Lucrarea de laborator mes Determinarea durititii materialelor metalice 5.1.Nofiuni teoretice Duritatea se defineste ca fiind proprietatea unui material de & se opune solicitérilor de contact statice sau dinamice localizate in straturile superficiale care produc 0 deformare sau 0 deteriorare, are drept scop determinarea rezistentei opuse de materialele metalice la patrunderea in suprafata lor a altor corpuri mai dure. Este una dintre proprictatile mecanice folosite cel mai frecvent pentru a caracteriza un material metalic, ea fiind dependents de compozitia chimica si de starea structurala a materialului metalic se evidentiaza prin marimea urmei produse de un corp apdsat cu o anumi- ta fora pe material. Exist 0 mare diversitate de metode de determinare a duritstii diferentiate prin conditiile de lucru si forma penetratorului: ~ metode statice la care vitezele de actionare sunt sub 1 mm/s Brinell, Rockwell, Wickers); ~ metode dinamice la care vitezele de solicitare depasesc 1 mm/s (Baumann, Poldi, Steinruch), Alegerea metodei de determinare a duritii este impust de: ~ natura materialului de incercat, = precizia incercari - dimensiunile probei, 5.2.Consideratii asupra alegerii metodei de determinare a durititi La alegerea metodei pentru determinarea durititiitrebuie si se ind seama de o serie de considerente, ca de exemplu: precizia necesara , felul materialului supus determinarii, dimensiunile probei (in special grosimea), economicitatea determinarli, daca suprafata de incereat poate sA fie exploraté cu urme de duritate, duritatea probabil s.a.m.d,, din care cauzi nu se pot da indicatii precise pentru alegerea metodei de determinare a duriti{ii, ci numai indrumari generale, care au-rezultat partial si din prezentarea metodelor de determinare a dura Astfel in cazul materialelor neomogene structural, ca de exemplu la fonte se va folosi, in vederea obtinerii unei duritafi reale, metoda Brinell cu sarcina mare si penetrator cu diametrul de 10 mm, Cu descresterea sarcinilor de incercare descreste si efectul de integrare si obtinerea unei duritati medi , ajungénd la microsarcini chiar pana la determinarea durititii componentilor structurali Precizia de determinare creste cu cresterea dimensiunii urmelor, incercarea Brinell fiind deci avantajati fata de incercarea Vickers, in schimb metoda Vickers cuprinde un interval mult mai larg de duritéti masurabile . Un cazul determinarii du lor la un numar mare de piese, in special cand acestea au forma identicd, unde durata incercarii are o insemniitate preponderenta, se va ciuta folosirea uneia din scarile metodei Rockwell, aleast in functie de intervalul probabil de duritate a lor supuse determindirii durita in cazul determinarii duritstil pe piese subfiri, straturi subtiti, se va alege 0 metoda care foloseste sarcini de incercare reduse, Metoda Vickers cu sarcini mici este superioari ca precizie metodelor Super-Rockwell, insi aceasta din urmi nu necesiti o prelucrare pretenfioasi a suprafe(ei gi durata incercatrii este mult mai redusa. Scanned with CamScz5.3. Metoda frrinell i i S¢ utilizeazf ta incercarea materalelor neferoase,ofeluri €4 continut redus in carbon alate in stare recoapta $a ft . Metoda Brine = aplicarea unei sarcini (forte F) In mod static asupra une’ bile din ole! calit, cu diametru prescris D perpendicular pe suprafata de incercat, cane Patrunde pe © anumita acincime in suprafaja epruvetel, dupa schema din fig.5.1 Fig.$.1. Schema tncdrcérii pentru metoda Binell Cericteristica de duritae se exprima prin raportul dintre sarcina statics constants de apasare F si aria calotei sferice S a urmei lisat de Penetrator pe suprafata de incercat; suprafata S a calotci sferice se determina in functie de diametrul d al acestuia (masurat cu {upa, microscopul sau prin proiectare Pe un ecran gradat) si diametrul D al bilei: Hijo, = =2F/2D|0-L =a) [daNimnt| unde: S amprenta lasata de bila; F - forta (187.5 ... 3000 daN); D- diametrul bilei (2,5 - 10 mam); t -timpul (15 - 125 sec), Grosimea minima a probelor supuse incercari trebute si fie de 8 orl adancimea pentru infuenta suportului asupra duritatii din = 8h). Timpul de mentinere a sarcini distanta minima dintre 2 urme si dintre urmé si margines Probei sunt in functic de duritate, conform tabelutui 5.1 Suprafata examinata trebuie s& fie plan, sau s& aiba rugozitatea cel mult Ry = 2,5 pena Incerearea cu bile cu D = 5 si D = 10 mm respectiv Re 25 pentru bile eu D = 2,5 ‘nm saui mai mici, Pentru determinarca duritaii se exeeuté eel pujin’3 ure pe fiecare proba. a evi Tabetut $.1-Dependenta dintre dusitate st dimensiunile urmei, Duritatea Brinel Timpul minim de z a ] HB masurare a sarcini (5) | peste 100 10-15 4a 35d | 36-100 27-33 sd 45d | 10-35 115-125 6d 5,5d sub 10 | 170-190, 6d 5,3d In fig. 5.2. este prezentata schema de principiu a unui aparat Brinell utilizat in cadrul luerarii de laborator. Scanned with CamSczsaa, | P| dbs Fi - = f Fig 5.2 Shona deprncpiva una pars Dine Iba; 2-masap cre fez roe realizarea fortei de apasare a bilei prin tntermedtul unui sistem de pérghii 6; 7-maneta care asigurd cuplarea si decuplarea fortek 5.4, Metoda Rockwell Metoda Rockwell const tn apasarea cu o foryi statica a unui penetrator conic cu unghiul la varf de 120° diamant, sau a unei bile cu diametrul d=1,5875 mm din ofel calit, pe suprafata de incercat, in scopul determinaiii adncimii urmei Kisate de penctrator, Incercarea de duritate Rockwell prezint’ doua variante: cu penetrator sferic (HRB) cand forta de apasare Fi=90 [daN] si cu penetrator conic (HRC) cand Fi=140 (daN] Incercarea se executa tn trei faze, fig.5.3. Pentru ca valorile cresedtoare a duritatilor s& se exprime prin valori crescéitoare, duritatea se exprima prin relatia: HR=B-e unde: E este o lungime conventional’ ce are valorile: E = 0,20 mm imparyita la 100 de diviziuni pentru HRC si E=0,26 mm impartita in 130 de diviziuni pentru HRB Metoda de incereare a duritatli Rockwell este o metod’ expeditiva, ea putind fi aplicata chiar pieselor finite. i + 2 8 Fig. 5.3. incorcarea la dw itatec Ruckyvell 1 se inceare& penetratorul manual cu Fo=10 [daNl] pans ce acul_ comparatorului ajunge la valoarea zero, aceasta in scopul eliminarii influentei stratului superficial de grosime aa, 2.~ se aplicd sarcina de lucru Fi=90 (daN] pentru HRB si Fy=140 (daN] pentru HRC cfnd penetratorul patrunde pe adancimea “b", jar acul comparatorului indica o valoare maxim’; OCAHNEU WIL Lalo3 ~se elinnind sarcina F), cdnd penetratorul se deplaseaza in sus la adincimea datorité deformatilor elastice, dupa care se citeste addncimea remanent de patrundere a penetatorului, pe sratorulu met a Sete oe entate caracteristicile diferitelor setri Rockwell, eu simbolizarea lor, penetratoavele, sarcinile infile si totale , valoarea Tui si domeniul de utilizare recomandat. La noi in far, dintre aceste sear sunt standardizate HRC, HRB, HRP, TIRG, si scdrile Super-Rockwell HRFT si HRFN-Pentru alegerea scarii, in principiu, se cauta, folosirea sareinilor mari gi a penctratoarclor care asigura o pitrundere mai adiinca in vederea Feducerii ponderii de masurare; tindnd seama de natura pieselor de incercat si de limitele adincimii de patrundere corespunzitor seBrilor respective. 5.5. Metoda Vikers Metoda Vikers (STAS 492, STAS 7057) ate un cdmp larg de apli aplica ta metale moi, semidure gi dure. n prineipiu accasté meioda consta in apasarea unui penetrator pe materialul de incercat, sw'o fortd care creste lent de la valoarea zero la valoarea maxima. dteapeetratorul este confectionat din diamant si are forma pitamidalé dreapts cu baza PatraKl avand unghiul diedru Ia varf al fetelor opuse ale piramidei de 13640,5°(fig,5.4) ilitate putdndu-se Duritatea Vikers (HV) se aria suprafetei laterale a urmei cu baza patrata, cu dia, ac igonala d avaind la var acel ny=L._F 4 @ OCANNEU WILT Gal NouTabelul $.2. Carccteristicile difertelor scart Rockwell Simbolul | Penetratorul Sareina, daN Val | E Domenial de wtilizare Initial [Total] unit TER im HRA Con de 9,8 (10) | 58,8 (60) 7 HRC lament ’ in (60) 2 [100 | Metale dure, straturi dure HRD 17,1(150) subtiri sub 0,4 mm.oteluri 98,0(100) cite, imbunatatite, piese cilite la suprafata HRB | Bilide ofel [98(10)| 980100) | 2 [130] Metale neferoase, ofeluri ERG g=1,588mm 147,1(150) netratate, aliaje de cupru,table 58,8(60) peste 0,6mm grosime, bronz fosforos,fonte TRH | Bide oral |9.8(10)] S880) | 2 | 130 | Aluminiu, zinc,plumb, metale HRK | 6=3,175mm 147,1(150) antifrictiune, metale foarte 01 HRL | Bide rel | 9,8(1)| 58,8060) | 2 | 130 | Metale antifrictiune, metale HRM | §=6,35mm 98,0(100) foarte moi HRP 147,1(150) | HRR Bila de ofel | 9,8 (10) | 58,8(60) 2 | 130 | Cauciue dur, materiale plastice HRS | $=12,7mm 98,0(100) HRV 147,1(150) TIRISN | Gonde ]2,94@)] 14,705) | 1 [100] Metale dure, straturi dure, HR30N | diamant 29,4(30) ofeluri calite superficial, piese HR 45N 44,1(45) subtiri cu grosimi de 0,15-0,75 mm FRGT | Bide tel | 294@)| 14,705) [1 | 100” Metale neferoase, ofeluri HR30T | 9=1,588mm 29,4(30) netratate, aliaje de cupru bronz HR 45T 44,1(45) fosforos straturi, piese cu grosimi de 0,25-1,0 mm FRIGW] Bild ciel [254 | 47S) [1 | 100) Meiale cu durit foarte mic, HR30W | 6=3,175mm 29,4(30) straturi foarte subtiri aligje HR4SW 44,1(45) antifrictiune depuse pe alte metale ARTSK | Bie de ort [254 @] AICS) [1 | 100] Meiate foarte moi, metsle HR30X | $=6,35mm 29,4(30) sinterizate HR 45X 44,1(45) TRISY | Bilddeotel | 2,940) | 14,7015) 1 | 100 HR30Y | 9=12,7mm 29,430) HR 4SY 44,1(45) 5 Scanned with CamSczJor muateriale Lt Hi 1o 4,2. Ann, ond 4.o.Metoda Poll ibaa oe ath Aceaula mictoda se aplled pentiudetenninaren d writngll (inn anita ag ne Junpla uyor, portabil nvqnuirn duritaten dive Aeoaeve precinta avantaful uilllzarhh anal aparat 9 Tn stare natura, recoapl sal inecesitaten pretevarit ina eqaation din piesa, Se ponte mctallee ca Fonte, ojelurl, mete gh allaje: neferd Inbunarayinn, Metodla conta fn aptsaren prin lovite de 7 incereare gf pas un ction $ eu duritate eunor edrora Hise midsaara diametul, Fai haz metoded sta fiptul ea marimile amprentel 1 duritiglle celor dou materiale, Duritaterpiesel aprosinuativa: 1 nel bile din ofe eat (fig. 4.4) simnultan pe pies, yeutd, obtininduese astel dous ampren Jor obtinute sunt invers proportional poate determina eu o relat LY B= HD, (! -) in care Va H1-luritaten piewei de Ince TBy-daritatea etilonului iametrul uimei de pe pies de ineereat in mm eal iamicliul timed de pe etalon tn mm Aparatul (civcanul) Pole este ardtat in figura 5.5. gi se compune din corpul 1, capul de prindere 2 in care se fixeazt bila 4 cu diametrul de 1040,01mm, etalonul 5, In corpul 1 se Iniraduice perewtorul 6 gi arcul spiral 3. Incercarea se exeouté prin lovirea percutorulul 6 cu clocunul de ldettuseric de 0,300 ky (bila find ayezatt pe piesa de Incereat 7), Fig.$.5. Schema clocanultd Poli Scanned with CamSczDesfasurarca lucrarii a, Metoda Brinelt La ficcare urma se th mediu. Pentru cperalivline walone on diametre perpendiculare si se calculeaza diametrul aplicata, diametrul urmei gi diametral ee se determina din tabele functie de sarcina Valoarea ma: “ aire indian. angel Dal Gio eee urmatf de simbotul HB si un grup de tei numere ease a de incercat si timpul de mentinere a sarcinii ins. cao bi seeeaeatmply 270 HB5/730/15 simboizeaztduritaten de 270 unit Binell masurat parti DSS a amcint 750 daN aplicati timp de 15s. a m ca Cu daN Ia utilizarea i i Nr. | Materialul | Conditii de incereare | Diametrul urmei | Duritatea HB crt D F t mm media | mm__daN__ sec did ds | HB) HB) HBs | | b. Metoda Rockwell ___Penetratorul este apisat cu o fortd initial Fo pe suprafata de masurat. Dispozitivul de msurare a adancimii de penetrare se aduce la zero si se aplic& apoi suprasarcina F. Durata de aplicare a suprasarcinii F este de 15,30 sau 60 s functie de materialul incercat. Pentru determinarea valorii duritatii, addneimea remanenta e se scade din valoarea E = 100 pentru scara C (cu cea de diamant). Incercarea de duritate prim metoda Rockwell se executa pe suprafete care nu trebuie prelucrate in mod special, Este suficient ca suprafata sA fie plan: neunsa, lip: { impuritifi. Pentru evitarea influentei reciproce intre urmele tfectuate se impune ca distanta dintre dowd urme sau dintre uma si margine sa fie cel putin 3 tam la penetratorul cu con 5i de cel putin tei ori diametrul urmei la penetratorul cu bila, Notarea se face folosind simbolul HR precedat de valoarea durititi si urmat de litera corespunzatoare searii (C pentru con si B pentru bila). Exemplu 4SHRC - duritate 45 pe scara Rockwell C. ¢. Metoda Poldi Se introduce bara etalon in aparatul Poldi intre bilé si percutor. remetrele urmei de pe pies si etalon se masoard cu ajutorul unei lupe Brine ou 6 precizie de 0,lmm si rezultatele se inregistreaZ& tntrun tabel de forma alfwurati. Se ageaz Sparatul Poldi perpendicular pe suprafata piesel si se aplic& o Jovituré de ciocan obtinandu-se doud urme, una pe piesa si ccalalta pe etalon. Diametrul maxim al urmelor nu trebuie si depaigeascd 4.2mm. a Se masoard diametrul urmelor pe dou8 directii perpendiculare si se face media aritmeticd. Rezultatele obtinute se tree in tabelul urmator. _ _ Neert | Materialul | Duritatea [ Diametrul Diametrul Duritatea Zalonului | urmei pe etalon | urmeipe pies | piesei HB HB. de d 5.6.Prezentarea rezultatelor. | | : Se vor compara rezultatele obfinute prin metode diferite, pe aceeasi pies’ pe baza tabelului alaturat iar echivalenta datelor se stabileste in conformitate cu tabelul 5.4. Scanned with CamScz6d Eohi well | Rezistenta la, Duritatea Vickers Duritatea Brinell Duritatea Rock | rupere N/mm? | F298N 230 ann LARC | eo | Hv HB im a. { $. | 1 2. : ] 80 760 aio 85 80,7 480 90 85.5 520 | a aon 56.2 | 109 952 og Jos 998 as no 105 ay us 109 & 120 na oo 12s 19 3 130 124 ae 13s 128 mB) 140 133 oe as 7138! zoo 150 143 by 155 147 ~ 160 152 i Ios 156 sa 170 162 850 178 166 86.6 Iso m1 87,1 18s 176 88,4 190 isi 895 195 185 90,5 200 190 91,5 205 195 92,5 210 199 93,5 2s 204 94,0 220 209 95,0 225 214 96,0 230 219 96,7 25 223 ona 240 228 98.1 203 245 23 988 213 250 38 99,5 222 255 283 a s aT 24.0 26: crs m0 a 28 ) 25,6 215 261 256 865 aan 266 rn 880 285 am : a 900 290 216 ons 295 280 28,5 930 200: 285, pe 950 310 295 , 965 az 304 31,0 995 330 314 32,2 1030 ea 323 33,3 1060 x0 333 344 ne 360 342 35,5 1128 brit 352 366 an 13s . Liv0 Scanned with CamScz