ee Pregitirea probelor metalografice 3.L.Prelevarea probelor metalografice. Proba metalograficd este o parte detagat& dintr-o pi analizei mictoscopice sau macroscopice. La prelevarea prol seama de urmatoarele criterii: © in cazul analizei unei piese defecte se va lua o proba metalografic& din zona defecta , si pentru comparare, 0 proba dintr-o regiune fara defectes la piesele tumate se vor lua probe din fiecare zonii important& de solidificare; la produsele laminate se pregatese doud suprafete perpendiculare intre ele, una pe directia longitudinala si cealalta pe cea transversala; * Ia piesele tratate termochimic proba va érebui si cuprind’ zona marginald dar si cea centralii care este cruda; La prelevarea probelor metalografice se va evita mo: sau deformare plastic’, din acest motiv se recomandé thi mecanic, prelucrarea prin aschiere dar cu récire abundenta cu solutii apoase. Taierea probelor dure se face prin procedee neconventionale . Dimensiunile probelor prelevate nu sunt standardizate. jes sau semifabricat in vederea belor metalografice se va tine \dificarea structurii prin incalzire jerea cu fierdstraul manual sau 3.2, Etapele pregitirii probelor metalografice. Etapele pregitirii probelor metalografice prelevate su © obfinerea suprafetei plane; © slefuirea; © lustruirea; * —atacul metalografic. Obtinerea suprafefei plane se realizeaz4 prin pilire, polizare sau frezare. Pentru usuringa preluerarii, probele care au fost neregulate si au scctiuni foarte mici_, pot fi montate in inele metalice si fixate cu rasini sintetice sau cu aliaje usor fuzibile De asemenea se practicd inglobarea probelor la care este necesara studierea straturilor superficiale ( cemefita nitrurari, cdliri superficiale ) . $lefuirea se executi cu ajutorul hartiilor metalografice care prezinta o finete crescanda a particulelor abrazive formate din carbura de Si (STAS 4203 ). Dupd granulatia hartilor metalografice, slefuirea poate fi find, cand se intrebuinfeaz& hartie metalograficd cu granulatie foarte find (8, 6, 5, 4) ; foarte find, cdnd se intrebuinteaza hartii metalografice extrafine (M 40; M 28; M 20; M 14; M 10; M 7; M5). Slefuirea se poate executa manual sau mecanic. fn cazul slefuirii manuale hartia se ageazd pe o placd de sticla montata pe un suport de lemn, Proba metalografica find apasati usor se migcd totdeauna intr-o singura directie executindu-se o migcare de dute-vino. $lefuirea se incepe pe hartia cu granulatie 8 sau 6. La fiecare schimbare a hartici este necesar ca proba s4 fie rotita cu 90° pentru ca rizurile noi s& formeze un unghi drept cu cele precedente. jin cazul slefuirii mecanice se folosesc maginile de slefuit orizontale sau verticale, la care hartia metalografica este fixata pe discuri rotitoare . SOCAHNEU WIL Udoeguli sai se resPes pa ve se constatat cf toate rizurile fin cursul ope* tied de slefuire (rob ograficd © se trece pe oaltd partic ™ fe . : | onus: etinen anterioard a 2 rat gy) metalic saul abraziv orl de cite ori se ca cut Z © hartia inetalograficd sec ite 5 foloseste in cazul slefuirl usta alzeasct 5 in timpul sleet plese me vole feranse gi neferoase + nu se vor Flos cats ae Te pra. spilt pentru indepartarea tuturor + Ia sfarsitul operat ef lef F furivnilor care au oder Limpmrelogralic® hidrofuge, sub jet de apa, cand se ea cu hati Se obtin rezultate bune a slefuirea ¢ al inp metalice sau abrazive: in cazul lustruirii mecanice indeparteaza toate particulele " - i . ccanic sau electrolitic » zu Tustruir ; Lustruirea probelor se exeeutl rT oe care se fixeazo past din Jans Merion eeeeats or Pe de aluminiu, oxid de magneziu, praf masina de lustruit este pre Pentru lustruire se depune pe pi de diamant de diverse granulati. oe Dupa lustruire suprafatprobel rebuie so aiba un aspect de ed 5 a spald cu apa, se degreseazi cu alcool si apo! usuel pin tampon: mecomandabil insi este uscarea intr-un curent CU AC} © | ; rttruirea electrofiticd este o metoda moderna care prezint& urmatoarele avantaje se pot pregati suprafete cu este rapid’, se evita ecruisarea care denatureaz structura, Dm Mean suprafefe lustruite in dowd plane perpendiculare eu dimensiuni mari, se pot obtine simul margini rotunjite Principiul lustrui isla o suspensie oglinda , proba lustruita se ecu vaté sau hartie filtru, + electrolitice const in dizolvarea anodica a suprafetei_probei slefuite grob. Schema instalatiei de lustruire electroiticd este prezentaté in figura 3.2. eerclectottul edt si regimul electric se aleg in functie de natura materialului probei, conform indicatiilor STAS 4203. 3.3. Atacul metalografic . Operatile de atac au drept scop scoaterea in evident a structurii cristaline. Suprafata lustruiti ce atacad cu reactivi corespunzatori care dizolva sau coloreaza selectiv diferitii constituenti prezenti, ficdndu-i sa se poat& distinge unul de altul. : ‘Atacarea se realizeaza fie prin imersiune, fie tampondnd suprafata probei cu o bucata de vata imbibata in reacti Cei mai utilizati reactivi metalografici sunt indicati in Anexa 2. 1 Vas 2Electrolit 3.Vas de r8cire 4Cctod SProbd 6.Agitoter ZTermometeu BRezistenté reglobilé Figura 3.1. Schema instalasiet de lustruire ele rrobelor metalografice. ma i ‘ustruire electronica a probelo afi igrafice. Scanned with CamScz5. Mod de lucru Se va face prelevarea probelor metalogre ‘or vizualiza la microscopul metalografic MC-6 diversele stadi afice de Ia mai multe materiale, dupa care se i de pregatire a probelor 3.5.Precentarea rezultatelor . La fieeare proba metalograficd in diversele stadii de pregati de laborator structurile vizualizate gi se va face interpretarea acestora, ire se vor desena pe caictul OCdINeU WILT Ud llo«