-
perioard din lay7.
Bucure§ti. Stabilimentul Socec & Teclu 1583*)
(urmare).

Depozitele sarmatice. Formatiunea cu acest nurne

se intlineste pe marl Intinderi in Moldova si Besarabiea.
In Moldova alciltueste solul pArtei nordice si mijlocii a
terel, situatri la resArit de liniea ce trece pe la apus de
Mtilini. Sasca, Bogata, Reucesti, Boistea, Tibucani, Sirbesti,
Calul, Fintinelele, Calugtira-mare 5i Valea sad,. Spre a-
mieazit se Intinde pAna la liniea ce ar trece pe aproape de
Negoiesti (pre Trott's), ScArtsoara (pre Siretii) $i Clrja
(pre Prut). De la aceastg, linie spre sud formatiunea sar-
maticA se ascunde sub cea en congeril descrisii. In urma.
Paturile sarmatice slut aproape orizontale, dar cu 0
inclinare slaba spre Sud-Sud-Est ; spr.; apus in spre munti
se rIdicA si aratA Inclinare de 15 grade la Luncani si de
40 de grade la Faraoani. etc.
DI. Cobilceson descrie mai IntAiti corntitutiea geolo-
gicTi a dealulul RTipedea din vecinatatea Iasilor,
RTipedea face parte din terata Innaltg, ce desparte ba-
senul Bahluiului de al Birladului. InnMtimea acesteT te-
rate deasupra nivelulul MArel negre ajunge la 330 p6n1
*). Veil No. 6 0 7 an. IV ,,Contemporanul."
 315

la 370 de metri. Cu lmea de dealuri din care face parte

Rapedea se Intinde de la apus sere resarit In fata Iasilor
can slut asezati pe capatul dealurilor Copou si Sorogari.
Pe fata 34 leste o sectiune grin dealul Rapedea si
Copou. Observind'o vedem ca dealul Rapedea pang pe la
fiellitUl lul 'Mita, la innaltimea de 200 de metri peste ni-
velul marei, ieste acoperit cu o patura de lut numit loess.
in sesul Bahluiului mai vedem ca peste loess se asaza
mil mks de Bahluiu si de afluintii lui si ca albiea Ba-
hluiului ieste sapata In aceste milituri mai vechi. Lutul
ce alcatueste loesul ieste poros, sfarmicios, galban on
galban cafeniu si cuprinde bulgari neregulati de o mate-
rie calcaroasti, alba pe din afara, deasil si crapata in
launtru. Acest loess l'am vazut si peste paturile cu con -
genii in partea sudica a Moldovei si in judetul Buzeu pre-
cum si in zona dealurilor, a sesurilor si fu terata Dunn-
ref in Munteniea. Loessului ieste mai nou de cit patu-
rile Cu congerii $i face parte din formatiunea quaternara.
Paturile ce alcatuesc dealul Copou si Rapedea slut o-
rizontale si daca le-am prelungi fara a Linea sama de va-
lea Bahluiului am vedea ca corospund cu desavIrsire, nu-
mai cu deosebire ca, in dealul Rapedea slut cite -va paturi
mai flour', de clt cele ce se afla sub loessul de pe dealul
Copoulul.
Patura cea mai veche pang la care a putut cerceta
Dl. Cobalcescu leste alcatuita di'ntr'u n lut albastru care atne-
stecat cu apa se face ca aluatul ; aceasta patura a obser-
vat'o Dl. Cobllcescu la poalele dealului RApedea suind cur-
sul Vamesoael. In valea Bahluiului loessul Fe razima de
a dreptul peste acest lut albastru, adeca ca valea In care
surge Bahluiul a lost sapata 'Ana la acest but. Une lo-
curi se razima loessul peste niste prund on nasip tot quaternar
ca si. dinsul. Lutul albastru cuprinde Mactra podolica varie-
tatea ponderosa Hoernes. Grosimea paturei nu le cuno-
scuta. Peste dinsa vine o patura de lut albastru cu mica.
Deasupra, lutului albastru vine o patura de but gal-
ban groasa chiar peste 100 de metri si cuprinztnd tot
 316

Mactra podolica var. ponderosa _Hoernes. In deal ul Copo-

uluT nu mai slut paturi sarmatice mai noug, de cit aceasta,
ci peste dinsa urmeaza prund, nasip or! loessul.
Poste patura descrisa yin in dealul Rapedea alte lu-
tart galbene vristate en albastre ; 'fear peste dinsele o pa-
tura de calcar mai groasa do 100 de metri. Catra baza
To alcatuit din bancuri de 8 la 12 decimetri, mai sus Te
format din staturi mai subtirl vristate cu paturi rani si
subtirl de nasip ori de lut, la partea de deasupra pe o
grosime de 50 de metri formeaza bancuri de 2 pans la,
3 metri in Intregime formate din Mactra podolicci Eichw.
var. subtire si mica. Calcarul de la Rapedea se Intinde in
aceste dealuri pang, In sesul Prutulul fear in spre apus
foarte mult catra SeretiD. In spre Seretiu !use ineeteaza
de a fi pieatra de var $i ie lnlocuit prin nasip si apol
prin molasa. Calcarul de la acest nivel Teste adesea ooli-
tic. adeca alcatuit din grauncioare In forma icrelor, mai
ales se observa asemenea fapt in dealul de la Birnova si
pang, la un punct chiar la Rapedea.
Din calcarul de la Rapedea a scos Dl. Cobilcescu ur-
matoarele specii : Cerithium pictum Bast. C. ricbiginosum
Eichw. C. disjunctum Sow. Troclius Poclolicus Eichw. Nassa
Doutschinae. D'0113. Mactra Podoli( a Eichw. M. Pod. Fa-
brean a d'Orb, Solen subfraglis Eichw. Cardium protractum
Pusch. C. Fittoni d'Orb. un Mytilus nedeterminat. Cele
mai numeroase dupg, Mactra Podolica sint urmatoa-
role : Cerithium pictum, Card. protractum, Cerith. rubigino-
sum, Cardium Fittoni si Solen snbfragilis, Tear celelalte sint
foarte rani. Dl. Cobllcescu descrie Inca o sectinne de la
Petresti si una de la Lespezi. Pentru amindoua (la figuri
una Ia pag. 37 si alta la pag. 40.
Patura, cea mai de desupt de la Petresti se arata la
ivealti, In termurile BahluetuluT rece si ieste alcatuita din
lut calcaros a caruiea grosime nu se eunoaste si cuprinde
Mactra ponderosa. Aceste luturi sint in continuatie en
tale descrise in sectiunea de la Rapedea si anume cu acele
ce yin peste lutul vinat cu mica. AsA ca la Petresti nu
 317

se arata paturile ce se afia, la poalele dealulul de la Ra-

pedea. Peste acest lut Yin luturi vinete foarte, nasipoase
groase de 10 metri, cu Nassa Doutschinae si mai ales . cu
Japes gregaria Partsch ; mai sus yin greziuri slabe la par-
tea de mijloc groase de 60 de metri ; in sfirsit vine
calcar in bancuri groase a caruiea putere Teste de 30 de
metri. Calcarul cuprinde mai ales Tapes gregaria, Nassa
Doutschinae si Mactra ponderosa ; pe linga acestea s'an
mai aflat : Cardium protractum Puschi, Nassa Doutschinae
d'Orb. Trochus podolicus Eichw. Tear Mactra podolic a var.
mica, Soten subfragilis si Cardium Fittoni si alto specil din
cele citate in calcarul de la Rapedea lipsese orT sint foar-
te rani.
Molasa si calcarurile au fost urma,rite spre Nord si
la Cirjoaea se preface molasa in pieatra tare ; la Cotnari
lest° silicioasa si calcaroasa ; la DelenT materiile silicioase
sint asA de Imbeilsugate in cit se intrebuintaza ca pietre
de moara. Din potriva daca le urmarim spre sud on spre
resarit le vedem facindu-se din ce in ce mai lutoase si
intro Iasi si Tirgul frumos slut chiar curat luturi galbene
cari. fac cu apa aluat foarte cleios. Luturile galbene sint
asezate in foi subtle' si alcatuesc partea de sus a sistemei,
Tear cea de jos ieste formata din luturi vinete nasipoase
sau micafere. In privinta fosilelor, se afla tot cele de la
CostestT si Petresti. Formatiunea aceasta trece pe sub cal-
carul de la Rapedea.
La Lespezi in partea de a jos ripel SiretinluT se afla patu-
rile cele mai inferioare ale formatiunel sarmatice. Paturi
tura cea mai de desupt ie alcatuita di'ntr'un lut vinat si
nasipos si peste dinsul vine un depozit format din .ph-
de nasip si de molasa, aceasta cuprinde multime de
coneretiuni de greziti in forma, de lespezi si de boambe uncle
aproape sferice si altele lipite cite mai multe la un lee.
Formatiunea aceasta se afla in Transilvania si To cunoscuta
sub numele de greziul cu boambe (Kugelsandstein) si a-
copere mai bine de jumatate din partea interioara a ace-
lei teri.
 318

In Transilvaniea nu cuprinde decIt foarte putine fosile

si anume Cerithium pictum, la Lespezi Inse ie foarte bo-
gata in fosile. Multe din cele culese de Dl. eobilcescu
shit noun, dar cele determinate sInt sarmatice fara Indo-
ieala : Donax lucida Eichw. Modiola marginala Eichw.
Ervillia podolica Eichw. Ervillia pusila Phil. Cerithium pic-
tum Richly. (Jardium plicatum Eichw.
La Lespezi grosimea depozitulul Teste de 100 de me-
tri. Dl. Cohalcescu l'a constatat de a lungul marginei
apusene a formatiunel sarmatice, precum la Luncani, la,
Faraoani, la Valea Saca, la DrAguseni si aiurea. In a-
ceste localitati depozitul le format din nasip alb galbiu
sail cafeniu Cu lespezi onT ou boambe. L'a maI consta-
tat spre nord de Lespezi in valea Moldovei, lInga satul
Capul dealalui unde cuprinde Donax Lucida, Ervillia
Podolica $i multime de -Gerithium pictum $i rubiginosum.
La Folticeni, la Bogata $i la Sasca Inca mai la nord
de cit Capul dealului, nasipurile si greziurile alterneaza
cu luturl, poate cu luturile inferioare de la Lespezi, zice
autoriul *)
In depozitul cu boambe si lespezi lipsesc en desavIr-
sire Tapes gregaria, Trochus Podolicus varietatile de Mac-
tra Podolica ; pe de alts parte In cele doua sisteme supe-
rioare ale paturilor sarmatice nu se afla speciile urmatore
aso, de earacteristice pentru depozitul inferior : Donax lu-
cida i `Gardium plicaturn.
Peste forrnatiunea cu boambe urmeaza la Lespezi un
greziu tare, silicios, calcaros si de culoare galbana cafe-
nie si formeaza o patura groasa de 150 de metri. Gre-
ziul formeaza bancuri groase, despartite adesea prin stra-
turi subtirl de nasip on de lut. Urmarind acest greziu
Dl. Cobalcescu l'a vazut la Deleni si HirlAu prefacut In
pieatra de moara, spre Flaming l'a gasit prefacut In
calcar, spre sad, la Costesti $1 Petresti Tel ieste formati-
*) Tot &ceased formatiune cu boambe Bi lutul vinat de sub dinsa am ob.
servat'o la Dersca, la Ghiliea si la Dorohoid la iezer ; dar despre aceste ob-
servarl void vorbi alts data. I. N.
 319

unea studiatg, in urmA, care, cum am spur, corespunde cu

lut galbAn ce vino sub calcarul de la RApedea.
Prin urmare la Lespezi putem studia minunat de bine
partea inferioar6, a depozitelor sarmatice, lutul albastru (?)
$i formatiunea eu boambe ; la Costesti si Petresti forma-
tiunea mijlocie $i la Blipedea formatiunea mijlocie si cea
superioarA.
In tabelul urmAtoria se vede pe scurt rezultatul cer-
cetArilor D-lui Cobgleeseu.
Mactra podolica
Calcarul de la Ra'pedea,1 (var. mica).
Zona superioara Palm, Birnova .,.. calca- Mactra Fabreana,
rul stepelor in Rusiea. Cardion Fittoni.
Constitutie mineralogica
feliurita. Lut galban si vi-
nat in dealul Rapedea, sub- Mactra Podolica
calcarul de mai sus ; de- var. mare.
Zona mijlocie pozitele de la Petresti ; Tapes oregaria
piatra de moan, de la Be- 7 rochus
leni, calcarul de la Fla-
minzi etc.
Formatiunea cu lespezi
si boambe la Lespezi, la Doitax lu(ida, Mo-
Luncani, Faraoani, Valea diolumarginata,Er-
Zona inferioara Saca, Draguseni, papuln villia pusila, Car-
Dealului, Folticeni, Boga- dium plicatum.
ta, Sasca, etc.
Formatiunea salifera sari secunda formatiune medite-
raniand. Mai veche de cit formatiunea sarmatien leste cea
mediteraneanA si a fost constatata In RomAniea de a lungul
pgrtei resnritene a Carpatilor si de a lungul parlei sudi-
ce pAnA peste Olt. Dl. CobAlceseu vorbeste clespre OW-
rile de la Pirscov din judetul Buzeu si apoi de cele din
Moldova. Pretutimlenea a gftsit douit zone $i une loeuri
se aratA $i o a treia mai inferioarA. Despre cele dou6 di'n-
Wu a dovedit ca fac parte din formatiunea sail era sau
secunda mediteranieanci ; fear de,spre a treia cea mai info-
rioar6 faptele nu IngAdue a se hotgri de trebue privity ca
 320

formatiune saliferg on ca imfgtastitoare a celei drntgiti for-

matiuni mediteraniene.
Zona cea mai de a supra To pretutindenea alcgtuitg
dintr'un greziu usor de cunoscut, etici se asamAng destul
de bine In localitatile studiate. Zona mijlocie ie alegtuitg
din luturi, din marne, din greziuri foarte lutoase, etc. toate
cuprinzgtoare de gips si chiar de bancuri de asemenea
mineral. Sarea se aflg numai In aceasta zong.
In plasa Pirscov se aratg numai aceste doug zone,
In districtul Neamt Inse se poate studiti In mai multe
locuri $i zona cea mai de desupt. Ash in ripa dealungul
cgreia °urge plr6u1 Valea Sack, afluent al Topolitel, se
vede o serie de conglomerat% asezata discordant pe ere-
stele schisturilor menilitice si groasg de 150 de metri.
Conglomeratele se pleacg spre NE formlnd un un unghiti
de 30° si sint alcgtuite din bolovani de feliurite marimi.
Unele dintr'insele sint eel mai numerosi ;. multi sint din
greziul oligocen (de la MAgura) si din schisturile menili-
tic°. Din cele spuse urmeazg c, conglomeratul To mai
nou do cit pgturile oligocene. Bolovanii shit legati prin-
tr'un ciment schistos de coloare verde O. care se atacg
usor de agenti Mei. Se mai poate vedea acest conglo-
merat ling& Filioara. In muntele Plesul se afla de ase-
menea conglomerate de o vrlstg, cu cele de la Valea sack
dar cu caractere mineralogice deosebite : cimentul predom-
ne$te $i nu ie a$11 de usor atgeat de agenti fizici ca eel
descris mai sus ; bolovanii sint n3iei, eel mutt ca nucele,
de coloare negrie. Aceasta zong inferioarg s'a constatat
si in judetul Patna ; 'fear in judetul Bacaului se cunose
numai cele doug, mai de deasupra ea $i in regiunea Pin -
scovulul.
La Valea saes peste conglomeratul descris se mai
aflg si bancuri de calcar farg fosile $i marne sure-albg-
trii fail gips $i apoT vine sistema cu gips sistema en
gips $i sare.
In studiul D-sale Dl. CobAlcescu aratg pe larg pe undo
se intinde formatiunea mediteraniang, si cum le alegtuitg
 321

numai despre paturile din basinul Zabrautului, Susitei si

a Putnel spune ca ne Wind cercethri mai de aproape nu
poate da amAnunte.
In judetul Neamtului se poate studiA zona mijlocie
gipsoasti in ripa Tiharailor ; Tear greziul zonel superioare
in tot lungul lantului linga care ie asezat Tirgul-Neam-
tului. Sarea se afla In acest judet la baza sistemei gip-
soase, chiar deasupra zonel inferioare, precum se poate ve-
dea linga Oglinzl, apol la izvoarele Saratei, la cele de la Fi-
lioara si de la Baltetite$ti.
In lantul Tazlaului la apus de Bacau, terenul salifer
formeaza toata bucata cuprinsa intre izvoarele Treoisului
si ale Orasei. Ca si in Pirscov se 'aid $i acolea numai
cele doua zone superioare. Aice greziul trace pe nesim-
.tite la paturile inferioare.
In basenul Trotusului a constatat autoriul terenul sa-
lifer pe toata Intinderea marginita prin Grozesti, Ocna,
Berzunt, Bretila si Redeana In dealul Berchiulul aflatorit
pe termul sting al Trotusului in fata Onestilor se poate
studiA zona superioara a greziulul. Mai la nord la Bar -
sane ti se Tad iesind de sub greziu paturile cu sare ; do
asemenea ies la apus de Berchit. Greziurile de la Bercla
se mai vad la Viisoara si apol se in neintrerupt papa la
margina Tirgului Ocnei uncle alcatuesc partea de sus a
Dealului Sara Sub acest greziu vin paturile ce cuprind
sare si se exploateaza la Ocna.
In basenul Oituzului se afla leara-si cele dour!, zone
din al Trotusului, se pot vedea la Grozesti si acolea ca
si dincolo sub paturile cu sare se afla formatiunea meni-
Mich.
0 facie din formatiunea salifera se intinde de a lun-
gul laturei nordice a lantului ce .desparte Slanicul de Dof-
tiana si apol trece in Transilvaniea, se indoaie spre sud
si se arata la Poiana sarata (Soos Mezo). Tot aceasta
facie, Intro Slanic si Cerdac, formeaza partea de deasupra
a lantului si trecind poste lantul Paltinulul, junge la Gro-
zesti si acopere formatiunea Oligocene. Po partea meri-
 -- 322
dionala a lantului dIntre SI Arlie si Doftiana se allit gisi-
mentul de Ozoerit eel mai vechiti cunoscut si din pricina
eitruia minera acesta a lost multa vreme numit si Mol-
davit. Moldal itul se atlil in paturi intre seldsturi menilitice.
Nu vom incheea darea de sama despre terenul sali-
fer fame a pomeni de pestera de la Minzitnesti si cle riul sub-
pamintean ce curie intrinsa. Pestera are o baza cle 100
de rnetri pAtrati si innilltime de 4, se afla intr'o rips din
terenul salifer zona mijlocie si are stalactite de save, ca.ri
ou timpul o vor umplea $i vor forme', un bane de save
cristalinfi, Bros (le 4 metri si in suprafata, cle 100 de me-
tri patrati, adeca la 1200 de metri cubici de save. Dl.
Cobalcescu eu drept cuvint trage Incheere ca Multe depo-
zite de sare se vor ti format In ehipul cum se formeaza
acuma eel din pestera de la Alinzanesti in judetul Buzeu,
in Pirscov, aproape de Lopatari.
Structura for matiunei. ie mai complieatil in Pirscov
si nu putem Intret, aice in amAnunte.
(Va u I. Nadejde.

C1-EOGRAFIA GENERALA
A celor cinci continente de G. Constantinescu Beloi't direc-
torul scoalei primare No. I din urbea Roman 1885.
Multi se silesc a face pe cei ce cugeta dupa cum li
se cinta de cei buni de gura, sa creada c<< sintem un po-
por foarte innaintat In culturil, di, in citl-va ani am mers cit
alto popoare mai greoae din fire in zeci de ani, ca se Intim-
lila eu Rominii intocmal cum spun povestile despre feti
frumosi, adeca Inaintam intr'o zi cit altil intr'o septa -
mina si intr'o septrinina cit altil Intr'un an si tot WI in
cold. Multi stau cit le ie vieata in asemenea stare de or-
bire; cele mai batatoare la ochi pilde in desert li se arata.
nu inceteaza a tot spune papagaliceste frazele goale si
minciunoase imvatate pe din afara. Noi Inse cle molt am
rapt cu asemenea metoda si privim Incrurile at:1 cum sint
 - 323
fare Ga micsuram pe cele bune on sa maxim pe cele rele.
ci luindu-le pe fie-care ass cum sint, negresit pe cat ne
ieste dat a le putea pricepe.
Ce fapt mai scandalos vrea cine-va de cat purtarea
profesorilor de la Buzeu, profesori can s'ar putea numi
de grabs precupeti de note, samsari on alt-feliti cum veti
5ti mai reu, numai aductitori de lumina nu ? Cu toate ca .

faptele au fost dovedite; ca nu-I chip de tagada, Cu toate

g) pedepsele date de ministerial sint destul de domoale.
profesorimea s'a burzuluit Cum, profesorii se scoala pen -
tru niste precupeti de cele sfinte, pentru niste oameni ca-
t ii fac mai mull reu de cat hotii din coclru ?! Nu ne sfiim
a spline ca, pricina Ie ca In corpul profesoral multi
sint tot ass de buni ca si eel de la Buzeu si ca acestia
stiindu-se cu sagna au luat prajina si an inceput cut O-
ra innainte atitind pe eel fare cunostinta de tainele lumei.
Chiar not de mull am fi denuntat lumei multe abateri,
dar pe de o parte nu sintem deprinsi a vedea pedepsiti
301 ce cu drept cuvint ar trebui infrinati si pe de alta
abaterile sint cunoscute, faptele sigure, on cine le cunoaste
dar nu se poate dovedi.
Asa de mull ne-am deprins a credo ca nu se pedepseste
dupe dreptate, In cat tare ni -i teama, ca profesorii de la
Buzeu au fost loviti numai sub pretext de precupetirea
notelor si in ;.ealitate Isi ieau plata eine mai stie pentru
ce neplaceri casunate celor de sus. Dar cu toate ca a-
3est prepus fare de vole ni se trezeste In minte, am fi
foarte multamitori color ce ne-ar dovedi ca Dl. Sturza a
lucrat. calauzit numai de dorinta de a aduce la calea cea
dreapta pe profesorii naravitl. Sa vedem, loveasca In toate
partile, sa, auzim a-zi mine cum se risipeste cu zgomot
piramida pe care s'a cocotat cutare sau cutare individ cu
zero in loc de cap, dar sprijinit de spete zdravene si
atunci, deli sintom departe, foarte departe de Dl. Sturza,
in tendinti si In principii, vom fi gata a-I da mina de a-
jutoriti pentru cur atirea acestul grajditi al lui Augias ce
se numeste instructiea publics.
 324

Pentru ca sh vadt tine -vA cit de inradacinata leste

coruptiea, n'are de cit sh-$1 dea sama de pricinele ce au
impins pe profesoril universitari din Bucuresti a fi asA
de blajini fats cu negutitoril de la seminariul din Buzeu.
In cit consiliul permanent s'a Vazut silit a innaspri pe-
depsele si a se uni Cu parerea minoritatei juriulul. Ma-
mult, faca bine si puie in cumpanh aceasth blajinie a ju-
riuluT din Bucuresti cu asprimea celul din Iasi In po-
triva profesorilor socialists, Ioan si Gheorghe Nadejde.
Juriul de la Iasi, sint eltiva anT, a gasit ca profe-
sorii find sociali$ti I i injosesc demnitatea $i a o-
sindit pe I. Nadejde, redactorul acestei reviste, la clestitu-
ire, Tear pe Gh. Nadejde la suspendare nelimitata. N'a
fost vorba de cit de principii, chcl nu s'a dovedit eh I.
Nadejde ar fi facut propaganda atee si socialists de pe Ca-
tedra (lueru care tot nu ar fi fost curat ci o abatere do na-
turn a injosi demnitatea de profesor, la datoril destul de
n$oarh), dar numai, dupa, cum insu-si Tel a spus, ca a
facut propaganda la tinerimea din scoalele mai innalte.
lueru foarte legal si recunoscut ca ast-felit prin hotari-
rea de neurmarire data de judele instructor din. Iasi.
Mai bine se pot vedea inch motivele ce au impins pe
juriu in faptul et Oh. Nadejde caruiea nu i- a imputat
nime propaganda de pe catedra ori in tinerimea din
$coalele secundare, a fost invinuit numai pentru ea a fa-
cut propaganda In tinerimea din Universitate, pe care o
numi juriul necoapta Inca. Asa darn pentru credinti sti-
intifice $i politico juriul a lovit farh crutare, consiliul a
aprobat, ministrul $i voda de asemenea, Tear corpul profe-
soral s'a facia teach de plimint, nu s'a auzit nisi un glas
de protest. Nime n'a protestat afara, de lucratorii tipografi
din Bucuresti prin ziarul for Solidaritatea. Acuma rose
protests multi pentru ca niste...negutitori de note nu primit
o lovitura! Onorabilil membri aT corpului didactic se simt lo-
viti, vorbesc de caleare de lege, de drepturi de aphrat, de
aceea ch eel loviti slut oamenI cu familie, oamenl in vrista
etc. Simtitoare iuimi, Dumnezeu sa le dea bine I
 325

Dar sit, nu ne invingA gustul de vorba prea departe ;

a ne Intoarcem mai bine la cartea D-lul Belortu si de pe
nceastA operri a dascalului sri ne faoem idee de gradul de
milturA stiintificri a celor ce vor fi imvritat la D-sa. Nu
zic cii Dl. Belortu Ware bune intentii ; D-sa vrea sri facri
bine $i dovadri eft ie asA leste faptul cre D-sa singur ne-a
trimes cartea, Ia redaetie, deci o credea bunri AsA cre-
deam si not cind am vAzut cri ie vorba de o geografie e-
lementarA. Drept iete di nu ne-am asteptat sri vedem o
carte metodicri, dar n'am crezut sri Intilnina greseli a$A
de bovine, greseli neingaduite unui briet bunisor din clasa
a IV-a de la girnnaziu. Mai ciudat, Dl. Belortu a cetit
mai multe cArti bunisoare si s'a silit srr lucreze dupA' din-
sele si totu-si i-au jucat renghiul notiunile cele mai ele-
mentare de cari nisi nu si-a britut capul.
Poftim de judeeati singuri.
La pag. 1 cetim intro probele de rotunzimea pArran-
tului cri stelele sint rotunde, cind se stie cri aceste corpuri
ceresti ni se aratri ca niste puncte si nu ea discuri.
La pag. 2 cetim : CapAtul de sus ; se numesce polul
Vordu $i eel de jos. po/ua Suda." AlAcar de ar fi zis eye
le vorba de polii cei ceresti si cri polul Nora in locu-
rile acestea ale noastre To sus, tot merge&
Tot pe fata 2 cetim despre soare : Bit este o imen-
s4 boambA sat glob a crireia suprafatA este inflacaratri.
., Soarele
arde necontenit." SA stie acuma cri numai de ar-
dere nu poate fi vorba, alt-feliti se explica caldura soarelut
La pag. 3 cetim : La 9 Martie. pAmintul, In cAlAto-
,ria ce face in jurulti soarelui *), este In o positiune ast-
Jelit, ea soarele-]t lutnineazA drept la mijloc, si aceasta
,din causci vii axa pamintului cade atunci perpendicular pe
.,equatorti. Din aceastri causri ziva este de o potrivri cu
noaptea,"
Dl. Belortu are idol' asA de Incileite In eit nu stie mA-
ear atlta eri axa ptimintului ieste tot deauna perpendiculard
pe equator. De zicea cri axa le la equinoptiti perpendieu-
JarA pe planul in care se MIA asezata liniea descrisri de
 -326 --
centrul pamintului in jurul soarelui, to gre$ea ; caci axa
pamintului Ye in tot deauna inclinata pe acest plan si un-
gliiul ce-1 face cu dinsul ie aproape neschimbat. La equi-
noptii axa pamintului Ye perpendiculars pe liniea ce al
unl centrul soarelui cu al pamintului, asa, ca liniea de des-
partire intre partea lurninata si intre cea neluminata tre-
ce prin poll si deci taie toate paralele in cite dons parti
egale si prin urmai e toate punctele de pe pamint an ziva
de o potriva cu noaptea.
leste oare lucre de Tertat ca un profesor de scoala
primara sit fie 'Ana la astz hal agemiti in ale Cosmograllei?
Tot la pag. 3 mai jos cetim : La 10 Tunic pdmintul
ajunge in punctul acela in care razele soarelui pica mai
perpendicular ft, si lurnineaza mai tot polul Nordic. A-
tunci sunt zilele cele mai lungi pentru nol $i noptile cele
mai scurte. Nu-s nazdravan sa stir.' cam ceisi inchipue
DI. Belortu $i tare ma, tern ea d-sa habar Ware de fe-
nomenele ce se intimpla la solstitiul de vara. Faptul re-
al To urrnatoriul. La equinoptiul de primavara toate punc-
tele de pe equator au la amieaza-zi soarele la zenit, in zi-
fele urmatoare nu-I mai ail cele de la equator, ci puncte
de pe pat alele din eniisfera borealil. Tot mereu trecind
timpul paralelul pe care se afla punctele ce ail la ameaza-
zi soarele la zenit Ye tot mai departat de equator spre nord.
La solstititil de vara soarele le !a zenit (la amieaza-zi) pen-
tru punctele de pe tropicul raculul. Acest paralel ie eel
mai nordic din cele ce au soarele la zenit la anumite tim-
purl*, la vremea amiezei. Pentru toate locurile cuprinse
Intro equator si tropice (caci pentru emisfera ceealalta se
petrece acela-si fenomen de la equinoptiul de toamna papa
la solstitial de learna) leste o data innainte de solstitiul cores-
punzatoriti si alts data dupa, cind liniea ce uneste centrul
soarelui cu al pamintulul se confunda la amieaza ca verticals
loculul, cu alte cuvinte axa conulul do raze ce am presu-
pune ca ne trimete soarele Teste perpendiculars pe supra-
fata pamintului la amieaza. Solstitiul de vara Testo deci
wind liniea ce uneste con trul pamintului en al soarelui trece
 327

prin vre un pullet al tropicului racului, sau eind :axa fa-

sciculului de raze trimese de soave trece prin vre un pullet
al tropicului pomenit, on cind In, arnieazn vine aceasta li-
nie perpendiculars pe suprafata prunintalui pe rind la punc-
tele tropicului racului. Pentru punetele a$ezate in zona
noastra stimparata nici o data nu se confundn liniea cen-
trelor en vertieala locului (la arnienza). ci la vremea sol
stitiului de yarn, unghiul ce face liniea in chestie cu verti-
eala loculni considerat leste eel mai mic, ori distanta zenitaln
a soarelui minima. Dacri voim sa vorbim de raze trebue sa
zicem ca atunel vine axa faseicululul mai a proape de ver-
tical or! de perpendicularitate.
Fats cu aceste fapte ce inteles ate definitiea P-lui
Belortu ? Razele soarelui pica mai perpendicular (?) I Unde?
Pe urmrt ce vrea sa zien Jumineaza mai tot polul Nord"
Nol stim ca polul nord fie un pullet $i nu poate fi hni-
flat de cit tot on de fella. dar nu mai tot. Se vede ca
DI. Belortu credo err se mai chiama poll cele dotra car-
curl facute pe mapemonde sus si jos, adeca cele cloud zone
inghietate!
Ca respuns la cele spuse depre solstitial de yarn' va
putea zice autoriul ca doar nu putea IntrA in atitea a-
manunte cite am dat feu ; dar niel nu am spus cele de
sus en acest scop, ci numal pentru a aratti faptele, DI.
Belortu putea spune ca la solstitial de vara leste la not
ziva cea mai lunga sl ea soarele in ziva aceea se innalta
mai sus deasupra orizontului la no!, fear la eel de pe tro-
picul menial sta, la vremea amiezei c]iiar in zenit. Lucrul
ar fi fost $i Inmurit $i adevarat i luat de pe fapte usoare
de inteles fear nu ca perpendieularitatea razelor...
La pag, 3 jos leste o non, insemnata en trei stele,
leat'o ,,Solstitiul insemneaza soare-stare, adica aci se
.,pare ca soarele sta, se odihnesce putin fn timpul calato-
riel luf sau sta mai mult pe orizonti," Are gresala DI.
Belortu, de vreme ce uita ea slut doua solstitii si ea la
eel de iearna sta soarele pentru not timpul eel mai smart
deasupra orizonului. D. asernenea trebue sa tie sama clt
 328

la solstitiul nostru de var.& Yeste ziva cea mai seurtrt pen-

tru locurile din emisfera austral,. La solstitii stit soarele
nu parca s'ar odihni deasupra orizonulul, ci la solstitil nu
mai innainteazg in spre nordul sferel ceresti (vara) on in
spre sud (iearna) si apol se incepe a se trage Year In spre
equator. Deci statiea ce o face soarele Ye cu total de
altit naturA, de cum o explicit DI. Belortu in nota D-sale.
La pag. 4 cetim : La 10 Septemvrie, phmIntul ajun-
2:e in punctul opus equinoptiulul de primil-varA, $i aci
pAmintul este luminat dreptil lcc mijlocii." Cum se fie oare
aceastA treabA ? luminata drept la mijlocii!! DI. Belortu
InsirA vorbe de carele 1111-$1 da sarnA, fart+, doar $i poate.
Se $tie c in tot deauna jum5tate din suprafata pftmIntului
Ye luminatLI $i jumltate intunecath, $i cA la equinoptil cer-
(nil de despArtire trice prin poll $i Mita tot. Dar en lu-
minatul drept la mijloc cum remine ? Ne va destitinui
aceasta minune DI. Belortu poate.
La pag. 4 mai jos cetim : La 10 Decembre piimin-
..tul se afM in punctul opus solstitiului de vary.
.,In aceastA positiune soarele lumineaz6 mai mult p0-
In' Sudii. Tara polul Nord este mai mult in Intunerec...
Nol $tim eit la solstitiul de learnit polul nordic nu
Ye luminat de NM si polul Sudic necontenit, dar nu cum
spune D-sa, dind a intelege cit la polul sudic tot ieste si
noapte la solstitiul delearna, Year la eel nordic ce-va ziva.
In adevitr urmeazA, dupg rindurile de mai sus :
.,Din aceasttt causi%, pentru terile de pe partea aceea,
.,este ziva cea mai scurtiI si noaptea cea mai lungs."
Deci leste perfect lucre !
La pag. 6 cetim despre miscarea lunel $i dup6 ce
vorbeste de miscarea in jurul soarelul si de cea in jurul
pArnintului, ajunge la miscarea lunei in jurul axei sale in-
sti-si $i apoi it muscA serpele $i adauge: In aceasta din
urmN miscare axa sa se tine pururea parale16, cu sine
Insusi." Vrea sA zicg D-sa crede ca In celelalte axa nu-
e pAstreazA paralelismul si toemai la miscarea In jurul
osier, miscare In timpul citreia s'ar putea inchipul c axa
 329

stA locului in spatiu en desAvirsire, toemai la aceasta 11

vine In minte s spue de paralelismul axel. Para, vrtd
pe Dl. Belortu Intrebindu-si elevil si stAruind ca sn -i spue
fain ce se deosebesc cele dou misdtri di'ntAiii de a treia
si primind en semne de adineA multitmire de la fruntasii
clasei respnns ca, la miscarea a treia axa lunei sta para-
1e1A, cu sine InsA-$1. Frumos, si mai ales cind sinteni In-
credintati c6, alit profesorul cit si elevil inteleg zdravAn ce
spun!..
Cu partea cosmografic6 se sfirsec $i greselele cele mai
gogonate, in partea geografica ici colo se zi'tre$te cite una
$i In adevar lerfl si mai grew de facut gresell de vreme
ce avea toate numele sA le 'lea de a gata. De un Nom
min minunez, cum vor dovedi biLietii s invete atita mul-
time de nechiumurluitA de mime.
In privinta Umbel am IntlInit tot ce vrai: cuvinte cu-
raghioaze, constructii selbatece. frazo gresite, punctuatie
si ortografie de-ti vine sä fugi in lame.
Ieatti cite-va cuvinte asA frnnzarite : olivele (pag. 9)
(de ce nu maslinele ?), grenadele (pag 9) (de ce nu rodiile?),
(Janda (pag. 9) (de ce nu scortisoarA ?). Mama Medite-
rank si canalul de Suez prin inicqurinzea (de ce nu mic-
vtrarea on mai bine scurtarea ?) c ei ce duce eAtrg. India."
Ori dacA a vrut s inteleagl, alt ce-v6, de ce n'a zis scur-
timea? (pag. 11). Ca cum ar °urge di'ntr'o cAldare cloco-
tinde (pag. 12). Mai jos traversezii" (de ce nu trece?)
In sfirsit Incheiti ne dorind sr se implineaseg ame-
nuintarea D-lui Belortu cii vom avea si a doua editie.
Mordax.

E 1.
De cum in calea-mi de durere, nefericit, to -am intilnit,
0 to flinta 'mvapaiata de idealele Mr*,
Amar desgustul care'n suflet furtunl cumplite mi-a stirnit
A disparutsi-un soare dulce cu dezmerdari ei dragi blindete
llesare mindru ¢i voioase gindiri in suflet imi inspira
 330
lie phrases° I echiul toNaraf?, neimblinzita desperare
Si-alaturi draga linga tine instrun acum voioasa lira
Pentru un imn de fericire, a dragostei dalba cintare !
Asa intocmai pe pilotul lovit de dusmanele vinturi
Tovarasi aprig it urmeaza naluea mortel peste ape
si'n preajma iei ales aude selbateci, fioroase cinturi.
Ce !lcune cind limanul intinde bratele sa-1 scape
111.

NOAPTEA IN MUNTI.
S'aud doinele de jale
Ce suspina un pastor
Si puhoaiele ce'n vale
In cascade se cober.

Se zareste in departure
Cum se lasa 'oceti5or
Picla intinsa, alba, mare,
Ce se prinde sus de-un nor
Brazi cu fruntile sumete
.Ai padurilor strabuni,
Bemasi verzi in biitrinete
Punind muntilor cunum

Si tot stince, stinee plese,

Negre ca pacatul greu,
Tot naluce uriese
Impietrite in ceas reu....

intre stele luna'n singe

Mereu zboara spre apus
Si din cind in cind se stinge
Intr'un nor de vinturi dus.
Hangs 1877. V. G. Moritun.

Mingiere.
Si ma due, ma due departe
lzgonit de-al soartei vint
A-zi destinul ne desparte
Ma simt singur pe pamint
 331 --
Mira slier la intilnire
Ochi'n lacrimi sa-ti gasese
mea vieata'n ferieire
L' inga tine s'o traesc.
Maitt 1883. V. G. Mortun.

Ste lu(a" din Roman.

Pri'ntre publicatiunile ce ni s'au trims in list time, am pri-
ma si o nolo. revista Steluta" redactata in Roman de un coma('
special, remasita unei intregi soeietati ,.literare sciintifice si ico-
nomice" a careia necesitate se simtia de multi vreme in ace! o-
ras, dupa cum ne spune intaia jumatate a programulm.
In ceea]alta jumatate vedem ea, deli poarta intortonatul title
de revista sciintifica, literary si economica lea va publich : In frun-
tea fie-earui numer cu deosebire... cite ceva din biografiile marilor
barbati ai timpurilor, atat roman' cit si straini, care s'au ilustrat
prin actiuni, scrieri, etc; ast-fel ca cetitorul serios va putea se
.,delectese gasind sate -va momente de placere; secsul frumos va a-
vea, cate-va scrieri recreative, precum : romanse, aritmogrife, sa-
rade, pitya eu intrebarele sale, a carer responsuri le TOM publica
succesiv.
Aceste cite-va rinduri ne-ar ajunge pentru a cintari cunostin-
tele i mintea comitetului.
Despre publicul, care simtia atita nevoie de a avea o revista
localnica vedem: Ca cetitorii seriosi din Roman nu se delecteasaL
de cit cu biografiile oamenilor tintati in frunte cu pecetea nemuri-
rei, fear sexul frumos cu scrieri recreative, preeum : romanse, a-
ritmogrifie, sarade etc.
N'avem ce zice, solida revista ! Zeu, sa fi oare fost nevoie de in-
fiintarea acestei reviste ? De-o fi asa ash apoi halal de sexul pogan
dar serios si aferim de eel frumos pe care comitetul special nu il
judeca in stare a pricepe de cit sarade, aritmogrife, pity!...
De stau lucrurile ash in partea Romanului, nu putem de cit sa
jelim decaderea gintei latine de prin meleagurile acelea.
In No. 1 ca materii serioase avem doua articole originale de
01. Th. Constantinescu : despre scrierile lei Chichindel si Olim-
put slavon. Cine sa fie acest Dn. Constantineseu ? Judecind dupa
feliul serisului .5i cuprinsului acestor articole ni se pare ea vr'un
scolaria care publica sub numele sae notele profesorilor BM de
istorie si literatura.
Articolul D-lei I. Marin Adevarul si Minciuna se vede ea
a fost scris pentru nenorocitele fiinti eari nu sint niei serioase nice
frumoase !
 00 2

Cit despre automatele muzicale traducere din limba franeesa"

de C. M. nu mai putem area pie de indoiala ie pentru publicul....
serios.
Ca poezie avem T suferind a caruia inimci se bate cu multa
cruzinze, care genie de durere sub pardza areoae a cruder, sale soarte
"e for, ele'i despoae, $i care se nurne5te N. P.
De si poezia ie proasta Di. N. P. ni se pare mai cu eap de
cit I). Th. Constantineseu, cad" tainueste publierdm intreg nume-
lui sail.
Apo' urmeaza pentru sexul frumos : Maxime de N. P, ml
aritinogrif, o intrebare a Pytiei si o sarada de Th. C. (Theodor
4 'on stantinescu).
illai nostim ieste dud pe imvalitoare vedem ea revista din
Roman, WI, publica Tetra platd: poezii, nuvele, legende $i on ee
alte scrieri, trimese franco in redactiune.... ! Apo" bine onorabi-
lilor, Mnevoastra se vede ea sositi din l'onking ' Atita ar mai
trebui, sa platesti ca sa serif in Steluta" !
Dupa aceste observari generate sa pa$im $i In amarnnte Ca sa
nu ni se poata ziee ca invinovatim $i spinzuram oamenii fara a-1
judeca in regula. Vom aduce atitea citatir hazlii in cit vor crede
si cetitorii no$tri ea Steluta" ce s'a ivit in Roman a fost eu tot
dreptul osindita de not la pieire. Avem prea bung idee de publi-
en atita brawl, eit ieste, pentru apresnpune macar ea ar
putea simti placere cetind Steluta." Poate vor simti numai re-
dactorii lei. Lor poate sa le pare frumoasa de tot ; dar fabula
Balm si put sat" ne-a eonvins de milt ea nu se eade sa ne
asteptam la alto ce-vii, de in parinti.
ha pag. 1 vedem seris c'ant in loc de cam, drept ieste cit
ma" jos a scris s'au in loc de sau 51 prin urmare virgula eheltuita
ale prisos in cuvintul di'ntaiu o economise$te In al doilea.
La pag, 1 mai jos vedem :. $i a cciraia membri,..." in loe
41e ai ceireia, cad le vorba de mendwi $i de revista.
Romanse" nu stiu literati' de in Steluta" eft insanma un feliu
de cintece $i le arnesteca cu Romanuri".
La pag. 2 cetim : Demitrie Chichindel s'au, naseut..." Se
Nede Ca pe in d for nu se $tie Inca ea s'au ie inmultit tear s'a sin-
>quit Bravo ! solizi literati !
Tot pe pag. 2 gasim intcli in loc de intalii sedeascci in loe
de scideascii, ideetor in loe de ideilor, depar'a in loe de depcirta.
barbat in loc de barbat....
Pe pag. 3 afltim : fabulele lui Chichindel an avut de model
pe acele a lul Esop..." in loc de pe ale lilt Esop ;" Chichin-
,del au spus" in loc de a spus ; nu s'au indoit" in loc de s'a"...
virtutele" in loc de virtutile."
 333

Pe pag. 4 aflam un grad de perfectiune egal cu acel ca

care cele-alte stiinte au parvenit se ajunga...." Ash dar cu care
in loc de la care, apoi cuvintul selbatee parvenit in loc de ajuns
si conjunctiea sa scrisa se; din pricina ea literati' nostri n'au ajuns
Inca in ash desavirsire in cit sa poata usor deoseiti pronurnele de
conjunetie. Nu va lie cu Banat, la Dl. Belortu ati imvatat gramatica?
Mai jos gasim asortari in loc de afirmara ea traducere a
euvintului frantuzesc assertions, se vede. Frumos !
Pe pag. 5 cetim : ceasornicul trimes lui charlemagne prin
califul..." Ash clar all tradus gospodareste par prin cuvintul prin?!
Pacat Ca n'ati aliat Inca Ca trebuea sa-1 traduceti nice prin de,
de ccitrd. D-voastra asit de frumos scrieti in cit trebue sa intele-
gem ea ceasornicul a fost trimes de tine -vi t prin califul.... Mai aflam:
ieisind sa nice oare-eire lovituri pe un timbru metalic." Lasind
as vice ie nostim, minune mare, pacat sa hulim! Dar de ce pen,-
tru unele cuvinte sinteti muma si pentrn altele ciuma? De ce pe
unele le impodobiti cite cu un u si pe altele tot din aceea-si tag-
ma be lasati cu lacrimi pe obraz lipsindit-le de asemenea podoaba
academic& la coada ? bill drepti I
Dar ce parascovenie va mai fi : automate musicale tnentio-
nate de o forma antentic'd.. ? Ce felin de romaneasca stiti oare
de scrieti : lticrarile imparatul Coast. Porlirogenitului."
Negresit inse ca all atins culmea insuflarei geniului literar
cind ati pus sefi de opera in loc de capo d'opera pentru chefs
d'oeuvre. Sinteti de lauds cu frantuzasca ! Tot ash de dracos ne
pare cind ziceti ca aceste instrumente : vazuse diva." Si nice ne
vets ingadul sa va intrebam daca all auzit din zvon public ea tre-
hue sa se aerie cu vre o ortografie ce -va ? Oamenii eel rei au in-
gradit dulcea libertate, Dv. inse, solizi barbati, sinteti, se vale, mai
pe sus de asemenea vatamatoare nemicuri. 0 stringere de mina
prieteneasca primiti de la noi pentru lipsa de sfieala ce aratati
scriind pe z cu d sub cuvint ea vine din d, fear pe ei care vine
din e cu a in vac/use.
Pe urma gluma cam trece peste marginile cuvenite clad zi-
cell (pag. 8) : Arhitectura Gotica s'a dal, cea din urma parolci ;"
La scoala, D-lor, nu in luminat lumea ! Mai poftim : Acel
de la Lunden in Suedia este asa de artist compus...."
Pe pag. 6 gasim o fraza vrednica de a fi incadrata : Apa-
ratului construit de invafatul jesuit conzpurta un oare-care nu-
mer de cordi intinse, pe care lovia dintii unei roll printr'un cu-
rent de aer care esia dintr'o tevie indata ce razele soarelui rasa-
rind veneau se boriasca piedestalul facut din metal foarte subtire
pe care era asezata tevia. All Inteles? Nu ? Nici noi...
Pe pag. 7 atrase in loc de atrasera, eciruia in loc de careia
 334
(le vorba de o fatty, putem parrat se cintam." Bomaneste ati
scrib ?
Pe pag. 8 vedem ea ati harazit a erbului a se wire (on mie-
ra) dreptul de a nu mai fi reflexiv si tot o data de a putea avea
eomplinire dreapta : si mire/ atit pe mult pre Americani..,"
Mai jos cetim : Ei sacrifica ui,te tauri..." ce cauta niste ?
Nu poate des" frantuzese sa remie ne tradus ?
Pe pag. 9 cetim : marele dispensator a sesoanelor a reeol-
telor... UrIf va amagiti, daea a facets ideea lipsita de temeiu
Ca dispensator exprima toemai ideea din textul tradus, deli nu ne
spuneti Ca $i acest articol ie tradus. Api a in loc de al cum re-
mine ?
Mai aflam : maleticiun," adoratium."
Pe pag. 10 gasim : luntineade. inviade, visaVe' daft... in be
de himineazd etc.
Pe pag. 11 gasim tau in loc de (i- au...; ,.scrupul obositor,"
..dreptul reson" (A la Nea Ipingeseu... , lumina pe Intuneree, sti-
inta pe simplitate."
Nu mai spun ca Dl. I. Marin nici macar nu tie ee vorbeste
in articolul D-sale despre ade'ar si minciuna. Ba chiar vedem, ca
tot credo in Adam $i Eva si fara sa se sieasea tit, de putin ne
spune de gresala for $i trage Inca inehieri. Trehue sa fie semi-
narist Dl Marin 1

Pe gag. 14 cetim piin culeari, suecesive de buna sama pentru

couches a pus culeori nestiind ea trebuea sa puie paturt, straturt, etc.
Bucoavna frantuzasca de pe care a tradus Dl de la Steluta"
.,Privire autropologica asupra omului primitiv" trebne se fie de
pe la inceputul veacului al XIX-lea de buna sama. de vreme ce
spune ea nit s'au gasit urmele omului inainte de diluviu. (le vor-
ba de diluvitil geologic, nu de eel asa de pozna5 despre care
scrie in Biblie). Acuma cei mat habotniei ordodoc$i 5tiu ca omul
traea innainte de perioda diluviilor, in epoca carat glaciara si mai
innainte. Multi ered ca omul traea $i in epoca tertiara, eel putin
in pliocen Baca, nu in miocen... Si acuma in loe de a eautib D-nii
de la ,.Steluta" vre o carticiea mai noua se pun in tradus eine mat
,tie ce tirlitura cumparata pe la buehinisti on pe la brinzari ! Halal
de stiinta, zdraveni redactor' !
Tot pe pag. 14 vedem ca bucoavna tradusa spune ca vegeta-
lele sint mai vechi de cit animalele si Ca cele di'ntaift vegetale g
le inehipue tot fixate de pamint..! Adeca nici habar n'are de de-
scoperirile facute in veacul nostru...
Acuma dupg ce am dat o idee slaba despre cuprinsul revistei,
putem sa Inchiem si sa ne intrebam cu ingrijire : Unde mergem
data oameni lipsiti de cele mai simple cunostinti ea eel de la
 333
Ste luta" an indrazneala la a spune ea nutresc devotamentul a co-
.,laborec pentru progres"... N'ar fi mai nemerit ea ase enea copii
sa se adune impreuna si sa se puie pe imvatat : Jar daea pana a-
euma n'au pus Inca eapat peoalelor primare sa ceara Cu staruinta
de In comuna peoli pentru adult!? Not eredem ca da...
Mordax.
.-4 10--
Cu prilejul unei cronicf din Telegraful"
In literatura ea pi in chestiile comerciale nu pot fi mult timp
oferte Ara cereri. Ori ce gen de poezie, de roman, on de nuvela nu
poate area vieata lunga, nu se poate desvali, de cit numai daca
ieste primit, pretuit, cum am zice. gustat de public. De ex. cro-
nicile de prin jurnale sint un soin de scrieri in can se poate scrie
on -ce ptiinta, literatura, filosofie etc. Din fericire oameni carii sti,
ceteasca un jurnal de la inceput pana la sfirpit sint ran ; apa unul
cetepte numai partea politica, altul, foiletonul, altul numai cronicile
si cei mai practici numai anuntele, depi chiar nice slut adesea piel-
liti. Si de an fi sa judecam moralitatea celor ce cetese cronicile de
pe eontinutul acestora, adesea n'am avea Cu ce ne fall. In iele a-
desea sint descrise lucruri de can ar trebui sa ropasca cine-va
numai gindind ; pe chid autorii for isi fac, pe cit se vede, merit
din yenta destrabalata ce o soarta nefericita i-a minat sa duca ;
in loc sa o ascunda pi sa le fie rupine, iei o filfie ca steag, pi cata,
se vede, a ademeni di pe altii.
Asemenea ginduri ne-au venit eetind o eroniea din Tele-
graful" de la 7 April. Aceasta cronica ineepe en o citatie, pe
care depi nu spune de unde o lea, not din fericire ptim Ca a
luat'o din un roman al lui Eduard Rod intitulat La chute de
Miss Topsy". Aceasta citatie Dl Fix nu o intelege, depi a avut
eurajul sa o traduca. Pentru ca cetitorul sa-pi faca idee o vont
traduce pi nol.
Ati vazut vre o data catra sfirpitul unei zile nadupitoare de
vara, cum se pregatepte furtuna pe malurile unui lac? Nonni a-
learga pe ceriii, fulgerele ii brazdeaza en sageti ascutite sau ii fa-
ce luminopi pe mari intinderi, vintul indoae copacii, ale caror
crengi gem lovindu-se una de alta, on ridica apa in valuri, paseri
zboara i aripele for albe stralucese in razele palide ce se stre-
coara pri'ntre nor!... Dar un vint vine de la Nord : pi nici o pi-
eatura de apa n'a cazut, tunetul n'a bubuit, ceriul se lumineaza,
apa se liniptepte pi ca pi in celelalte zile soarele apune In orizont
tu aburi singeropi pi auritl.
Asemenea fenomene se petrec adesea in ommicpurate prin
 336

Ingustimea eadrului ; de o data semne de pasiune II zgudue,

simtirile i se ininultese sau se intarese, o gindire puternica it sta-
pineste si pe urma cea mai mica intimplare it face sa-si vie in
sine, si cu inima pustiita, 1$1 lea Indeletnicirile zilnice. 0 drama
fara r iolenta s'a petreeut in lel, care poate l*a miscat pana in a-
dinchnile fiintei sale. si din care totu-st nu remin alte urme de
tit o supunere si mar lipsita de on -ce impotrivire in monotoniea
vieter obi$nuite...
A ceasta o nice autoriul eu seop de a aratit ca adesea se in-
timpla In Ind], oameni numai ni7te inceputuri de pasiune, dar nu
Ujung la ceea ce se poate numi pasiune, ca ast-felin intelege auto-
riul se poate vedea de pe nuvela; in care un individ bolnavicios se
pare ca iube$te o femee, dar de care lucru iel insu-si nu le sigur
si adesea sta In indoeala : se arata oare-cari simptome de iubire,
dar pasiunea nu ajunge a se constitul, si ie de ajuns o intimplare
tie nemica pentru a face sa dispara chiar acele simptome.
Dl Fix inse se vede Ca n'a inteles nici citatiea nici n'a ce-
tit nuvela pentru a vedea ce a voit sa zica autoriul ; $i ca sa
scoata din aceasta citatie niste concluzii false schimoseste chiar
traducerea ; a$h traduce simptomes de passion prin tiorii patimei,
coeur vide, prin inimd sloboda. L5i aceasta deli s'ar parea greseli
inier pentru o traducere libera slat inse marl, de vreme ce schim-
ha tot intelesul ee a voit autoriul sa fail. De ce n'a cetit DI
Fix macar moto de pe fata urmatoare II n'y a plus de passion
veritable au XIX &lode". (Stendhal)? Din aceasta Inca se vede ea
autoriul de be n'a voit a zugravi o pasiune.
Ori-ce pasiune in care intra o partieiea tit de mica de per-
manenta nu ie o pasiune adevarata. Acblo Intra obieeiul ca factor
principal, $i patima ieste o zguduire nervoasa momentana."
Trebue sa fie mare cunoscatorin al patimelor omenegti D1
Fix pentru a da asemenea definitii originate, crezute inse bane
numai de D -lui.
Nemic nu insala mai tare pe om de cit rezonamintul
Are nevoe sa-si ieste sie-et neomeniile ee face $i pe data isi for-
mean o teorie intreaga, isi cats indreptarl, dovezi, marturi si
toate ii ies bine In capat, judecata ii da dreptate fiind ca toate se
petrec in erierii lui. Sint rani oamenii can sa-si vada singuri
greselele $i sa fie judecatori aspri cu lel insi-si.
Pentru a nu nedreptati pe Dl Fix, sa vedem ce felin se in-
telege pasiunea in vorbirea de toate zilele si ce felin in $tiinta.
In limbs noastra, a profanilor, nu insamn o dorintib momentana,
un capriciu de un teas, ci o cerinta puternica a intregel noastre
firs, fara care adesea nu am putea trai, pentru care sintem in stare
a face cele mal marl jertfe $i care patima adesea tine toga* vieata.
 337
Ciue no a auzit zieindu-se ; cutare are patima, betiei on a joeului
de cart', $i pentru patimi nu leste chiar vorba-ca numai saps si
lopata le lecueste"? Oft, nu zicem cutare iubeste cu pasiune, va
se zica cu indaratnicie, calca on -ce piedeca, nu are innainte de cit
pasiunea la care tine si care se tine de lel ca o naluca ?
Sa vedem acuma ce ziee si stiinta in privinta pasiunilor.
Pasiune, adeca dorinta puternica $i durabild stapinind ca un rege
intregul crier.")
Baza pasiunei leste dorinta, fear caraeteristica dorintei pasi-
onate ieste violenta si trainiciea."
D-sa ziee ea obiceiul no antra de loc in formarea patimelor,
si ieata ce zice si Letourneau Un lucru oare-care data no
produce impresie neplacuta si daca le repetat adesea creeaza on
obiceiu, o cerinta de implinirea careia ie legata o simtire mai
molt sau mai putin Omuta. In acest chip se nasc multe patimi.
Une-ori dar mai rar, patima se naste intr'un chip cu totul deose-
bit, adeca de o data, instantaneu. In acest eaz prima impresie ie ash.
de tare in cit lucreaza indata si nu dupa zile, septamini ori luni."
Fiziologiceste chiar, cugetind nu poate fi alt-felin ; o pasiune
care s'a incarnat, as zicind, in noi. care ne-a cuprins toata fiinta,
face ast-feliu de schimbare in crierii nostri in cit fie-care celula
nu poate vibrit de cit in senzul acelei pasiuni, $i fie-care celula ce
inlocueste pe alta implineste cu sfintenie rolul celei di'ntain. To
stabilit tin felin dP echilibru intre acea pasiune si lumen din afara,
a0, ca trebue cauze neprevazute pentru a-1 putea strieh, si adesea
nici nu pot avea iiinta ; sint atitea exemple de patimi in contra
earora ori ce s'ar incerch a be sfarmit nu reuseste. Cite pasiuni
nu bintue pe oameni si uncle atit de daunatoare pentru individ in
cit il due eu siguranta la pieire, $i totu-$i nici aceasta nu le atine ca-
lea. Cu atit mai mult in patima iubirei in care erieril au rol foarte
puternic. Ieata ce zice tot Letourneau. In patima iubirei rolul
crierilor ie ash de predominant in cit adesea S6 vede ideea fixa re-
maraud si predomnind atuneia cind dorinta senzuala care i-a dat
nastere ie moarta pentru tot deauna."
Tot Dl. Letourneau eiteaza, o bucata a lui Aretin care arata
cum acesta isi varsa focul patimei. Nu stiu, scrie iel profesoru-
lui de filosofie Barbaro, daca anii von lecui reul groznic ce mi-a
lasat in inima iubirea ce am avut pentru Perina. Cred ca am mu-
rit din ziva in care a murit lea, ori mai bine ered ca aceasta pesta
de iubire nu ma va parasi nici cind voin muri. Reul le in fundul
inemei mele si mil de veacuri nu-1 vor scoate Doctore insemnat
in filosofie, de mai putea imvatit uitarea !" Oare aceasta nu le pa-
siune, nu le permanenta, D le Fix ?
*). Citatiile despre earl nu aim explieatie sint din Physiologie des pas-
sions a lui Oh, Letourneau,
 338
Nime nit tagadueste ca pot fi pasiuni cari sa dureze toata viea-
ta, sear altele cari sa aiba durata mai seurta; dar de aice nu urmeaza
ea cele ditntain nu sint pasiuni. Pe eind acele pP cari le descrie
Dl. Fix cu adevarat nu sint pasiuni, ci niste capritif ale unor na-
turl on desavirsit strieate. ,,Toate pasiunile an baza organics, dar
aceasta baza poate fi mai mult sau mai putin solida, poate fi de
nasip on de granit. De aceea in pasiunile eur.h cerebrale se in-
timpla cite o data ca o impresie puternica topeste din nou, cum am
zice, fiinta, erierul, destul de tare, in tit dorinta pasionata sa se
stinga pentru vecie. LoNitura de trasnet poate tot ash de bine fi
la nasterea unei pasiuni ca si la stingerea iez" (Letourneau). .
Ce nature, destrabalata, ce lipsa de pudoare $i de morale tre-
bue sa mai aiba un Fix $i tot.' acei carora le plat lucrurz de M-
HO acesta ? Nu se multamese mann a SitY11:41 fapte necunyiincioa-
se, daunatoare atit Ion, cit 5i societatei, ci bleep aemna a le ideali-
zh, a le pune pe hirtie, eatind, se vede, all face adepti chiar prin
propaganda serisa, nu se multamese cu cea ce o fat prin yin grain.
Ascultati cum idi rnai complecteaza DI. Fix teoriea D-sale de-
spre pasiunea iubirei. Din potriya, amorurile eterneea si amo-
rurile etern- platonice sint niste aspiratiz ale simturilor color
mai putin sublime' cad. doresc, si pot dori mult timp, o femee
sau un om" roea sa zice barbat).
Aceste patina slut indelunge, sint nentaritourepentru ea
nici nu traesc." Ce sofisme! Ce va nemuritoriti si care tot Math, nu
traeste I ? Dar poate aceasta ie ceea ce numesc unit stil usor ? N'a-
xem ce zice. le tot ash de nor ca si amoral D -lui Fix.
$i, tot ce n'az e vieata poate 1i nemuritoriu" Noi zicem ca
tot ce are vieata le muritoriu, fear ceea ee n'are vieata nn ie nici
muritoria niel nemuritorin. Iear pasiunea fiind o functie a crierului
va peri de sigur Indata ce aceasta nu va mai functionh.
Ce le drept putini oameni sint eapabilz tie a simti furtuna
imprastieata de lint si multi Sint eel eari se tavalese toata vieata
in placerile rineezI ale dragostei eterne."
Ce ie drept sfirsitul a incoronat opera D -lui Fix cu cuntma
desfriuluf si a unei deprayari sexuale desayirsite ! Oare multe
exemple de dragosti eterne ne poate cite, DI. Fix ? Noi, pe cit stim,
mai ea trebue sa le cautam cu luminarea ziva in amieaza mare.
Din contra aceI ce se supun instinetulul dobitocesc, acef ce Ssi im-
plinesc pofta, momentana pe care poetical D. Fix o asamana eu
furtuna Imprastieata de %Int, slut foarte, foarte numerosz. Noi inte-
legem ca oamenii Cu greu pot trrce de la starea do selbatacie ; ca
in societatile ash zise eivilizate gasim feliu de fella de nuance. $i
dupa cum oamenii a-si simt groaza de faptele savirsite de strabu-
nii lor, tot asemenea 5ntr'un viitoriii, poate nu tocmai inclepartat, vor
 339

simti ru$ine de promiscuitatea in care traesc a-zi $i pe care o in-

nalta Dl. Fix.
Ori-ce progres, on -ce pas mai innainte in morale unui po-
por ie recunoseut mai intaiti in teorie $i pe urma pus in practical. Un
individ, o natie recunoa$te ca cutare fapta ie rea, dar nu se poate
opri de a o savir$1, simpte inse ru$ine $i eel putin cata a se feri
de ochii lumel, on macar o huleste insu-$i ; acesta le un pas, un
semn bun, caci se poate speri ea, unui asemenea individ on unei
-asemenea, Bath, nu-i va trelmi mult pana ce sa nu mai savir$aca
fapte unite, daunatoare sie-$i $i viitoriului. Ku ie tot a$il, en selbatecii
ori cu indivizi de-al de Dl. Fix, ace$tia n'au, ajuns Mei macar in
stare a deosebi binele de reu.
Ceea ce malme$te pe omul ce vrea propa$irea societatei ie a-
ierul de blasé ce vroesc a-$i da mai toti copilandrii de a-zi : cind ii
vezi cu cit desgust privesc lumen, cum dau a intelege ca lei an
trecut prin toate treptele coruptiei ; cum despretuesc total, nefacind
leosebire intre iubirea adevarat morala si intre cele mai marl mur-
larii sexuale.
Ce parinti de familie, ce eetateni, ce aparatori ai celor asu-
priti vom, putea avea din baietii can de la 16 ani $i-au sleit pute-
rile, $i-au tocit simturile, $i-au pierdut cel din urma pie de energie,
tavalindu-se in noroiul desfrinarei? De la ace$ti mo$negi d9 16 ani
societatea nu poate mtepta nemic.
Ca fie-care societate are gangrenele lei nu ne mieram,
dar jurnale politice cari reprezinta o partida, o soma destul de
mare de oameni, sa pue in coloanele Ion asemenea necuviinti, fara
sa se teama Ca moralitatea public! va fi lovita, aceasta intrece toate.
Poate sint multe jurnale pornografice pe lume, dar par' ca
nu mi-ar yen' cred sa fi ajuns vre unui a$a departe in cit sit nu-
measca dragostea eterna o placere rinceda.
Sofiea Ndclejde.
 - 340 -
TEORIA LUI ROSLER
Studii asupra sfaruintei Rominilor in Dacia Traieana
de
A. D. XENOPOL
Profesor de Istoria Bominilor la Universitatea din la.1".
1884.
(urmare)

In cap. VIII vorbe$te autoriul despre

In potriva celor ce spun ca Rominii de la nord vor-
besc accea-$I limba ca cei de la sud, Dl. Xenopol sustine
cg, Daco-Rominii si Macedo-Rominii sunt deci doui1 po-
poare deosebite prin obirsia lor, care datoresc asemana-
rea for covirsitoare imprejurarei ca se trag din ameste-
cul acelora,si elemente. Pentru RominiT din Macedonia
elementul latinesc provine de la coloniile pe care Inca re-
publica i omana le trimesese in acea tarn, In Epir $i in
.,Tesalia child reducerea Macedoniei In stare de provincie.
Latinii se hultuira, aice pe elemental de bastina, care era
de vita track Daco-Getil formau substratul pe care se-
rasadi floarea rotnina. In sfirsit elementele slave furs
aduce de poporul Slovenilor, care inca Europa rasari-
teana din lantu] Carpatilor pana in fundul Greciei. Nu
este deci de nevoe pentru a oxplica aflarea unui popor
de vita Latina, la sudul Balcanilor, de a'l aduce aice din
Dacia traiana, cind obirsia sa deosebita este atit de u-
$or de gasit in isvoarele is.toriei romane (pag. 224).
Tocmai aceste aflrmari ale D-lui Xenopol vroim sa le
vedem cit de intemeiate slut.
Pentru a putea ajunge la inchieri sigure a trebuit sa
comparam limba de la not cu cea din Macedoniea in toate
privintile $l am ajuns la rezultate eu desavir$ire deosebite
de aceste de mai sus. Dl. Xenopol a crezut ca le de a-
juns sa rastoarne argumentele lui Rosler $i ale lul Hun-
falvy, datoriea D-sale iera sa combata argumentele limbi-
sticei si prin urmare sa-$I dea osteneala a se patrande
 341

de principiile acestel stiinti. D-sa, despretueste limbistica,

nu o priveste ca $tiinta care ar putea duce la rezultate
sigure si daca intrebuintazit argumente, in forma, limbis-
tice, pricina ieste ca i s'a parut ea si acestea ar putea
ship ca sa-i Intareasca sistemul D-sale. Fie-ne ingaduit
a vorbi limpede : partea aceasta a lucrcirei D-lui Xenopol
ieste cu desavdqire rea. Cetitorii se vor putea IncredintA din
cele ce urmeaza.
tnnainte de toate vom compartt limba vorbita de Ro-
minii din Macedoniea mai ales en dialectal moldovenesc.
-Ne rugam !rise sa se tie sang, ca sub acest din urma nurne
intelegem mai ales limba vorbita in terile cari In veacu-
rile din urma alcatueau Moldova, mum° : in Moldova de
asta-zi, in Bucovina si in Besarabiea. Acest dialect leste
foarte bine deosebit de alte graiuri ce se mai afla la Ro-
minii din ass numita Daciea Traiana. Stim ca acest di-
alect se mai afla $i pe aiurea, dar de o earn data n'avem
a vorbi despre respindirea lul geografica. Ca alt dialect
la Rominii din Dacie Traiana vom numi lie eel vorbit in
Olteniea si In mare parte a Romaniei di'ntre Olt si Milcov
precum si Willa la un punct in Banat $i in o parte a
Transilvaniel. Se inteloge ca, In fie-care din aceste doug
dialecte sint si deosebiri locale cari caracterizaza subdia-
lectele.
Alta observare avem de facut in privinta limbo' din
Macedoniea. Si acolo sint deosebiri in vorbire, poste chiar
dialectale. Col putin un lucru ieste sigur, adeca ca leste
un subdialect de la. Crusova deosebit de eel de la Nigio-
poli, Bitoliea etc....
*
Pentru a putea deosebI fenomenele comune la to'
Rominii, trebue sä deosebim mai intaiii pe cele ce-s co-
mune tuturor popoarelor romanice. Pentru cercetarea gra-
(Mini de inrudire $i prin urmare pentru a hotari cit a du-
rat vietuirea impretina, a Macedo-Romini!or en Rominii de
nice, trebue sa scoatem la lumina acele prefacer' fonetice,
 342 --
etimologice si sintactice can le sint comune fgrg a fi co-
mune si celorlalte popoare romanice.
Se stie cg limba lating popularg se Intinsese In Da-
ciea Traiang si in peninsula balcanicg si sic, deli Term' oare
cari deosebiri locale Intro limba vorbitg in aceste parts si intre
cea din Galiea, Italiea, Spaniea, Africa, etc., dar, on cum,
pe citg vreme nu s'au rapt leggturile lumen romane, uni-
tatea de 'hag, tot s'a pgstrat in deajuns. Mai tirziu inse
in fie-care regiune vorbirea popularg a suferit prefacers
speciale si inset Meet s'au deosebit dialecte si cu timpul
dialectele tot pgsind pe calea for an ajuns a fi limbi tare
deosebite.
Trebue sa privim eg, prefacers ce so aflau incg in La-
tina popularg pe acelea ce le afliim in toate limbele ro-
manice, nu numai de cit in forma Ion de acuma, ci poate
numai in formele for primitive.
*
Lugm intaiu vocalele, apoi consoanele.
A accentuat a suferit in dialectal moldovenesc urmg-
toarele trey prefacers:
1) A accentuat vrnzat de n (de nn nu), IDp, mb s'a
pref acct in I ;*)
2) A accentuat urmat (le in s'a prefacul in 1 cind in
silaba urinatoare nu se afla eon 1; **)
3) A accentuat preeed at de 1 on e i unnat de umr
din aceleali vocale s'a prefacut in e.
Asupra legel 1 Yeste de spus sit o Intllnim atilt la Ro-
minii do la nordul Dungrei silt si la eel' din Macedoniea,.
la Cruseva se cunoaste afar sunetul i *.**).
*). Am pus in parantez ca a ace. urmat de tin nu s'a prefgeut fn i,
dovadg cuvintul anno care a dat anu, an §i nu inil. Despre obestiea aceasta
vezi mai pe larg aiurea.
**). Am spus ci a ace. urmat de m nu s'a prefgcut in a de cit dud
nu urma in silaba ceealala dupg distal e san i. Lambrior nu fgcuse aceasa
restrictie. Formele Mifelame (Coressi), Domname ,i Turcame de la Macedoneni
ne-au snit sill formulgna legea ca mai sus. Ast-feliii se pot explica formele
stoma, arani, scanui filrg a le presupune numai de cit noug, &stale ieste in-
riurirea formelor mains (G si 11), arame (forma corectg din aeramen),qi scame._
*44). Vezi Ascb,"parea all Dince" Cont. an 11 No. 18 si 19 scrisa de un.
Cruk.ovean, apm chiar din cereetgri personale ne-am convins de acest fapt.
 343

La alti Romini din Macedoniea i a fost inlocuit prin

a si anume di'ntru'lltAiti prin inrittrirea formelor Cu aur-
mat de n si neacentuat. Se zicea mai IMAM : antic. cin-
(i, cinta, cantamn, cantati, cinto $i formele cu el, au fa-
cut sit, se aleiltiwascA forme nouil, cu a in local celor on
1, a$A ca s'a ajuns la canto, cantafi, canta, canh'imu, cantati,
canta. DimpotrivA la Crusova si in dialectele de pe la noT
formele accentuate au Mont srt se Inlocueascil ca'ntantu,
cantati prin cintam, cintati.
Chiar clac6, nu s'ar fi prtstrat i in dialectul de la Cru-
sova tot sInt alte dovezi can ne arath, cu sigurantil ca
sunetni acesta s'a proclus din a Si in Macedoniea. Vom
(la intrill o probe docurnentaltl. intr'un scriitoriti bizan-
tin se aflA numele until sat Kimpalongit, acel sat lora la
sudul Balcanilor Si trebue ca RominiT de pe atunci sa fi
rostit cimpu cti i nu cu a de vreme cri Grecul a inlocuit
sunetul prin 1, cum fac toll strainii Cu cimpu/ nostril: se
tie c6, Jidanil, Nemtii, etc. zic chimp,... Cuvintul de mai
sus Ye din anal 1013, deci putem spline cu siguranta ca
pe la Inceputul veaculul al XI-lea, in acea regiune, sune-
tul 6 nu fusese inlocuit prin a.
Petra Maior pretindea ca lel a cunoscut batrini carii
rosteau a in Joe de i; dacii, a fost asa nu stim, dar W-
ornl Teste en putinta. Ar trebui atunci sa admitem NI an
venit de poste Dimilrea Romini cari vorbeau In aceastil,
pricinta ca Crusovenil (cum sint Moldovenil $1 col ce vor-
hese dialectul din Olteniea, etc ) dar si de eel la earl for-
mele neaccentuate au predomnit asupra color accentuate.
Mind ea nu se cunoaste vre un dialect romAnesc In care
sA se fi plistrat formele corecte din pullet do vedere fonetic:
than', cinp, cinta, cantonal, cantat7. cinta, urmeaza ca ro-
iurile de Romini ce s'au Intins la Norclul Dun6rei s'au
despArtit do Macedo-Romini nu numal dup5, prefacerea lui
a In 1, dar char dupa ce lucrase analog ea de care am
vorbit $i a nume in chip deosebit $i tot odatrt urmeazil, eil,
au roit de amindouti, feliurile. Tear dacA nu admitem ca
adevAat faptul citat de P. Maior (desi nu stiu de cc nu
 344

l'am admite) trebue sa zicem ea au venit s, re nord nu-

mai Romini de cel cn vorbirea ca is Crusova, Chiar daca
s'ar dovedi unde-vA in Daciea traiana existents unui grain
local soda de aceste fenomene de analogie tot ar trebui
sa zicem ca grupele nordice s'au cleslipit de cele sudice
dupa prefacerea lui a in i.
Mai molt de cit atita, i produs cum am spus mai sus
a suferit doua prefacer!: in uncle conditil s'a prefacut In
rc $i In a'tele in i si anuale dupa acelea-si leg! la no! ca
$i la Maccdoneni. A$A : I precedat de 1 s'a prefacut in i
si ax.oi s'au contras cei doi i in ulna singur : crestiano,
crestiinu, crestiinu, crestin. Aceasta forma, ieste cunoscuta
si la noi si la Macedonen!. De asemenea : I s'a prefacut
in I cind in silaba urmatoare se afld e sau i anon& ine-
mti, inema si iniind. Forma aceasta le eunoscut atit la
noi cit si la Macedoneni ; dar gAsim in texturile din vea-
c,u1 al XVI-lea inemd, etc. ceea ce dovedeste ca an venit
pileuri de Romini si fara aceasta prefacers si de cele on
dinsa si ca In dialectele de a -zT au remas invingatoare
formele en i prefacut In i. Amindoua formele se afla si
In Macedoniea.
Schirnbarea ceealalta a lui i din crestiind $i din gli-
inda, In crestiinu, crestin, gliinda, glinda, ghinda) lege Inse
mai veche de cit imprktierea Rominilor. Nicaieri nu se
mai aft& gliinda, nici la no! nici In Macedoniea.
Despre preface ha i in u cind in silaba urnzdtoare se
fld u on 0 putem spune ca se aft& atit la nol cit si in
Macedoniea amindoua formele : unghid, ungherid se afla la
noi, urnflu, unzplu $i la Macedonen!. Atit la noi cit si la din$ii
shit lnse si forme cu i pastrat ; decd roirea a inceput tot
dupa producerea acestul fenornen. Dar trebue sa h ve-
nit grupe si fara aceasta prefacere.
Din cele spuse urmeaza ca ar fi de mare Insemna-
tate de hotarit timpul prefacerel lu! a In i, cad grupe de
Romini de la nord can sa nu fi cunoscut prefacerea In!
a urmat de n in i nu se cunosc.
Ce stim Inse In aceasta privinta ? Intaiii, cea mai ve-
 345

the clovadA despre existenta lui i facut din a urmat de

n,mp, mb Ieste tocmal de la 1013. adeca Insu-si cuvintul
Kimpalongu despre care am vorbit mai sus. Sintem (loci
singurl ca la sfIrsitul veaculul al zecelea prefacerea lera
gata.
Alt punct insemnat Ieste de am putea sti data Ince-
putulul prefacerel. innainte de toate stim ca prefacerea
s'a Inceput dupei, contactul Rominilor cu Slavii, de vreme
ce cuvinte slave (stana, smentana, japan si stopan) au
suferit prefacerea lui a in i, intocmai ca si elementele la-
tine. Urmeaza deci ca la momentul navalirel Slavilor in
regiunea In care se desvolta limba romlna se zicea Inca
cane, pane, canto, lane. etc. ca Rorninii au stat in legaturl
destul de indelungate cu Slavii pentru a primi multe cu-
vinte si apoi a Inceput grupa c14-n a evolua spre in. inse
data nAvalirel Slavilor nu poate fi pusa innainte de vea-
cul al VI-lea si prin urmare prefacerea lui a trebue sa fi
inceput eel mai de vreme in veacul al VII-lea data nu in
al VIII-a. Cum ca aceasta prefacere trebue sa fi avut loe
in peninsula balcanica se dovedeste intre altele si prin
faptul ca acolo se Oa si remAsiti dintr'un dialect care
s'a razletit innainte de prefacere lui an in in, dovada for-
me precum canda, etc.
Grupa an a trecut Ia in prin faza on nasal si mul-
time de cuvinte slave cu on nasal au fost primite In acea
vreme de si-au confundat soarta cu cele romlne si din tonp,
potong, crony, izbondon, etc. s'a facut tinp, poting, ering,
izbinda ca si din cone, pone, lond, etc. tine, pine, ,, ...
Faza aceasta trebue sa fi fost In vieatg, pe vremea apli-
ettrei alfabetului ehirilie la limba roming, de vreme ce Ei
care la Slavl se cetea on nasal s'a luat Ia Romini pen-
tru in, adeca dintr'unthiti s'a hiat pentru on nasal si mai
tirziu on trecind in in, ry a ajuns a fi semnul lui in $i i.
Din Z. initial s'a dezvoltat la Romin 4i prin reducerea
triunghiului de sus. Teoriea lui Miklosich primitg, $i
de Lambrior.) (Asa fiind. faza aceasta trebue sa fi du-
rat Inc ., prin veacul al IX-lea si pe la Inceputul veacu-
 346

lui al X-lea, cind Rominii vor fi luat literele chirilice. in

veacul al X-lea trebue sa se fi Indeplinit si trecerea, gru-
pe! on (facuta din an or! luata de la Slav!) la in de vie-
me ce la 1013 gasim Kimpalonga.
Prin urmare roirea celor mai vechi grupuri de Ro-
mani inspre Nord dupa cit vedem }Ana aice nu poate fi
mai veche de cit de prin veacul al X-lea si nemica nu
dovedeste ca n'a lost si mai nook de pilda de prin vea-
cul al XI-lea. Cael nu trebue de uitat ca dupa prefacerea
lui an in in a trebue sa mal tread, timp ca sa, se pre-
faca i precedat de i In i Si numai dupa aceasta an 'ince-
put roirile. Cum vom vedea mal departe mai sint $i alte
fenomene mai noun de cit prefacerea Ira an In in carile
Inse s'au petrecut innainte de despartirea Rominilor, ass
ea trebue sa spunem ca dupei 1000 se va fl inceput im-
pcirtirea nu mai innainte. Prin urmare innainte de o mie
trebue sa fi fost lie aice Romani de alts originA nu de
eel sudic!. Ace! Romani despre calif vorbeste Anonvmus
si Nestor, precum 4i cel despre cari se credea din tradi-
tie di au locuit prin Transilvaniea cu 1000 de ani inna-
inte de 1300, sint de buns sama din urmasii colonistilor
lui Traian sau cel putin elementul sudic IerA Inca foarte
nelnsemnat la dinsii.
Despre legea a dona trebue sa spunem ieara ca ie spe-
cific romaneasca si tot °data, cri, !e comuna tuturor grupelor
de Romini. Prefacerea o aflam mai veche de cit a lui in a in i.
de vreme ce nu o Intilnim nici la un cuvint de origins sla-
vona, dar poate fi si curat Intimplare ca nu au Intrat cuvinte
cu a accentuat urmat de m. Aceasta lege ne mai folo-
seste si pentru a dovedi ca grupa /la a cazut dupa a ac-
centuat dupg, prefacerea lui am In om si tot o data
ca aceasta grupa a cazut innainte de despartirea Rominilor.
Lega a treia nu ieste cunoscuta in Maccdoniea, oil
eel putin ieste putin cunoscuta, dialectul in care s'a pro-
dus fiind poate invins de celelalte. Dupa starea lucrurilor
de acurna trebue sa zicena ea prefacerea aceasta ieste spe-
ciala Rominilor din Daciea Traiana. Acvst fat t se dove-
 347

dente si de pe comprtrarea cu alto legl de pildn cu a pre-

facerei lui e precedat de labiale in a. Legea prefacerei
lui e in a In asemenea conditii ieste mal veche de cit pre-
facerea lui a in e si Re find cunoscutn aceasth prefa-
core in Macedoniea trebue sa nu fie cunoscutrt nici a lui
a in e,
In privinta prefacerei a doua ttebue sn spunem ca
nu numai ca lea insa-$1 ieste mal veche de cit Inceputul
despartirel Rominilor ; dar tot innainte de acel inceput a avut
time a facut din a+-in sa se prefaca in e dupe i, dovadrt for-
ma diem de la Macedoneni si chiem de la nol, forme cari
cer sirul : clamo, cliamo, cliamo, clienza si apol chiem.
Prefacerile WI a neaccentuat s'au petrecut dupe le-
bile urralltoare :

1) A neaccentuat final s'a prefacut in e;

2) A neaccentuat urmat de un m final se gamte inlocuit
prin a, year m a pierit de tot ;
3) A neaccentuat fi neincepatoriii de cuvint s'a prefa-
cut in ft ;
4) A inceptitorig ysi neaccentuat urmat de n, rnp, mb,
s'a prefacut in 1 ;
5) A incepatoriii, neaccentuat, format din e incepatoriii
s'a prefacut in I.
Despre prefacerea de la No. 4 avem de spus numai
atIta ca a avut loc, pe cit se pare o data ca a lui a ac-
centuat urmat de n, nap, mb 5i ca tot acelea-$.1 faze au
fost $i aice. Forme ca ingust, inel. inel sint cunoscnte
si comune noun si Rominilor din Macedoniea. Prefacerea
de la No. 5 avem de spus ca To comunn tuturor Romini-
lor. Din forme ca emperato, en, casam s'au facut ampe-
rato, an casa si apol imperatu, in casa. Prefacerea lul e
In a in aceste ImprejurarI ieste special romaneasca si nu
intimplata In latina popular5, de vreme ce o Intilnim in
Itallieneste, in Spanioleste, etc.
Schimbarile de la No 1, 2, 3 sint de asemenea schim-
barT comune la totl Rominii. Despre schimbarea Intrtiea
dovedese formele tempure din tempora, oase, din osa, stele
 148

din stellas, stele din stella, carte din carta, viespe din yes-
pa, etc. Pentru prefacerea de la, No. 2 dau dovadA exena-
plele : barba din barbam, capra din capram, etc... Amin-
douA aceste legs sint special romAnesti si prefacerile ierau
ciata la amestecarea Rominilor on Slavii.
,.,
Prefacerea de la No. 3 IncA se intilneste la nor $i la
Macedoneni si prin urmare ieste mai veche de cit des-
pArtirea noastrA de dinsii. Am aratat ell nu numal din
canton() se fAcuse cantamii, dar chiar din pricina inriurirel
formelor cu a accentuat se Meuse Inlocuirea lul ceintamg
prin cinteimii Innainte de despArtire.
E accentuat a suferit urmAtoarele prefacers la .Moldo-
veni:
1) E deschis (corespunzgtoriti cu e scurt din latina
clasicA) ysi accentuats'a prefacut in le. Tot ca e deschis
au fost priviti si acei e cari reran urmati de doug, con-
soane, dacg In latina clasicg, ierau scurti din naturA.
Aceasta prefacere Ye cunoscuta in toate limbele roma-
nice si prin urmare nu Ye o prefacere special A limber ro-
mine.
2) E inchis i accentuat urmat de n gi precedat de
labiate (f, v, p, b, m) s'a prefacut in i, dacd in silaba ur-
mdtore nu se aft& e on 1.
Aceasth prefacere se aft A la tots Rominii din Daciea
TraianA, la Macedoneni Inse In texturile cele mai cuno-
scute lipse$te. A$A de pilda Tel zic vindu, vintu Year nor
vind, vint. Putem Inse dovedi ca la Macedoneni an exi-
stat forme ca ale noastre si ca lima' mai tirziu au fost in-
locuite prin' formele cu i sub Inriurirea cuvintelor din a-
ceea-$1 familie In cari alte pricini fAcuserA pe e sA treacA
in i. De pildA forma cuvintu a fostii in locuita prin cu-
vintu sub inriurirea pluralulul cuvinte, etc. Cum cA leste a$A
urmeazA din faptul cA la Bitoliea se zice feinu corespun-
zAtoriii cu al nostru jin. Forma fanu, mai vechiii finu, s'a
pg,strat din pricing, cA lipseau cuvinte Inrudite, lerA cu-
vint fArA familie.
3) E inchis fi accentuat s'a prefacut in 1 cindiera ur-
 349

mat de n, mp, nth. Aeeasta prefacere leste mai noun de

cit cea de la No. 2, cad de am presupune-o mai veche-
atunci din fenu, vends, vend s'ar fi facut finu, vinda, vind
$i apoi ar trebui s, admitem ca i In aceste conditii a tre-
cu t in i. Nu putemt Inse admite asemenea ipotezg, cad
cnvintele vin (vinum), spin (spino) ne dovedesc c, i in
conditiile acestea nu se preface In i $i prin urmare n'ar
fi putut trece nisi In finu, vindd, vine, etc. Ne vedem decd
silitT a admite ca prefacerea lui e In- i, (dupa legea de la
No. 2) To un fenomen care a Inceput Innainte de prefa-
cerea lui e In i.
Schimbarea aceasta No. 3 Ye asta-zi cunoscuta la tots Ro-
mini!: la Macedoneni si la Rominil de aice. Acuma nu se cunose
urme de faza eindir en nu se prefacuse Inca. In texturi
vechi inse intilnim pri'ntre forme cari dovedese existents
prefacerea chiar de prin veacul al XV-lea (Limbs dulce in
loc de Lembd dulce intr'un hrisov In Moldova de la anul
1442), intilnim zic $i forme ca mente, mene, tene,
sene, cuvente, mormente, etc. Aceste forme dupe noT arata
ca a venit un roiti de Romini de peste Dungrea innainte
de a se fi prefacut acolo en in in si ca mai tirziu limba
celor veniti In urma, drip, prefacerea lui en in in a In-
vins dialectul mai arhaic al celor vechi. Prin veacul al
XVI-lea tot vor fi mai fost amIndouti, formele In luptg la
unele cuvinte. Se poate foarte bine ca in dialectul mai
vechiu sa nu fi fost nicT e nicT i ci un sunet mijlociu $i
ca rostirea aceasta sit so fi pristrat un timp algturea cu
cea 11011A, adeca, i curat.
Prefacerea luT e In ie sera gata la sosirea Slavilor, de
aceea nu s'a aplicat la elemente slavone: celelalte cloud
(No. 2 $i 3) s'au Intimplat dupg amestecarea cu Slavic
dovada stint, sfinti din sfent. sfenri, etc.
4) E accentuat s'a prefacut iu ea dadi in silaba ur-
miitoare se afla I< on e. Aceastg prefacere o intilnim In
dialectele cunoscute in Daciea Traiang $i la Macedoneni.
Acuma In Daciea Traiang prin lucrarea legei ca a prece-
dat de e $i urmat de e se preface In e, diftongu I ea s'a
 350

prefficut in ee tii apol acesti (101 e s'au contras in until

singur Deli astaezi nu mai intilnim forme ea leage, ieaste,
pea$e, etc.; totu-s1 se poste dovedi ca si in limba noastra
au fost mai de mult forme ca cele citate. Prin urmare
deosebirea ce se vede acuma Intro romaneste si macedo-
neste in aceasta privintii leste fapt nou. Cum di, si not
am avut forme ca leage, ieaste se dovedeste prin infiniti-
vele de la a II-a conjugare a avea, a putea, carile numai
din aveare, puteare, se pot explicit. Tot acela-si fapt ni-1
adeverese formele muntenesti apte, sarpe, lade, forme cari
numal din eapte,, searpe, seacle, pot fi explicate. Apoi
forme ca luceafar din luceferu Inca trebue explicate pre-
supunind sirul: luceaferu, luceaferu si nu lucefaru, ltcea-
faru; caul, cum vom vedea, prefacerea In! e in ea leste
mai veche de cit a Jul e dui it labiale in a.
Prefacerea 1111 e in ea ieste mai noun de cit a liii e
fn i dovada formele plena, arena, vena, etc. carile in lot
de a trece fn pleana, areana. veana (cum s'ar fi intimplat
dacIt prefacerea lui e in ea ar fi inceput mai intili() au tre-
cut in plind, arina, vina. Apoi cuvinte straine ca Dena,
etc. an intrat prea tirziu pentru a trece in ilia, dar la
vrerne pentru a se preface in Ileana.
5) E accentuat precedat de labiale s' a prefacut in a,
data in silaba urmatoare nu se zfla e scut 1: fetu, fate:
peru , part; mere, maru, etc. Prefacerea aceasta se face
dupe aceea-si lege si la e neaceentuat suferusufara ,
suferasufara, imperataimparata; jumetatejumatate; etc.
Prefacerea leste mai noun de cit a lui e in ea, do-
vada aducem faptul ea, formele feta, mesa, etc.; nu s'au
prefacut In fata, masa ci In feata, measa, etc.: find e in-
trInsele !era In conditii de a se preface In ea ori in a,' fireste
ca a trebuit sa sufere acea prefacere care a incept mai de
timpuriu. Tot asA, urmeaza din prefacerea formelor feata,
measa, etc. In fata, masa, etc, In adevar aceasta prefacere
a lost pricinuith de trecerea In! e in a si de caderea a-
celui a innaintea NI a ; feats, Ma; measa, masa; etc... deci
trebue sit admitem ca la momentul cind a inceput e a
 351

tree° in a ierau In limbg formele feara, measa, etc. adecil,

avuse loc schimbarea Jul e In ea.
Prefacerea aceasta To Inse mai veche de cit schim-
Urea Jul a intre i si e in e. DovadA, luceafar, geaman
Aceste forme se expliert din luceteru. gemenu, etc. Nu pu-
tem admit° ca e de dupa f, m, a trecut in a si apoi e
din silaba precedents sub inriurirea lui a Mout din e, in ea;
c6ci cum am dovedit prefacerea Jul e in ea ieste mai ye-
elle do cit a lui e In d dupA labiale. lntr'un document de
la Roman Voda din anul 1392 (Aril. Ist. t. I p. I pag.
18) grtsim Neatedul fAcut din netedu $i In multe de la
Alexandru eel Bun (veacul al XV-lea) jumetate; deci
prefacerea lui e in ea avuse loc in acel dialect la incepu-
tul veacului al XV-lea pe chid a Jul e (accentuat Si neac-
centuat) dupri, labiale Inca nu.
Prefacerea lui e dupg labiale in ei nu se cunoaste la
Macedoneni, la Rominil din Daciea Traianii, se cunoaste a-
stAzi pe cit stim la toti. Totu-si document° numeroase din
Moldova de pe la inceputul veacului al XIV-le ne dove-
desc ca iera pe atonal. eel putin in Moldova un dialect
tarn asemenea prefacere, adeca asemgnatoriti cu eel Ma-
cedonese. lath, si documentele in chestie:
Un document de la 1409 scris In Suceava in care
ga,sim :4110AIETATE intre boierii °Hatt";
Unul de la 1419 tot am Suceava pomeneste de IRoyp-
m..1 ItiOyMETATEEFIU, deci fiiul lui MoymETATE ;
Unul de la 1428 scris la Bistrita cuprinde cuvintele
Aloypx,1 NIONIETATEEA ;
Unul de 1429, scris la Suceava, cuprinde cuvintele
ilioypmA IESAIETATEBINA ;
in sfirsit un document on data din 1435 de la fratil
Elea si Stefan, scris in Suceava, cuprinde cuvintele IIIE-
(poym IlloymaTATEBipm.
intr'un document de la 1438, Suceava, ggsim Juma-
tate $i la 1442 tot la Suceava Jumdtatici.
(Va urmA). 1. Nfidejde.
.-4
 352

ERATA LA No. 5.
La pag.164 rind. 13 Bin !... in loc de lifu!...
165 12 Mi-ai eerie sii in lucrul ascuns. in toe de Nu al stria
sa in lucrul ascuns ?...
166 28 Rani slut fiintile, cani... in loc de Rani shit fiintile,
carile...
168 3 Am auzit zece... in loc de am auzit mu
; 171 19 8 ClicI am vizut lea bine ca de tinut... in loc de egcl am
vilzut ieu ca de tinut...
171 11 14 Clod poate singura ii vei fi spus... in loc de Clad poate
singurg vei fi opus.
9, 172 )1 7 ?titl ce le Inv'atatr...? in loc de tini ce le inva.taff ?
Pl LP ,. 36 ...Nu-I c4tiga o frintg para in loc de .. nu -i ciotiga,
nicI o frintrt para.
175 2 ...8i dragostea cu care cauti de iel, ai videa dragos-
tea to despretuitsi... in loc de ei dragostea to despre-
tuita...
175 12 Uit'te, in loc de Uita-te.
176 It JO Vezi cit sufIr, tit suffir de suferinta... in Zoe de Vezi
eft suf.sr de suferiota...
177 10 Uit'te. in loc de Uiti-te.
0 4::= 0

ingiin(are.
ineepind en acest numar redactiea pallet' lite-
rare a revistei Contemporanial ieste ineredintati
colaboratoriulni nostru V. G. Morfun:
Redacliea.

Catret domnii abonafi.

Numerele 10, 11 gi 12 cu carilc se sfirqefte semestrul 1-ig al
anului al 117--lea vor ies) impreunci, cit se va putea de curind.
Ragan]. eu staruinta pe tied dintre domnii abonati
can se aflai in intirziere en plata sal se grabeascii est
achitarea abonamentelor.
Redactiea.