Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ilie Gavrilă , Paul Tănase Ghiţă , Dan Niţescu , Constantin Popescu , Ed.
Economică, Bucureşti
Bucureşti 2000.
Problema de la pagina41.
Să se determine:
Rezolvare:
1. Cu 4 u.m. poate achiziţiona prima doză din bunul y obţinând o
satisfacţie de 20 sau primele două doze din bunul x ( Px = 2 ) , obţinând o
satisfacţie de 10 + 9 = 19 care este mai mică decât 20 , în concluzie cu
primele 4 u.m. consumatorul raţional achiziţionează prima doză din bunul y.
2. Mai departe consumatorul dispune de 30 u.m. – 4 u.m. = 26 u.m. .
Cu următoarele 4 u.m. va achiziţiona a doua doză din y sau două doze din
bunul x. Raţionând ca în cazul anterior consumatorul va achiziţiona
achiziţiona
primele două doze
doze din x având satisfacţia de 10 + 9 = 19, mai mult
decât satisfacţia resimţită prin consumarea următoarei doze din y
(Umgy=18).
Consumatorul având încă un venit disponibil de 26u.m. – – 4u.m. =
22u.m. va achiziţiona , după acelaşi raţionament ca în cazurile precedente,
următoarele doze :
3. cu urmatoarele 4u.m. va achita a II-a doza din y;
4. --------//-------- 4u.m. ----//----- a III-a doza din y;
5. --------//-------- 4u.m. ----//----- a III-a si a IV-a doza din x;
6. --------//-------- 4u.m. ----//----- a IV-a doza din y;
7. --------//-------- 4u.m. ----//----- a V-a doza din y;
8. Acum mai are un venit de 22u.m. – 20u.m. = 2u.m. cu care mai poate
achiziţiona doar 1 doză din bunul x, adică a V-a
V-a doză
doză din bunul x.
După raţionamentul de mai sus cel mai bun program de achiziţii este : y + 2x + y +
y + 2x + y + y + x = 5x + 5y având o Ut de 10 + 9 + 8 + 7 + 5 + 20 + 18 + 17 + 14 +
10 = 118 .
Rezolvare:
Definiţia : Rms reprezintă cantitatea dintr-
dintr-un factor de producţie
necesară x pentru a compresa reducerea cu o unitate a altui factor (- y)
astfel încât producţia să rămână constantă : Rms = - x/y2
Facem următorul artificiu : Productivitatea marginală Wmgx = Q/ x x=
Q / Wmgx şi Wmgy = Q/ y y = Q / Wmgy Rms =
Soluţie:
Avem Rms = - x/y =10; Wmgy = 20;
Trebuie să
să aflăm Wmgx ?
Aplicăm formula de la problema anterioară Rms = Wmgy/Wmgx. Înlocuind obţinem
10 = 20 / Wmgx Wmgx = 20/10 = 2 (Nu cum scrie greşit în manual , 10 = Wmgx / 20
Wmgx =20 * 10 = 200 nu 10 / 20 = ?) .
Soluţie :
Scriem datele problemei: Rms = - x/y = 5, Wmgy = 10, Wmgx = ?
Folosim formula demonstrată mai sus : Rms = - Wmgy/Wmgx Wmgx =
10/5 = 2.
Cum citim formula : Rms = - x/y = 5 ? Pentru a înlocui o unitate din
factorul y este nevoie de 5 unităţi din factorul x , deci productivitatea
marginală a factorului y este mai mare decât productivitatea marginală a
factorului x. Rezolvând problema am obţinut Wmgx = 2 < Wmgy = 10 , ceea
ce înseamnă că rezultatul este în “spiritul”
“spiri tul” teoriei.
1. La S.C. "CONFEX" S.A., în T0 un număr de 10 salariaţi lucrau 5
zile pe săptămână a 8 ore pe zi, iar productivitatea muncii lor era în
medie de două confecţii/bucaţi pe om/ora. Cu cât a crescut
productivitatea muncii dacă în T1 salariaţii respectivi lucrează doar 4
zile a 8 ore şi obţin aceeaşi producţie?
a) cu 20 %
b) cu 25 %
c) cu 30 %
Soluţie:
a) WLo = 2 bucăţi / (1 om * 1 oră) . Înlocuind datele problemei în
formula WLo=Q0/L0 obţinem Q0 /(10 * 5 * 8) = 2 Q0 = 2 * 10 * 5 * 8.
Pentru T1: WL1 = Q1 / L1 WL1 = Q0 / (10*4*8) (Q0 = Q1) WL1 = 2.5
. Deci WL1 = 2 + 0.5 , adică este mai mare cu 0.5 decât WL0, care
înseamnă în procente
2 ………………. 100% \
| x = (100% * 0.5) / 2 = 25%
0.5 ……………….. x /,
răspuns corect b).
a) 150
b) 200
c) 120
Soluţie :
O primă interpretare a datelor:
Productivitatea marginală a muncii are următoarea formulă: WmgL =
Q/L care ne arată cu cât sporeşte Q când L sporeşte cu o unitate.
a) 400
b) 488
c) 500
Soluţie :
Un lucrător produce într-o zi, lucrând 8h , 2 bunuri x ( timpul pentru
producerea unui bun fiind de 4h). Putem scrie următoarea ecuaţie de gradul
I. Fie Y numărul de lucrători , avem : y * 2 * 320 = 5.000.000 y = 7812.5
Nici un răspuns nu este corect.
În plus problema este prost pusă pentru că nu putem avea un număr
de 7812.5 muncitori , adica 7812 + 0.5 fiind fiinţe umane. Putem avea 7812
+ 1 muncitor , acesta din urmă trebuind să muncească doar jumătate din
an, adică 320 : 2 = 160 de zile.
O societate comercială dispune de un capital tehnic de două
miliarde lei, din care 80% capital fix, cu o durată de funcţionare de 4
ani.
Soluţie:
CF = 80% * 2 mld = 1.6 mld CV = 0.4 mld . Amortizarea capitalului
fix pentru un an de zile este 1.6 mld : 4 = 0.4 mld . Capitalul anual
consumat este CV + amortizarea anuală a capitalului fix , adică 0,8 mld.
= 800 milioane, răspuns corect a).
Un producător cunoaşte faptul că preţul unitar la bunurile pe care le
oferă spre vânzare pe piaţă este de 10.000 u.m. Costurile fixe (CF) la
societatea sa comerciala sunt de 6.000.000 u.m., iar costurile
variabile pe unitatea de produs (CVM) sunt de 3.000 u.m. Ce
cantitate de bunuri trebuie să producă şi să vândă acest
intreprinzător pentru a obţine un profit de 8.000.000 u.m.?
Rezolvare:
Profitul = Venitul – Costuri totale
Pr =V - CT
Pr = p*Q – ( CF + CV)
Pr = 10.000 Q – (CF + CVM * Q )
8.000.000 = 10.000 Q – 6.000.000 – 3000 Q
14.000.000 = 7000 Q Q = 2000.
Raportul dintre preţul de vânzare şi costul total al producţiei
este 3/2, mărimea profitului fiind de 25.000.000 u.m. Ştiindu-
se că amortizarea inclusă în cost a reprezentat 10.000.000
u.m., iar costurile salariale deţin 2/5 din costul total, care este
ponderea cheltuelilor materiale în costul producţiei?
Soluţie:
Avem: CT = CS + CM
CT = 2/5 CT + CM CM = CT – 2/5 CT = 3/5CT (1)
Aflăm CT.
Ştim că Profitul = Pret – CT ; Preţ/CT = 3/2 Preţ = CT * 3/2
25 mil = 3/2 * CT – CT 25 mil = ½ CT CT = 50 mil (2).
Înlocuind pe (1) în (2) obţinem Cm = 50 – 2/5 * 50 = 30 (mil)
Ponderea cheltuielilor materiale în costul producţiei este :
50 ……………… 100%
30 ……………… x x = 30 * 100% /50 =
60% este de 60% din CT .
O societate comercială realizează zilnic o producţie din vânzarea
careia obţine 5.000.000 u.m. Această producţie îi asigură
maximizarea profitului. CVM al firmei este 5.000 u.m., iar volumul
costurilor fixe (CF) este de 1.500.000 u.m. Când volumul producţiei
ajunge la 500 produse zilnic, costul mediu al firmei este de 8.000
u.m., costul marginal pentru creşterea în continuare a producţiei
devenind 15.000 u.m.
Volumul producţiei zilnice care maximizează profitul este de
400, 500 sau mai multe?
Soluţie:
Când producţia ajunge la 500 produse zilnic avem CFM =
1.500.000/500 = 3.000. Costul mediu al firmei este de 8.000, deci CVM
pentru Q = 500 buc. este: CTM – CFM = 8.000 – 3.000 = 5.000, care
corespunde cu cost variabil mediu dat în ipoteza problemei pentru profitul
maxim, deci răspunsul este Q = 500 produse !1
De exemplu ce este cu condiţia Cmg = 15000 ? , nu am folosit-o
nicăieri.
Odată cu creşterea producţiei creşte şi profitul ? Dacă da atunci
înseamnă că dacă creştem Q la ∞ creşte şi profitul la fel? Nu este aşa.
Atunci este o limită a lui Q la care Profitul este maxim ? Da . Condiţia este
următoarea : Pr = max când preţul de vânzare a unui bun = Cmg.
Ce se întâmplă dacă într-o ţară salariul nominal sporeşte cu 100%, iar salariul
real scade cu 50%?
Rezolvare.
ISR = ISN0/IPC0 IPC0 = ISN0 / ISR0 ,( ISR1 = 50% ISR0 = ½ ISR0, ISN1 = ISN0 +
100% ISN0 ISN1 = 2 * ISN0 = 200% ISN0) ISR1 = ISN1/IPC1 = 2 * ISN0 / ½ ISR0
= 4 IPC0 .
Se cere:
a) Profitul brut;
b) Profitul net;
Soluţie:
CT = CM + CS, înlocuind CM=80%CT obţinem: CT = 80%CT + CS de
unde rezultă CS =20%CT, dar CS= 20mld, deci CT=100mld, CM=80mld.
Calculăm Pr.brut= V- CT= 150- 100= 50(mld).
Impozitul= 25%*Pr.brut=12,5(mld), deci Pr.net= Pr.brut-
Impozit=37,5(mld).
Rata profitului: 1. RPr.=Pr|K*100%=12,5%;
2. RPr.=Pr|V*100%=25%;
3. RPr.=Pr|CT*100%=37,5%.
Soluţie:
Avem Sn = C * ( 1 + d' ) ⁿ, unde n= număr de ani, C = suma platită, Sn = suma finală, d'
= rata dobânzii sau 214 * 358.88 = 100.000 * ( 1 + 10% ) ⁿ sau 2.1435888 = ( 1 +
10/100 )ⁿ ↔ 2.1435888 = ( 110/100 ) ⁿ.
Soluţie:
Avem D = C * d' (când d' este pe un an), pentru 1/2 ani avem: D = C
* 1/2d' sau 10mil = C * 1/2 * 40% sau 10 mil = C * 20/100 C = 50 mil;
răspuns b).
Soluţie:
Situaţia de echilibru se caracterizează prin egalizarea Cx=Ox. Din
această egalitate obţinem o ecuaţie de gradul al II-lea cu necunoscuta "Px".
Ecuaţia este: 50 - 3Px - Px² = 2Px² + 4Px + 2 sau 3Px² + 7Px - 48 = 0.
Folosindu-ne de relaţiile lui Viete obţinem Px1 + Px2 = - 7/3, Px1 * Px2 =
- 48/3; sau Px1 = 3, Px2 = - 16/3. Dintre aceste două soluţii o alegem pe cea pozitivă,
adică Px = 3 ( nu putem avea un preţ < 0 pentru un bun economic ). Pentru Px = 3 avem
Cx = Ox = 32.
Soluţie:
Scriem datele din problema pentru T1: P1 = P0 + 10%P0; Y1 = 2Y0,
V1 = V0 + 20%V0. Avem masa monetară M1 = (P1 * Y1) / V1 = ( P0 *
110/100 * 2Y0 ) / ( V0 * 120/100 ) M1 = (P0*Y0)/V0 * (( 2 *
110/100)/(120/100)) = M0 * 110/120 * 2 M1 = 11/6 * M0 = 1.8333 *
M0. M1 a crescut faţă de M0 cu M1-M0 sau (M1 = 1.8333*M0).
1.8333M0 - M0 = 0.8333M0 = 1 * 0.8333M0 = 100/100 * 0.8333Mo =
83.33 % M0.
Soluţie:
Avem C = V / d' (1), unde C = Cursul la care este vândută o
obligaţiune, V = venitul fix (D); d'= rata dobânzii.
Venitul adus de obligaţiune este fix, noi avem în ipoteza problemei
venitul adus pe obligaţiune pe un trimestru, de aceea considerăm că venitul
adus pe un an este: V = 3 * 1000 = 3000. Înlocuind în formula (1) avem:
C = 3000 / (20/100)% = 15.000 (u.m.) (preţul unitar al unei obligaţiuni).
Soluţie:
Scriem fomula C = V/d' sau C = 5000 / (10/100) C = 50.000.
Problema 1 pagina 143:
Când PIB = PIN + 1.000 înseamnă că:
a) consumul intermediar este 1.000;
b) capitalul fix utilizat este 1.000;
c) capitalul fix consumat este 1.000;
d) capitalul circulant consumat este 1.000;
e) nu se poate compara PIB cu PIN.
Rezolvare:
Avem PIN = PIB - CCF (1), unde CCF semnifică Consumul de capital
fix. Formula (1) o mai putem scrie PIB = PIN + CCF, comparând-o cu PIB =
PIN + 1000. Scăzând cele două egalităţi avem CCF - 1000 = 0 sau CCF =
1000 capitalul fix consumat este 1000, răspuns corect c).
Soluţie:
PNB = PIN + valoarea produsă de agenţii naţionali în străinătate -
valoarea produsă de agenţii străini în interior. 50.000 mld = PIB + 10.000
mld - 9 mld. PIB = 49.000 mld. (la preţul pieţei). PIB la preţul factorilor =
49000 mld. - 5000 mld (impozite indirecte) = 44000 mld.
Exerciţiul 3 pagina 143.
Care din următoarele corelaţii sunt adevărate.
a) PNB = PNN + A
b) PIN = PNB - A
c) PIN = PIB + A
d) PIN + PNN = PNB.
Răspuns: a).
Soluţie:
Rata consumului c = C/V = 6000/8000 = 0.75 = 75%.
Soluţie:
Avem c = C0/V0, iar c' = C/V.
Dacă C şi V cresc în aceeaşi proporţie atunci c' = C/V = C0/V0 = c
(exemlu C1 creşte faţă de C0 cu 10%; iar V1 creşte faţă de V0 tot cu 10%
c' = C/V = C0/V0 = c). La fel c poate fi mai mare decât c' (C = 10%C0 şi
V = 8%V0). c poate fi mai mic decât c'(Exemplu: C = 10%C0, V =
12%V0). Toate cele 3 cazuri pot avea loc.[1]
Soluţie:
Avem S = 400 mil u.m. atunci V = ?. Din c' = 0.6 = C/V C =
0.6 V. Înlocuind în V = C + S V = 0.6 V + 400 mil u.m. 400 mil
= 0.4 V V = 10 * 400 mil. V = 1000 mil.
Soluţie:
a) Rata consumului în perioada precedentă a fost c0 = C0/V0 = 0.7 sau
2.100/V0 = 7/10 V0 = 3000. În perioada actuală C1 = 2100 + 300 =
2400 (mld. u.m.). Avem înclinaţia marginală spre consum c' = C/V sau
0.6 = 300 / V1-V0 sau 0.6 = 300 / V1-3000 (V1 - 3000)* 6/10 = 300
V1 - 3000 = 3000/6 V1 = 3000 + 500 = 3500 (u.m.).
b) Investiţie netă = economia actuală I1 = S1 = V1-C1 = 3500 - 2400 =
1100. Investiţia brută = Investiţia netă + Amortizarea; Amortizarea = CCF =
PNB - PNN[3] = 4500 - 3500 = 1000 Ib1 = 1100 + 1000 = 2100 (mld
u.m.).
Problema pagina 156.
În cadrul unei ţări, în anul t0, PNN, în preţurile factorilor, a fost de
500.000 miliarde u.m., iar populaţia de 20 milioane locuitori. În anul t1, PNN
a crescut faţă de t0 cu 50% , iar populaţia cu 10%. În t1 faţă de t0, indicele
general mediu al preţurilor bunurilor economice finale, luate în calcul PNN, a
fost de 120%. Se cere:
a) PNN pe locuitor în t0;
b) PNN pe locuitor în t1;
c) indicele de creştere a PNN pe locuitor în t1 faţă de t0;
d) Să se stabilească cât din creşterea PNN pe locuitor în t1 faţă de t0
a fost o creştere reală şi cât a fost o creştere nominală
(determinată de sporirea preţurilor).
Rezolvare:
a) PNN pe locuitor în t0 este: PNN0 / Nr. populaţie = 500.000 mld / 20 mld.
= 25 mil/locuitor.
b) PNN pe locuitor în t1 este: PNN1/Nr. pop. 1 = (PNN0 + 50%PNN0) /
(Pop0 + 10%Pop0) = 750.000 mld / 22 mil = 34.090.909,09
u.m./locuitor.
c) Îndicele de creştere a PNN pe locuitor în t1 faţă de t0: Comparând
rezultatele de la punctul b) cu a) obţinem: 34.090.909,09 / 25.000.000 =
1,363636 PNN pe locuitor în t1 faţă de t0 a crescut cu 36,36% sau de
1,3636 ori .
d) Avem Ip = P1/P0 = 1.2 P1 a crescut faţă de P0 de 1.2 ori.
Avem 1,3636 / 1,2 = 1,1363635 reprezentând creşterea reală a PNN (PNN1
a crescut cu 13.63635% faţă de PNN0).
Soluţie:
a) Rata inflaţiei calculată cu I.G.P. este Ri = IGP - 100% = 170% - 100% =
70%.
b) Rata inflaţiei calculată cu I.P.C. este Ri = I.P.C. - 100% = 90%.
c) Puterea de cumpărare a banilor în funcţie de I.G.P. este I.P.Ct1 = 1 /
I.G.P. (t1-t0) = 1 / (170/100) = 0.59 = 59%.
Aceasta înseamnă că puterea de cumpărare a unei unităţi monetare în t1
reprezintă 59% din cea existentă în t0, sau a scăzut în t1 faţă de t0 cu 41%
(100% - 59%).
Soluţie:
Scriem formula cursului de revenire la export: Cre = Pi+Cc / Pe, unde
Pi = preţul produsului pe piaţa internă (în lei), Cc = cheltuieli de circulaţie
până la frontiera (în lei), Pe = preţul în valută, la frontieră, al mărfii vândute
sau exportate.
Cre = 100 mil. lei + 4mil. lei / 6000$ = 104 mil lei / 6000$ =
104.000.000 lei / 6.000 $ = 17.333,33 lei/$. Cursul de schimb oficial al
monetării fiind de 19.500 lei/1$, mai mare decât Cre rezultă că operaţiunea
de export este eficientă.
Formula cursului de revenire la import se scrie: Cri = Pi-Ti / Piv, unde
Pi = preţul produsului pe piaţa internă (în lei), T1 = taxele de import (în lei),
Piv = preţul de import, în valută, al mărfii la frontieră. Cri = (140 mil lei - 6
mil lei) / 6000 $ = 134.000000 lei / 6.000 $ = 22.333.333 lei/1$. Cum Cri >
cursul de schimb, (22.333,33 lei/$ > 19.500 lei/$) al monedei naţionale,
operaţiunea de import este eficientă.
Capitolul IV. 2
Rezolvare:
Metoda 1: Din ipoteza problemei avem preţul bunului A: Pa = 2 u.m. şi
utilitatea marginală a primei unităţi din bunul A de 24. Facem presupunerea
ca unei unităţi monetare îi corespunde o satisfacţie de 12 = 24/2 =
Umga/Pa1.
În cazul bunului B cu o unitate monetară prin achiziţionarea primei
unităţi din bunul respectiv, putem obţine o satisfacţie de 9; în concluzie cu
o unitate monetară putem obţine o satisfacţie de 12, achiziţionând o parte
din bunul A sau o satisfacţie de 9, achiziţionând o parte din bunul B.
Raţionalizând analog alegem prima unitate din bunul B sau a doua
unitate din bunul A, alegerea fiind indiferentă ( Umga/Pa = Umgb/Pb sau
18/2 = 9/1 ). Presupunem că am ales a doua unitate din A, în continuare
avem de ales între Umga/Pa = 12/2 şi Umgb/Pb = 9/1, alegem prima
unitate din bunul B.
În condiţiile venitului dat de 5 u.m, coşul consumatorului este format din 2A + 1B, această
alegere îi asigură satisfacţie maximă (observăm că nu este respectată condiţia Umga/Pa =
Umgb/Pb Ut = max, vezi observaţiile de la pagina 8-16).
Metoda2:
Raţionamentul este în principiu acelaşi ca la metoda 1. Trebuie să
găsim o "bază comună" a celor două bunuri A şi B; pentru a le putea
compara, acesta fiind preţul. Dacă la metoda 1 ne interesa câtă satisfacţie
putem obţine cu 1 unitate monetară ,putem să ne interesăm acum câtă
satisfacţie obţinem în schimbul renunţării la 2 unităţi monetare.
Cu 2 u.m. putem cumpăra prima unitate din bunul A având o
satisfacţie de 24 sau primele două unităţi din bunul B obţinând o satisfacţie
de 9 + 8 = 17, care este mai mică decât cea a bunului A, deci prima
achiziţie va fi a unităţii din bunul A.
Mai departe cu următoarele 2 u.m. putem achiziţiona a doua unitate
din bunul A cu Umg de 18 sau primele două unităţi din bunul B cu satisfacţia
de 9 + 8 = 17, alegem încă o unitate din bunul A.
Până acum am consumat 2 u.m. + 2 u.m. = 4 u.m., rămânând cu 1
u.m. cu care mai putem cumpăra doar o unitate din bunul B.
Alegerea consumatorului care-i maximizează satisfacţia în condiţiile
venitului dat este 2A+1B.
Această metodă nu s-a mai folosit de presupunerea că o unitate dintr-
un bun este divizibilă în două părţi, fiecare având aceeaşi Umg (contradicţie
cu ipoteza lui Gossen).
Rezolvare:
Cu 3 u.m. putem cumpăra prima unitate din bunul A care-i procură consumatorului o
satisfacţie de 24 sau putem cumpăra primele 3 unităţi din bunul B, cu satisfacţia de: 9 + 8
+ 5 = 22, achiziţionând 1A cu următoarele 2 unităţi monetare cumpărăm primele 2 unităţi
din bunul B.
Rezolvare:
Preţul bunului A a crescut, iar celelalte rămânând constante (venitul şi
preţul bunului B) efectul de venit este resimţit ca o scădere a venitului real,
adică scade puterea de cumpărare a venitului nominal.
Acum obţinem cu venitul disponibil o satisfacţie de Ut = 24 + 9 + 8 =
41 corespunzătoare alegerii 1A + 2B (problema 9), care este faţă de Ut = 24
+ 18 + 9 = 59 (2A + 1B problema 8) mai mică. Cu acelaşi venit obţinem o
satisfacţie mai mică, datorită scăderii puterii de cumpărare a venitului
nominal (s-a micşorat din cauza creşterii preţului bunului A).
Rezolvare:
Avem CTM = CT/Q = CV/Q + CF/Q. Dacă CV creşte mai încet decât Q
rezultă că CV/Q scade (1). Cum CF este constant şi Q a crescut rezultă că
CF/Q scade (2). Din (1) şi (2) rezultă că CT scade.
Rezolvare:
Avem Cmg = CT/Q = CV/Q. Când costul variabil creşte mai
repede decât producţia, CV creşte mai repede decât Q, adică Cmg creşte.
Sursa:
Gilbert Abraham Frois, “Economie Politică” -Editura Humanitas, Bucureşti
1998, pagina 147.
Graficul lui Cmg se află sub graficul lui CTM până în punctul de minim
al acestuia din urmă, deci Cmg < CTM când Q creşte şi CTM scade.
Rezolvare:
Tabelul din ipoteza problemei se va continua cu următoarele coloane:
Firma obţine profit atât timp cât costul unitar de producţie este mai
mic decât venitul unitar2.
Pentru a obţine un profit maxim va angaja 5 lucrători deoarece pentru
a şasea unitate de muncă venitul obţinut din vânzarea acestuia (18) este
inferior cheltuielilor cu salariile pentru această unitate (25), costul cu
angajarea celui de-al 6-lea muncitor este mai mare decât venitul care-l
poate aduce acesta, prin munca sa. (Salariul = 25 > Venitul marginal = 18,
Profitul = Venit - Costuri Profit = 18 - 25 = -7 = pierdere) .
OBSERVAŢIE.
Scopul producătorului este să obţina maximum de profit. Din problema
anterioară observăm că profitul este maxim când sunt angajaţi 5 muncitori.
Se mai observă şi că producţia celui de-al treilea muncitor este inferioară
mediei primilor doi, dar atenţie, acesta nu înseamnă că producătorul nu va
decide să angajeze al treilea muncitor ( îl va angaja chiar pe al 4 şi al
cincilea, chiar dacă productivităţile lor individuale sunt inferioare mediei).
Singura condiţie necesară pentru decizia producătorului de a achiziţiona încă
o unitate dintr-un factor de producţie este ca venitul generat de acesta să fie
mai mare sau egal decât costul plătit pentru achiziţionarea lui.
Problemele rezolvate anterior arată că în decizia producătorului de a-şi
maximiza profitul există excepţii de la condiţia " b) Wmgx Wx, unde
Wmgx = productivitatea marginală; iar Wx = productivitatea medie a
factorului x " care apare în manual la pagina 54.
Dacă există o excepţie de la regulă, atunci regula cade, nu cum se
crede că excepţia întăreşte regula1 .
Sursa:
Gilbert Abraham Frois, : “Economie Politic ă”, Editura Humanitas, Bucureşti
1998, pagina 153.
Rezolvare:
Productivitatea Wmg începând cu cel de-al 3-lea lucrător până la al 7-
lea este inferior producţiei medii, Wmg3L < Wm3L, 8 < 10, ceea ce înseamnă
că al treilea muncitor este mai puţin eficient decât media primilor doi.1
Rezolvare:
Se înmulţeşte munca cu capitalul, atunci rata marginală de substituţie
se scrie Rms = WmgL/WmgK = 15/12 = 5/4 = 1.25 1 unitate de muncă
este înlocuită cu 1.25 unităţi de capital.
Rezolvare:
Pentru anul 1999 avem: Q0 = 50.000 buc.; Pa = 40 lei/buc.
Pentru anul 2000 avem: Q1 = 36.000 buc.; P1 = 2.600 lei/buc.
Ec/p = Q/Q0 : P/P0 = (36.000-50.000) / 50.000 : (2.600-40) / 40 = -
7/25 * 1/39. Ne interesează valoarea în modul a elasticităţii 7/25 * 1/39 < 1
avem a cerere inelastică.
Rezolvare:
Dobânda obţinută de bancă de la debitori este D1 = 10% * 300 mld =
30 mld.
Dobânda plătită de bancă deponenţilor săi este D2 = 8% * 300 mld =
24 mld.
Profitul = D1 - D2 - cheltuielile de funcţionare = 30 - 24 - 0.5 = 5.5
(mld).
Rezolvare:
Scriem datele din ipoteza:
T = 240 mld \
| Aflăm inclinaţia marginală spre economii: s' = T/V =
V = 1440 /
= 240/1440 = 1/6. Înclinaţia marginală spre consum este c' = 1 - s' = 5/6.
Multiplicatorul investiţiilor este k = 1 / s' = 6.
Problema 11, pagina 124.
Când inclinaţia marginală spre consum este de 0.6 cât este
multiplicatorul investiţiei?
Rezolvare:
Dacă inclinaţia marginală spre consum este c' = 0.6 atunci
multiplicatorul investiţiei este k = 1/s' = 1 / 1-c' = 2.5
Rezolvare:
Rata consumului c= C/V = 7/8, cum V = 800 mld C = 700 mld In
= 100 mld; Ib = In + A A = 200 mld.
Rezolvare:
Multiplicatorul investiţiilor k = V/I I = V/k. Înlocuind datele din
problemă obţinem: I = 200/5 = 40 (mld).
Capitolul IV.3.
A B
Q(unităţi)
5
1 2 3 4
20 35 45 50 50
Utotal
Răspuns:
Completăm tabelul cu Umg, după formula: Ut = Umgi sau Ut =
Umg1 + Umg2 + Umg3 + … Umgi = Uti – Ut(i-1) cu i >1.
Q 1 2 3 4 5
Utotal 20 35 45 50 50
Umg 20 15 10 5 0
Rezolvare:
Graficul pentru datele din tabel este următorul:
Pentru a avea un grafic construit cu linii continui trebuie să
presupunem că Ut şi Umg sunt două funcţii continue,astfel putem trasa
graficul ca în figura de mai jos, printr-o linie continuă.(vezi discuţia de la
pag.17-18 despre funcţii şi grafice).
Rezolvare:
A – bunuri : 1) pâine, 3) un automobil; 6) un costum; 9) un
disc; 11) un litru de lapte;
B – servicii1 : 2) pledoaria unui avocat, 4) tratament cosmetic,
5)lecţia de dans, 7) un tuns, 8) o noapte la hotel, 10) un loc la concert, 12)
spălatul maşinii, 13) consultaţia medicului.
A B
1. bunuri cu cerere a) cantitatea dintr-un bun economic care
elastică poate fi cumpărată la un anumit preţ
2. bunuri cu cerere b) gradul modificării cererii
inelastică
3. cererea c) modificarea preţului determină o
modificare mai mare a cererii
4. coeficient de elasticitate d) modificarea preţului determină o
al cererii modificare mai mică a cantităţii cerute.
Rezolvare:
Corespondenţa este: 1-c, 2-d, 3-a, 4-b.
Exerciţiul 2 pagina22:
În perioada T0 – T1, cererea şi preţul au înregistrat următoarea
evoluţie:
Indicatori T0 T1
Preţul pe bucată 1000 5000
Cantitatea cerută 10 5
În aceste condiţii, cererea va fi: a)elastică; b) inelastică; c)de
elasticitate unitară.
Rezolvare:
Kep/p = -(Q/Q0) : (p/p0)[5] = (5-10)/10 : (5000-1000)/1000 = 1/8
< 1 răspuns corect b).
Indicatori T0 T1
Venitul disponibil in 500 900
u.m.
Cantitatea cerută în 10 5
bucăţi
Rezolvare:
Elasticitatea cererii în funcţie de venit: Kec/v = Q/Q0 : V/V0 = (10-
5)/10 : (900-500)/500 = 5/8 < 1 răspuns corect b).
Exerciţiul 4 pagina22.
Să se completeze rubricile referitoare la Kec/p, precizând tipul cererii:
Rezolvare :
Kec/p = - Q/Q0 : P/P0, unde Q = cantitatea cerută iar P este preţul.
Înlocuind Q0, Q1, P0 si P1 pentru bunurile A şi B obţinem detalii cu care
completăm rubricile tabelului.
A B
1. întreprinzător a) cuprinde maşini, utilaje, calculatoare
2. producţie b) depăşirea, învechirea unui utilaj
3. capital fix c) cel care are responsabilitatea de a decide
4. capital circulant d)activitate umană creatoare de bunuri
5. uzura morală e) factor de producţie care participă la un singur
ciclu de producţie
6. amortizare f) subiectul proprietăţii îl constituie organizaţiile
statale
7. proprietate g) suma de bani pentru recuperarea treptată a
publică valorii Kf
Rezolvare :
Corespondenţa între coloanele A şi B este: 1c, 2d, 3a, 4e, 5b, 6g, 7f.
Rezolvare :
Amortizarea reprezintă procesul recuperării treptate, în timp, a valorii
capitalului fix, deci A = 25/5 (5 milioane pe an considerăm că ratele
amortizării sunt egale în fiecare an). [6]
Rezolvare :
Corespondenţa este: 1b, 2c, 3d, 4a.
Rezolvare :
Folosim formulele:
WM = Q/L=productivitatea medie a muncii. Considerăm productivitatea
medie şi marginală două funcţii continue definite pe intervalul (0, ) cu valori
în intervalul (0,).
Wmg=Q/L=productivitatea marginală a muncii
Graficul :
Rezolvare :
Dinamica productivităţii medii a muncii: comparăm WM0 cu WM1 sub formă de indice I =
WM1 / WM0 sau R = WM1 / WM0 sau R = I-1.
I = 32.72 / 30 = 1.09 ; I = 109% WM1 a crescut de 1,09 ori, sau a crescut cu 9% faţă
de WM0.
Rezolvare :
CV = 12000
CS = 3000
A = 2000
--------------------------------
CT = 19000
Cheltuieli variabile totale CV = 12000 + CS-Csfixe = 12000 + 3000-300 = 14700
Ţinând cont de aceste date, se poate vorbi de elasticitatea ofertei faţă de preţ:
Argumentaţi-vă opţiunea!
Răspuns :
Q1 = Q0 + 10%Q0 /
c) Eo/p = 8%/20% < 1 oferta inelastică. Avem oferta elastică doar în cazul a).
Un producător aduce pe piaţa 200 de produse, din care vinde 150. În acest caz putem
spune că:
Răspuns:
a şi c.
Când preţul unui bun este egal cu 5000 um pe bucată, cererea pentru acest bun este egală
cu 100 de bucăţi şi este satisfăcută în proporţie de 90%. Creşterea preţului cu 10%,
conduce la scăderea cererii cu 19% şi creşterea ofertei cu 20%. Care va fi ponderea ofertei
satisfăcute în raport cu cea existentă, în urma modificării preţului? a. 81%; b. 75%; c. 39%.
Răspuns :
În momentul To avem preţul bunului P0 5000, Cererea Co=100 şi oferta Oo=90%Co = 90.
În T1 avem P1 = Po + 10%Po = 5500. Scade cererea cu 19%, C1 = Co - 19%Co = 100 -
19 = 81. Creşte oferta cu 20%, adică O1 = Oo + 20%Oo = 90 + 20/100*90 = 108.
Oferta este de 108 bucăţi, dar sunt vândute doar 81 buc., deci ponderea ofertei satisfăcute
este: oferta totală : dacă 108 ……. 100%
81 ……… x%
Rezolvare :
Pentru p=1 avem Qc=15, deja putem construi graficul funcţiei Qc.
Observăm că pentru p=4, Qc = 0 iar pentru p>4 Qc<0, este negativă. Cum se poate
interpreta acest rezultat?1
Observaţii :
Răspuns-Nu.
Dacă funcţia cererii şi funcţia ofertei rămân cele de la punctul 2, calculaţi în acest caz
cantitatea cerută şi cantitatea oferită pentru: a) p=3; b) p=2.
Rezolvare:
b) P=2, Qc=10, iar Qo=20, cantitatea tranzacţionată este Qc=10 iar restul este
oferta nesatisfăcută, exces de ofertă, adică 20-10=10.
Exerciţiul 1.
Rezolvare :
Exerciţiul 2.
Salariul nominal brut în luna ianuarie a fost de 3.000.000 lei şi a inregistrat o creştere de
5% în februarie. Calculaţi salariile nominale nete din cele două luni, ştiind că, pentru un
venit între 2.250.000 - 3583.000, impozitul lunar net este de 471.650, plus 28% pentru
ceea ce depăşeşte suma de 2.250.000 lei.
Rezolvare:
Salariul nominal net pentru luna ianuarie este 3.000.000 - 471.650 = 2.528.350 care este
mai mare decât suma de 2.250.000, de aceea îi aplică şi impozit de 28% SNNi =
2.528.350 - 28%2.528.350 =1820412
Salariul nominal brut pentru luna februarie este: SNBf = 3.000.000 + 5%3.000.000 =
3.150.000.
Salariul nominal net : 3150000 - 471.650 = 2.678.350 > 2.250.000 SNNf = 2.678.350 -
28%2.678.350 = 1928412(lei).
Problema 2.
În 1999, populaţia activă era de 11.291 mii persoane şi a scăzut în 2.000 cu 5%. Ştiind că
populaţia aptă este de 18.202 mii persoane (şi nu se modifică pe parcursul unui an), să se
calculeze:
Populaţia ocupată este de 10.518 mii persoane. Care este ponderea populaţiei ocupate:
Rezolvare:
= tot. pop. Aptă de muncă,iar noi nu avem informaţii despre populaţia aflată sub vârsta de
muncă.
Exerciţiul 1.
Răspuns :
Răspuns :
d).
Exerciţiul 3.
a) câştigă vânzătorul;
b) pierde cumpărătorul;
c) câştigă cumpărătorul
d) pierde vânzătorul;
Răspuns:
c) şi d).
Exerciţiul 4.
Răspuns :
d).
Exerciţiul 5.
Răspuns :
b).
A B
1. macroeconomic a) totalitatea fluxurilor economice
2. circuit economic b) suma tuturor ofertelor de bunuri economice, dintr-o
perioadă de timp
3. oferta agregată c) marimea calculată ca raport între variaţia consumului
şi variaţia venitului
4. cerere agregată d) parte a economiei care cuprinde activităţi şi procese
economice, abordate ca variabile agregate.
5. rata consumului e) ponderea consumului agregat în venitul agregat
6. înclinaţia marginală f) mărime definită ca raportul dintre variaţia economiilor
spre consum ăi variaţia venitului
7. înclinaţia marginală g) ansamblul cererilor de pe toate pieţele unei economii
spre economii naţionale într-un interval de timp
Răspuns :
Exerciţiul 2.
Perioada indicatori T0 T1
Volumul economiilor (mld m.) 300 400
Rata consumului (%) 65 75
Consumul în T1 este:
Rezolvare :
Răspuns :
Dacă oferta agregată creşte cu 3%, masa monetară de 1.3 ori, iar viteza de rotaţie cu 2%,
atunci rata inflaţiei va fi ... ?
Rezolvare:
Notăm cu M0,P0, Y0, V0 respectiv masa monetară, indiciu al preţurilor, oferta angajată,
viteza de rotaţie a banilor, iar "0" simbol zero pentru perioada de bază.
Discuţie: Avem inflaţie datorită creşterii prea mari a masei monetare M1 faţă de M0 ( cu
30% ). Într-adevăr a crescut volumul bunurilor “Y1” cu 3%, dar a crescut şi viteza de
rotaţie a banilor cu 2%, în acest caz pentru a păstra puterea de cumpărare a banilor
constantă, masa monetară M1 ar fi trebuit să crească cu: P1=P0 M0VO / Y0 = M1V1 / Y1
MOV1 /Y1 = (M1VO(1+2%)) / (Y0(1+3%)) M0 = 0.9902M1 M1 = 1.01 M0, dacă
masa monetară trebuie să crească cu aproximativ 1% pentru a păstra puterea de
cumpărare a banilor constantă şi a nu avea inflaţie ( nu cum a crescut cu 30%).
Problema 3 pagina 101.
b) Care este evoluţia ratei şomajului, dacă populaţia activă scade cu 5%, iar numărul
şomerilor creşte cu 10% în perioada următoare.
Rezolvare:
Cunoscând cursul de schimb leu/dolar ca fiind de 22500 lei pe dolar şi că lira sterlină are un
curs de 1.53 in raport cu dolarul, se cere să se stabilească care este cel mai bun plasament
pentru o sumă de 10 milioane lei, pe o perioadă de trei luni, ştiind că dobânzile sunt
următoarele: 50% pentru lei, 5% pentru dolari, 6% pentru lire. Se cunoaşte cotaţia
ROL/USD peste 3 luni ca fiind 20100 lei/1$.
Rezolvare: Nu se spune în problemă dacă dobânzile sunt pe 3 luni sau pe 1 an. Vom
considera că dobânzile sunt pe un an, atunci vom avea:
50% pe an (adica 12 luni) deci pentru 3 luni avem 3/12 * 50% pentru lei.
1) Dacă suma ar fi plasată în lei vom avea după cele 3 luni: 10mil + 1/4*50%*10mil =
10mil + 1/4*5mil = 10mil + 1,25mil = 11,25mil lei.
Ştiind că peste 3 luni raportul leu/$ este de 20100 lei/1$ suma de 11,25 mil lei este
echivalentă cu 559.70 $.
2) Dacă suma de 10mil ar fi plasată în dolari atunci 10mil este echivalent la începutul celor
3 luni, când cursul de schimb este 22.500 lei/1$, cu 444.44$. La sfârşitul celor 3 luni suma
va fi: 444.44$+444.44*1/4*5%$ = 449.99$ 450$.
3) Dacă suma de 10 mil ar fi plasată în lire sterline avem: 10mil sunt echivalenţi cu
444.44$ care sunt echivalenţi cu 444.444/1.53£ (ştiind că 1£/1$ = 1.53), adică 290.48£.
Această sumă peste 3 luni, adunând dobânda de 1/4 * 6% va deveni: 290.48 £ +
1/4*6%*290.48£ = 294.83£ care înseamnă 294.83 * 1.53 $ = 451.1$.
Dintre cele 3 posibilităţi de plasare a celor 10mil lei, observăm că cea mai avantajoasă este
prima, adică plasarea banilor în lei. (Se păstrează aceeaşi clasificare chiar dacă am
presupune că dobânda dată î prolemă suntpentru 3 luni şinu pentru un an).
- 3.800 mărci;
Dacă 1 euro este echivalent cu 0.78 lire irlandeze atunci X euro va fi echivalent cu 1.580 lire
irlandeze.
Rezolvare:
Avem Ut = U1 + U2 + U3 + U4 + U5 sau Ut = 10 + 7 + 4
+ 3 + 2 = 26
Prăjituri 1 2 3 4 5
10 17 21 24 26
Utilitatea totală
(4; 24)
(5; 26)
Observaţie :
Pentru a avea un grafic cu o linie continuă ce trece prin toate punctele,
trebuie să facem presupunerea că utilitatea totală este o funcţie continuă,
adică o prăjitură poate fi împărţită într-o infinitate de părţi, iar fiecare dintre
aceste părţi trebuie să-i corespundă o anumită utilitate (vezi capitolul II-
Grafice, pagina 16).
De exempu intre 1 si 2 sunt o infinitate de puncte (numere) cărora
trebuie să le corespundă o infinitate de puncte "utilităţi" şi astfel putem uni
punctele de coordonate (1; 10) si (2; 17) printr-o linie continuă, adică
printr-o infinitate de puncte.
Problema 6 pagina 37 :
Raportul dintre utilitatea marginală şi preţul unui caiet este de 0.5 .
Preţul unui pix este 1000 u.m. Ce utilitate marginală are un pix pentru un
consumator care vrea să obţină maximum de satisfacţie cumpărând pixuri şi
caiete?
Rezolvare :
Facem următoarea ipoteză : utilitatea totală este o funcţie derivabilă,
atunci[8] regula de maximizare pentru achiziţionare a două bunuri :
Umga/Pa = Umgb/Pb sau în cazul nostru 0.5 = Umgb/Pb; 0.5 = Umgb/1000
Umgb = 500. (am notat cu Umga/Pa raportul dintre utilitatea marginală şi
preţul unui caiet, iar cu Umgb/Pb raportul între utilitatea marginală şi preţul
unui pix).
Utilităţi 1 2 3 4 5 6
A 10 8 5 2.5 1 0
B 5 4 3 2 1 0
Utilităţi 1 2 3 4 5 6
Umga/Pa 10/10 8/10 5/10 2.5/10 1/10 0/10
Umgb/Pb 5/4 4/4 3/4 2/4 1/4 0/4
Prima alegere va fi a unei utilităţi din bunul B deoarece cu o unitate
monetară obţine o satisfacţie mai mare decât în cazul în care bunul A(5/4 >
10/10). A doua alegere este indiferentă deoarece o unitate monetară îi
procură aceeaşi satisfacţie consumând o unitate din bunul A sau B (10/10 =
4/4).
Rezolvare :
Productivitatea marginală - WmgL = Q/L = Q1-Q0 / L1-L0 este pe
rând: -, 20, 25, 20, 15. Productivitatea medie - Wl = Q/L este pe rând: -,
20; 22, 5; 21, 6; 20. Graficul WmgL este format din punctele: (5, 20); (10,
25); (15, 20); (20, 15).
Graficul WL este format din punctele (5, 20); (10, 22.5); (15, 21.6);
(20, 20).
Pentru a avea un grafic
construit cu linii continue trebuie să presupunem că Wmg şi Wl sunt două
funcţii continue.[9]
Problema 4 pagina 43.
Prin achiziţionarea a două utilaje noi, producţia unei intreprinderi
sporeşte cu 200 de piese. Care este productivitatea marginală a muncii în
întreprinderea respectivă, dacă rata marginală de substituţie a muncii cu
capital este de 1/2?
Rezolvare :
Productivitatea marginală a capitalului este WmgK = Q/K = 200/2 =
100. Rata marginală de substituţie a muncii cu capitalul Rms =
WmgL/WmgK = 1/2 sau WmgL/100 = 1/2, de unde rezultă că WmgL = 50.
Problema 5 :
Analizând activitatea desfăşurată în cadrul firmei sale, un
întreprinzător ajunge la concluzia că, dacă ar produce doar 10.000 de piese,
o parte din capitalul de care dispune ar râmâne nefolosit. De aceea, el se
decide să angajeze încâ 5 lucrători. Ce producţie se realizează, în condiţiile
în care productivitatea marginală a muncii este de 100 piese/lucrător?
Rezolvare :
WmgL =Q/L = 100 piese/lucrător. Cei 5 lucrători angajaţi mai
produc 5 * 100 = 500 piese. Producţia totală este 10.000 de piese + 500
piese, deci 10.500 piese.
Rezolvare :
Avem CT = CV + CF, iar CF şi CV = 1.6 mil., de unde rezultă că CT =
1.6 + 20%CT sau 80%CT = 1.6, CT = 2 mil/1000 buc., iar CF = 0.4 mil.
Costul total unitar CTM = 2 mil./1000 buc. = 2 mii/bucata. Costul marginal
este Cmg = 25%CTM + CTM = 2500 u.m. Când producţia creşte, avem cu
Cmg = 2.500 u.m. şi un CF = 10%CT1 sau făcând înlocuirile: 0.4 =
10%CT1, deci CT1 = 4 mil. (în urma creşterii producţiei a crescut costul
variabil şi odată cu acesta şi costul total (CT1), iar costul fix îl considerăm
constant). Creşterea producţiei o aflăm din formula Cmg = CT/Q sau
2.500 = 2.000.000/Q Q = 800 bucăţi .
Rezolvare :
Avem: formula profit unitar = Pret unitar - cost unitar sau pr = P - CTM.
Împărţim egalitatea cu (p=preţul unitar), de unde rezultă Pr/p = P/P -
CTM/P (ştiind din ipoteza problemei că CTM/P = 3/4) sau Pr/P = 1 - 3/4 =
1/4 sau Pr = 1/4 * P. Înmulţind în ambii membri ai egalităţii cu Q =
producţia obţinem profitul total pr * Q = 1/4 * p * Q sau (pr * q = Pr, p * Q
= 1 = CA). Pr = 1/4 * CA ↔ Pr = 1/4 * 10.000 = 2.500 (u.m.). Rata
profitului (Rpr1) a crescut de 1.25 ori, se scrie: Rpr1 = 1,25 * Rpr0 = 1.25 *
25.000/10.000 = 0.3125. Profitul actual Pr1 va fi Rpr1 = Pr1/CA Pr1 =
3125. Costurile totale actuale sunt CT1 = CA - Pr1 sau CT1 = 6.875 .
Costurile totale din perioada precedentă sunt CT0 = CA - Pr0 = 10.000 -
2.500 = 7.500 . Costul trebuie redus cu: CT1 - CT0 = 6.875 - 7.500 = -625.
Problema 3, Pagina 91
Banii sunt cedaţi în schimbul bunurilor şi serviciilor. Cantitatea de
bunuri şi servicii care se poate obţine cu o unitate monetară reprezintă
puterea de cumpărare a banilor. Cum se modifică ea dacă preţurile bunurilor
de consum cresc cu 10%?
Rezolvare :
Scriem formula puterii de cumpărare a banilor care este dată în
problema P0cb = Y0/P0, unde Y0 = cantitatea de bunuri şi servicii, P0 =
preţul bunurilor şi serviciilor. Dacă preţurile cresc cu 10% atunci P1 = P0 +
10%P0. Puterea de cumpărare a banilor scade cu: P1cb = Y0/P1 =
Y0/(P0+(10/100)P0) = Y0 / P0*(110/100) = Y0/P0 * 10/11, P1cb ≈ 0.909 *
P0cb; adică P1cb scade cu 1 - 0.909 = 0.091 sau în procente 0.091 *
100/100 = 9.1%1
2 Unde apare semnul minus în faţa formulei se are în vedere de fapt modulul acelei formule
(exemple Rms=|x/y| ; Ec/p=|%Q/%P|.
1 Vezi discuţia despre cazul în care profitul este maxim, P=Cmg, pagina 13.
[1] Este respectată şi legea psihologică a lui J.M. Keynes (adică V > C).
1 Pentru a putea compara satisfacţiile obţinute în urma consumului unităţilor din două bunuri se
face următorul raţionament: " Câtă satisfacţie putem cumpăra cu o unitate monetară din bunul A
si câtă satisfacţie putem cumpăra cu aceeaşi unitate din bunul B, de aceea se compară raportul
Umga/Pa cu Umgb/Pb.
Această presupunere nu respectă ipoteza lui Gossen care spune că " satisfacţiile individuale sunt
descrescătoare". Bunul A are un preţ de 2 unităţi monetare, iar prima unitate consumată aduce o
satisfacţie de 24. Aplicând formula Umga/Pa obţinem o satisfacţie de 12 pentru o unitate
monetară + o satisfacţie de 12 pentru a doua unitate monetară ( ar trebui să avem o satisfacţie
mai mare pentru prima unitate monetară consumată după ipoteza lui Gossen).
Vezi C. Noica “Scrisori despre logica lui Hermes », Ed. Humanitas, Bucureşti ,1998
şi la Nicolas Georgescu Roegen despre Noţiunile aritmomorfice şi dialectice în cartea
“Legea Entropiei şi procesul Economic’’ Bucureşti Ed. Expert 1996.
2 Profitul este maxim atunci când costul marginal este egal cu preţul de vânzare al bunului.
(Vezi problemele de optim de la pagina 13).
1 Distribuţia bunuri şi servicii criterii de clasificare Bunurile pot fi stocate, serviciile NU (“nu
pot fi ţinute în frigider”) serviciile se manifestă.
[6] . Există posibilitatea ca amortizarea să fie diferită de la an la an, de exemplu să fie mai mare în primii
ani
1 Sunt funcţii de gradul I de forma f(x) = ax+b cu a 0 în care variabila x, la noi este preţul p > 0, deoarece nu putem
să avem "un punct negativ pentru un bun economic";
1 Problemele care au fost considerate uşoare având şi răspuns la sfârşitul manualului, nu au fost
rezolvate.
1 Dacă suntem tentaţi să aplicăm formula Umga/Pa = Umgb/Pb, vedem că problema a fost
special concepută pentru a se aplica aceasta formulă, dar utilitatea individuală este subiectivă şi
dacă am considera ca a 4a utilitate din bunul B aduce o satisfacţie de 3, nu mai aveam egalitatea
Umga/Pa = Umgb/Pb. Însă consumatorul tot alege această unitate pentru că mai are doar 4 u.m.
şi nu poate cumpăra o unitate din bunul A. Vezi expicaţiile de la pagina 8-10
2 Cerinţa problemei "să se determine valoarea capitalului fix consumat întrun an şi durata de
funcţionare a capitalului fix" ar trebui modificată pentru a fi mai exactă, de aceea propun
următoarea formulare: "să se determine rata anuală de amortizare şi durata amortizării totale".
"valoarea capitalului fix consumat într-un an" nu o pot determina. Dacă s-a deteriorat total,
atunci s-a consumat total în primul an de funcţionare, dar producătorul trebuie să plătească în
continuare amortismente.
2 Răspuns diferit de cel din manual, care este CV = 5 mil; - s-a ajuns la acest răspuns adunând
materiile prime 2 mil + combustibil, energie 1 mil + salariile lucrătorilor din secţii2, dar atunci
ce facem cu Kc de 100 de milioane? - Este folosit şi el pe o perioadă de 20 de ani şi consumat în
rate egale, de unde ar rezulta Kc annual = 100/20ani = 5 mil/an?. Dacă este aşa înseamnă că
problema nu este scrisă bine, sunt omise câteva virgule şi cuvinte care ar schimba total sensul
problemei.
3 Nu putem exprima Cmg printr-un număr pentru că deşi cunoaştem Q0 = 5000 buc nu
cunoaştem mărimea lui CV0 corespunzătoare;doar dacă se presupune că CV0 ar fi costul variabil
aflat la punctul a), dar nu se spune nicăieri în problemă că firma face următoarele cheltuieli
pentru a produce Q = 5000 bucăţi. Răspunsul corect este Cmg = CV0/Q0, iar dacă am merge pe
presupunerea făcută în manual, fără nici o legătură logică între Q = 5000 şi costul variabil aflat la
punctul a), obţinem Cmg = 100.000.000 / 50.000 = 20.000 . În orice "presupunere" informaţie ca
producţia creşte la 5.500 piese este superfluă.