Management Măgura Odobeşti

Anexă
PLANUL DE MANAGEMENT
Măgura Odobeşti
ROSPA0075
2015 - /
Versiunea draft 24.08.2015
Plan de management creat cu ajutorul Sistemului Integrat de Management şi Conştientizare în
România a Reţelei NATURA 2000 SINCRON
CUPRINS
1. INTRODUCERE ................................................................................................................. 9
1.1 Scurtă descriere a planului de management .................................................................... 9
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate .................................................................... 10
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului
de management.................................................................................................................. 11
1.4. Procesul de elaborare a planului de management .................................................. 11
2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE ........................................................... 14
2.1 Informaţii Generale ...................................................................................................... 14
2.1.1 Localizarea ariei natural protejate .............................................................................. 14
2.1.2 Limitele ariei naturale protejate ................................................................................. 14
2.1.3 Zonarea internă a ariei naturale protejate ................................................................... 15
2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate .................................................................. 15
2.2 Mediul Abiotic............................................................................................................. 17
2.2.1 Geologie.................................................................................................................... 17
2.2.2 Relief şi geomorfologie ............................................................................................. 19
2.2.3. Hidrografie ............................................................................................................... 25
2.2.4.Climă ........................................................................................................................ 28
2.2.5. Soluri ....................................................................................................................... 31
2.2.6.Elemente de interes conservativ, de tip abiotic ........................................................... 32
2.3. Mediul Biotic ....................................................................................................... 32
2.3.1 Ecosisteme ........................................................................................................... 32
2.3.2 Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ................................... 38
2.3.3 Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată ................. 39
2.3.3 Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată...................... 73
2
2.4. Informaţii socio-economice şi culturale ....................................................................... 78
2.4.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi ..................................................................... 78
2.4.2. Utilizarea terenurilor ................................................................................................ 82
2.4.3 Situaşia juridică a terenurilor ..................................................................................... 86
2.4.4 Administratori şi gestionari ....................................................................................... 87
2.4.5 Infrastructură şi construcţii ........................................................................................ 87
2.4.6 Patrimoniu cultural .................................................................................................... 90
2.4.7 Peisajul ..................................................................................................................... 94
2.4.8 Obiective Turistice .................................................................................................... 95
2.5 Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) .................................................. 96
2.5.1 Lista activităţilor cu potenţial impact ......................................................................... 97
2.5.2 Evaluarea Impacturilor asupra Speciilor .................................................................. 103
2.5.3 Evaluarea Impacturilor asupra tipurilor de habitate .................................................. 107
3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE
HABITAT ......................................................................................................................... 108107
3.1 Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ ................... 108107
3.2 Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ ............. 162
4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT .................................... 163
4.1 Scopul planului de management ................................................................................. 163
4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi
activităţi .......................................................................................................................... 163
5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ....................................................................................... 270269
5.1 Planificarea în timp a activităţilor.......................................................................... 270269
5.2 Estimarea resurselor necesare activităţilor ............................................................. 307306
6. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE .............................................................................. 356355
3
7. ANEXE ...................................................................................................................... 362361
7.1 Regulamentul ariei naturale protejate .................................................................... 362361
7.2 Alte documente şi informaţii relevante .................................................................. 362361
7.3 Hărţi ..................................................................................................................... 362361
Commented [EG1]: Aranjata paginatia
Lista de tabele
Tabelul 1 ...............................................................................................................................1613
Tabelul 2 ...............................................................................................................................1916
Tabelul 3 ...............................................................................................................................1916
Tabelul 4 ...............................................................................................................................2017
Tabelul 5 ...............................................................................................................................2017
Tabelul 6 ...............................................................................................................................2219
Tabelul 7 ...............................................................................................................................2320
Tabelul 8 ...............................................................................................................................2623
Tabelul 9 ...............................................................................................................................4037
Tabelul 10 .............................................................................................................................4038
Tabelul 11 .............................................................................................................................4138
Tabelul 12 .............................................................................................................................4240
Tabelul 13 .............................................................................................................................4441
Tabelul 14 .............................................................................................................................4643
Tabelul 15 .............................................................................................................................4744
Tabelul 16 .............................................................................................................................4946
Tabelul 17 .............................................................................................................................5047
Tabelul 18 .............................................................................................................................5149
4
Tabelul 19 .............................................................................................................................5350
Tabelul 20 .............................................................................................................................5452
Tabelul 21 .............................................................................................................................5653
Tabelul 22 .............................................................................................................................5755
Tabelul 23 .............................................................................................................................5856
Tabelul 24 .............................................................................................................................6057
Tabelul 25 .............................................................................................................................6158
Tabelul 26 .............................................................................................................................6360
Tabelul 27 .............................................................................................................................6461
Tabelul 28 .............................................................................................................................6563
Tabelul 29 .............................................................................................................................6664
Tabelul 30 .............................................................................................................................6865
Tabelul 31 .............................................................................................................................6966
Tabelul 32 .............................................................................................................................7168
Tabelul 33 .............................................................................................................................7169
Tabelul 34 .............................................................................................................................7371
Tabelul 35 .............................................................................................................................7572
Tabelul 36 .............................................................................................................................7976
Tabelul 37 .............................................................................................................................8077
Tabelul 38 .............................................................................................................................8178
Tabelul 39 .............................................................................................................................8279
Tabelul 40 .............................................................................................................................8582
Tabelul 41 .............................................................................................................................8582
Tabelul 42 .............................................................................................................................8683
Tabelul 43 .............................................................................................................................8885
5
Tabelul 37 .............................................................................................................................9895
Tabelul 45 ......................................................................................................................... 103100
Tabelul 46 ......................................................................................................................... 103100
Tabelul 47 ......................................................................................................................... 109106
Tabelul 48 ......................................................................................................................... 110107
Tabelul 49 ......................................................................................................................... 111108
Tabelul 50 ......................................................................................................................... 112109
Tabelul 51 ......................................................................................................................... 113109
Tabelul 52 ......................................................................................................................... 113110
Tabelul 53 ......................................................................................................................... 115112
Tabelul 54 ......................................................................................................................... 116113
Tabelul 55 ......................................................................................................................... 117114
Tabelul 56 ......................................................................................................................... 117114
Tabelul 57 ......................................................................................................................... 119116
Tabelul 58 ......................................................................................................................... 120117
Tabelul 59 ......................................................................................................................... 121118
Tabelul 60 ......................................................................................................................... 122119
Tabelul 61 ......................................................................................................................... 122119
Tabelul 62 ......................................................................................................................... 124121
Tabelul 63 ......................................................................................................................... 125122
Tabelul 64 ......................................................................................................................... 126123
Tabelul 65 ......................................................................................................................... 127124
Tabelul 66 ......................................................................................................................... 127124
Tabelul 67 ......................................................................................................................... 129126
Tabelul 68 ......................................................................................................................... 130127
6
Tabelul 69 ......................................................................................................................... 131128
Tabelul 70 ......................................................................................................................... 131128
Tabelul 71 ......................................................................................................................... 132129
Tabelul 72 ......................................................................................................................... 133130
Tabelul 73 ......................................................................................................................... 134131
Tabelul 74 ......................................................................................................................... 135132
Tabelul 75 ......................................................................................................................... 136133
Tabelul 76 ......................................................................................................................... 136133
Tabelul 77 ......................................................................................................................... 137134
Tabelul 78 ......................................................................................................................... 138135
Tabelul 79 ......................................................................................................................... 140137
Tabelul 80 ......................................................................................................................... 140137
Tabelul 81 ......................................................................................................................... 141138
Tabelul 82 ......................................................................................................................... 143140
Tabelul 83 ......................................................................................................................... 144141
Tabelul 84 ......................................................................................................................... 146143
Tabelul 85 ......................................................................................................................... 146143
Tabelul 86 ......................................................................................................................... 147144
Tabelul 87 ......................................................................................................................... 147144
Tabelul 88 ......................................................................................................................... 149146
Tabelul 89 ......................................................................................................................... 150147
Tabelul 90 ......................................................................................................................... 151148
Tabelul 91 ......................................................................................................................... 152149
Tabelul 92 ......................................................................................................................... 152149
Tabelul 93 ......................................................................................................................... 154151
7
Tabelul 94 ......................................................................................................................... 155152
Tabelul 95 ......................................................................................................................... 156153
Tabelul 96 ......................................................................................................................... 156153
Tabelul 97 ......................................................................................................................... 157154
Tabelul 98 ......................................................................................................................... 158155
Tabelul 99 ......................................................................................................................... 160157
Tabelul 100 ....................................................................................................................... 161158
Tabelul 101 ....................................................................................................................... 161158
Tabelul 102 ....................................................................................................................... 270265
Tabelul 103 ....................................................................................................................... 307308
8
1. INTRODUCERE
1.1 Scurtă descriere a planului de management
Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru toţi proprietarii
şi administratorii de terenuri şi activităţi din interiorul ariei protejate şi vecinătatea acesteia.
Măsurile prevăzute în cadrul planului de management au ca prioritate respectarea obiectivelor de
management rezultate din categoria ariei naturale protejate, a legislaţiei, liniilor directoare IUCN
şi directivelor europene. Măsurile iau în considerare condiţiile economice, sociale şi culturale ale
comunităţii locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei.
Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii
ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor
naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează
terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale
protejate.
Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte
planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de
către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.
Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt:
• Aplicarea legislaţiei;
• Protecţia şi monitorizarea speciilor şi habitatelor;
• Cercetare şi monitorizare ştiinţifică;
• Cooperare cu instituţii de profil, la nivel naţional şi local;
• Colaborarea cu comunităţile locale și cu proprietarii de terenuri;
• Colaborarea cu organizaţiile guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi;
• Promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesaţi;
• Informare, conştientizare şi educaţie ecologică în randul comunităţilor locale şi a vizitatorilor;
• Asigurarea folosirii durabile a resurselor;
• Promovarea şi susţinerea dezvoltării comunitare durabile;
• Managementul turismului şi al vizitatorilor;
• Managementul personalului, a bugetului şi a resurselor.
Ce asigură planul de management, respectiv managementul unei arii naturale protejate?
• Asigură menţinerea statutului favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele care fac
obiectul conservării ariei naturale protejate, sau asigură îmbunătăţirea statutului de conservare,
după caz;
9
• Stabilirea unor măsuri concrete de conservare ce ţin cont şi de exigenţele economice, sociale şi
culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate fiind
însăobiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate;
• Îmbunătăţirea coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale protejate de interes naţional şi
comunitar, în general.
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
Categorie arie naturală protejată arie de protecţie specială avifaunistică

Desemnări internaţionale Nu este cazul Formatted: Justified
Tip arie naturală protejată Formatted: Justified
Cuvinte cheie Nu este cazul Formatted: Justified
Formatted: Justified
Aria naturală protejată Măgura Odobeşti a fost desemnată ca Arie Specială de Protecţie
Avifaunistică prin HG. 1284/2007 actualizată şi modificată prin HG. 971/2011. Codul de
identificare al ariei este ROSPA0075.
Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică reprezintă, conform anexei 1 a Ordonanţei de Urgenţă
nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare adoptate prin OUG nr. 154 / 2008; Legea nr.
329 / 2009; Legea nr. 49 / 2011; Legea nr. 187 / 2012; OUG nr. 31 / 2014; Ordonanța nr. 20 / 2014;
Legea nr. 73 / 2015, ”acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea
şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi
a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai
ales celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A”.
Situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti este situat în regiunea continentală, având o suprafaţă totală
de 13.164 ha.
Situl este situat pe teritoriul administrativ a 7 comune situate în judeţul Vrancea: Boloteşti (47%),
Broşteni (37%), Jariştea (24%), Mera (41%), Regiu (4%), Valea Sării (<1%) şi Vidra (20%).
Din punct de vedere ecologic, categoriile mari de ecosisteme din sit se încadrează în: ecosisteme
forestiere şi pratincole.
Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti a fost desemnată pentru
conservarea şi protecţia a 12 specii de păsări, respectiv:
• ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus),
• ciocârlia de pădure (Lullula arborea),
10
• muscarul mic (Ficedula parva),
• muscarul gulerat (Ficedula albicollis),
• viesparul (Pernis apivorus),
• acvila mică (Hieraaetus pennatus),
• ierunca (Bonasa bonasia),
• caprimulgul (Caprimulgus europaeus),
• ghionoaia verde (Picus canus),
• ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius),
• ciocănitoarea cu spatele alb (Dendrocopos leucotos),
• şoimul de iarnă (Falco columbarius).
1.3 Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management
Lista actelor legislative care sunt de interes pentru aria naturală protejată: Formatted: Justified, Indent: Left: 0.01", First line: 0"
Nu este cazul Commented [EG2]: Aici va rog sa copiati tabelul cu

legislatia de la BODOC
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti a fost desemnat ca Arie Specială de Protecţie
Avifaunistică prin HG. 1284/2007 actualizată şi modificată prin HG. 971/2011. Codul de
identificare al ariei este ROSPA0075.
Planul de management pentru această arie protejată s-a realizat în baza prevederilor Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate
prin Legea 49/2011, articolul nr. 21. La elaborarea planului de management s-a avut în vedere
legislaţia specifică în vigoare şi prevederile „Ghidului pentru Elaborarea Planurilor de
Management pentru ariile protejate din România”, elaborat în 2001 de către Michael R. Appleton,
precum şi o cooperare strânsă cu factorii interesaţi.
Actele normative care au transpus în legislaţia naţională Directiva 79/409/CEE2009/147/CE
privind conservarea păsărilor sălbatice.
1.4. Procesul de elaborare a planului de management
Elaborarea Planului de Management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti s-a realizat în cadrul Formatted: Indent: Left: 0.01", First line: 0", Right: 0"
proiectului naţional “SINCRON – Sistem Integrat de Management şi Conştientizare în România a

Reţelei Natura 2000” de către S.C. TeamNet International S.A., iar beneficiarul proiectul este
11
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). Finanţarea acestui proiect s-a făcut prin
intermediul Programului Operaţional Mediu - Axa prioritară 4 „Implementarea Sistemelor
Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”.
Planul de management al ariei natural protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti este realizat
conform prevederilor legale din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările
ulterioare. Având în vedere faptul că aria protejată ROSPA0075 Măgura Odobeşti este Aria de
Protecţie Specială Avifaunistică, ce face parte din Reţeaua Natura 2000, este necesar ca cerinţele
Directivei Habitate să fie integrate în planul de management. Acestă directivă reglementează
acţiunile care se desfăşoară pe suprafaţa sitului şi care trebuie să menţină sau să îmbunătăţească
starea de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl şi
care sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000.
În acest context Planul de Management al ariei naturale protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti
a fost elaborate prin colaborarea cu custodele sitului – Ocolul Silvic Experimental Vidra.
•Etape în elaborarea planului de management Formatted: Justified, Indent: Left: 0.01", First line: 0"
Principalele etape în elaborarea planului de management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti

au fost:
• Identificarea şi implicarea principalilor proprietari în procesul de administrare a terenurilor
suprapuse ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti;
• Identificarea principalilor factori interesaţi implicaţi în procesele de administrare;
• Proprietarii de terenuri/managerii au fost consultaţi în scopul realizării unui grup care va
reprezenta interesele acestora în procesul de realizare al planului de management;
• Delimitarea problemelor actuale şi potenţiale din aria protejată ROSPA0075 Măgura Odobeşti;
• Suprapunerea intereselor de conservare şi a celor economice, determină apariţia unor conflicte
inerente între comunităţile locale, persoane fizice şi juridice şi custodele ariei protejate.
Deasemenea, situl se caracterizează printr-un ansamblu de probleme specifice legate de factorii
antropici (ex: interese ridicate pentru exploatarea resurselor forestiere şi cinegetice). În acest
context, rolul planului de management este de a limita efectele acestor probleme şi de a evita
conturarea altora noi prin promovarea celor mai adecvate măsuri de management;
• Stabilirea direcţiilor prioritare ale planului de management. Planul de management se bazează
pe direcţii prioritare, unde vor fi promovate acţiuni concrete pentru îndeplinirea obiectivelor
ariei naturale protejate. Definirea direcţiilor prioritare s-a realizat ţinând cont de realităţile
existente şi de obiective realizabile. Au fost identificate ca domenii prioritare: conservarea
12
diversităţii biologice şi a elementelor de peisaj, dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane,
dezvoltarea turismului, promovarea activităţilor de educaţie şi conştientizare a publicului,
promovarea imaginii ariei protejate;
• Identificarea obiectivelor şi acţiunilor planului de management pe domenii prioritare,
planificarea şi identificarea posibilelor surse de finanţare. În această etapă au fost stabilite
acţiunile pentru toate domeniile prioritare, cu accent special pe acţiunile de conservare a speciilor
şi habitatelor de interes comunitar, planificarea acestora, au fost stabilite resursele tehnice,
financiare şi umane necesare pentru implementarea acestora şi sursele posibile de finanţare;
• Colectarea datelor privind efectivele speciilor de păsări criteriu şi analiza acestora necesare
pentru elaborarea măsurilor de management;
• Colectarea datelor privind alte specii de plante şi animale ce pot fi importante pentru
biodiversitatea situluiconservarea speciilor țintă;
• Analiza impactului antropic din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti.
Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din mai mulţi specialişti din diverse
domenii, cu implicarea factorilor interesaţi. Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa
acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor planului de management, s-a asigurat prin:
a) organizarea a trei întâlniri cu comunităţile locale şi factorii interesaţi desfăşurate la sediul
Ocolului Silvic Experimental Vidra:
1. prima întâlnire a avut loc în data de 31 mai 2012 şi au participat un număr de 19 reprezentanţi
ai factorilor interesaţi;
2. a doua întâlnire a avut loc în data de 31 iulie 2012 şi au participat un număr de 19 reprezentanţi
ai factorilor interesaţi;
3. a treia întâlnire a avut loc în data de 29 septembrie 2012 şi au participat un număr de 16
reprezentanţi ai factorilor interesaţi
b) solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diferite
domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului de management;
c) propunerile factorilor intresaţi au fost analizate şi incluse în planul de management cu
respectarea prevederilor legale;
Anterior iniţierii consultării factorilor interesaţi s-a realizat elaborarea structurii Planului de
management, pe baza Ghidului Solicitantului pentru POS Mediu, Axa 4 şi a Documentaţiei de
atribuire, cât şi a Ghidului Appleton referitor la elaborarea planurilor de management. Structura
incipientă a Planului de management a fost avizată de către Beneficiar cât şi de către Ministerul
Mediului şi Pădurii, Direcţia Biodiversităţii.
13
Totodată consultarea factorilor interesaţi s-a realizat conform Ghidului Appleton. S-a urmărit în
principal opinia factorilor interesaţi referitor la următoarele aspecte principale ale planului de
management:
• Obiectivul general al planului de management
• Temele principale ale planului de management
• Analiza valorilor biodiversităţii şi a ameninţărilor la adresa acestora
• Măsurile de management din cadrul planului de management
2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE Formatted: Justified
2.1 Informaţii Generale
2.1.1 Localizarea ariei natural protejate
Harta 1 - Localizarea ariei naturale protejate (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică (ROSPA0075) Măgura Odobeşti aparţine din punct de
vedere administrativ regiunii Sud – Est, fiind situată în totalitate în judeţul Vrancea, la aproximatix
5 kilometri de oraşul Odobeşti şi aproximativ 15 kilometrii de oraşul Focşani.
Suprafaţa totală a Ariei Speciale de Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti
actualizată la 20 octombrie 2011 însumează 13.164 ha, perimetrul ariei având o lungime de 86 km.
Situl Măgura Odobeşti se suprapune apoape în totalitate unităţii geografice Măgura Odobeşti, cel
mai înalt deal subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpaţilor Vrancei şi este
delimitat la nord de Valea Putnei şi la sud de cea a Milcovului Măgura Odobeşti.
În cadrul Subcarpaţilor Vrancei se diferenţiază patru subunităţi cu caractere distincte: ulucul
depresiunilor subcarpatice (Depresiunea Vrancei), dealurile subcarpatice interne, depresiunile
intracolinare şi dealurile externe şi piemontul.
Localităţile din vecinătatea sitului sunt reprezentate de Burca, Vităneştii de sub Măgura, Pietroasa,
Găgeşti, Boloteşti, Scânteia, Pădureni, Vărsătura, Pituluşa. Broşteni, Arva, Roşioara, Mera,
Vulcăneasa, Livada, Milcoveni, Şindrilari, Ruget, Tichiriş şi Scafari.
2.1.2 Limitele ariei naturale protejate
Harta 2 - Limitele ariei naturale protejate (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Limitele Sitului Natura2000 Măgura Odobeşti au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
14
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, şi modificate de Hotărârea de Guvern nr.
971/2011.
Limitele ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti au fost delimitate
în format digital, ca vectori cu referinţă geografică în sistemul naţional de proiecţie Stereografic
1970, se pot descărca de pe pagina web
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htma Ministerului Mediului.
Precizia geometrică a acestor limite a fost îmbunătăţită de către Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare Delta Dunării în anul 2011 (actualizare 20 octombrie 2011, H.G. nr 971 din 2011).
2.1.3 Zonarea internă a ariei naturale protejate Commented [EG3]: Avem harta cu zonarea?????
Harta 3 - Harta zonării interne (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Commented [MD4R3]: In cazul SPA-urilor nu putem
vorbi de zonare, mai ales din punct de vedere legal.
2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
Harta 34 - Suprapunerile cu alte arii naturale protejate (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti se suprapune cu Situl de
Importanţă Comunitară ROSCI0377 Râul Putna în proporţie de 0,01%.
15
Lista cuprinzând suprapunerile cu alte arii protejate
Tabelul 1
Arie cu care se
suprapune Suprafaţa
Categorie totală
Nr. Crt. Cod arie Denumire Tip arie Tip suprapunere Observaţii
arie Tip Denumire suprapusă
naturală arie naturală naturală
naturală responsabil responsabil [ha]
protejată protejată protejată
protejată
Suprapunere
1 ROSCI0377 Râul Putna 1,31644463
Parţială
Lista cuprinzând suprapunerile cu alte arii protejate
Harta 4 - Suprapunerile cu alte arii naturale protejate (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti se suprapune cu Situl de
Importanţă Comunitară ROSCI0377 Râul Putna în proporţie de 0,01%.
2.2 Mediul Abiotic

2.2.1 Geologie
Harta 5 – Geologie (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)

Din punct de vedere geologic situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti este format pe o
structură monoclinală ce cuprinde seria concordantă sarmaţian-pliocen ce este separată la vest de
Depresiunea Vrancei printr-o falie intrasaliferă ce străbate subzona miocen presarmaţiană a zonei
de molasă sau neogenă, structură complicată de străpungerea diapirică a unor formaţiuni salifere.
Din punct de vedere al elementeleor structural-stratigrafice Subcarpaţii externi s-au format în
avanfosa carpatică externă care reprezintă o depresiune asimetrică, cu un flanc intern îngust,
sprijinit pe zona cutată, şi pe un flanc extern, având o lăţime considerabilă şi o uşoară înclinare
către Subcarpaţi. Aceasta este larg extinsă în Măgura Odobeşti şi în alte culmi cum ar fi: Blăjani,
Buda, Căpăţânii, Deleanu, dealurile dintre Trotuş şi Putna.
Linia de maximă îngroşare a formaţiunilor Sarmaţian-Holocene din avanfosa externă este
orientată NNE-SSV, trecând aproximativ prin localităţile Odobasca, Lacul lui Baban, Deduleşti,
Racoviţeni şi Blăjani Est. Potrivit hărţii tectonice a României pe aliniamentul menţionat, rocile
meoţian-cuaternare au grosimi de 8500 m la Deduleşti în bazinul Râmnei. Studiile efectuate în
bazinele Putnei, Milcovului şi Râmnicului Sărat au relevat că în intervalul Sarmaţian superior-
Romanian mediu pe flancul intern şi în zona axială a avanfosei externe s-au acumulat până la
5000 m roci flişoide arenitolutitice (formaţiunea de Milcov). Deasupra stau aproximativ 3000 m
roci grosiere raportate formaţiuni de Cândeşti de vârstă Romanian superior-Pleistocen inferior.
Către est la contactul Subcarpaţilor cu Câmpia Buzău-Siret grosimea formaţiunii scade la 500 m.
În ceea ce priveşte litologia în sectorul subcarpatic predomină gresiile, conglomeratele, şisturile,
marnele şi tufurile în timp ce în subcarpaţii externi şi în special în Măgura Odobeşti predomină
stratele de Cândeşti (pietrişuri, bolovănăşuri, argile şi nisipuri) acestea fiind în depozite până la
500 m altitudine şi acoperite cu formaţiunii loessoide cu grosime de 10-20m.
În mare măsură Subcarpaţii Vrancei se suprapun ariei cu maximă activitate tectonică şi seismică
a Curburii şi în cuprinsul lor apar diferenţe între tendinţa de puternică înălţare a ulucului
depresionar subcarpatic într-un ritm de +3-4 mm/an faţă de numai +0,5-1 mm/an pe latura lor
externă.
În Cuaternar, acestui spaţiu îi sunt specifice mişcările neotectonice (produse în fazele valahă şi
pasadenă) care au condus la diversificarea trăsăturilor reliefului.
Pe teritoriul judetului Vrancea aceste mişcări s-au manifestat diferenţiat de la o regiune la alta.
Astfel, zonei montane îi sunt specifice înălţări cu intensităţi cuprinse între l şi 2 mm/an, ce scad
de la vest la est. Mihaela Dinu şi A. Cioacă (1987) indică pentru zona montană înălţări de 2-3
mm/an. Mişcările neotectonice din Cuaternar au condus la accentuarea generală a fragmentării
reliefului (datorită schimbărilor nivelurilor de bază).
Procesele neotectonice mai recente, ca urmare a mişcărilor seismice de mare intensitate, au
produs modificări locale importante asupra albiei şi cursului Putnei, în zona cascadei. Astfel,
aceste procese neotectonice şi rezultatul lor se recunosc în teren, după cum urmează:
• pe malul stâng al Putnei, amonte de actuala cascadă, se recunoaşte patul stâncos al vechii
albii, continuată în aval de cascadă şi întreruptă printr-un mal abrupt, vertical, pe o distanţăde cca
300 de metri;
• după această întrerupere, patul vechii albii reapare, fiind presărat cu material rulat de apă,
de dimensiuni variabile - de la mărimea unor bolovani, până la blocuri de gresie cu diametrulde
cca. 1 – 2 m;
• vechiul curs al Putnei forma o cascadă actualmente părăsită, despărţită de actualul curs
printr-un “paleointerfluviu”, deasemenea presărat cu material rulat: nisip, pietriş, bolovăniş;
• acest “paleointerfluviu”, în zona mediană, aval de cascada părăsită, prezintă o înşeuare care
corespunde văii cu profil în litera “V” care debuşează pe malul drept al Putnei actuale şi care,
anterior se vărsa în vechiul curs, suspendat şi părăsit.
Activitatea seismică din zona Vrancei se impune prin persistenţa ei, reflectată de periodicitatea
de producere a cutremurelor cu diferite intensităţi. Printre cele mai puternice evenimente de acest
gen din secolul nostru, cu epicentrul în această zonă, se înscriu cele din 10 noiembrie 1940 şi din
4 martie 1977 cu magnitudini de 7,4 şi respectiv 7,2 grade pe scara Richter. Cutremurele puternice
produc modificări importante în evoluţia formelor de relief, influenţând în diferite grade
desfăşurarea proceselor actuale de modelare a reliefului.
Cercetările efectuate în diferite regiuni seismice au pus în evidenţă rolul important pe care îl au
cutremurele în declanşarea deplasărilor în masă pe versanţi (Dan Bălteanu, 1979).
Procesele de versant declanşate de cutremure depind de alcătuirea litologică a versanţilor, de
grosimea depozitelor de alterare, de conformaţie, de orientare şi de raporturile cu principalele linii
structurale.
18
Astfel, în funcţie de elementele menţionate anterior, procesele de versant declanşate de seisme
pot fi: prăbuşiri, rostogoliri, alunecări, curgeri de noroi, procese de creep şi avalanşe.
Procesele de modelare manifestate imediat sau chiar in timpul seismelor s-au produs şi în cadrul
spaţiului analizat.
2.2.2 Relief şi geomorfologie
Relieful, el însuşi rezultat al interacţiunii factorilor primari şi secundari ai mediului înconjurător,

prin altitudine, energie de relief, declivitate, frecvenţa versanţilor, forme majore şi minore,
procese de modelare, poate introduce diferenţieri în ansamblul condiţiilor ecologice dintr-un
biotop.
2.2.2.1. Unităţi de relief

A. Harta unităţilor de relief
Harta 6 – Harta unităților de relief (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
B. Harta punctelor de cotă şi curbe de nivel
Harta 7 - Punctele de cotă şi curbele de nivel (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
C. Altitudini
Tabelul 2
Altitudine minimă 162,00
Altitudine maximă 993,00
Altitudine medie 474,00

Altitudini
D. Unităţile majore de relief şi procentul de ocupare

Tabelul 3
Nr. Crt. Unitate majoră de relief Procent ocupare [%]
1 câmpie / luncă 2,688

2 deal / podiş 97,311
Unităţile majore de relief şi procentul de ocupare
E. Unităţile de relief şi procentul de ocupare
19
Tabelul 4
Nr. Crt. Unitate de relief Procent ocupare [%]
1 Depresiunea Vidrei 4,125

2 Depresiunea Mera 3,379
3 Măgura Odobeşti 88,654
4 Dealurile Răiuţului 1,153
5 Glacisul Râmnicului 2,688
Unităţile de relief şi procentul de ocupare
F. Trepte hipsometrice şi procentul de ocupare

Tabelul 5
Nr. Crt. Treapta hipsometrică Procent ocupare [%]

1 0-50 m 0,00
2 50-100 m 0,00
3 800-1200 m 4,65
4 100-200 m 0,58
5 300-500 m 52,06
6 500-800 m 31,74
7 200-300 m 10,97
8 2000-2200 m 0,00
9 1200-1800 m 0,00
10 1800-2000 m 0,00
11 < 2200 m 0,00
Trepte hipsometrice şi procentul de ocupare
G. Caracterizarea generală a unităţilor de relief

Situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti se suprapune apoape în totalitate unităţii geografice Măgura
Odobeşti, cel mai înalt deal subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpaţilor
Vrancei. Relieful subcarpatic se află într-o fază de adaptare generală la structură, litologie şi
neotectonică. Delimitată la nord de Valea Putnei şi la sud de cea a Milcovului Măgura Odobeşti
are o bună individualitate în peisaj.
20
În cadrul Subcarpaţilor Vrancei se diferenţiază patru subunităţi cu caractere distincte: ulucul
depresiunilor subcarpatice (Depresiunea Vrancei), dealurile subcarpatice interne, depresiunile
intracolinare şi dealurile externe şi piemontul.
Treapta dealurilor subcarpatice ce include şi depresiunile intra-colinare şi dealurile de podiş,
cuprinde dealurile înalte vestice sau interne (doua şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşişei)
depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului,
precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei), dealurile estice sau externe
(între cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi Valea Râmnicului, dominate de Măgura Odobeştilor
– 966 m) şi glasicul piemontan periferic, care realizează spre răsărit racordul la treapta joasă a
câmpiei.
Depresiunea submontană, situată între povârnişurile vestice ale Munţilor Vrancei şi cele vestice
ale dealurilor înalte. După caracteristicile morfologice (Grumazescu, 1970) aceasta depresiune
prezintă trei sectoare: sectorul nordic situat între aliniamentul Tulnici – Negrileşti şi limita nordică
admnistrativă a judetului Vrancea; sectorul central – între Valea Putnei şi Dealurile Tipau Tojanul;
şi sectorul sudic – ce urmează celui central până sub povârnişurile vestice ale culmii subcarpatice.
Dealurile înalte vestice, care sunt localizate între Valea Putnei, Şuşitei la nord şi Valea Râmnicului
la sud.
Depresiunea intradeluroasă, aflată între dealurile înalte vestice şi cele estice. Relieful aici este
dispus în două trepte principale: prima treaptă, mai înaltă, cuprinde dealuri dispuse transversal
faţă de linia structurii şi Văii Şuşitei, Putnei şi Milcovului, iar cea de a două este reprezentată de
depresiuni şi poduri de terasă, dezvoltate pe valea Milcovului şi Putnei.
Dealurile sud-estice, se întind la sud de cumpăna de ape dintre bazinul Milcovului şi Râmnei şi
se caracterizează printr-o serie de culmi prelungi cu orientare generală nordv-est – sud-vest şi au
o altitudine de maxim 700 m.
Dealurile înalte estice, rezultate în urma proceselor de eroziune, provin din fragmentarea mărginii
vestice a cuverturii de pietrişuri, nisipuri şi argile. Cele mai impunătoare sunt Măgura Odobeşti
(996 m) şi Dealul Deleanu (693 m).
Glacisul subcarpatic este forma majoră de relief care face legătura între dealurile estice şi Câmpia
Siretului.
Măgura Odobeşti aparţine ultimei unităţi şi se prezintă ca un larg sinclinal uşor cutat. Acesta se
continuă spre câmpie printr-un glacis subcarpatic ce atenuează diferenţele de nivel (600-800 m)
dintre dealuri şi câmpie.
Fragmentarea reliefului prin modificarea condiţiilor microclimatice, a frecvenţei şi expunerii
versanţilor, influenţează direct şi indirect repartiţia diferitelor asociaţii vegetale. În acelaşi timp,
21
datorită culoarelor de vale, dezvoltate pe diferite direcţii, sunt influenţate şi perioadele de
producere a diferitelor fenofaze.
Fragmentarea reliefului se constituie într-un factor favorizant al proceselor de eroziune şi a celor
gravitaţionale (prăbuşiri, rostogoliri, curgeri noroioase), procese întâlnite frecvent în judetul
Vrancea. Aceste procese duc la o accentuare a degradării mediului.
Energia mare de relief denotă o puternică activitate erozională.
Ponderea cea mai mare o reprezintă zone cu o fragmentare a reliefului cuprinsă între 300 şi 400
m. Cu valori sub 200-300 m se înscriu organismele hidrografice de dimensiuni mici, în general
cu caracter torenţial.
2.2.2.2 Expoziţia versanţilor

A. Harta expoziției versanților
Harta 8 - Expoziția versanților (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
B. Ponderea expoziţiei versanţilor

Tabelul 6
Nr. Crt. Expoziţia Procent ocupare [%]
1 N 10,52
2 S 9,20
3 V 11,57
4 Zone plate 0,45
5 SV 11,67
6 E 19,45
7 SE 11,79
8 NE 17,81
9 NV 7,53
Ponderea expoziţiei versanţilor
C. Influenţa expoziţiei versanţilor asupra speciilor şi habitatelor

Din analiza ponderii expunerii versanţilor se poate observa că în acestă arie protejată ponderea
cea mai ridicată o au versanţii vestici (22,98%), urmaţi de versanţii nord-vestici (14,5%) şi nordici
(12,40%), ceea ce însemnă că aproape jumătate din versanţii sitului ROSPA0075 Măgura
22
Odobeşti beneficiază de insolaţii reduse. Versanţii însoriţi, calzi şi semiînsoriţi ocupă în total o
pondere de aproximativ 40% din totalul suprafeţei ariei protejate.
După cum se poate observa în harta de mai jos, cea mai mare parte a versanţilor este orientată
către nord, nord-est, sud şi sud-vest.
2.2.2.3. Pante
A. Harta Pantelor
Harta 9 – Harta intervalelor de pante (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
B. Pante
Tabelul 7
Nr. Crt. Intervale de pantă Procent ocupare [%]
1 20-30 17,50
2 >50 0,00
3 2-5 7,78
4 5-10 22,98
5 10-20 48,71
6 0-2 1,50
7 30-50 1,53
Pante
C. Influenţa pantelor asupra speciilor şi habitatelor

Declivitatea constituie un parametru morfometric care ilustrează gradul de înclinare a versanţilor, Formatted: Font: Not Bold
interfluviilor şi patului albiilor.

Fiind unul dintre factorii potenţiali de care depinde geneza, dinamica şi evoluţia numeroaselor
procese geomorfologice, panta constituie o reflectare veridică a specificului condiţiilor în care se
desfăşoară modelarea reliefului, în strânsă legătură cu factorii de ordin climatic, hidrologic,
pedologic, geologic, fitologic, antropic etc.
Sectoarele de versanţi, suprafeţele de racord şi alte părţi ale reliefului, concentrează în cadrul lor
condiţii morfoclimatice, morfodinamice, ecologice şi domenii de utilizare specifice.
Declivitatea se constituie şi ca un indice morfometric limitativ pentru repartiţia vegetaţiei şi
împreună cu expunerea versanţilor joacă un rol hotărâtor în dispunerea plantelor heliofile şi
23
ombrofile. Pantele albiilor şi ale bazinetelor hidrografice au o deosebită importanţă în procesele
de formare şi propagare a viiturilor, cunoaşterea lor fiind importantă pentru prognozele
hidrologice.
Declivitatea a fost calculată în grade, pe baza modelului numeric altitudinal, variind între 0 şi 47,9
grade. Panta medie este de 14,3 grade, abaterea standard fiind de 7,3 grade.
2.2.2.4 Geomorfologie
Particularităţile litologice ale Subcarpaţilor Vrancei dau naştere unui relief de detaliu ce se înscrie
în cadrul general printr-o mai mare amplitudine a reliefului creat prin eroziune diferenţială şi
printr-o dinamică accentuată a proceselor geomorfologice actuale.
Marea mobilitate pe care o înregistrează acest sector din cuaternar până în prezent manifestată
prin înălţarea lui accentuată şi adâncirea prin eroziune a văilor care au nivele de bază foarte
coborâte s-a răsfrânt în excepţionala intensitate a eroziunii de toate felurile, favorizată de
friabilitatea rocilor mio-pliocene şi de unele defrişări. Alunecările de teren şi procesele de
ravenare constituie princilalele procese de instabilitate a versanţilor şi de degradare a terenurilor.
Relieful actual este supus la modificări permanente datorită acţiunii proceselor modelatoare
actuale, potenţate deseori de acţiunea factorului antropic, directă asupra reliefului sau indirectă
prin modificarea celorlalte componente ale geosistemului.
În perimetrul analizat acţionează modelarea fluvială, procesele de deplasare în masă, eroziunea şi
acumularea eoliană.
De asemenea modificările datorate activităţii antropice din ultimii ani precum defrişarea unor
suprafeţe forestiere, supraîncarcarea versanţilor cu construcţii, modificarea unghiului de pantă a
versanţilor, săparea la baza versanţilor pentru construcţia de case sau drumuri, etc. au avut ca efect
activarea sau reactivarea unor procese geomorfologice cu efecte în degradarea echilibrelor
ecosistemice din aria protejată.
Marea diversitate a condiţiilor de relief din Subcarpaţii Vrancei, este evidenţiată, printre altele, cu
ajutorul unor elemente de ordin cantitativ şi calitativ ale căror valori oscilează de la o zonă la alta.
Aceste elemente calitative şi cantitative ale reliefului au un rol, hotărâtor în ceea ce priveşte
influenţa asupra stării mediului.
Astfel, componentele biotice ale ecosistemelor, particularităţile climatice, caracteristicile
hidrologice, depind, în mare parte, de aceste elemente cantitative şi calitative ale reliefului. Tot
acestea au jucat un rol hotărâtor, ca factori de favorabilitate a mediului, pentru inserţiile antropice
din aria protejată analizată.
24
2.2.3. Hidrografie
A. Harta hidrografică incluzând rețeaua hidrografică
Harta 10 - Hidrografie, incluzând rețeaua hidrohrafică (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
B. Lista bazinelor hidrografice ierarhizată şi ponderea lor în cadrul ariei naturale

protejate
25
Tabelul 8
Supraf. bazin în
Supraf. totală bazin Pondere din ANP
Nr. Crt. Nume bazin Cod bazin Ordin bazin aria naturală
[ha] [%]
protejată [ha]
1 Putna XII_1.79.... 2 44.153,99451 1.958,8478 14,88
2 Tulburea XII_1.79.18.2.1. 5 2.137,932138 1.412,0195 10,73
3 Milcov XII_1.79.18... 3 21.205,18615 1.056,5203 8,03
4 Arva XII_1.79.18.4.. 4 1.327,183943 1.322,0538 10,04
5 Arva Seacă XII_1.79.18.4.1. 5 1.074,026276 1.074,0263 8,16
6 Sturza XII_1.79.17... 3 12.592,43667 3.637,8295 27,63
7 Chilimetea XII_1.79.10... 3 1.499,922667 287,1442 2,18
8 Valea Rea XII_1.79.11... 3 1.911,276709 1.773,5501 13,47
9 Milcovel XII_1.79.18.2.. 4 2.401,220717 642,4548 4,88
Lista bazinelor hidrografice ierarhizată şi ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate
C. Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi habitatelor
Râul Putna este afluent direct al râului Siret şi împreună cu reţeaua de râuri tributare drenează o
suprafaţă totală de 2487.4 km2. Bazinul Putnei are o dezvoltare asimetrică, majoritatea afluenţilor
principali primindu-i pe partea dreaptă (Milcovul, Râmna). Cea mai mare suprafaţă a bazinului
corespunde sectorului subcarpatic (48%) de unde îşi adună majoritatea afluenţilor (Milcovul cu
afluenţii săi).
Râul Putna izvorăşte din Masivul Arişoaia (versantul nordic al Masivului Lăcăuţi-Goru), de la
altitudinea de 1750 m şi are o lungime de 153 km. După ce străbate toate cele trei unităţi de relief
având un curs predominant longitudinal, se varsă în Siret în apropiere de Călieni, punctul de
confluenţă fiind la altitudinea de 16 m. Cel mai important afluent din sectorul superior, pe care îl
primeşte pe partea dreaptă, la 28 de km după ieşirea din Carpaţi este Zăbala. Alte arii de
convergenţă hidrografică, de dimensiuini diferite şi cu importanţă hidrologică deosebită mai sunt
cele din depresiunea Vidra, Mera şi Râmna, iar în sectorul inferior, punctul de convergenţă
Răstoaca, unde debuşează Milcovul şi Râmna şi unde la creşterile mari ale debitelor cele trei râuri
se unesc afectând tot spaţiul din jurul localităţii, aşa cum s-a întâmplat la inundaţiile din 2005.
Bazinul Putnei are o dezvoltare asimetrică, majoritatea afluenţilor principali primindu-i pe partea
dreaptă (Zăbala, Milcovul, Râmna), ce însumează o suprafaţă de 2080 km2 (9 bazine secundare)
din care Zăbala 559 km2, Milcovul 458 km2 şi Râmna 415 km2, celelalte bazine secundare
însumând 648 km2. Pe partea stângă, râul Putna şi-a dezvoltat mai multe bazine secundare (11
bazine), dar cu suprafeţe mult mai mici, de sub 90 km2, cele mai mari fiind ale râurilor Lepşa (71
km2) şi Vizăuţi (86 km2). Cea mai mare parte a bazinului corespunde sectorului subcarpatic (48%)
de unde îşi adună majoritatea afluenţilor (Milcovul cu afluenţii săi, Râmna cu afluenţii săi),
sectorului montan revenindu-i doar 25% din suprafaţă, iar celui de câmpie 27%.
Putna primeşte 90 de afluenţi de ordinul întâi, 220 afluenţi de ordinul doi, 201 de ordinul trei, 102
de ordinul patru, 20 de ordinul cinci, 6 de ordinul şase şi 2 de ordinul şapte (conform ierarhiei
Gravelius). Râul Putna izvorăşte din Masivul Arişoaia de la altitudinea de 1 750 m şi are o lungime
de 153 km. Apele din sectorul subcarpatic sunt adunate de Milcov (70 km lungime) formând la
rândul său un bazin hidrografic important.
Cunoaşterea principalilor parametri morfometrici ai văilor principale şi secundare este importantă
pentru stabilirea măsurilor de combatere a eroziunii în suprafaţă şi adâncime şi de amenajare a
bazinelor torenţiale, de stabilire a măsurilor de prevenire a inundaţiilor şi elaborarea hărţilor de risc
la inundaţii, ţinând cont de forma bazinelor, coeficientul de sinuozitate şi lungimea văilor pentru a
se putea calcula timpul de propagare a undelor de viitură.
Apele din sectorul subcarpatic sunt adunate de râurile Milcov (70 km lungime) şi Râmna (66 km
lungime), ambele având izvoarele în Subcarpaţii Interni, formându-şi la rândul lor bazine
hidrografice importante, reprezentând 35% din suprafaţa totală a bazinului Putnei.
Repartiţia debitelor şi a scurgerii râurilor, alimentare este în proporţie de peste 80% pluvială, restul
de 20% fiind asigurată în sectorul superior de alimentarea nivală iar în sectorul inferior din surse
subterane.
Parametri caracteristici scurgerii medii multianuale în regiunea subcarpatică Commented [EG5]: tabel
Postul
Nr. crt. Râul hidrometric Qo (mc/s) qo (l/s.kmp) Wo (mil.mc)
1. Putna Colacu 11.7 10.6 369
2. Milcov Goleşti 1.39 3.5 44
Qo – debitul mediu multianual; qo – debitul specific mediu multianual; Wo – volumul de apă
mediu multianual
Situl analizat este delimitat la nord de valea Putnei şi la sud de cea a Milcovului (principal afluent
de dreapt a al Putnei). Din Măgura Odobeşti pleacă radiar o serie de văi: spre nord, Valea Rea
tributară Putnei, spre est Sturza, de asemenea tributară Putnei, spre sud, Arva cu afluentul Arva
Seaca, colectate de Milcov, spre vest mici pâraie alimentează Milcovelul (care delimitează situl
spre vest) afluent de stânga al Milcovului.
2.2.4.Climă
A. Harta temperaturilor - medii multianuale
Harta 11 - Temperaturile medii multianuale (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
B. Harta precipitaţiilor - medii multianuale

Harta 12 - Precipitațiile medii multianuale (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
C. Caracterizarea climei şi influenţa ei asupra speciilor şi habitatelor

Poziţia geografică imprimă sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti caracteristicicle climatice
generale temperat continental-moderate, cu influenţe zonale datorate condiţiilor fizico-geografice
locale, pe fondul circulaţiei generale a aerului care se desfăşoară sub acţiunea sistemelor barice
principale. Mase de aer umede şi relativ reci, influenţate de pătrunderea Anticiclonului Azoric
28
dinspre vest şi nord-vest, determină ploi abundente în semestrul cald; masele de aer temperat
continentale, determinate de pătrunderea Anticiclonului Ruso-Siberian dinspre nord-est şi est
provoacă răciri puternice iarna şi intensifică fenomenele de îngheţ, iar vara determină încălziri
puternice şi secete.
Dispunerea reliefului determină o expunere favorabilă la radiaţia solară a versanţilor cu orientare
est, sud-est şi sud. Drept urmare, durata de strălucire a soarelui depăşeşte la altitudini medii 2000
ore/an (la staţia Odobeşti), cu valori mari în lunile semestrului cald (peste 200 ore/lună) şi mult mai
mici în cel rece (când, din noiembrie până în ianuarie valorile acesteia scad sub 100 ore/lună).
Valorile acestui parametru cresc spre regiunile de câmpie datorită predominării cerului senin şi a
timpului calm şi scad spre cele de munte, favorizate de frecvenţa mare a zilelor cu ceaţă, cu cer
noros şi acoperit. Neuniformitatea reliefului, reflectată cu deosebire în alternanţa ariilor
depresionare cu dealuri şi culmi muntoase dispuse pe direcţia nord-sud, creează condiţii favorabile
pentru producerea inversiunilor de temperatură.
Temperatura medie anuală înregistrată la Odobeşti (în zona glacisului piemontan) este de 10.3 ºC.
La aceeaşi staţie meteorologică, variaţia lunară a temperaturilor medii din cursul anului evidenţiază
aceeşi creştere valorică din ianuarie (minimul lunar mediu din timpul anului de -0.2°C) până în
iulie (maximul lunar multianual de 22.4°C). Amplitudinea medie înscrie un ecart de variabilitate
în cursul anului de 22.6°C.
Temperaturile extreme absolute s-au produs în anumite perioade sinoptice deosebite. Astfel,
temperaturi maxime absolute s-au produs în perioade caracteristice, când circulaţia atmosferică a
antrenat mase de aer tropical-continental, cald şi uscat din sud şi est, în condiţiile anticiclonice din
estul Europei sau nordul Africii, de timp senin şi stabil. Producerea unor astfel de condiţii, au
determinat temperaturi maxime absolute înregistrate la staţia Lăcăuţi de 27,2ºC (în 06.07.1988),
37°C în 25 iulie 1987 la staţia Tulnici, 38,3°C în data de 25 iulie 1987 la Odobeşti şi de 38,5ºC la
Focşani (06.07.1988).
Analiza datelor meteorologice reflectă faptul că distribuţia spaţială a precipitaţiilor este în strânsă
legătură cu altitudinea, sectorul subcarpatic încadrându-se între 600-700 mm/an şi respectiv 637.4
mm/an la staţia Odobeşti, situată în imediata apropiere a sitului analizat.
Precipitaţiile prezintă variaţii lunare în funcţie de gradul de dezvoltare a sistemelor barice şi
intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluţiile fiind diferenţiate atât de la o lună la alta,
cât şi de la un anotimp la altul. Cele mai bogate precipitaţii se înregistrează în lunile iunie, iulie şi
august, pe fondul pătrunderii în bazin a maselor de aer aparţinând ciclonilor atlantici, regimul
pluviometric caracterizându-se, de altfel, prin maxime de vară şi minime de iarnă. Toamna, la staţia
29
Odobeşti s-au înregistrat 45.3 mm iar iarna 37.9 mm, precipitaţii bogate înregistrându-se
primăvara, cu un maxim secundar în luna mai, minimul secundar înregistrându-se toamna.
În Subcarpaţii Vrancei maximul pluviometric anual se remarcă în acelaşi interval mai-iunie, cu
valori medii lunare aproape egale (87, respectiv 88 mm) şi o perioadă ploioasă mai – august cu
peste 60 mm lunar. Perioadele anuale deficitare pluviometric se înregistrează în ianuarie-martie şi
octombrie, iar minimul anual, în februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm.
Precipitaţiile căzute în cantităţi mai mari de 30 mm cumulate în 24 de ore sunt foarte frecvente pe
întreg teritoriul judeţului. Frecvenţă mare o au şi cantităţile maxime diurne cuprinse între 40 şi 80
mm, indicator al agresivităţii mari a precipitaţiilor şi al rolului activ în scurgerea superficială în
pânze, în eroziunea solurilor etc. în special în regiunea Glacisului Odobeşti şi a dealurilor
subcarpatice. Recordul diurn în perioada 1886 - 2005 a fost de 113.0 mm/15.06.1942 la Odobeşti,
112.5 mm/25.10.1944 la Focşani, 100.5 mm /20.08.1949 la Adjud etc.
În ceea ce priveşte regimul eolian, pentru Subcarpaţii externi (din care face parte situl Măgura
Odobeşti), predomină circulaţia nord-vestică, calmul atmosferic fiind de 13.4% la Odobeşti datorită
largii deschideri către Câmpia Română, viteza medie lunară şi anuală a vântului având valori
apropiate ce rar depăşesc 3,5 m/s (Odobeşti). Caracteristic acestui spaţiu este fenomenul de tip
foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor şi care favorizează cultura viţei de vie.
Climatul mai cald dominat de fenomenul de foehn al ariilor protejate din zona subcarpatică şi
depresionară este relevat şi de analiza comparativă a histofenogramelor realizate pentru staţiile
meteorologice Odobeşti şi Focşani. Astfel, se poate observa ca deşi altitudinea la care sunt
localizate staţiile este diferită, durata relativa a sezonului de vegetaţie este foarte apropiată, 237 de
zile la Odobeşti şi 233 de zile la Focşani.
•Fenomene meteorologice periculoase
Fenomen meteorologic obişnuit în lunile de iarnă, dar prezent şi în anotimpurile de tranziţie,
îngheţul, care constă în coborârea sub 0°C a temperaturii aerului, este un factor important pentru
vegetaţia spontană şi pentru cea cultivată, atât în regiunile joase de câmpie cât şi în regiunile înalte.
Atât datele primului şi ultimului îngheţ, cât şi duratele intervalelor fără îngheţ, pun în evidenţă
influenţa inversiunilor termice. De asemenea, îngheţul şi dezgheţul influenţează dezagregarea
mecanică a rocilor, în special unde stratul de sol este subţire sau nu s-a format deloc.
La staţia meteorologică Odobeşti data medie a primului îngheţ este 27.X şi a ultimului îngheţ
21.V. Datele extreme de producere a acestui fenomen cu influenţă asupra vegetaţiei sunt: pentru
primul îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 29.IX, cel mai târziu la 17.XI; pentru ultimul
30
îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 16.III şi cel mai târziu la 25.IV. Durata medie a îngheţului
este de 157 de zile pe an.
2.2.5. Soluri
A. Harta solurilor
Harta 13 – Soluri (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
B. Caracterizarea solurilor şi influenţa lor asupra speciilor şi habitatelor
Evoluţia şi formarea solurilor în acest spaţiu se explică prin variabilitatea spaţială şi temporală a
factorilor şi proceselor pedogenetice. În condiţiile lito-bio-climatice din Subcarpaţii Vrancei,
procesele de solificare sunt complexe, desfăşurarea altitudinală impunând diferenţierea mai multor
tipuri şi subtipuri de sol.
Solurile brune luvice au o extindere mare, fiind solurile dominante ce ocupă 70% din suprafaţa
sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Ele se regăsesc aproape exclusiv sub pădurile iniţiale de
quercinee cu frasin, arţar şi jugastru, care nu au fost defrişate. Din această cauză s-a putut menţine
procesul de podzolire, respectiv persistenţa orizontului eluvial (El sau Ea) îmbogăţit în siliciu, ca
urmare a migrării argilei în orizonturile inferioare (Bt).
Luvosolurile ocupă, în principal dealurile subcarpatice şi sunt acoperite în cea mai mare parte de
păduri de foioase cu randamente silvice superioare. Procesul pedogenetic dominant este
argiloiluvierea, prin care argila translocată mecanic se acumulează la nivelul orizontului B
conferindu-i acestuia proprietăţi impermeabile, menţinând o umiditate benefică în orizonturile
superioare
Luvosolurile sunt soluri cu orizont A ocric (Ao), urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont
B argic (Bt) cu grad de saturaţie în baze (V) peste 53% cel puţin într-un suborizont din partea
superioara; nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E si Bt pe <7,5 cm).
Materialele parentale, sunt foarte variate şi alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii,
conglomerate şi nisipuri care sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în urma
proceselor de dezagregare şi alterare a rocilor magmatice şi metamorfice.
Învelişul de soluri al culmilor deluroase este format din luvisoluri tipice în asociaţie cu eu-
mezobazice tipice. Ivirile de roci dure, cum sunt gresiile sau pietrişurile, determină apariţia
litosolurilor, aşa cum se întâlnesc în situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Litosolurile se definesc
prin prezenţa orizontului Ao sau O, se întâlnesc pe suprafeţe mici în regiuni cu roci consolidate
compacte şi sunt influenţate foarte mult de climatul umed şi răcoros care determină dezagregarea
31
şi alterarea rocilor magmatice şi metamorfice consolidate. Sunt soluri sărace sau mijlociu
aprovizionate cu humus sau elemente nutritive din cauza volumului edafic util foarte redus.
Datorită fertilităţii reduse şi a volumul edafic scăzut, sunt utilizate pe suprafeţe mari pentru pajisti
şi fâneţe naturale, precum şi pentru diferiţi arbuşti. Pentru îmbunătăţirea însuşirilor şi a fertilitaţii
acestor soluri, se recomandă îndepartarea materialului scheletic de la suprafaţă, folosirea
îngrăşămintelor organice şi minerale precum şi târlirea.
În ultima perioada, se impune în cazul litosolurilor aflate pe versanţii puternic înclinaţi, plantarea
de arbuşti care să stabilizeze acesti versanţi şi să fie stopate procesele de eroziune.
Solurile brune eu-mezobazice ocupă areale restrânse în sudul sitului ROSPA0075 Măgura
Odobeşti şi areale mai mari în nord-vest. Gradul de fertilitate este mai redus în comparaţie cu
solurile din zonele joase, dar au o bună pretabilitate silvică şi pastorală. Sunt ocupate de păduri de
amestec şi chiar de conifere şi de pajişti secundare, cu o îndelungă valorificare pastorală. Solurile
brune acide reprezintă cambisolurile cu humificare de tip acid, se întâlnesc în vestul şi pe linia
centrală a sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Oferă condiţii dezvoltării arboretelor de foioase
sau de amestec cu răşinoase de productivitate mijlocie. Scăderea volumului edafic odată cu
creşterea pantei şi procesul slab de humificare constituie factorii care diminuează productivitatea
acestor soluri. Acestea se întâlnesc în areale cu relief reprezentat de culmi si versanţi cu diferite
înclinari si expoziţii, conuri proluviale, terase şi lunci înalte fiind raspândite la altitudini de pâna
la 1200-1300 m în Subcarpaţi
Solurile brune acide s-au format în condiţiile unui climat caracterizat prin temperaturi mai ridicate,
veri mai călduroase, ierni mai puţin reci şi precipitaţii mai scăzute în raport cu etajele montane
înalte; pădurile sunt mai rare, mai aerate şi laminate. Condiţiile climatice şi microclima favorizează
descompunerea activă a materiei organice, astfel că după o litieră subţire, urmează orizontul A cu
mull acid bine amestecat cu partea minerală.
2.2.6.Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Nu este cazul
2.3 Mediul Biotic

2.3.1 Ecosisteme
A. Harta ecosistemelor
Harta 14 – Ecosisteme (se regăseşte în Anexa nr.1- Măgura Odobești)
32
B. Harta parcelelor silvice
Harta 15 - Parcele silvice (se regăseşte în Anexa nr.1- Măgura Odobești)
A. Descrierea ecosistemelor şi prezentarea speciilor şi tipurilor de habitate specifice
În cadrul sitului întâlnim ecosisteme forestiere reprezentate de pădurile mezofile de foioase şi
pajiştile mezo-higrofile. De asemenea, în ROSPA0075 Măgura Odobeşti mai întâlnim şi
ecosisteme praticole reprezentate de pajiştile mezofile şi pajiştile mezo-higrofile. Totodată,
ecosistemele artificializate sunt reprezentate de terenurile agricole prezente în cadrul sitului. Toate
aceste tipuri de ecosisteme sunt descrise, în detaliu, mai jos.
1. Ecosisteme forestiere
• Păduri mezofile de foioase
La Est de localitatea Boloteşti, în limitele sitului, către localitatea Scânteia (coordonate locale: N
45° 49' 50,6" / E 27° 02' 06,4" / 274 m alt.), există comunităţi vegetale edificate de gorun (
Quercus dalechampii) în amestec cu carpen (Carpinus betulus) şi cu: Quercus petraea, Fraxinus
ornus, Tilia tomentosa, Tilia platyphylllos, Populus tremula, Acer campestre, Fagus sylvatica
(juv.), Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Euonymus verrucosus, Corylus
avellana, Hedera helix, Rubus caesius, Asarum europaeum, Lamium galeobdolon, Euphorbia
amygdaloides, Convallaria majalis, Cynanchum vincetoxicum etc.
În amonte de satul Scânteia (coordonate locale: N 45° 49' 42,0" / E 27° 01' 19,3" / 325 m alt.) către
Mânăstirea Tarniţa există păduri de gorun (Quercus petraea) cu Cytisus nigricans şi Genista
tinctoria.
În amonte de satul Scânteia, către Mânăstirea Tarniţa (coordonate locale: N 45° 49' 43,5" / E 27°
01' 12,3" / 329 m alt.) mai sus de gorunetele cu Cytisus nigricans şi Genista tinctoria încep să apară
făgete (Fagus sylvatica) în amestec cu gorun (Quercus petraea) şi cu: Cerasus avium, Rubus hirtus,
Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Lathyrus venetus, Mycelis muralis, Cephalanthera
longifolia, Poa nemoralis, Galium odoratum, Euphorbia amygdaloides, Melica uniflora, Carex
pilosa etc., mai cu seamă în expoziţii nordice ori estice.
În expoziţii sudice (coordonate locale: N 45° 50' 43,9" / E 26° 59' 27,6" / 543 m alt.) apar gorunete
(Quercus petraea), cu: Cytisus nigricans, Tilia tomentosa, Corylus avellana, Melica uniflora,
Pteridium aquilinum, Sanicula europaea, Galium odoratum, Galium schultesii, Carex pilosa etc.
2. Ecosisteme praticole
• Pajişti mezo-higrofile
33
Pe alocuri, pe marginile drumurilor din sit şi în locurile depresionare şi umede apar comunităţi
vegetale de coada calului (Equisetum maximum). ex. pe drumul către Mânăstrirea Tarniţa
(coordonate locale: N 45° 51' 18,4" / E 26° 58' 40,1" / 644 m alt.).
Malurile pârâului „Arva Seacă” sunt acoperite pe alocuri (coordonate locale: N 45° 46' 51,5" / E
26° 58' 33,1" / 221 m alt.) de comunităţi vegetale de coada calului (Equisetum maximum).
• Pajişti mezofile
În jurul releului de pe vârful Măgurii Odobeşti (coordonate locale: N 45° 51' 22,3" / E 26° 57'
00,0" / 988 m alt.) există pajişti mezofile edificate de Festuca rubra şi Agrostis tenuis, în amestec
cu diverse alte specii precum: Festuca rupicola, Arrhenatherum elatius, Carlina acaulis, Seseli
annuum, Trifolium montanum, Senecio erucifolius, Briza media, Peucedanum oreoselinum,
Dactylis glomerata, Galium rubioides, Dianthus carthusianorum, Galium verum, Stachys
officinalis, Campanula glomerata, Centaurea phrygia etc.
Limita altitudinală între distribuţia făgetelor şi a gorunetelor pe versantul estic al Măgurii Odobeşti
este pe la cca 600 m. A fost efectuat şi un releveu la această zonă de ecoton, la coborârea de la
releu către Mânăstirea Tarniţa (coordonate locale: N 45° 51' 17,4" / E 26° 58' 52,1" / 612 m alt.),
unde se remarcă speciile: Fagus sylvatica, Quercus petraea, Quercus dalechampii, Fraxinus
ornus, Cotinus coggygria, Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare etc.
Versanţii estici şi nord-estici ai Măgurii Odobeşti, între localităţile Boloteşti şi Vidra (a fost
efectuat un releveu având coordonatele locale: N 45° 53' 31,8" / E 26° 59' 55,5" / 198 m alt.) sunt
acoperiţi de făgete (Fagus sylvatica), cu Carpinus betulus, Cardamine bulbifera, Sanicula
europaea, Cerasus avium, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis,
Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Lathyrus vernus, Galium odoratum, Carex pilosa,
Euphorbia amygdaloides, Melica uniflora etc.
Versanţii nord-vestici şi vestici ai Măgurii Odobeşti, între localităţile Vidra, Scafari, Tichiriş,
Ruget şi Milcovel, sunt acoperiţi de comunităţi vegetale edificate de fag (Fagus sylvatica), în
amestec cu Carpinus betulus şi cu alte specii, precum: Cardamine bulbifera, Sanicula europaea,
Cerasus avium, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis, Cephalanthera
longifolia, Poa nemoralis, Lathyrus vernus, Galium odoratum, Carex pilosa, Euphorbia
amygdaloides, Melica uniflora etc.
Pe latura sudică a Măgurii Odobeşti, din dreptul localităţii Pituluşa (coordonate locale: N 45° 46'
21,8" / E 27° 00' 16,4" / 260 m alt.) către Arva, Roşioara, Livada şi Milcovel, versanţii sitului
ROSPA0075 Măgura Odobeşti sunt acoperiţi de păduri de amestec, fag (Fagus sylvatica), în
amestec cu gorun (Quercus petraea), tei arginitu (Tilia tomentosa), şi cu alte specii, precum:
34
Carpinus betulus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Euonymus verrucosus,
Corylus avellana, Hedera helix, Rubus caesius, Asarum europaeum etc.
Versanţii adiacenţi ai pârâului „Arva Seacă” (coordonate locale: N 45° 47' 04,4" / E 26° 58' 49,3"
/ 271 m alt.) sunt acoperiţi de păduri dominate de fag (Fagus sylvatica), în amestec cu gorun (
Quercus petraea) şi tei arginitu (Tilia tomentosa), pe lângă care mai contribuie şi alte specii,
precum: Quercus dalechampii, Acer campestre, Populus tremula, Tilia cordata, Cerasus avium,
Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Viburnum lantana, Viburnum opulus,
Cytisus nigricans, Sanicula europaea, Hedera helix, Galium schultesii, Tamus communis, Primula
veris ssp.columnae etc.
3. Habitate de interes comunitar prezente în cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti
Prin HG 1284/2007 cu modificările şi completările ulterioare, Măgura Odobeşti devine Arie de
Protecţie Specială Avifaunistică (ROSPA0075), declarată pentru protejarea a 12 specii de păsări
enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECN. Chiar dacă situl ROSPA0075
Măgura Odobeşti nu a fost desemnat pentru habitate de interes comunitar, prezentăm pe scurt
principalele habitate specifice sitului, care sunt şi habitate Natura 2000.
• 91I0* Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp.

Distribuţia generală: Europa până în Siberia
Distribuţia în România: “Dealul Cetăţii Lempes - Mlaştina Harman, jud. Brasov; Pădurea de
gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului, jud. Brasov; Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul
Purcăreţului, jud. Brasov; situl Sighişoara - Târnava Mare; Suatu-Ghiris, jud. Cluj; situl “Lacul
Ştiucilor, Şic, Puini, Valea Legiilor”, jud. Cluj; Pădurea Bejan-Deva, Jud. Hunedoara; Coridorul
Jiului; Pădurea Călugăreasca, jud. Olt; Pădurea Vladila, jud. Olt; Braniştea Catârilor, jud. Olt;
Pădurea Comana, jud. Giurgiu; Pădurea Irmolea-Homita, jud. Iaşi; Pădurea şi pajistile de la
Mârzesti – Iaşi; Pădurea Uricani, jud. Iaşi; Pădurea Roşcani, jud. Iaşi; Pşdurea Seaca – Movileni,
jud. Vaslui; Pădurea Gârboavele, jud. Galaţi; situl Pădurea şi Valea Canaraua Fetii – Iortmac, jud.
Constanţa; situl Dumbrăveni-Valea Urluia - Lacul Vederoasa, jud. Constanţa; Canaralele Dunării;
Podişul Nord Dobrogean; Munţii Măcinului; Câmpia Careiului.
Distribuţia în sit: la est de localitatea Boloteşti, în limitele sitului, către localitatea Scânteia; în
amonte de satul Scânteia, către Mânăstrirea Tarniţa; în toate expoziţiile sudice ale Măgurii
Odobeşti şi peste tot unde altitudinea este sub 600 m în cadrul sitului.
Biologie: reprezintă pădurile xero-termofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima
este continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip
35
cernoziom). Speciile de plante caracteristice sunt: Quercus roburşi Q. pedunculiflora caredomină
stratul arborescent al acestor păduri, bogate în elemente stepice continentale şi geofite din alianţa
Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957. Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală a
Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. Pe alocuri este întrerupt de plantaţii de salcâm
(Robinia pseudacacia).
Starea de conservare: bună
Factori de risc: defrişările, incendiile.
Măsuri de protecţie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei.
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor.
• 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Distribuţia generală: Sud-estul Europei (Carpaţii româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei)
Distribuţia în România:în etajul nemoral din întreg lantul M-tilor Carpati.
I. Carpaţii Meridionali: M-ţii Bucegi, M-ţii Leaota, M-ţii Piatra Craiului, M-ţii Căpăţânii, M-
ţii Cindrel, M-ţii Latoriţei, M-ţii Lotrului, M-ţii Parâng, M-ţii Şureanu, M-ţii Cernei, M-
ţiiGodeanu, M-ţii Mehedinti, M-tele Mic, M-ţii Retezat, M-ţii Ţarcu, M-ţii Vâlcan, Masivul Cozia,
M-ţii Făgăraş, M-ţii Iezer-Păpuşa, M-ţii Ţaga.
II. Carpatii Occidentali: M-ţii Apuseni, M-ţii Bihorului, M-ţii Codru-Moma, M-tele Găina,
M-ţii Gilăului, M-tele Mare, M-ţii Mesesului, M-ţii Metaliferi, M-ţii Pădurea Craiului, M-ţii
Plopiş,M-ţii Simleu, M-ţii Trascăului, Masivul Vlădeasa, M-ţii Zarandului, M-ţii Poiana Rusca,
M-ţii Almajului, M-ţii Aninei, M-ţii Dognecei, M-ţii Locvei, M-ţii Semenic.
III. Carpatii Orientali: M-ţii Gârbova, M-ţii Baraolt, M-ţii Bodoc, M-ţii Bretcului, Masivul
Ciomatu, Masivul Ciucşs, M-ţii Grohotiş, M-ţii Întorsurii, Masivul Penteleu, M-ţii Persani,
MasivulPiatra Mare, Masivul Postăvarul, M-ţii Siriu, M-ţii Tătaru, M-ţii Vrancei, M-ţii Bârgau,
M-ţii Gutâi, M-ţii Igniş, M-ţii Lăpuşului, M-ţii Maramureşului, M-ţii Oaş, Obcina Brodinei,
Obcina Feredeu, Obcina Mare, Obcina Mestecăniş, M-ţii Rodnei, M-ţii Suhard, M-ţii Tibles, M-
ţii Călimani, Masivul Ceahlău, M-ţii Ciucului, M-ţii Giumalău, M-ţii Giurgeu, M-ţii Gosmanu, M-
ţii Gurghiu, M-ţii Harghita, M-ţii Hăşmaş, M-ţii Nemira, M-ţii Rarău, M-ţii Stânişoarei, M-ţii
Tarcău.
Distribuţia în sit: în toate expoziţiile nordice, estice sau vestice ale Măgurii Odobeşti şi peste tot
unde altitudinea este de peste 600 m în cadrul sitului
Biologie: sunt pădurile de Fagus sylvatica şi Fagus sylvatica-Carpinus betulus din Carpaţii
româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei, şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto
36
cordatiFagion, cu specii tipice de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide.
Asociaţia caracteristică acestui tip de habitat este as. Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959.
Altitudine: (500-) 600-1400 (-1450) m; clima: T=8,0-3,0°C, P=750-1200 mm; relief: versanti slab
până la puternic înclinati, în expozitii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede, coame, funduri de
văi; roci: variate, în special fliş, conglomerate, şisturi cristaline, gresii calcaroase, roci eruptive şi
metamorfice, bazice, intermediare, rar acide; soluri de tip: eutricambosol, luvosol, stagnosol,
litosol, rendzine, districambosol, superficiale-până la profunde, mai mult sau mai puţin gleizate,
oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice, mezotrofice, eutrofice, slab-scheletice până la
scheletice, slab acide-acide, jilave până la umede.
Măsuri de protecţie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor
• 40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice

Distribuţia generală: Sud-estul Europei
Distribuţia în România: în zona de silvostepă şi în mod secundar în cea nemorală, în Podişul
Dobrogei de Nord, Podişul Dobrogei de Sud, Podişul Central Moldovenesc (Vaslui-Mânjesti,
Tanacu, Crasna), Câmpia Moldovei (Iaşi, Valea Lunga, Holboca), Subcarpaţii Moldovei –
Humuleşti, Podişul Sucevei – Câmpulung Moldovenesc, Depresiunea Rădăuţi.
Distribuţia în sit: la poalele sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti, pe alocuri prin poienile de pe
Măgura Odobeşti, chiar în poienile din jurul releului de pe vârful Măgurii Odobeşti.
Biologie: se caracterizează prin tufărişurile caducifoliate ale zonei de stepă ori silvostepă, cu
arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara
zonei de limita estică a pădurilor de stejari. Asociaţia caracteristică acestui tip de habitat este
asPruno spinosae-Crataegetum monogynae Soó (1927) 1931.
Măsuri de protecţie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei.
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor.
• 6520 Fâneţe montane

Distribuţia generală: în tot lanţul carpatic
37
Distribuţia în România:Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Igniş, Muntele Gutâi,
Munţii Lăpuşului, Munţii Ţibleşului, Munţii Rarău, Bazinul Sucevei, Bazinul Bistriţei Aurii,
Bazinul Susitei, Bazinul Milcovului, Munţii Bistriţei, Munţii Călimani, Munţii Ceahlău, Munţii
Haşmaş, Bazinul Râmnicului Sărat, Munţii Gobova, Munţii Siriu, Muntele Penteleu, Munţii
Piatra Mare, Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Făgăraş, Munţii
Şureanu, Munţii Căpaţânii, Munţii Cindrel, Parâng, Retezat - Godeanu, Munţii Cernei, Munţii
Ţarcu, Munţii Poiana Rusca, Munţii Semenic, Munţii Apuseni/
Distribuţia în sit: în jurul releului de pe vârful Măgurii Odobeşti.
Biologie:habitatul este reprezentat de pajişti (fâneţe şi păşuni) mezofile din etajul montan până în
cel subalpin al Carpaţilor (majoritatea la peste 600 metri altitudine), bogate în specii, dominate de
obicei de Festuca rubra şi Agrostis tenuis, şi cu Trisetum flavescens, Carum carvi, Salvia
pratensis, Anthoxanthum odoratum,Trollius europaeus, Pimpinella major, Cynosurus cristatus
etc. Asociaţia caracteristică acestui tip de habitat este as. Festuco rubrae-Agrostietum capillaris
Horvat 1951.
Factori de risc: desţelenirea terenurilor, regimul hidric deficitar, uneori volum edafic extrem de
mic, alteori retenţia apei în sol extrem de puternică etc.
Măsuri de protecţie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor
2.3.2 Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

2.3.2.1 Habitate Natura 2000
A. Lista tipurilor de habitate natura 2000, pentru care a fost declarată aria naturală
Nu este cazul
B. Date generale ale habitatelor
Nu este cazul
C. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate
Nu este cazul
2.3.2.2 Habitate după clasificarea naţională
A. Lista tipurilor de habitate naţionale pentru care a fost declarată aria naturală
Nu este cazul
B. Date generale ale habitatelor
Nu este cazul
38
C. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate
Nu este cazul
2.3.3 Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
2.3.3.1 Plante inferioare

2.3.3.1.1 Lista speciilor din grupa plante inferioare
Nu este cazul
2.3.3.2 Plante superioare

2.3.3.2.1 Lista speciilor din grupa plante superioare
Nu este cazul
2.3.3.3 Nevertebrate
2.3.3.3.1 Lista speciilor din grupa nevertebrate
Nu este cazul
2.3.3.4 Ihtiofaună
2.3.3.4.1 Lista speciilor din grupa ihtiofaună
Nu este cazul
2.3.3.5 Herpetofaună
2.3.3.5.1 Lista speciilor din grupa herpetofaună
Nu este cazul
2.3.3.6 Avifaună
Păsările reprezintă un segment faunistic cu importanţă deosebită în cadrul sitului, reprezentând

motivul declarării ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Dintre aceste specii, următoarele
sunt protejate prin anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CE privind conservarea păsărilor
sălbatice79/409/CEE:
39
2.3.3.6.1 Lista speciilor din grupa avifauna
Tabelul 9
Nr. Crt. Cod specie Denumire ştiinţifică specie Denumire populară specie
1 1013 Dendrocopos syriacus (L) ciocănitoare de grădini
2 1126 Lullula arborea (L) ciocârlia de pădrue
3 1045 Ficedula parva L muscar mic
4 1043 Ficedula albicollis L. muscar gulerat
5 1195 Pernis apivorus L. viespar
6 1075 Hieraaetus pennatus acvilă mică
7 913 Bonasa bonasia iernucă
8 941 Caprimulgus europaeus caprimulg
9 1011 Dendrocopos medius ciocănitoare de stejar
10 1007 Dendrocopos leucotos ciocănitoare cu spatele alb
11 1034 Falco columbarius şoim de iarnă
12 1218 Picus canus ghionoaie sură
Lista speciilor din grupa avifauna
2.3.3.6.1.1 Specia 1013 -Dendrocopos syriacus (L)
2.3.3.6.1.1.1 Date generale ale speciei
2.3.3.6.1.1.1.1 Tabel cu datele generale
Tabelul 10
Atribut Valoare
Cod specie 1013

Denumire ştiinţifică Dendrocopos syriacus (L)
Denumire populară ciocănitoare de grădini
Statutul de conservare în România Preocupare minima

Specie asemănătoare cu ciocănitoarea pestriţă mare. Se
Descrierea speciei diferenţiează de aceasta prin lipsa dungii negre de pe laturile
gâtului până la ceafă, mai puţin alb pe rectricele exterioare,
subcodalele de un roşu pal. Flancuri uşor striate. Masculul are
pe ceafă o dungă roşie, la femelă aceasta lipseşte.
40
Atribut Valoare
Perioade critice Aprilie - iunie

Specie ce se întâlneşte în regiuni deschise: parcuri, livezi,
grădini, vii, preferând localităţile. În general necesită teritorii
Cerinţe de habitat
mari, aproximativ 100 ha/pereche. Se hrăneşte cu insecte,
seminţe, fructe.
Europa, efective mari în: Azerbaijan, Bulgaria, Grecia,
Arealul speciei
Ungaria, Macedonia, Rusia, Serbia, Turcia şi Ucraina.
Distribuţia în România Specie răspândită în toată ţara
Minim 24 000,00
Populaţia Maxim 32 000,00

naţională Unitatea de măsură numar de perechi
Calitatea datelor medie
Datele generale ale speciei 1013 - Dendrocopos syriacus (L)
2.3.3.6.1.1.2 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

2.3.3.6.1.1.2.1 Tabel cu datele specific
Tabelul 11
Atribut Valoare
Cod specie 1013

Denumire ştiinţifică Dendrocopos syriacus (L)
Informaţii specifice speciei nu este cazul
Situl oferă condiţii bune pentru cuibărit şi hrănire pentru această
Distribuţia speciei specie, în zonele dischise cu livezi, vii şi în apropierea aşezărilor
umane.
temporal Rezident
Statutul de
spaţial Marginală
prezenţă
management Nativă
Abundenţă Comună
41
Atribut Valoare
Perioada de colectare a
01.04.2012 - 31.05.2012
datelor din teren
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie Specială
Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti;
BirdLife International, 2004 - Birds in Europe: population
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. – editori, 2008 - Ariile de Importanţă
Alte informaţii privind
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
sursele de informaţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S., 2010 - Păsările
comune din România: din habitate agricole, localităţi şi păduri,
Cluj-Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998 -The Birds of the Western
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010 -Collins Bird
Guide 2nd Edition, HarperCollins
Datele specifice ale speciei 1013 - Dendrocopos syriacus (L)
2.3.3.6.1.1.2.2 Harta distribuţiei speciei

Harta 16 - Harta distribuţiei speciei 1013 - Dendrocopos syriacus (L) (se regăseşte în Anexa nr.1 -
Măgura Odobești)
2.3.3.6.1.2 Specia 1126 - Lullula arborea (L)

Tabelul 12
Atribut Valoare
Cod specie 1126
42
Atribut Valoare
Denumire ştiinţifică Lullula arborea (L)
Denumire populară ciocârlia de pădrue
Statutul de conservare în
România Preocupare minima
Pasăre de talie medie, ce prezintă un colorit general maro
deschis, cu striaţii. Se aseamănă foarte mult cu ciocârlia de
câmp, de care se diferenţiază prin coada mai scurtă,
sprânceana mai proieminentă, deschisă la culoare şi mai
lungă, atingând ceafa, unde se uneşte cu sprânceana de pe
Descrierea speciei partea opusă, fomrând un „V”, Când pasărea stă aşezată, la
marginea aripii, în zona bazei primarelor şi supraalarelor este
vizibil un model caracteristic, format dintr-o pată mică,
neagră, încadrată între două pete albe. Pieptul este striat.
Coada prezintă doar colţurile albe, spre deosebire de ciocârlia
de cîmp care are laturile albe.
Perioade critice aprilie - mai
Specie ce preferă pădurile deschise cu arbori rari sau liziere în
parc. Foarte importante sunt prezenţa ierbii mai scurtă de 5
Cerinţe de habitat cm şi a petelor goale de sol.
Larg răspândită în Europa. Poate fi observată în următoarele

state: Albania; Austria; Armenia, Azerbaijan; Belarus;
Belgium; Bosnia & HG; Bulgaria; Croaţia; Cipru; Cehia,
Danemarca; Estonia; Finlanda; Franţa; Germania; Grecia;
Arealul speciei
Ungaria; Italia; Latvia, Lituania; Luxembourg; Macedonia,
Moldova; Olanda; Norvegia; Polonia; Portugalia; Rusia;
Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Elveţia; Turcia; Ucraina;
U. K.
În SPA-urile din Transilvania, pe toate văile Carpaţilor dar şi
Distribuţia în România în pădurile extracarpatice din Dobrogea şi Moldova.
Populaţia Minim 650,00
naţională Maxim 870,00
43
Atribut Valoare
Unitatea de
măsură numar de perechi
Datele generale ale speciei 1126 - Lullula arborea (L)

2.3.3.6.1.2.2.1 Tabel cu datele specifice
Tabelul 13
Atribut Valoare
Cod specie 1126

Denumire ştiinţifică Lullula arborea (L)
Specie cuibăritoare în cadrul sitului. Poate fi observată
Informaţii specifice speciei începând cu luna aprilie până în luna octombrie.
Specie localizată la nivelul lizierii, în apropierea terenurilor
deschise, cu precădere în partea de sud-vest, nord-vest şi estul
Distribuţia speciei sitului.
temporal Reproducere
Statutul de spaţial Marginală

prezenţă management Nativă
Abundenţă Comună
Perioada de colectare a datelor
din teren 01.03.2012 - 31.05.2012
44
Atribut Valoare

Surse bibliografice
Ciochia., V., 2002 – Dicţionarul păsărilor, Ed. Pelecanus,
Braşov
Braşov
Fântână C., Bugariu S., Prundurel P., Budulici C., A., Mátiş
Alte informaţii privind sursele
A., 2012 – Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi Parcul
de informaţii
Naţional Cozia, ED. R.N.P. Romsilva – Administraţia Parcului
Naţional Cozia RA
Papp T., Fântână C. – editori, 2008) - Ariile de Importanţă
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010 - Păsările
Cluj-Napoca: Gloria
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010,Collins Bird
Datele specifice ale speciei 1126 - Lullula arborea (L)

Harta 17 - Harta distribuţiei speciei 1126 - Lullula arborea (L) (se regăseşte în Anexa nr.1- Măgura
Odobești)
2.3.3.6.1.3 Specia 1045 - Ficedula parva L
45
Tabelul 14
Atribut Valoare
Cod specie 1045
Denumire ştiinţifică Ficedula parva L
Denumire populară muscar mic
Cea mai mică dintre speciile de muscari. Masculul prezintă guşa
şi partea superioară a pieptului portocaliu-rosiatic aprins în
perioada cuibăritului. Capul este gri-albăstrui, culoarea
prelungindu-se şi pe laturile petei portocalii. Pe spate este
maroniu. Coada este închisă la culoare cu laturile albe până spre
Descrierea speciei centru şi cu o bandă terminală neagră, aceste detalii fiind vizibile
în zbor. Maculii subadulţi au doar guşa portocalie, iar cei din
primul an şi femelele nu prezintă portocaliu şi grialbăstrui în
coloritul penajului, fiind alb-cenuşii (cu nuanţe bej) pe piept. Au
un inel orbital mai deschis la culoare. Au obiceiul de a ţine aripile
uşor atârnate uneori, ca ceilalţi muscari.
Perioade critice mai-iunie
Preferă pădurile de foioase, mai ales cele de fag, dar uneori şi de
Cerinţe de habitat
setjar, precum şi cele mixte
Albania; Austria; Azerbaijan; Belarus; Belgium; Bulgaria;

Croatia; Cipru; Cehia, Danemarca; Finlanda; Franţa;
Germania; Grecia; Ungaria; Italia; Latvia; Lituania;
Arealul speciei
Luxembourg; Macedonia, Olanda; Norvegia; Polonia
Portugalia; Rusia, Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Elveţia,
Turcia, U. K
46
Atribut Valoare
Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania,
fiind întâlnită până la altitudinea de 900 m, mai poate fi întâlnită
Distribuţia în România în efective mai mici şi în celelalte regiuni ale ţării, atunci când
găseşte condiţii prielnice pentru cuibărit şi hrănire.
Mai puţin întâlnită în Muntenia.
Minim 3600,00
Maxim 5120,00
Populaţia
Unitatea de
naţională
Datele generale ale speciei 1045 - Ficedula parva L

Tabelul 15
Atribut Valoare
Cod specie 1045

Denumire ştiinţifică Ficedula parva L
Specie cuibăritoare în cadrul sitului, caracteristică pădurilor de

Informaţii specifice speciei
foioase, în special făgetelor. Poate fi observată în perioada
aprilie – septembrie (octombrie)
Specie localizată în sit cu preponderenţă în regiunea NV, centrală
Distribuţia speciei
şi SV
Statutul de
spaţial Larg raspandită
prezenţă
management Nativă
Abundenţă Comună
din teren 01.05.2012 - 30.06.2012
47
Atribut Valoare

Surse bibliografice
Ciochia., V., 2002 – Dicţionarul păsărilor, Ed. Pelecanus, Braşov
Ciochia., V., 2002 – Dicţionarul păsărilor, Ed. Pelecanus, Braşov
Fântână C., Bugariu S., Prundurel P., Budulici C., A., Mátiş A.,
2012 – Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi Parcul Naţional
Cozia, ED. R.N.P. Romsilva – Administraţia Parcului Naţional
de informaţii
Cozia RA
Pappp T., Fântână C., 2008 - Ariile de Importanţă
Cluj-Napoca: Gloria
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010,Collins Bird
Datele specifice ale speciei 1045 - Ficedula parva L

Harta 18 - Harta distribuţiei speciei 1045 - Ficedula parva L (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
2.3.3.6.1.4 Specia 1043 - Ficedula albicollis L.

48
Tabelul 16
Atribut Valoare
Cod specie 1043
Denumire ştiinţifică Ficedula albicollis L.
Denumire populară Muscar gulerat
Pasăre de dimensiuni mici, ce prezintă un colorit caracteristic de
alb cu negru. Masculul adult uşor de recunoscut, fiind albnegru,
cu mult alb pe aripă şi un colier alb, lat şi complet, care izolează
negrul de pe cap. Are o pată albă mare pe frunte şi baza
remigelor primare albe, ce formează o dungă pronunţată, vizibilă
Descrierea speciei
şi pe aripa închisă. Pe spate are o pată albicioasă destul de
pronunţată. Femelele sunt maronii pe spate şi le lipseşte colierul
alb. Deşi au mai puţin alb pe aripă decât masculii, dunga albă de
pe aripi, de la baza primarelor este vizibilă şi ajunge până la
marginea aripii.
Perioade critice aprilie - iunie
păduri bătrâne de foioase (preferându-le pe cele de stejar) cu
Cerinţe de habitat strat arbustiv bogat, parcurile mari ce au arbori bâtrâni cu
scorpuri şi subarboret bogat
Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Austria,

Azerbaijan, Belarus, Cehia, Franţa, Germania, Macedonia,
Arealul speciei Polonia, Rusia, Serbia, Slovacia, şi Ucraina – efective mari.
Poate fi observate şi în alte ţări din Europa, dar în efective mai
mici.
mai poate fi întâlnită în efective mai mici şi în celelalte regiuni
Distribuţia în România
ale ţării, atunci când găseşte condiţii prielnice pentru cuibărit şi
hrănire.
49
Atribut Valoare
Unitatea de
Datele generale ale speciei 1043 - Ficedula albicollis L.

Tabelul 17
Atribut Valoare
Cod specie 1043

Denumire ştiinţifică Ficedula albicollis L.
Specie cuibăritoare în cadrul sitului. Poate fi observată
Informaţii specifice speciei începând cu luna aprilie.
Specie localizată cu preponerenţă în centrul sitului şi în
Distribuţia speciei parcelele situate în partea de NV şi SV şi estică a sitului.
Statutul de prezenţă management Nativă
Abundenţă Comună
Perioada de colectare a datelor din
teren 01.05.2012 - 31.05.2012
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie
Alte informaţii privind sursele de Specială Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti;
informaţii BirdLife International, 2004, Birds in Europe: population
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series
No.12)
50
Atribut Valoare

Braşov
Fântână C., Bugariu S., Prundurel P., Budulici C., A.,
Mátiş A., 2012 - Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi
Parcul Naţional Cozia, Ed. R.N.P. Romsilva –
Administraţia Parcului Naţional Cozia RA, Bucureşti
Avifaunistică din România - publicaţie comună a
Societăţii Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul
Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S., 2010 -
Păsările comune din România: din habitate agricole,
localităţi şi păduri, Cluj-Napoca: Gloria
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New
York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins
Bird Guide 2nd Edition, HarperCollins
Datele specifice ale speciei 1043 - Ficedula albicollis L.

Harta 19 - Harta distribuţiei speciei 1043 - Ficedula albicollis L. (se regăseşte în Anexa nr.1 -
Măgura Odobești)
2.3.3.6.1.5 Specia 1195 - Pernis apivorus L.

Tabelul 18
Atribut Valoare
Cod specie 1195
Denumire ştiinţifică Pernis apivorus L.
51
Atribut Valoare
Denumire populară Viespar
România Vulnerabil
Ca şi dimensiune specia se aseamănă cu şorecarul
diferenţiindu-se prin capul mai mic şi gâtul mai subţire.
Prezintă în general două variante de penaj (închis şi
deschis). Adulţii prezintă, pe coadă trei linii negre, dintre
care linia terminală e cea mai groasă. Sub aripi are
Descrierea speciei
deasemenea, trei linii dintre care linia terminală e cea mai
evidentă. Spre deosebire de şorecar prezintă vârfurile
„degetelor” negre. Masculul prezintă capul gri-albăstrui şi
ochii galbeni. Femela mai maro pe cap decât masculul,
prezintă mai mult negru pe vârful aripii.
Păduri de foiase cu poieni, dar poate fi observat şi în păduri
de conifere, precum şi alte tipuri de pădure (ex. molidişuri),
cu condiţia să existe o intercalare a pajiştilor cu arboretele.
Cerinţe de habitat Prezenţa apidelor şi a altor insecte de sol este obligatorie. Se
hrănesc cu larvele şi ouăle insectelor cu aripi membranoase:
albine, viespii, bondari. Atunci când nu găsesc himenoptere,
se pot hrăni şi cu şop
Larg răspândit în Europa. Prezent cu efective mari în:
Austria, Belarus, Croaţia, Cehia, Finalanda, Franţa,
Arealul speciei Germania, Grecia, Latvia, Norvegia, Polonia, Rusia,
Spania, Suedia, Elveţia, Ucraina. Efective mai puţin
importante sunt înregistrate şi în alte ţări din Europa
Prezent în pădurile din regiunile de şes şi de deal, până în
zona montană.

52
Atribut Valoare
Unitatea de
Calitatea datelor slabă
Datele generale ale speciei 1195 - Pernis apivorus L.

Tabelul 19
Atribut Valoare
Cod specie 1195

Denumire ştiinţifică Pernis apivorus L.
Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul

sitului (10-15 perechi conform formularului standard
2011). Sosesc începând cu lunile aprilie/mai şi părăsesc
Informaţii specifice speciei situl începând cu luna septembrie.
Cuibăreşte în pădurile din cadrul sitului şi se hrănesc în
pajiştile din apropierea locurilor de cuibărit. Potenţiale
locuri de cuibărit s-au identificat în nord-vestul şi nord-
Distribuţia speciei estul sitului.
Statutul de spaţial Larg raspandită

Abundenţă Comună
teren 01.06.2012 - 31.07.2012
Alte informaţii privind sursele de Surse bibliografice
informaţii Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie
Specială Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti;
53
Atribut Valoare

No.12);
Braşov;
Mátiş A., 2012, Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi
Administraţia Parcului Naţional Cozia RA, Bucureşti;
Papp T., Fântână C., 2008 - Ariile de Importanţă
Milvus”;
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S., 2010
localităţi şi păduri, Cluj-Napoca: Gloria;
Snow D.W., Perrins C.M., 1998 -The Birds of the
Western Paleartic, Concise Edition, Oxford University
Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010,Collins
Bird Guide 2nd Edition, HarperCollins.
Datele specifice ale speciei 1195 - Pernis apivorus L.

Harta 20 - Harta distribuţiei speciei 1195 - Pernis apivorus L. (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
2.3.3.6.1.6 Specia 1075 - Hieraaetus pennatus

Tabelul 20
54
Atribut Valoare
Cod specie 1075

Denumire ştiinţifică Hieraaetus pennatus
Denumire populară acvilă mică
Statutul de conservare
în România Critic Periclitat
Este o specie de mărimea unui şorecar. Prezintă două faze de culoare,
una obişnuită deschisă şi una mai rară închisă. Faza deschisă poate fi
confundată cu variantele extrem de deschise de şorecar şi viespar, dar se
deosebeşte de aceştea prin faptul că parte inferioară a aripii are remigele
întunecate şi subalarele deschise sau albicioase. Supraalarele mijlocii
sunt, la ambele faze, atât de deschise încât formează un tipar specific, în
formă de „V”, pe partea superioară a aripii, la fel ca la gaia roşie, însă
prezentând supracodalele închise. Faza închisă este maro închis dedesubt
(cu supraalarele negricioase), dar cu coada mai puţin deschisă, putând fi
confundat cu eretele de stuf (juv.) şi gaia neagră. Indivizii cei mai
deschişi la culoare din faza întunecată (mai puţin întâlniţi), au o nuanţă
de maro-roşcat, fiind uneori catalogaţi ca „fază intermediară”. Toţi au
ultimele trei remige primare puţin mai deschise, coada integral de un gri
deschis uniform şi totodată, câte un punct mic alb pe marginea frontală a
Descrierea speciei fiecărei aripi, la umăr, lângă corp, uşor vizibil din faţă.
Perioade critice mai -iulie
În păduri rare cu arbori bătrâni şi înalţi cu luminişuri şi poeni, în regiuni
montane mai joase, mai rar la câmpie. Se hrănesc cu păsări şi mamifere
Cerinţe de habitat mici, şopârle.
Prezentă cu efective mari în: Azerbaijan, Franţa, Grecia, Portugalia,
Arealul speciei Rusia, Spania, Turcia.
Distribuţia în România Prezentă în SPA-urile din regiunile montane, în special în Transilvania.

55
Atribut Valoare
Unitatea
de măsură numar de perechi
Calitatea
datelor medie
Datele generale ale speciei 1075 - Hieraaetus pennatus

Tabelul 21
Atribut Valoare
Cod specie 1075

Denumire ştiinţifică Hieraaetus pennatus
Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului

(1-2 pereche conform datelor colectate în anul 2012).
Sosesc începând cu lunile aprilie şi părăsesc situl începând
cu luna septembrie.
Cuibăresc în pădurile din cadrul sitului şi se hrănesc în
Distribuţia speciei pajiştile din apropierea locurilor de cuibărit. Posibile locuri
de cuibărit au fost identificate în nord-estul sitului
Statutul de
spaţial Marginală
prezenţă
management Nativă
Abundenţă Prezenţă Certă
teren 01.06.2012 - 31.07.2012
Alte informaţii privind sursele de Surse bibliografice
informaţii Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie Specială
56
Atribut Valoare

No.12);
Braşov;
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”;
Păsările comune din România: din habitate agricole, localităţi
şi păduri, Cluj-Napoca: Gloria;
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press,
NewYork
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010,Collins
Datele specifice ale speciei 1075 - Hieraaetus pennatus

Harta 21 - Harta distribuţiei speciei 1075 - Hieraaetus pennatus (se regăseşte în Anexa nr.1)
2.3.3.6.1.7 Specia 913 - Bonasa bonasia

Tabelul 22
Atribut Valoare
Cod specie 913
Denumire ştiinţifică Bonasa bonasia
Denumire populară iernucă
57
Atribut Valoare
Specie sfioasă de dimensiuni medii. Este gri pe partea dorsală şi
albă cu pete roşcate, pe partea ventrală. Aripile sunt maronii. Coada
este gri, cu o bandă terminală neagră la masculi. Ambele sexe
Descrierea speciei prezintă o linie de demarcaţie între partea ventrală şi cea dorsală, de
la cioc şi până la baza aripilor, albă, subţire, mai groasă la gât.
Masculul are guşa neagră şi o sprînceană mică, albă. Femela are
gâtul maroniu, fin striat cu alb.
Perioade critice aprile - iulie
Păduri de foioase şi amestec, preferabil umede şi dese. Cuibul este
construit pe sol, la adăpostul unui copac sau tufiş. De obicei este
Cerinţe de habitat bine ascuns şi căptuşit cu materiale vegetale. Se hrănesc cu seminţe,
fructe de pădure, insecte, melci, râme, iar iarna preferă ameniţii de
alun, anin, carpen.
Efective mari înregistrate în Belarus, Cehia, Rusia, Suedia, Elveţia

Arealul speciei
– dar şi în alte ţări din Europa, prezentând efective mai reduse.
Specie întâlnită în SPA-urile din Transilvania. Efective scăzute apar
şi în Moldova.
Minim 100,00
Maxim 130,00
Populaţia Unitatea de
naţională măsură numar de perechi
Calitatea
datelor insuficientă
Datele generale ale speciei 913 - Bonasa bonasia

Tabelul 23
58
Atribut Valoare
Cod specie 913

Denumire ştiinţifică Bonasa bonasia
Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului
Informaţii specifice speciei (812 perechi conform formularului standard 2011). Specie
rezidentă în cadrul sitului.
Specia nu a fost monitorizată în anul 2012, din acest motiv nu
Distribuţia speciei
există o harta disponibilă.
temporal Rezident
Statutul de spaţial Izolată

din teren 01.10.2007 - 20.11.2007
Surse bibliografice
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series No.12);
Braşov;
de informaţii
A., 2012 - Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi Parcul
Naţional Cozia, Ed. R.N.P. Romsilva – Administraţia Parcului
Naţional Cozia RA, Bucureşti;
Pappp T., Fântână C., 2008 - Ariile de Importanţă Avifaunistică
din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”; Zoltan
Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S., 2010 Păsările
59
Atribut Valoare
comune din România: din habitate agricole, localităţi şi

păduri, Cluj-Napoca: Gloria;
Guide 2nd Edition, HarperCollins.
Datele specifice ale speciei 913 - Bonasa bonasia
2.3.3.6.1.8 Specia 941 - Caprimulgus europaeus

Tabelul 24
Atribut Valoare
Cod specie 941
Denumire ştiinţifică Caprimulgus europaeus
Denumire populară Caprimulg
Specie activă la crepuscul şi în timpul nopţii, greu de observat, cu
coadă şi aripil lungi, având un zbor foarte agil. Prezintă un penaj
criptic, proponderent gri-cenuşiu închis, cu inserţii maronii şi albe.
Mascului adult prezintă pete albe, caracteristice în colţurile cozii şi
pe aripi, în zona remigelor externe, care nu apar la femele sau la
penajul de primul an. Ciocul este foarte mic şi delicat, prevăzut cu
Descrierea speciei vibrize, în schimb are o deschidere foarte mare a gurii.
Preferă zonele uscate şi deschise, crângurile, păduri cu poiene,
liziere, preferând locurile cu copaci seculari. Cuibul este construit
pe sol. Se hrănesc cu insecte (în special fluturi de noapte) capturate
Cerinţe de habitat în zbor.
60
Atribut Valoare
Prezent cu efective mari în: Belarus, Franţa, Grecia, Latvia,

Lituania, Spania, Turcia, Portugalia. Specia mai poate fi întâlnită şi
Arealul speciei în alte ţări din Europa, dar înregistrând efective mai scăzute.
Specie întâlnită în toate regiunile ţării, preponderent în SPAurile
Distribuţia în România din Transilvania.
Minim 12,000
Maxim 150,00
Unitatea de
Populaţia Calitatea
naţională datelor insuficientă
Datele generale ale speciei 941 - Caprimulgus europaeus

Tabelul 25
Atribut Valoare
Cod specie 941

Denumire ştiinţifică Caprimulgus europaeus
Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul
Informaţii specifice speciei sitului (20-40 perechi conform formularului standard
2011).
Distribuţia speciei Specia nu a fost monitorizată în anul 2012
Statutul de prezenţă spaţial Izolată
management Nativă
teren 01.05.2007 - 30.06.2012
61
Atribut Valoare
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie
Specială Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti;
BirdLife International, 2004 - Birds in Europe:
population estimates, trends and conservation status,
Cambridge, UK:
No.12);
Ciochia., V., 2002 – Dicţionarul păsărilor, Ed.
Pelecanus, Braşov;
Mátiş
A., 2012 - Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi
Alte informaţii privind sursele de
informaţii
Administraţia Parcului Naţional Cozia RA, Bucureşti;
Milvus”; Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi
S., 2010 -
Snow D.W., Perrins C.M., 1998 -The Birds of the
Western Paleartic, Concise Edition, Oxford University
Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010 -
Collins Bird Guide 2nd Edition, HarperCollins.
Datele specifice ale speciei 941 - Caprimulgus europaeus
2.3.3.6.1.9 Specia 1011 - Dendrocopos medius

62
Tabelul 26
Atribut Valoare
Cod specie 1011
Denumire ştiinţifică Dendrocopos medius
Denumire populară ciocănitoare de stejar
Ciocănitoarea de stejar are coloritul pe sapte şi aripi, în linii
mari, la fel ca la ciocănitoarea pestriţă mare, pe spate neagră cu
benzi albe, late, albe. Prezintă flacurile corpului striate. Adulţii
Descrierea speciei au tot creştetul roşu, iar dunga neagră de sub obraji nu atinge
ciocul şi nici nu se prelungeşte spre ceafă. Ciocul este mic şi mai
delicat. Tectrice subcodale sunt roz deschis, iar abdomenul
cafeniu-gălbui.
Perioade critice Aprilie - iunie
Preferă pădurile mature cu frunze căzătoare, în special de
stejar.Se hrănesc cu insecte culese din crăpăturile scoarţelor şi a
Cerinţe de habitat
trunchiurilor. Hrana este suplimentată cu fructe, seminţe şi seva
copacilor
Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Armenia,

Austria, Azerbaijan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia,
Arealul speciei
Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Latvia, Lituania, Macedonia,
Polonia, Rusia, Serbia, Slovacia, Spania, Turcia şi Ucraina.
mai poate fi întâlnită în efective mai mici şi în celelalte regiuni
ale ţării, atunci când găseşte condiţii prielnice pentru cuibărit şi
hrănire
Minim 200,00
Populaţia Maxim 240,00
naţională Unitatea de
63
Atribut Valoare
Calitatea
datelor medie
Datele generale ale speciei 1011 - Dendrocopos medius

Tabelul 27
Atribut Valoare
Cod specie 1011

Denumire ştiinţifică Dendrocopos medius
Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi
întâlnită în toate cele 12 luni ale anului.
Situl oferă condiţii bune pentru cuibărit şi hrănire pentru

Distribuţia speciei această specie. Poate fi observată în special în NV, centru şi
SV.
temporal Rezident
Statutul de
prezenţă
management Nativă
Abundenţă Comună
din teren 01.04.2012 - 30.04.2012
Surse bibliografice
Alte informaţii privind sursele de
informaţii
Braşov;
64
Atribut Valoare
Naţional Cozia, Ed. R.N.P. Romsilva – Administraţia
Parcului Naţional Cozia RA, Bucureşti;
Păsările comune din România: din habitate agricole, localităţi
şi păduri, Cluj-Napoca: Gloria;
York;
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010 -Collins
Datele specifice ale speciei 1011 - Dendrocopos medius

Harta 22 - Harta distribuţiei speciei 1011 - Dendrocopos medius (se regăseşte în Anexa nr.1 -
Măgura Odobești)
2.3.3.6.1.10 Specia 1007 - Dendrocopos leucotos

Tabelul 28
Atribut Valoare
Cod specie 1007
Denumire ştiinţifică Dendrocopos leucotos
Denumire populară ciocănitoare cu spatele alb
65
Atribut Valoare
Cea mai mare dintre ciocănitorile pestriţe. Coloritul asemănător cu
cel al ciocănitorii pestriţe mari, dar spre deosebire de aceasta
masculul prezintă tot creştetul roşu, iar femela complet negru.
Ambele sexe prezintă partea inferioară a spatelui albă, striaţii pe
Descrierea speciei
flancuri şi o mustaţă care porneşte de la cioc, dar nu atinge ceafa.
Pe spate nu prezintă benzi albe longitudinale care separă corpul de
aripi. Subcodalele sunt de un roşu deschis care devine şters spre
abdomen.
Păduri cu frunze căzătoare şi de amestec, cu arbori putrezi (fag,
plop de pădure, arin negru, mesteacăn, stejar). Se hrănesc cu larve
Cerinţe de habitat
de insecte pe care le caută la nivelul solului, pe arborii căzuţi şi în
buştenii bătrâni
Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Belarus,
Arealul speciei Bulgaria, Grecia, Latvia, Lituania, Norvegia, Rusia, Slovacia,
Ucraina şi Turcia.
Specie întâlnită preponderent în SPA-urile din Transilvania şi mult
mai puţin în Dobrogea, Moldova sau Muntenia.
Minim 160,00
Maxim 240,00
Populaţia
Unitatea de
naţională
Datele generale ale speciei 1007 - Dendrocopos leucotos

Tabelul 29
Atribut Valoare
Cod specie 1007
66
Atribut Valoare
Denumire ştiinţifică Dendrocopos leucotos
Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi întâlnită
Informaţii specifice speciei în toate cele 12 luni ale anului. Specie foarte sensibilă la lucrările
forestiere de îndepărtare a copacilor bătrâni.
Situl oferă condiţii bune pentru cuibărit şi hrănire pentru această

Distribuţia speciei specie. Poate fi observată în pădurile localizate în partea de NV a
sitului, precum şi în cele localizate în SV şi centru.
temporal Rezident
Statutul de
prezenţă
management Nativă
Abundenţă Comună
Perioada de colectare a
datelor din teren 01.04.2012 - 31.05.2012
Surse bibliografice
Ciochia., V., 2002 – Dicţionarul păsărilor, Ed. Pelecanus, Braşov;
Alte informaţii privind Fântână C., Bugariu S., Prundurel P., Budulici C., A., Mátiş A.,
sursele de informaţii 2012 - Ghidul păsărilor din Defileul Oltului şi Parcul Naţional
Cozia, Ed. R.N.P. Romsilva – Administraţia Parcului Naţional
Cozia RA, Bucureşti;
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”; Zoltan
Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S., 2010 Păsările comune din
România: din habitate agricole, localităţi şi păduri, Cluj-Napoca:
Gloria;
67
Atribut Valoare
Guide 2nd Edition, HarperCollins.
Datele specifice ale speciei 1007 - Dendrocopos leucotos

Harta 23 - Harta distribuţiei speciei 1007 - Dendrocopos leucotos (se regăseşte în Anexa nr.1 -
Măgura Odobești)
2.3.3.6.1.11 Specia 1034 - Falco columbarius

Tabelul 30
Atribut Valoare
Cod specie 1034

Denumire ştiinţifică Falco columbarius
Denumire populară şoim de iarnă
Preocupare minima
România
Masculul are capul, spatele şi coada cenuşii-albastrii foarte închis,
pieptul şi gâtul pe părţile laterale sunt pestriţ-crem cu maron-
roşcat. Femela este maron închis pe spate, capul maron cu dungi
Descrierea speciei
alburii, coada maron cu dungi transversale albe, pieptul pestriţ-
crem cu maron roşcat. În toate penajele, masculul prezintă faţa
uşor marcată de o dungă neagră.
Perioade critice n/adecembrie - februarie Commented [EG6]: ??? expertul ar treb sa cunoasca
perioada cristica
Preferă zonele cu dealuri şi mult teren neîmpădurit, gura văilor,
Cerinţe de habitat
terenuri agricole cu copaci solitari.
68
Atribut Valoare
Pentru teritoriul de cuibărit, efective mari sunt înregistrate în

Finalanda, Islanda, Norvegia, Rusia – dar şi în alte ţări din Europa,
Arealul speciei prezentând efective mai mici. Pentru teritoriul de iernare, efective
mari sunt înregistrate în Armenia, Finalnda,
Grecia, Bulgaria, Ucraina, Polonia şi Olanda
Specie întâlnită în SPA-urile din Transilvania. Efective scăzute
apar şi în Moldova.
Minim 400,00
Maxim 1.500,00
Populaţia Unitatea de
numar de perechiindivizi
naţională măsură
Calitatea
insuficientă
datelor
Datele generale ale speciei 1034 - Falco columbarius

Tabelul 31
Atribut Valoare
Cod specie 1034
Denumire ştiinţifică Falco columbarius
Această specie poate fi observată în sezonul rece, în cadrul
sitului (1-3 indivizi conform formularului standard 2011).
Informaţii specifice speciei Oaspete de iarnă
Specia nu a fost monitorizată în anul 2012.
Situl oferă condiţii bune pentru hrănire pentru această specie
în zonele deschise din partea de NE și E a sitului. nu este
Distribuţia speciei cazul Commented [EG7]: Sa completeze expertul..nu de alta
dar avem harta cu distributia specie..deci stie
Statutul de temporal Iernare
prezenţă spaţial Izolată
69
Atribut Valoare
management Nativă
Abundenţă Rară
din teren 01.12.2007 Specia nu a fost monitorizată.- nu este cazul Commented [EG8]: Aceiasi problema ca si la Bodoc..se
plictisise expertul
Formularul Standard Natura 2000
Surse bibliografice Commented [MD9R8]: Specia nu a fost monitorizată
pentru ca perioada contractuala de colectare a datelor nu a
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie Specială acoperit perioada optima de monitorizare a speciei,
respective decembrie-februarie.
Pappp T., Fântână C., 2008), Ariile de Importanţă
Alte informaţii privind sursele de Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
informaţii Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”;
Cluj-Napoca: Gloria;
York;
Datele specifice ale speciei 1034 - Falco columbarius

Harta 24 - Harta distribuţiei speciei 1034 - Falco columbarius (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
2.3.3.6.1.12 Specia 1218 - Picus canus

70
Tabelul 32
Atribut Valoare
Cod specie 1218
Denumire ştiinţifică Picus canus
Denumire populară ghionoaie sură
Ciocănitoare de dimensiuni mici, cu colorit preponderent
verziu. Târtiţa este verde-gălbui, mai deschisă decât spatele.
Descrierea speciei Capul este gri cu o „mustaţă” subţire, neagră. Masculul prezintă
roşu doar pe partea frontală a capului, iar femela deloc. Spre
deosebire de ghionoaia verde are ciocul mai scurt şi mai delicat.
Preferă pădurile de foioase, rare, livezile, parcurile şi grădinele
Cerinţe de habitat
cu arbori bătrâni.
Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Belarus,
Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania,
Arealul speciei
Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, Rusia, Spania, Suedia,
Ucraina.
Specie întâlnită preponderent în SPA-urile din Transilvania şi
mult mai puţin în Dobrogea, Moldova sau Muntenia.
Minim 28,0045000
Maxim 36,0060000
Populaţia
Unitatea de
naţională
Datele generale ale speciei 1218 - Picus canus

Tabelul 33
71
Atribut Valoare
Cod specie 1218
Denumire ştiinţifică Picus canus
Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi
întâlnită în toate cele 12 luni ale anului.
Situl oferă condiţii bune pentru hrănire pentru această
Distribuţia speciei specie. Poate fi observată în zonele forestiere ale sitului
predominat pe văi, zone de lizieră etc. nu este cazul Commented [EG10]: …...
temporal Rezident Commented [MD11]: Conform datelor pe care le avem,

inclusive in ultima varianta a planului de management nu s-
Statutul de a furnizat o harta de distributie a speciei Picus canus, motiv
prezenţă care nu s-a completat la Distributia specie. In Anexa 1 a
planului de management exista o harta cu distributia
management Nativă
specie, care nu stiu de unde este. Oricum conform hartii
respective specia este undeva in afara sitului.
Abundenţă Comună
teren 01.04.2012 - 31.05.2012
Surse bibliografice
Alte informaţii privind sursele de Ciochia., V., 2002 – Dicţionarul păsărilor, Ed. Pelecanus,
informaţii Braşov;
Naţional Cozia, Ed. R.N.P. Romsilva – Administraţia
Parcului Naţional Cozia RA, Bucureşti;
72
Atribut Valoare
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S., 2010
Snow D.W., Perrins C.M., 1998 -The Birds of the Wester
York;
Bird Guide 2nd Edition, HarperCollins
Datele specifice ale speciei 1218 - Picus canus

Harta 25 - Harta distribuţiei speciei 1218 - Picus canus (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
2.3.3.7 Mamifere
2.3.3.7.1 Lista speciilor din grupa mamifere
Nu este cazul
2.3.3 Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
2.3.4.1 Plante inferioare
Lista altor specii din grupa Plante inferioare

Nu este cazul
2.3.4.2 Plante superioare
Lista altor specii din grupa Plante superioare
Tabelul 34
73
Nr. Cod Denumire Denumire
Observaţii
Crt. specie ştiinţifică populară
Specie endemit carpatic (Cehia, Slovacia, Polonia,

România, vestul Rusiei). Prezentă în poiana de
Campanula sub releul de pe Măgura Odobeşti (ROSPA0075
1 165027
serrata Măgura Odobeşti), în expoziţie nord-vestică am
identificat specia, specie aflată pe anexa II a
Directivei Habitate 92/43/EEC.
Lista altor specii din grupa plante superioare
2.3.4.3 Nevertebrate
Lista altor specii din grupa Nevertebrate
Nu este cazul
2.3.4.4 Ihtiofaună
Lista altor specii din grupa Ihtiofaună
Nu este cazul
2.3.4.5 Herpetofaună
Lista altor specii din grupa Herpetofaună
Nu este cazul
2.3.4.6 Avifaună
Lista altor specii din grupa Avifaună
Nu este cazul
74
2.3.4.7 Mamifere
Lista altor specii din grupa Mamifere

Tabelul 35
Crt. specie ştiinţifică populară Observaţii
În cadrul ROSPA0075 Măgura Odobeşti au fost identificate 22 de locaţii cu semne ale prezenţei
speciei în cadrul ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti, fiind observate în principal urme
1 11350 Vulpes vulpes vulpe
şi excremente. Astfel, tinând cont şi de datele bibliografice, numărul estimat pentru suprafaţa
studiata este de 50 exemplare de vulpe, incluzând exemplare juvenile.
În suprafaţa ocupată de aria protejată Măgura Odobeşti, prezenţa lupului este certă, fapt
confirmat atât de localnici, vânători dar şi de identificarea urmelor pe zăpadă. Pe parcursul
etapelor de teren, urme pe zăpadă ale unei haite de lupi a fost înregistrată pe Pârâul Arva, în
2 1367 Canis lupus lup apropierea confluenţei cu Pârâul Arva Seacă. Datorită suprafeţelor vaste din sit acoperite de
pădure, lupul găseşte suficiente zone de linişte pentru fătare şi creşterea puilor. O zonă
importantă pentru reproducere şi creştere a puilor în masivul Măgura Odobeşti o reprezintă
versantul sud-vestic, areal care prezintă numeroase surse de apă.
Situl ROSPA0075 Măgura - Odobeşti este utilizat de urs mai mult pe timpul toamnei, cand se
înregistrează prezenţa a cca. 20-24 indivizi, concentraţi în zonele cu fructificaţie abundentă.În
cadrul sitului, bazinul pârâului Milcovelu, datorită expoziţiei sudice şi prezenţei unor cursuri de
3 1568 Ursus arctos urs
apă permanentă, este zona cu cea mai mare densitate de bârloguri de urs. Un barlog activ în iarna
anului 2011, s-a identificat şi pe pârâul Arva, unde a fost localizată o femelă cu doi pui de 2-3
luni.
La nivelul sitului ROSPA0075 Măgura - Odobeşti a fost evidenţiată o distribuţie neuniformă a

beică, jder de 30 de exemplare de jder. Astfel, aşa cum rezultă din analiza favorabilităţii habitatelor pentru
4 11279 Martes foina
piatră existenţa speciilor de mamifere, versantul sud-vestic prezintă condiţii mult mai bune pentru
majoritatea speciilor, comparativ cu versantul estic, lipsit de apă şi mult mai antropizat.
Zonele cele mai importante pentru specie sunt cele situate la limita sitului în imediata vecinătate
viezure,
5 11280 Meles meles a satelor Milcovelul, Arva şi Mera, acolo unde localnicii cultiva porumb la limita cu ecosistemele
bursuc
forestiere.
Prezenţa vidrei a fost identificată pe pârâul Milcovelul şi pe pârâul Lupului. Având în vedere
6 1435 Lutra lutra vidra faptul că vidra nu a mai fost semnalata pana in prezent în acesta zonă, nu există date istorice care
sa evidenţieze dimanica speciei.
pisică Întreaga suprafaţă a sitului poate fi încadrată ca fiind o zonă de optim ecologic pentru pisica
7 1403 Felis silvestris
sălbatică sălbatică.
76
Specie comună în zona sitului Măgura Odobeşti, utilizează suprafeţe mari de teren pentru
procurarea hranei, fiind prezent tot timpul anului în cadrul sitului. Zonele utilizate frecvent de
către mistreţ sunt zonele împădurite cu fag şi stejar, iar pentru zonele de fătare sunt preferate
8 11340 Sus scrofa mistret
desişurile inaccesibile din suprafeţele unde au fost realizate tăieri rase sau alunecări de teren
(pârâul Milcovelul, plantaţiile de sub releul de televiziune sau pe versanţii însoriţi ai pârâului
Arva Seacă).
Cervus Specia este prezentă pe toată suprafaţa sitului, preferând zonele înalte, situate pe culmea
9 11246 cerb
elaphus principală a dealului Măgura Odobeşti.
În cadrul sitului, zonele favorite pentru adăpost sunt zonele acoperite cu arbori şi arbuşti. De
Capreolus
10 11244 caprior asemenea, s-a constatat o concentrare a urmelor în jurul zonelor de tranziţie de la un tip de habitat
capreolus
la altul şi în zonele cu terenuri agricole.
Lepus iepure de Iepurele comun este o specie prezentă permanent în cadrul sitului, ocupând toate tipurile de
11 1427
europaeus camp habitat. S-a observat o concentrare a urmelor în zonele de tranziţie cu arbuşti.
Lista altor specii din grupa mamifere
77
2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
2.4.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi
A. Comunităţi locale • Harta unităţilor administrativ teritoriale

Harta 26 - Harta unităților administrativ teritoriale (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
Lista unităţilor administrativ-teritoriale Commented [EG12]: tabel
Procent din aria

Judeţ UAT Procent din UAT
naturală protejată
Vrancea Vidra 20,10 18,70
Vrancea Boloteşti 47,40 34,60
Vrancea Broşteni 36,50 7,40
Vrancea Jariştea 23,60 6,90
Vrancea Mera 41,30 30,10
Vrancea Reghiu 4,40 2,20
• Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale Formatted: Left
Manifestarea potenţiala a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor

din interiorul sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti este condiţionată nu doar de suprafaţa sitului
ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială, ci şi de dimensiunea demografică a
comunităţilor locale. Principiul explicativ este simplu: cu cât populaţia din interiorul sau
proximitatea sitului este mai numeroasă, cu atât mai probabil să asistăm la o intensificare a
prezenţei umane în interiorul sitului.
Analizând datele la nivel de sit, se observă o scădere demografică de -0.77, numai în două dintre
cele 7 comune componente ale ariei naturale protejate, variaţia populaţiei înregistrând valori
pozitive (localităţile Broşteni şi Mera). Scăderea demografică de ansamblu a comunelor
componente se menţine în trendul de scădere sesizat la nivel naţional pentru perioada 2008-2011.
Prin raportare la nivelul înregistrat al natalităţii în cei patru ani de referinţă, se poate preconiza pe
viitor o uşoară creştere a numărului populaţiei la nivelul sitului. Astfel, creşterea natalităţii de la
242 în 2088 la 269 în 2010 este un factor determinant în acest caz.
Tabelul 36
Populatie Natalitate Migratie
Nr. %
Crt. Localitate Judet din 2008 2011 Variatie% 2008 2011 2008 2011
1 Bolotesti Vrancea 39% 4874 4868 -0,12 26 47 - 20
2 Borşteni Vrancea 43% 2249 2251 0,09 19 19 - 10
3 Jariştea Vrancea 17% 4130 4076 -1,31 33 37 - 31
4 Mera Vrancea 48% 4003 4005 0,05 38 40 - 8
5 Reghiu Vrancea 6% 2491 2470 -0,84 27 32 - 3
6 Valea Sarii Vrancea 1% 2103 2052 -2,43 14 14 - 6
7 Vidra Vrancea 18% 7530 7448 -1,09 85 80 - 25
Total populatie 172% 27380 27170 -0,77 242 269 - 103

Variaţia demografică
Variaţia pozitivă sau negativă a populaţiei este în măsură să exprime intensitatea cumulată a
impactului antropic asupra speciilor şi habitatelor din interiorul sitului, însă aceste date trebuie
analizate în relaţie cu densitatea demografică măsurată ca număr de locuitori pe suprafaţă (ha).
Pentru surprinderea impactului antropic potenţial determinat de numărul şi densitatea populaţiei
locale am utilizat 3 indicatori distincţi:
1. Densitatea demografică la nivelul unităţii administrativ teritoriale (populaţie/suprafaţă în
UAT).
2. Densitatea demografică la nivelul suprafeţei sitului aferent unei unităţi administrativ teritoriale
(populaţie/suprafaţă sit în UAT).
3. Variaţie demografica în intervalul măsurat. Acest indicator a fost clasificat în 3 categorii:
scădere demografică (scădere de peste 1%), stabilitate demografică (variaţie între -1 si 1 %) şi
creştere demografică (peste 1 %)/
Pornind de la aceşti indicatori a fost calculat un indice de risc demografic potenţial măsurat ca
media aritmetică între valoarea celor 3 indicatori care îl compun.
79
Tabelul 37
Variaţia
Nr. Densittate Densitate Risc impact
Localitate Judeţ populaţie (%)
Crt. sit comuna antropic
2008-2011
1 Boloteşti Vrancea 1,3 0,5 -0,1 1
2 Broşteni Vrancea 1,9 0,8 0,1 2
3 Jariştea Vrancea 6,2 1,1 -1,3 2
4 Mera Vrancea 0,9 0,4 0,05 1
5 Reghiu Vrancea 6,2 0,4 -0,8 1
6 Valea Sarii Vrancea 38,2 0,4 -2,4 2
7 Vidra Vrancea 3,4

Indice de risc demografic potenţial
Potrivit datelor statistice densitatea medie pe hectar a populaţiei aferente sitului este de 8.59
persoane/ha. Distribuţia localităţilor sitului în funcţie de densitatea populaţiei ce revine la un hectar
din sit prezintă anumite variaţii,cea mai mare densitate fiind înregistrată în localitatea Valea Sării
(38.2). Situaţia se explică prin procentul foarte mic din suprafaţa localităţii acoperită de sit (1%),
astfel ca numărul mediu de persoane ce revine la un ha din sit este foarte mare comparativ cu
situaţia înregistrată în celelalte localităţi.
Din perspectiva indicelui de risc antropic potenţial se remarcă faptul că 4 localităţi sunt în situaţia
de risc scăzut (Boloteşti, Mera, Reghiu şi Vidra) şi numai 3 înregistrează un risc al impactului
antropic mediu (Broşteni, Jariştea şi Valea Sării). Niciuna dintre localităţi nu este în situaţie de risc
antropic accentuat. Pe ansamblu evoluţia indicatorilor demografici indică o tendinţa ameliodativă
din perspectiva obiectivelor de mediu, cele 7 localităţi înregistrând tendinţe de scădere
demografică şi, pe cale de consecinţa şi o scadere a influenţei pe care prezenţa umană în sit şi
activităţile economice locale o au asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor din sit.
Analizele cu privire la situaţia şi dinamica demografică din interiorul şi proximitatea sitului ne
permit să apreciem că potenţialul de risc demografic este unul scăzut, atât la nivelul întregului sit
cât şi la nivelul fiecărei localităţi.
B. Factori interesaţi
80
Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu
privire la aria naturală protejată.
Tabelul 38
Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes
Ocolul Silvic Experimental Managementul sit-ului
1 Custode
Vidra N2000
2 ARPM Galaţi Instituţie publică Protecţia mediului
Agenţia pentru Protecţia
3 Instituţie publică Protecţia mediului
Mediului Vrancea
4 Consiliul Judeţean Vrancea Autoritate publicî Administraţie
5 Primăria VIDRA Autoritate publică Administraţie
6 Primăria REGHIU Autoritate publică Administraţie
7 Primăria BROSTENI Autoritate publică Administraţie
8 Primăria BOLOTESTI Autoritate publică Administraţie
9 Primăria JARISTEA Autoritate publică Administraţie
10 Primăria MERA Autoritate publică Administraţie
Sistemul de Gospodărire a Managementul resurselor
11 Instituţie publică
Apelor Vrancea de apă
12 Direcţia Silvică Focşani Regie autonomă Exploatarea pădurilor
Inspectoratul Teritorial de Regim Management

13 Instituţie publică
Silvic şi de Vânătoare Focşani forestier/resurse cinegetice
Regia Naţională a Pădurilor –

14 Regie autonomă Exploatarea pădurilor
ROMSILVA
15 Ocolul Silvic Focşani Regie autonomă Exploatarea pădurilor
Asociaşia Judeteană a
16 Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Societate comercială Vânătoare, pescuit
VRANCEA
Şcoala cu clasele I-VIII Nr.1
17 Instituţie publică Învăţământ
Jariştea
Direcţia pentru Agricultură şi
18 Instituţie publică Agricultura
Dezvoltare Rurală Vrancea
81
Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes
Garda Naţională de Mediu -
19 Instituţie publică Protecţia mediului
Comisariatul Judeţean Vrancea
Inspectoratul Judeţean de
20 Instituţie publică Pază şi ordine publică
Jandarmi Vrancea
Asociaţia pentru parteneriat
21 ONG Dezvoltare comunitară
comunitar Focşani
22 Instituţie publică Învăţământ educaţie
Boloteşti
Vidra
Reghiu
Broşteni
Mera
Liceul Teoretic “Simion
Mehedinţi” - Vidra
ICAS Bucureşti – Staţiunea Cercetare/management
28 Instituţie ştiintifică
Focşani forestier
Administraţia Parcului Natural Management de arie
29 Administraţie
“Putna-Vrancea” naturală protejată
Factori interesaţi
2.4.2. Utilizarea terenurilor

Harta 27 - Harta utilizării terenului (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Lista tipurilor de utilizări ale terenului
Tabelul 39
82
Nr. Suprafaţă totală Pondere din
Crt. Clasa CLC ocupată [ha] suprafaţa sitului [%]
Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu
1 rural 16,781618 0,13
Zone de tranziţie cu arbuşti (în
2 general defrişate) 85,510924 0,65
3 Zone de culturi complexe 37,193818 0,28
4 Terenuri arabile neirigatei 60,022191 0,46
5 Cursuri de apă 7,536063 0,06
6 Păşuni secundare 863,359439 6,56
7 Păduri de foioase 11.931,889568 90,64
Terenuri predominant agricole în
8 amestec cu vegetaţie naturală 101,30265 0,77
9 Livezii 0,267994 0,00
10 Vii 60,582041 0,46
Tipuri de utilizare a terenului.
Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate administrativ teritorială

Nu este cazul
Caracterizarea utilizării terenurilor

Datele din această secţiune analizează regimul de utilizare a terenurilor la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale pe raza cărora este localizat situl.
Sub acest aspect, la nivelul întregului teritoriu analizat suprafaţa agricolă ocupă 38.2% din totalul
suprafeţei unităţilor administrativ teritoriale. Din aceasta suprafaţă 33% reprezintă suprafaţa
arabilă, 19% suprafaţa ocupată de păşuni, 15% din totalul suprafeţei agricole este destinat cultivării
viilor şi pepinierelor viticole, iar 4% reprezintă suprafaţa agricolă ocupată de livezi şi pepiniere
pomicole. Alte tipuri de culturi sunt identificate în 29% din suprafaţa agricolă a sitului.
Datele din tabelul de mai jos reliefează aceste discrepanţe între localităţile cu mai puţin de 20%
suprafaţă agricolă şi localităţi cu peste 60% suprafaţă agricolă.
Regimul de proprietate al terenurilor este unul mixt fiind reprezentat atât de proprietate publică de
stat, proprietate publică locală cât şi proprietate privată. Nu există măsurători clare cu privire la
83
delimitarea sitului în interiorul unităţilor administrative astfel că interviurile realizate la nivel de
primării şi consilii locale nu au furnizat date relevante pentru aproximarea acestui aspect.
84
Tabelul 40
Suprafaţă cultivată Suprafaţă cultivată Suprafaţă cultivată Suprafaţă Suprafaţă cultivată
Nr. crt. Localitate Judeţ
cu grâu şi secară cu porumb cu floarea soarelui cultivată cu cartofi cu legume
1 Boloteşti Vrancea 85 1692 - 20 120
2 Broşteni Vrancea - 112 - 20 35
3 Jariştea Vrancea 4 456 15 25 70
4 Mera Vrancea - 152 - 18 21
5 Regiu Vrancea - 45 - 30 35
6 Valea Sării Vrancea - 264 - 22 21
7 Vidra Vrancea - 1457 - 250 150

Distribuţia culturilor la nivel de localitate
Din perspectiva culturilor, activitatea agricolă este una bazată pe culturi tradiţionale. Pe mai mult de 80% din suprafaţa sitului predomină culturile
de porumb. Suprafeţele cultivate cu legume sunt în proporţie de 8.8%, de cartofi, de 7.5%, grâu şi 1.7% secară. Cel mai puţin cultivată plantă la
nivel de sit este floarea soarelui, numai 0.3% .
Tabelul 41 Commented [EG13]: nu are titlu jos
Suprafaţa cultivată cu Suprafaţa cultivată cu Suprafaţa cultivată cu Suprafaţa cultivată cu Suprafaţa cultivată cu
grâu şi secară porumb floarea soarelui cartofi legume
89 ha 4178 ha 15 ha 385 ha 452 ha
1,7% 81,6% 0,3% 7,5% 8,8%
2.4.3 Situațşia juridică a terenurilor
Harta 28 - Harta juridică a terenurilor (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

Tabelul 42 Commented [EG14]: table gol????
Procent din Commented [MD15R14]: Mai jos inserat în text este

tabelul furnizat de către SOR referitor la situația juridică a
suprafaţa ariei terenurilor în forma initiala a planului de management.
Domeniu Acesta la randul lui a fost furnizat către SOR de
naturale protejate subcontractantul X, subcontractant direct al TeamNet. Prin
urmare informatii mai detaliate trebuie solicitate de la cei
[%] care au fost responsabili cu acest subiect.
domeniul public al statului (DS)
domeniul privat al statului (DPS)
domeniul public al unităţilor

administrativteritoriale (DAT)
Domeniul public
domeniul privat al unităţilor administrativ-
teritoriale
(DPT)
Total domeniul public (DP)
proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)

proprietatea privată a persoanelor juridice
Proprietate privată
(PJ)
Total proprietate privată (PP)

Total procent pentru care nu se cunoaşte
Proprietate
încadrarea în domeniul public sau privat
necunoscută
(XX)
Notă: dacă nu există informaţii detaliate se pot furniza doar totalurile reprezentând
domeniul public, domeniul privat şi domeniul neprecizat.
 Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

Tip de proprietate % din suprafața
ANP
Proprietate publică Cca 85%
Proprietate privată Cca 15%
• Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor Formatted: Justified
Cea mai mare parte din suprafaţa sitului este acoperită de păduri de foioase (cca 95%) aflate în
proprietate publică. Potrivit aprecierilor reprezentanţilor, proprietatea privată este limitată Formatted: Font:
(cca 15%) şi este localizată mai ales la nivelul terenurilor agricole aflate la marginea sitului dar Formatted: Right: 0.08", Tab stops: 6.4", Left
şi la nivelul fâneţelor şi a unor porţiuni de pădure. Confidenţialitatea datelor cu privire la

delimitarea exactă a corpurilor de proprietate (motiv invocat de reprezentanţii instituţiilor
contactate) dar mai ales lipsa unor baze informaţionale accesibile a făcut dificilă delimitarea exactă
a corpurilor de proprietate.
2.4.4 Administratori şi gestionari
Cel mai important administrator este Ocolul Silvic Experimental Vidra (cu sediul în comuna Vidra,
jud Vrancea) care asigură gestionarea celei mai mari parţi a fondului forestier aferent sitului
(fondul forestier acopera o suprafaţa de cca 95% din sit). Potrivit Registrului Naţional al
Administratorilor de Păduri, Ocoalul Silvic OSE Vidra administrează în total o suprafaţa de 8.066
ha şi este unic administrator (nu sunt alte persoane fizice sau juridice cu statut de membru sau
asociat). Acelaşi registru nu cuprinde nici un alt fel de administrator pentru restul suprafetelor
împădurile aflate în interiorul sitului acestea fiind în proprietate publică locală şi, parţial, în
proprietate privată.
2.4.5 Infrastructură şi construcţii
Harta 29 - Harta infrastructurii din cadrul ariei naturale protejate (se regăseşte în Anexa nr.1 -
Măgura Odobești)
Harta 30 - Harta privind perimetru construit al localităților (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura
Odobești)
Harta 31 - Harta construcțiilor (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
• Descrierea infrastructurii şi construcţiilor Formatted: Left
87
La nivelul întregului sit, în interiorul şi proximitatea acestuia erau luate în evidenţă la sfârşitul
anului 2011, 11.343 de construcţii de locuit. Dintre acestea mai mult de 3.000 de construcţii erau
localizate în comuna Vidra.
Pe ansamblu, numărul construcţiilor s-a mărit, chiar dacă trendul de creştere nu a fost unul foarte
mare.
Tabelul 43
Autorizaţii de
Locuinţe existente
construcţie Variaţie
la sfârşitul anului
eliberate în anul construcţii
Nr. crt Localitate Judeţ 2008 2011 2008 2011
1 Boloteşti Vrancea 1251 1969 34 18 18
2 Broşteni Vrancea 869 881 9 5 12
3 Jariştea Vrancea 1852 1849 18 16 -3
4 Mera Vrancea 1380 1390 3 7 10
5 Reghiu Vrancea 1046 1057 8 7 11
6 Valea Sării Vrancea 939 944 3 6 5
7 Vidra Vrancea 3221 3253 18 26 32
Total 11258 11343 93 85 85

Numărul de construcţii
Datele privind evoluţia mediului construit indică numai în 4 din cele 7 localităţi componente o
creştere a numărului de locuinţe (Broşteni, Mera, Reghiu, şi Vidra). Acestea sunt localităţi
susceptibile a intensifica riscul antropic prin presiuni de extindere a intravilanului, schimbarea
regimului de utilizare a terenurilor şi creşterea gradului de utilizare de materiale de construcţii din
interiorul sitului (balastiere, lemn, etc.), dar şi prin creşterea riscului de generare de deşeuri
specifice şi creştere a gradului de poluare fonică.
Stadiul utilităţilor Commented [EG16]: Table…daca e dam un singur nr si

sub ultimul scriem stadiul utilitatilor
Boloteşti - Stadiul utilităţilor în comună
88
Nr. gospodării 1793
Gospodării racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodării cu contract salubritate (ridicarea gunoaielor şi resturilor menajere) 100%
Gospodării racordate la reţeaua de gaze 0%
Gospodării ce utilizează lemnul pentru încălzire 100%
Broşteni - stadiul utilităţilor in comună

Jariştea - stadiul utilităţilor in comună

Mera - stadiul utilităţilor in comună

Reghiu - stadiul utilităţilor în comună

89
Valea Sării - stadiul utilităţilor în comună
Vidra - stadiul utilităţilor în comună

Gospodării ce utilizează lemnul pentru încălzire100%
Investiţii publice Valea

Boloteşti Broşteni Jariştea Mera Reghiu Vidra
planificate Sării Commented [EG17]: tabel
Alimnetare cu apa nu da nu da da da da
Canalizare da da da da nu da da
Introducere gaze da nu da nu nu nu nu
Dezvoltarea unui
sistem de colectare a
nu da nu da da da nu
deşeurilor (servicii
salubritate)
Gropi de gunoi
nu nu nu nu nu nu nu
ecologice
2.4.6 Patrimoniu cultural

Harta 32 - Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural national (se regăseşte în Anexa
nr.1 - Măgura Odobești)
• Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural Formatted: Left
90
Patrimoniul cultural şi istoric al zonei include monumente şi locuri legate de trecutul istoric al
Moldovei şi Ţării Româneşti şi este reflectat în literatură, istorie şi artă. Milcovul şi Valea
Milcovului reprezintă elemente ale patrimoniului naţional prezente în metafora din poezia lui
Alecsandri „Hora Unirei”: „Vin’ la Milcov cu grăbire, să-l secam dintr-o sorbire, ca să treacă
drumul mare peste-a noastre vechi hotare” şi se referă la eliminarea graniţei, reprezentate de Râul
Milcov, dintre Muntenia şi Moldova. Graniţa de la Valea Milcovului a funcţionat până în anul 1859,
când Ţara Românească şi Moldova s-au unit sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, formând
Principatele Unite. Poezia lui Alexandri „Hora Unirii” a fost publicată în gazeta Steaua Dunării, la
data de 9 iunie 1856.
Casa memoriala Ion Roata din localitatea Câmpuri,evocă povestea batrânului ţaran Ion Roată,
direct implicat în evenimentele premergătoare Unirii Principatelor Române. Ion Roată a fost un
simplu ţăran român, deputat în Divanul Ad-hoc şi totodata un înflăcarat susţinător al Unirii
Principatelor Moldovei şi Munteniei.
Zona sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti a fost locuită încă din Paleoliticul
timpuriu. Aşezarea paleolitică de la Vităneştii de sub Măgură-La Coasta Lacului reprezintă o
locuire civilă, o aşezare paleolitică. Situl arheologic se află la cca. 600 m Sud-Sud Est de biserica
din localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", pe terasa mijlocie, de pe partea dreaptă a râului
Putna, la o altitudine medie de 20-22m. Nivelul de locuire Gravettiană are o grosime cuprinsă între
cca. 20 - 30 cm şi se situează stratigrafic, la limita inferioară a loessului gălbuicenuşiu, şi în partea
superioară a solului brun-roşcat închis. Un număr de câteva piese arheologice au fost descoperite
şi în depunerea III de culoare brun-roşcat deschis. Sub adâncimea de 0,50 m nu a mai apărut nici o
piesă.
Vrânceanul işi defineşte trecutul prin motto-ul: “Noi durăm pe aceste locuri de când lumea şi
pamântul (…) înaintea noastră fosta numai soarele şi vântul“ . Vrancea arhaică, teritoriu închis şi
apărat din toate parţile de munţi şi dealuri, a oferit condiţii unice şi propice de dezvoltare şi
conservare a populaţiei dacice şi daco-romane şi de formare a poporului român.
Un alt obiectiv de patrimoniu din zona sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti îl reprezintă fosta
mănăstire Mera, cu hramul "Sfinţii Împăraţi". Aceasta se află situată în satul Podul
Mănăstirii, comuna Mera, judeţul Vrancea, fiind amplasată pe un platou aflat pe malul stâng al văii
Milcovului. În prezent este compusă dintr-o biserică aflată în planul central al unei incinte
fortificate cu turnuri de colţ şi cu alte turnuri pe laturile de Est şi Vest, cel de pe latura vestică
având rolul de turn de poartă şi clopotniţă. În literatura de specialitate este considerată a fi singura
ctitorie a familiei Cantemir. Anterior incintei actuale a funcţionat o altă mănăstire, la Est de cea
91
cunoscută, ctitorită de către boierul Moţoc şi episcopul Ioan al Romanului, soţia lui Moţoc
închinând-o domnitorului Constantin Cantemir. Biserica actuală a fost ctitorită de Antioh
Cantemir, între anii 1706 - 1707. Staţiunea a mai fost cercetată arheologic de către Luminiţa
Munteanu şi Gheorghe Cantacuzino în anul 1974, Ion Motzoi - Chicideanu în 1977 şi Aurel
Nicodei în 1998.
În „Tara Vrancei” se mai pastrează şi astăzi meşteşuguri tradiţionale cum ar fi: prelucrarea artistică
a lemnului, îndeletnicire întâlnita în special în zonele de munte, se remarcă prin celebrele „papuşi
de caş”, folosite de localnici la producerea caşului şi a caşcavalului, dar şi ca obiecte de decor.
Aceste tipare mai pot fi întâlnite şi astazi în zonele montane, în zona localităţilor Negrileşti şi
Nereju.
Alte mesteşuguri tradiţionale sunt reprezentate de ţesutul a diferite obiecte artizanale utilizate pentru
împodobirea interiorului caselor; olăritul, reprezentat foarte bine în localitatea Iresşi; confecţionarea
portului popular şi mai ales a ineditelor măţti populare. Portul popular ilustrează continuitatea şi
unitatea etnografică a poporului român, iar „Parada măţtilor” se bucură de un interes deosebit chiar
şi astîzi, pastrând vechile obiceiuri tradiţionale nealterate de trecerea timpului.
În fiecare an, în ultima decada a lunii Octombrie, vrâncenii sărbătoresc Festivalul Internaţional al
Viei şi Vinului, manifestare în care sunt slăvite vinul, portul popular, obiceiurile şi meşteşugurile
tradiţionale de pe aceste meleaguri.
În Vrancea există şi un aşa-numit „Drum al vinului” (marcat corespunzător pe multe drumuri
naţionale şi judeţene) care traversează podgoriile din Coteşti, Vârtescoiu, Odobeşti şi Panciu.
În registrul patrimoniului naţional cultural în localităţile din interiorul şi proximitatea sitului
figurează urmatoarele obiective:
92
Descriere obiectiv patrimoniu Tip Judeţ Localitate Perioada Commented [EG18]: tabel
Aşezarea paleolitică de la Vităneştii de sub Măgură-La Coasta

Lacului. Situl arheologic se află la cca. 600 m sud de biserica din Vităneştii de sub
aşezare Vrancea Paleolitic
localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", pe terasa Măgură, com. Boloteşi
mijlocie, de pe partea dreaptă a râului Putna
Situl arheologic de la Boloteşti. de o parte şi de alta a şoselei necropolă Boloteşti, Com.
Vrancea Epoca bronzului, Neolitic
Focşani-Vidra, pe terasa superioară a râului Putna tumulară Boloteşti
Pietroasa, com.
Aşezarea Cucuteni de la Pietroasa - "Dealul Înalt". la SV de sat Aşezare Vrancea Eneolitic
Boloteşti
biserică şi
Biserica fostului schit Căpătanu din Arva -Vrancea Vrancea Arva, Com. Broşteni epoca medievală/sec. XVIII
cimitir
Latène, Hallstatt, Epoca
Situl arheologic de la Pădureni - "Piţigoi". în vatra satului, spre
aşezare Vrancea Pădureni, com. Jariştea bronzului / sec. I a. Chr. -
NV
sec. I d. Chr.
Fosta mănăstire Mera cu hramul "Sfinţii Împăraţi". pe Dealul

Merei, la 1 km de DJ Focşani - Andreiaşu, pe partea stângă a mănăstire Vrancea Mera, com. Mera Epoca medievală/1685
Milcovului
Aşezarea paleolitică de la Tichiriş. în vatra satului, pe terasa

aşezare Vrancea Tichiriş, com. Vidra Paleolitic
râului Putna
2.4.7 Peisajul
Denumirea de “Vrancea“are mai multe origini. Una dintre acestea provine de la caracteristicile
peisajului, cuvântul “Vrană“ semnificând “deschizătură” deoarece aproape întreg teritoriul Vrancei
este o depresiune intramontană protejată din toate părţile de culmi înalte şi masive păduroase, cu
ieşire spre câmpie pe Valea Putnei, mai jos de localitatea Vidra. Aproape total despădurit în
perioada 1890-1937, ţinutul Vrancei a fost reimpădurit treptat începand cu anii 1950 (această
activitate fiind din păcate mult încetinită după 1990) astfel încat astăzi putem admira mândre păduri
de raşinoase în amestec cu foioase, populate de o bogată fauna carpatină (urs, lup, caprior, cerbul
carpatin, râs şi pisica salbatică etc).
În toate satele din zona sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti putem observa case tradiţionale,
alături de case noi, dar construite în stil arhitectonic propriu vrâncean. Casele mai vechi au
acoperişul din şiţa (şindrilă) sau scândură de brad prinsă în cuie, cele mai vechi fiind fixate în cuie
de lemn. Locuinţele construite recent au faţade şi stâlpi încrustaţi, materialul preponderent utilizat
rămâne lemnul prelucrat în diferite moduri tradiţionale.
Urmând drumul judeţean DJ 205 putem parăsi oraşul Focşani urmând drumul modernizat spre
obiectivele turistice Cimpineanca - Odobeşti - Virtescoiu - Broşteni - Mera – Andreiaşu. Peisajul
de deal este completat de renumitele podgorii viticole Odobeşti şi Beciul Domnesc. Masivul
Măgura Odobeşti este unul deosebit de pitoresc şi accesibil unei mari categorii de iubitori de frumos
- fiind cel mai înalt deal subcarpatic din toata Moldova. Mănăstirea Mera datează din secolul al
XVII-lea şi se afla într-o stare relativ bună de conservare. La limita dintre localităţile Andreiaşu de
Jos şi Andreiaşu de Sus, pe un promontoriu situat pe partea dreaptă a Milcovului, la aproximativ
350 metri de la şoseaua asfaltată, se află "Focul Viu" sau "Focul Nestins", monument al naturii.
Frumuseţea peisajelor Ţării Vrancei derivă, in primul rând, din faptul ca aici se intrepătrund
Carpaţii de Curbură (Muţtii Vrancei) cu Subcarpaţii, dând naştere unui relief deluros, uneori
presărat cu abrupturi spectaculoase, care alternează cu văi adânci. Clima în această regiune este de
regulă caldă şi uscată - mai ales pe timpul verii când ploua rar, fiind perfectă pentru drumeţii pe jos
sau cu bicicleta cât şi pentru pentru vizitarea obiectivelor turistice. Cele mai importante oraşe din
regiune sunt Focşani, Mărăşesşti, Odobeşti şi Panciu (vestite pentru cramele de vin), obiectivele
naturale spectaculoase din punct de vedere peisagistic fiind cascadele, vulcanii noroioşi, focul viu,
rezervaţiile naturale sau monumentele istorice (majoritatea acestora fiind lăcaşe de cult) din mediul
rural, prea putin antropizat încă.
2.4.8 Obiective Turistice
Harta 33 - Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere (se regăseşte în Anexa nr.1 -
Măgura Odobești)
Descrierea obiectivelor turistice

Infrastructura turistică (zone de cazare, campare) este slab dezvoltată însă se remarcă o activitate
turistică susţinută mai ales sub forma drumeţiilor (utilizarea cortului) şi a „excursiilor” cu
autovehicule. Întreaga zona este brăzdata de o reţea de drumuri forestiere care urcă până în cel mai
înalt punct al dealului Măgura Odobeşti lucru ce atrage turiştii ce utilizează autovehiculele pentru
astfel de excursii. Un punct aparte de atracţie il reprezintă schitul Buluc (sat Pădureni, comuna
Jariştea) accesibil pe drumul ce il leagă direct de satul Pădureni. Infrastructura de ghidare şi
informare a turiştilor este slab dezvoltată.
Alte zone de interes sunt reprezentate de cursurile de apă accesibile din proximitatea aşezărilor şi
a drumurilor forestiere dar mai ales vârful Măgura Odobeşti cel mai înalt vârf al subcarpaţilor
Orientali care se recomandă ca un veritabil punct de belvedere prin priveliştea largă pe care o oferă
asupra întregului ţinut.
Ţinutul şi judeţul Vrancea dispun de asemenea de un potenţial balneo – turistic variat şi atrăgaător,
atât prin peisajele sale calde şi frumuseţile naturii, cât şi prin poziţionarea lor geografică favorabilă
şi uşor accesibilă. Poziţia geografică, precum şi cadrul natural şi cel cultural sau istoric favorizează
dezvoltarea a diferite forme de turism: turism de circulaţie şi de sejur, turism cultural, rural, turism
de vânătoare şi pescuit, agromontan, ecoturism, agroturism, precum şi turismul de week-end.
Un punct de atracţie deosebit îl constituie şi „Hrubele lui Stefan cel Mare” situate în oraşul Panciu.
Aceste hrube pot fi vizitate în cursul întregii săptămâni, turiştii având prilejul de a observa cum se
produce vinul spumant şi de a degusta produsele tradiţionale.
Turismul de sejur este favorizat de peisajele pitoreşti, nepoluate de activităţi industriale şi
particularitaăţile microclimatice deosebite – spre exemplu Soveja reprezintă unul dintre locurile cu
cel mai ozonat aer din ţară sau Vizantea, cu apele sale minerale din ce în ce mai cunoscute la nivel
nţtional şi internaţional. Vititurismul se practicaă atât toamna în timpul culesului strugurilor pentru
producerea mustului (turiştii fiind invitaţi să participe la zdrobirea strugurilor în cadrul unor seri
câmpeneşti şi sărbători populare) cât şi permanent, pentru degustări de vinuri (în cadrul podgoriilor
Panciu, Odobeşti, Coteşti şi împrejurimile lor). Turismul rural, ecologic şi cultural se afla într-o
continuă dezvoltare şi expansiune teritorială şi se desfasoară în pensiuni săteşti omologate, cuprinse
în circuitul ANTREC, precum şi în cele peste 950 de case de vacanţă din zonă.
95
Foarte interesantă li spectaculoasă este rezervaţia geologică „Focul Viu” de la Andreiaşu de Jos, în
apropiere de satul Terca. Aici putem observa cum au loc emanaţiile de gaze din subteran, care
tăsnesc brusc şi se aprind la contact cu aerul, dând naştere unor flăcări care pot ajunge şi până la
jumătate de metru înălţime. Pentru a va bucura pe deplin de acest rar fenomen, este recomandat ăa
vizităm rezervaţia seara, când “Focul Viu” este mai vizibil.
2.5 Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări)
Identificarea activităţilor cu potenţial impact (presiune sau ameninţare) asupra ariei naturale
protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management
pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale acestor
activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau
interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.
Ca răspuns la un impact măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate în funcţie de
intensitatea efectului activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în
care pentru o aceeaşi activitate, măsurile specifice/măsurile de management pot să difere în funcţie
de intensitatea impactului (ridicată sau scazută).
Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea
formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia Comisiei 97/266/EC
modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU privind formularul standard pentru siturile
Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea activităţilor cu potenţial impact se face la nivel
de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei
specii şi tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a
activităţilor cu potenţial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard
Natura 2000, prevede raportarea atât a activităţilor cu impact negativ, cât şi a celor cu impact
pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul
evaluării doar a activităţilor cu impact negativ. Activităţile cu impact pozitiv nu au fost incluse în
evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management.
Pentru siturile Natura 2000, informaţiile cuprinse în formularul standard Natura 2000 asigură o
bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea trebuie
confirmate, îmbunătăţite şi aduse la zi. De asemenea în vederea stabilirii măsurilor
specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informaţii suplimentare privind indicarea
96
pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor şi tipurilor de habitate impactate, inclusiv a
intensităţii impactului funcţie de localizare.
În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informaţiile necesare pentru:
 Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general;
 Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservativ;
 Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ
Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie clasificate în
două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor doua categorii sunt
următoarele:
 Presiune actuală (P) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare
a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-
a derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă
 Ameninţare viitoare (A) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de
conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se
deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se
preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.
2.5.1 Lista activităţilor cu potenţial impact
97
2.5.1.1 Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 444437
Nr. Crt. Cod Denumire Detalii

Suprafaţa agricolă ocupă o pondere redusă în cadrul sitului fiind localizată mai ales la
nivelul comunelor Boloteşti, Jariştea, Broşteni, Mera şi Reghiu. Agricultura este
1 A Agricultura
tradiţională fiind realizată ca activitate economică de subzistenţă. Gradul de utilizare a
substanţelor chimice este redus astfel ca impactul asupra mediului este unul scăzut.
2 A06.02 culturi perene nelemnoase Plantaţii pomicole (livezi) şi culturi de viţă de vie.
Creşterea animalelor este o activitate economică de bază la nivelul comuntăţilor din
proximitatea sitului fiind realizată preponderent ca activitate de subzistenţă (la nivel de
păşunatul ne-intensiv în
3 A04.02.05 gospodărie). La nivelul sitului suprafaţa acoperită de păşuni este relativ mică (5%) zonele
amestec de animale
de păsunat fiind localizate în proximitatea sitului. Densitatea animalelor/ha păţune este
redusă şi nu implica efecte antropice substanţiale.
Este o activitate localizată pe malurile râurilor Putna şi Milcov, în afara sitului însă în
Extragere de nisip si relativa apropiere. Impactul este indirect şi limitat la proximitatea zonelor de exploatare.
4 C01.01
pietriş Se apreciază însă că aceste activităţi sunt asociate cu accentuarea fenomenelor de
eroziune.
În perioada 2008-2009 s-a început construirea unui turn de radiorelee şi o staţie de bază
piloni şi antene de
5 D02.03 GSM (cca 40 m înălţime) de către un important operator de telefonie mobilă
comunicare
(COSMOTE) chiar pe culmea dealului Măgura Odobeşti. Lucrările au fost stopate şi s-a
dispus readucerea zonei în starea iniţială. Reţelele electrice şi de telefonie rămân însă un
factor de impact antropic.
depozitarea deşeurilor
menajere/deşeuri Aruncatul gunoaielor de către turişti, mai ales în zonele limitrofe celor două râuri care
6 E03.01
provenite din baze de delimitează situl dar şi în interiorul sitului este o practică des întâlnită şi recunoscută de
agrement către reprezentanţii APL.
Parcurgerea de trasee cu maşini de teren. A fost o activitate realizată în anii anteriori. În
ultimii 3 ani nu s-au mai raportat astfel de activităţi însă lipsa capacităţilor de
supraveghere a teritoriului acoperit de sit face dificila clarificarea acestui aspect. În
prezent se organizează, ocazional, „excursii” în interiorul sitului utilizând drumurile
forestiere existente însă aceste excursii nu fac parte dintr-un calendar clar prestabilit de
7 G01.03 vehicule cu motor
evenimente de tip „enduro”. Sunt, mai degrabă excursii organizate în plan individual sau
în grupuri mici. Nu există o frecvenţă clară a acestor activităţi însă există tendinţa de
intensificare pe timp de vară. Dat fiind ca asociaţiile care organizează astfel de
evenimente sunt, de regula, ONG-uri cu implicare activa în domeniul mediului, este puţin
probabil ca acest factor să se manifeste pregnant în viitor.
Se observă o intensificare a acestei activitati în ultimii ani cu un impact crescut asupra
8 F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj
sit-ului.
99
antagonism cu animale
9 K03.06
domestice Prezenţa câinilor vagabonzi în apropierea zonelor locuite de oameni.
linii electrice şi de telefon
10 D02.01.01
suspendate Linie electrică aeriană 20kv.
Aproximativ 95% din suprafaţa sitului este acoperită de păduri iar activitatea de
exploatare a lemnului este una intensă. Exploatarea şi prelucrarea lemnului reprezintă una
Gestionarea şi utilizarea
11 B02 din activităţile economice dominante. Dat fiind că toate gospodăriile din localităţile
pădurii şi plantaţiei
aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire (nu există sistem de alimentare cu gaz)
presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată.
Aproximativ 95% din suprafaţa sitului este acoperită de păduri iar activitatea de
exploatare a lemnului este una intensă. Exploatarea şi prelucrarea lemnului reprezintă una
Alte activităţi silvice decât
12 B07 din activităţile economice dominante. Dat fiind că toate gospodăriile din localităţile
cele listate mai sus
aferente sitului utilizează lemnul pentru încălzire (nu există sistem de alimentare cu gaz)
presiunea asupra exploatării lemnului este ridicată.
Presiunea generată de aceasta activitate are o intensitate medie la nivelul sit-ului. Tăierea
exploatare forestieră fără
necontrolată şi ilegala a lemnului este apreciată ca intensă. Exploatarea lemnului nu se
13 B03 replantare sau refaceree
face ţinând cont de regulile de exploatare care favorizează conservarea speciilor protejate
naturală
pentru care a fost institutit situl.
100
Infrastructura de transport din proximitatea sitului este relativ bine dezvoltată. În
interiorul sitului este dezvoltată reţeaua de drumuri forestiere care împanzeşte întreg situl
14 D01.02 drumuri, autostrăzi
şi face zona, relativ usor accesibilă. Se poate ajunge cu autovehicule pana pe coama
dealului Măgura Odobeşti.
Turismul este slab dezvoltat în ciuda potenţialului turistic ridicat. Zone mai intens
poteci, trasee, trasee utilizate de turişti sunt zonele limitrofe râurilor Milcov şi Putna. Infrastructura de ghidare
15 D01.01
pentru ciclism şi informare a turiştilor este slab dezvoltată. Toate acestea conduc la o intensitate scăzută
a presiunii generate de această activitate.
habitare dispersata
16 E01.03
(locuinţe risipite, disperse) Activitate cu impact scazut.
Vânătoarea este o activitate puternic dezvoltată la nivelul întregului judeţ dar şi la nivelul
aşezărilor din proximitatea sitului. Datele curente privind fondurile de vânătoare existente
17 F05.05 vânătoare cu arma
şi regimul de utilizare al acestora nu permit însă o apreciere cu privire la intensitatea
fenomenului.
Acest factor antropic este adiacent profilului turistic al zonei. Dezvoltarea turismului a
mersul pe jos, călărie şi atras şi o diversificare a ofertei turistice prin stimularea drumeţiilor călare sau cu
18 G01.02
vehicule non-motorizate bicicleta. Nu sunt trasee speciale pentru biciclete însă se folosesc drumurile forestiere în
acest sens.
101
colectarea (ciuperci,
19 F04.02 licheni, fructe de pădure Colectarea de fructe de pădure şi ciuperci reprezintă una din principalele activităţi ce
etc) determină o prezenţa umană sporită în interiorul sitului.
Presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
102
Lista presiunilor actuale
Harta 34 - Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate (se
regăseşte în Anexa nr.1)
2.5.1.2 Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 45
Nr.
Crt. Cod Denumire Detalii
locuri de campare si zone de Se intenţioneaza amenajarea unui spatiu
1 G02.08 parcare pentru rulote de campare de către primaria Valea Sării.
alte sporturi / complexe de Există un proiect de construire a unei
2 G02.10 agrement baze sportive în localitatea Mera
Lista ameninţărilor viitoare
Harta 35 - Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
(se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
2.5.2 Evaluarea Impacturilor asupra Speciilor

2.5.2.1 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 46
Nr. Presiune actuală Specie

Crt. Cod Denumire Cod Denumire Detalii
Soimul de iarnă este prezent
în sit doar în perioada iernii şi
Falco foloseşte zonele deschise de la Formatted: Font: Italic
1 A Agricultura 1034 columbarius limita pădurii pentru hrănire.

Intensitatea impactului este
Exploatare forestieră medie.Activitatea forestieră
fără replantare sau este intensă, fiind una dintre
regenerareGestionarea una din activităţile economice
şi utilizarea pădurii şi Dendrocopos dominante. Gospodăriile din Formatted: Font: Italic
2 B032 plantaţiei 1011 medius localităţile aferente sitului

utilizează lemnul pentru
încălzire.

medie.Activitatea forestieră
este intensă, fiind una dintre
Exploatare forestieră una din activităţile economice
fără replantare sau dominante. Gospodăriile din
regenerareGestionarea localităţile aferente sitului
şi utilizarea pădurii şi Dendrocopos utilizează lemnul pentru Formatted: Font: Italic
3 B032 plantaţiei 1007 leucotos încălzire.

una din activităţile
economice dominante.
Gestionarea şi Gospodăriile din localităţile
utilizarea pădurii şi Hieraaetus aferente sitului utilizează Formatted: Font: Italic
4 B02 plantaţiei 1075 pennatus lemnul pentru încălzire.

utilizarea pădurii şi Pernis aferente sitului utilizează Formatted: Font: Italic
5 B02 plantaţiei 1195 apivorus L. lemnul pentru încălzire.
104
utilizarea pădurii şi Ficedula aferente sitului utilizează Formatted: Font: Italic
6 B02 plantaţiei 1045 parva L lemnul pentru încălzire.

utilizarea pădurii şi Ficedula aferente sitului utilizează Formatted: Font: Italic
7 B02 plantaţiei 1043 albicollis L. lemnul pentru încălzire.

Exploatare forestieră una din activităţile economice
fără replantare sau dominante. Gospodăriile din
regenerareGestionarea localităţile aferente sitului
şi utilizarea pădurii şi utilizează lemnul pentru
8 B032 plantaţiei 1218 Picus canus încălzire. Formatted: Font: Italic

medie. Tăierea necontrolată şi
ilegală a lemnului este intensă.
Exploatare forestieră Exploatarea lemnului nu se
fără replantare sau Ficedula face ţinând cont de regulile de Formatted: Font: Italic
9 B03 refaceree naturală 1045 parva L exploatare care favorizează
105
conservarea speciilor
protejate.

medie. Tăierea necontrolată şi
ilegală a lemnului este intensă.
Exploatarea lemnului nu se
face ţinând cont de regulile de
exploatare forestieră exploatare care favorizează
fără replantare sau Ficedula conservarea speciilor Formatted: Font: Italic
10 B03 refaceree naturală 1043 albicollis L. protejate.

capcane, otrăvire, Pernis Intensitatea impactului este Formatted: Font: Italic
11 F03.02.03 braconaj 1195 apivorus L. medie

Exploatare forestieră
fără replantare sau
regenerareGestionarea
şi utilizarea pădurii şi Dendrocopos Formatted: Font: Italic
12 B032 plantaţiei 1013 syriacus (L)

Pernis Formatted: Font: Italic
13 A Agricultura 1195 apivorus L.

exploatare forestieră
fără replantare sau Hieraaetus Formatted: Font: Italic
14 B03 refaceree naturală 1075 pennatus

fără replantare sau Pernis Formatted: Font: Italic
15 B03 refaceree naturală 1195 apivorus L.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
106
Harta 36 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Ficedula parva L (se
regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Harta 37 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B03 asupra speciei Ficedula parva L (se
Harta 38 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B03 asupra speciei Ficedula albicollis L.
Harta 39 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Ficedula albicollis L.
Harta 40 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Pernis apivorus L. (se
Harta 41 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala F03.02.03 asupra speciei Pernis apivorus
L. (se regăseşte în Anexa nr.1 - Măgura Odobești)
Harta 42 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Hieraaetus pennatus
Harta 43 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Dendrocopos medius
Harta 44 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Dendrocopos leucotos
Harta 45 - Harta impactului cauzat de presiunea actuala B02 asupra speciei Picus canus (se
2.5.2.2 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor

Nu este cazul
2.5.3 Evaluarea Impacturilor asupra tipurilor de habitate

2.5.3.1 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
Nu este cazul
2.5.3.2 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate

Nu este cazul
107
3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE Formatted: Justified
HABITAT
3.1 Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
• Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile prevăzute în Directivă sunt
destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate
naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.
Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă” (SCF) reprezintă
obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.
Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul
articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:
” (e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra
unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen
arealul său natural de distribuţie, structura şi funcţiile sale, precum şi supravieţuirea pe termen
lung a speciilor sale specifice.
Starea conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:
- arealul natural al habitatului şi aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în
creştere; şi
- structura şi funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen lung există
în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil; şi
- starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”
”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unei
specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiei acesteia.
Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:
- datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menţine pe
termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi
- arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil;
şi
- specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins
pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung;”
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii s-a realizat pe baza evaluării stării de
conservare a speciei din punct de vedere al:
108
 populaţiei speciei;
 habitatului speciei;
 perspectivelor speciei în viitor.
1) Specia 1013 - Dendrocopos syriacus (L)
3.1.1 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei specie
Tabelul 47
Atribut Valoare
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Rezident

Mărimea populaţiei speciei în aria
Minim 3,00
Maxim 8,00
Unitatea de
numar de perechi
măsură
Calitatea
slabă
datelor
Raportul dintre mărimea Minim nu este cazul
populaţiei speciei în aria naturală
protejată şi mărimea populaţiei Maxim nu este cazul
naţionale
Mărimea reevaluată a populaţiei Minim nu este cazul
estimate în planul de management
Maxim nu este cazul
anterior
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea
8
favorabilă în aria naturală protejată
In lipsa unor date istorice privind
marimea populatiei specie in zona
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de consideram ca valoarea de referinta
referinţă pentru starea favorabilă favorabila pentru specie in sit sa fie egala
cu marimea populatiei la data declararii
sitului respectiv 3-8 perechi.
109
Atribut Valoare
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei 'x' - necunoscut
actuale
Operator 'X' - necunoscută
Tendinţa actuală a mărimii
Calitatea
populaţiei speciei
datelor insuficientă
Magnitudinea tendinţei actuale a Minim nu este cazul
mărimii populaţiei speciei Maxim nu este cazul
nu există suficiente informaţii pentru a
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
putea aprecia magnitudinea tendinţei
speciei exprimată prin calificative
actuale a mărimii populaţiei speciei
Structura populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei
Starea de conservare din punct de vedere al
populaţiei speciei 'X' - necunoscută
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al
populaţiei speciei nu este cazul
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al populaţiei 'XX' - nu există date suficiente
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie
Tabelul 48
Atribut Valoare

Minim nu este cazul
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală
Maxim nu este cazul
protejată
Calitatea datelor nu este cazul
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul Minim nu este cazul

de management anterior Maxim nu este cazul
110
Atribut Valoare
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată nu este cazul

Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în
nu este cazul
aria naturală protejată
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa
'x' - necunoscut
actuală a habitatului speciei
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei
Calitatea datelor insuficientă
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată nu este cazul
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa
'X' - necunoscută
suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei 'X' - necunoscută
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este cazul
'XX' - nu există date
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei
suficiente
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie
Tabelul 49
Atribut Valoare
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei 'X' - necunoscută
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea
'x' - necunoscut
favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei
'X' - perspective
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei
necunoscute
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei 'X' - necunoscută
111
Atribut Valoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi
'x' - necunoscut
suprafaţa habitatului speciei în viitor
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei 'X' - necunoscute
Perspectivele speciei în viitor 'X' - necunoscute
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor scăzut
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Scăzută
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Scăzută
nu există suficiente
informaţii pentru a aprecia
Viabilitatea pe termen lung a speciei gradul de asigurare al
viabilitaţii pe termen lung
al speciei
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei
'X' - necunoscută
în viitor
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor
nu este cazul
speciei în viitor
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al 'XX' - nu există date
perspectivelor speciei în viitor suficiente
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Lista presiunilor actuale asupra specie

Tabelul 50
Cod
presiune Denumire presiune Intensitate Detalii
Gestionarea şi utilizarea pădurii şi
nu este
plantaţieiExploatare forestieră fără nu este cazulScăzut Commented [EG19]: sa completeze expertul
cazul
B032 replantare sau regenerare Commented [MD20]: Completat conform datelor
furnizate in planul de management inca din 2012 sau 2013
Presiuni actuale asupra speciei
Lista ameninţărilor viitoare asupra speciei
112
Nu este cazul
3.1.4 Evaluarea globală a speciei

Tabelul 51
Atribut Valoare

Starea globală de conservare a speciei 'X' - necunoscută
Tendinţa stării globale de conservare a speciei nu este cazul
Starea globală de conservare necunoscută 'XX' - nu există date suficiente
Informaţii suplimentare nu este cazul
Evaluarea globală a speciei
2) Specia 1126 - Lullula arborea (L)
3.1.1 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
Tabelul 52
Atribut Valoare
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Reproducere
Minim nu este cazul
Maxim nu este cazul
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală Unitatea
numar de perechi
protejată de măsură
Calitatea
medie
datelor
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei Minim nu este cazul
în aria naturală protejată şi mărimea
Maxim nu este cazul
populaţiei naţionale
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate Minim nu este cazul
în planul de management anterior Maxim nu este cazul
60
113
Atribut Valoare
Metoda extrapolarii pe suprafata de
habitat. In lipsa unor date istorice
privind marimea populatiei speciei in
zona consideram ca valoarea de
referinta favorabila pentru specie in sit
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de
sa fie egala cu marimea opulatiei la
referinţă pentru starea favorabilă
estimarea din 2012, respectiv 30-60 de
perechi. S-a ales aceasta estimare
deoarece a rezultat in urma unei
metodologii mai robuste decat
estimarea din 2006.
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru
'=' - aproximativ egal
starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei
Calitatea
speciei insuficientă
datelor
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii Minim nu este cazul
populaţiei speciei Maxim nu este cazul
nu există date privind structura
Structura populaţiei speciei
populaţiei
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei
'FV' - favorabilă
speciei
nu este cazul
populaţiei speciei
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
nu este cazul
al populaţiei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei specie
114
3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 53
Atribut Valoare
Minim nu este cazul

Suprafaţa habitatului speciei în aria
Maxim 840,00
Suprafaţa reevaluată a habitatului Minim nu este cazul
speciei din planul de management
Maxim nu este cazul
anterior
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
840.0
protejată
Pentru estimarea suprafetei adecvate
au fost insumate totalitatea
suprafetelor de pajisti din sit, care, in
principiu, pot fi considerate ca
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a
habitat pentru specie. De asemenea,
habitatului speciei în aria naturală protejată
suprafata habitatului speciei si
suprafata adecvata au fost
considerate a avea aceiasi valoare
numerica.
suprafaţa actuală a habitatului speciei
Tendinţa actuală a suprafeţei Operator 'X' - necunoscută

habitatului speciei Calitatea datelor insuficientă
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată bună (adecvată)
Tendinţa actuală a calităţii habitatului Operator 'X' - necunoscută

speciei Calitatea datelor insuficientă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului 'X' - necunoscută
speciei
115
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului
'FV' - favorabilă
speciei
nu este cazul
habitatului speciei
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al
nu este cazul
populaţiei
Tabelul 54
Atribut Valoare

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei '0' - stabilă
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei 'FV' - perspective bune
habitatului speciei în viitor
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei 'X' - necunoscute
Perspectivele speciei în viitor 'FV' - favorabile
viabilitatea pe termen
Viabilitatea pe termen lung a speciei lung a speciei este
asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei
'FV' - favorabilă
în viitor
116
Atribut Valoare

nu este cazul
speciei în viitor
nu este cazul
perspectivelor speciei în viitor
Lista presiunilor actuale asupra speciei

Nu este cazul
Lista ameninţărilor viitoare asupra speciei Formatted: Indent: Left: 0.01", First line: 0", Right: 0"
Nu este cazul
3.1.4 Evaluarea globală a specie

Tabelul 55
Atribut Valoare

Starea globală de conservare a speciei 'FV' - favorabilă
Starea globală de conservare necunoscută nu este cazul
3) Specia 1045 - Ficedula parva L
Tabelul 56
Atribut Valoare
Mărimea populaţiei speciei în Minim 2.200,00

aria naturală protejată Maxim 3.400,00
117
Atribut Valoare
Unitatea de măsură numar de perechi
Raportul dintre mărimea
Minim 0,00
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi mărimea
Maxim 2,00
Mărimea reevaluată a Minim nu este cazul
populaţiei estimate în planul de
Maxim nu este cazul
management anterior
3400
Metoda extrapolarii pe suprafata de
habitat. In lipsa unor date istorice privind
marimea populatiei speciei in zona
consideram ca valoarea de referinta
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de favorabila pentru specie in sit sa fie egala
referinţă pentru starea favorabilă cu marimea populatiei la estimarea din
2012, respectiv 2200-3400 perechi. S-a
ales aceasta estimare deoarece a rezultat
in urma unei metodologii mai robuste
decat estimarea din 2006.
pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei '=' - aproximativ egal
actuale
Tendinţa actuală a mărimii Operator 'X' - necunoscută

populaţiei speciei Calitatea datelor insuficientă
Magnitudinea tendinţei actuale Minim nu este cazul

a mărimii populaţiei speciei Maxim nu este cazul
118
Atribut Valoare

'FV' - favorabilă
populaţiei speciei
nu este cazul
populaţiei speciei
nu este cazul
vedere al populaţiei
Tabelul 57
Atribut Valoare
Minim nu este cazul
Suprafaţa habitatului speciei în
Maxim 11,075
Suprafaţa reevaluată a Minim nu este cazul
habitatului speciei din planul
Maxim nu este cazul
de management anterior
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria
11.075
Pentru aprecierea suprafetei adecvate a
habitatului au fost insumate totalitatea
suprafetelor de padure de fagete de pe
cuprinsul sitului, considerate a fi utilizate
de specie. De asemenea, suprafata
119
Atribut Valoare
habitatului speciei si suprafata adecvata au
fost considerate a avea aceiasi valoare
numerica.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului

speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

Calitatea habitatului speciei în aria naturală
medie
protejată
Tendinţa actuală a calităţii Operator 'X' - necunoscută
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei
funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa 'X' - necunoscută
calităţii habitatului speciei
'X' - necunoscută
habitatului speciei
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere
nu este cazul
al habitatului speciei
'XX' - nu există date suficiente
Tabelul 58
Atribut Valoare

starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei '=' - aproximativ egal
120
Atribut Valoare

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei '0' - stabilă
suprafaţa habitatului speciei în viitor '=' - aproximativ egal
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei 'FV' - favorabile
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei
Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor 'FV' - favorabilă
perspectivelor speciei în viitor nu este cazul

Tabelul 59
Cod
Denumire presiune Intensitate Detalii
presiune
medie.Activitatea forestieră este intensă,
Gestionarea şi utilizarea nu este fiind una dintre una din activităţile
B02
pădurii şi plantaţiei cazul economice dominante. Gospodăriile din
localităţile aferente sitului utilizează
lemnul pentru încălzire.
121
Intensitatea impactului este medie. Tăierea
Eexploatare forestieră fără necontrolată şi ilegală a lemnului este
nu este
B03 replantare sau refaceree intensă. Exploatarea lemnului nu se face
cazul
naturală ţinând cont de regulile de exploatare care
favorizează conservarea speciilor protejate.

Nu este cazul

Tabelul 60
Atribut Valoare

4) Specia 1043 - Ficedula albicollis L.
Tabelul 61
Atribut Valoare

Minim 4.157,00
Maxim 4.882,00
Unitatea de
naturală protejată numar de perechi
măsură
122
Atribut Valoare
Raportul dintre mărimea populaţiei Minim 0,00

speciei în aria naturală protejată şi
Maxim 2,00
mărimea populaţiei naţionale
Maxim nu este cazul
anterior
4528
Analiza in Distance. In lipsa unor date
istorice privind marimea populatiei
speciei in zona consideram ca valoarea
de referinta favorabila pentru specie in
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de sit sa fie egala cu marimea populatiei la
referinţă pentru starea favorabilă estimarea din 2012, respectiv 30-60 de
perechi. S-a ales aceasta estimare
metodologii mai robuste decat
estimarea din 2006.


populaţiei
123
Atribut Valoare

'FV' - favorabilă
speciei
nu este cazul
populaţiei speciei
nu este cazul
al populaţiei
Tabelul 62
Atribut Valoare
Minim nu este cazul
Suprafaţa habitatului speciei Maxim 11,075

în aria naturală protejată Calitatea datelor medie
naturală protejată 11.075
Aprecierea suprafetei adecvate a habitatului
speciei s-a realizat prin insumarea tuturor
suprafetelor de padure de pe cuprinsul
sitului, considerate a fi utilizate de specie.
De asemenea, suprafata habitatului speciei
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a si suprafata adecvata au fost considerate a
habitatului speciei în aria naturală protejată avea aceiasi valoare.
speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei '=' - aproximativ egal
124
Atribut Valoare
habitatului speciei
protejată bună (adecvată)

funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei 'X' - necunoscută
habitatului speciei 'X' - necunoscută
al habitatului speciei nu este cazul
vedere al populaţiei 'XX' - nu există date suficiente
Tabelul 63
Atribut Valoare

starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a
speciei '=' - aproximativ egal
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei
şi suprafaţa habitatului speciei în viitor '=' - aproximativ egal
125
Atribut Valoare

speciei 'FV' - favorabile

viabilitatea pe termen lung a speciei
Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată
perspectivelor speciei în viitor 'FV' - favorabilă
al perspectivelor speciei în viitor nu este cazul
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Formatted: Left

Tabelul 64
Cod Denumire
Intensitate Detalii
presiune presiune
Intensitatea impactului este medie.Activitatea
Gestionarea şi forestieră este intensă, fiind una dintre una din
B02 utilizarea pădurii şi nu este cazul activităţile economice dominante.
plantaţiei Gospodăriile din localităţile aferente sitului
utilizează lemnul pentru încălzire.
Intensitatea impactului este medie. Tăierea
exploatare
necontrolată şi ilegală a lemnului este intensă.
forestieră fără
B03 nu este cazul Exploatarea lemnului nu se face ţinând cont de
replantare sau
regulile de exploatare care favorizează
refaceree naturală
conservarea speciilor protejate.
126
nu este cazul

Tabelul 65
Atribut Valoare

5) Specia 1195 - Pernis apivorus L.
Tabelul 66
Atribut Valoare
Mărimea populaţiei speciei în

Minim 10,00
Maxim 15,00
Unitatea de
numar de perechi
măsură
Raportul dintre mărimea Minim nu este cazul
naturală protejată şi mărimea Maxim nu este cazul
127
Atribut Valoare

populaţiei estimate în planul
Maxim nu este cazul
15
In lipsa unor date istorice privind marimea
populatiei speciei in zona protejata,
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de consideram ca valoarea de referinta
referinţă pentru starea favorabilă favorabila pentru specie in sit sa fie egala
cu marimea populatiei la data declararii
sitului, respectiv 10-15 perechi.
actuale

Magnitudinea tendinţei Minim nu este cazul
actuale a mărimii populaţiei
Maxim nu este cazul
speciei
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii
populaţiei speciei exprimată prin calificative
'X' - necunoscută
populaţiei speciei
nu este cazul
al populaţiei speciei
128
Tabelul 67
Atribut Valoare

Minim nu este cazul
Maxim nu este cazul
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei Minim nu este cazul

din planul de management anterior Maxim nu este cazul
nu este cazul
protejată
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului
nu este cazul
speciei în aria naturală protejată
'x' - necunoscut
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului Operator 'X' - necunoscută


'X' - necunoscută
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului
nu este cazul
speciei
populaţiei
129
3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor
speciei
Tabelul 68
Atribut Valoare
'x' - necunoscut
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei 'X' - perspective necunoscute
'x' - necunoscut
'X' - necunoscute
speciei
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Medie
nu există suficiente informaţii
pentru a aprecia gradul de
Viabilitatea pe termen lung a speciei
asigurare al viabilitaţii pe
termen lung al speciei
'X' - necunoscută
speciei în viitor
nu este cazul
nu este cazul
130
Tabelul 69
Cod presiune Denumire presiune Intensitate Detalii
capcane, otrăvire,
F03.02.03 nu este cazul Intensitatea impactului este medie
braconaj
A Agricultura nu este cazul nu este cazul
medie.Activitatea forestieră este
intensă, fiind una dintre una din
Gestionarea şi utilizarea
B02 nu este cazul activităţile economice dominante.
pădurii şi plantaţiei
Gospodăriile din localităţile
aferente sitului utilizează lemnul
pentru încălzire.
B03 fără replantare sau nu este cazul nu este cazul
refaceree naturală
nu este cazul

Tabelul 70
Atribut Valoare

6) Specia 1075 - Hieraaetus pennatus
131
Tabelul 71
Atribut Valoare
Tipul populaţiei speciei în aria naturală

Reproducere
protejată
Minim 1,00
Maxim 2,00
Mărimea populaţiei speciei în aria Unitatea de
numar de perechi
naturală protejată măsură
Calitatea
medie
datelor
Raportul dintre mărimea Minim 0,00
populaţiei speciei în aria naturală
protejată şi mărimea populaţiei Maxim 2,00
naţionale
Mărimea reevaluată a populaţiei

Minim nu este cazul
estimate în planul de
management anterior Maxim nu este cazul
2
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei
Recensamantul speciei in sit.
de referinţă pentru starea favorabilă
actuale
Calitatea
populaţiei speciei insuficientă
datelor

132
Atribut Valoare
nu există suficiente informaţii pentru a putea

aprecia magnitudinea tendinţei actuale a
mărimii populaţiei speciei
'FV' - favorabilă
populaţiei speciei
Tendinţa stării de conservare din punct de
vedere al populaţiei speciei nu este cazul
vedere al populaţiei nu este cazul
Tabelul 72
Atribut Valoare
Minim nu este cazul

Maxim nu este cazul
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei Minim nu este cazul
din planul de management anterior

Maxim nu este cazul

nu este cazul
protejată
nu este cazul
'x' - necunoscut
133
Atribut Valoare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului

speciei

'X' - necunoscută
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului
'X' - necunoscută
speciei
nu este cazul
habitatului speciei
populaţiei
3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Formatted: Justified
Tabelul 73
Atribut Valoare
starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei 'x' - necunoscut
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei
şi suprafaţa habitatului speciei în viitor '=' - aproximativ egal
speciei 'X' - necunoscute
134
Atribut Valoare
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor nu există suficiente informaţii
nu există suficiente informaţii pentru
a aprecia gradul de asigurare al
Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitaţii pe termen lung al speciei
perspectivelor speciei în viitor 'X' - necunoscută
perspectivelor speciei în viitor 'XX' - nu există date suficiente
Tabelul 74
Cod Denumire
Intensitate Detalii
presiune presiune
medie.Activitatea forestieră este intensă,
Gestionarea şi
fiind una dintre una din activităţile
B02 utilizarea pădurii şi nu este cazul
economice dominante. Gospodăriile din
plantaţiei
localităţile aferente sitului utilizează
lemnul pentru încălzire.
exploatare
forestieră fără
B03 nu este cazul nu este cazul
replantare sau
refaceree naturală

Nu este cazul
135
Tabelul 75
Atribut Valoare

7) Specia 913 - Bonasa bonasia

Tabelul 76
Atribut Valoare
Minim nu este cazul
Maxim nu este cazul
Mărimea populaţiei speciei în aria Unitatea de
numar de perechi
naturală protejată măsură
Calitatea
slabă
datelor
Raportul dintre mărimea populaţiei Minim nu este cazul
Maxim nu este cazul
Maxim nu este cazul
anterior
12
136
Atribut Valoare
Efectivul populational nu a putut fi evaluat
in anul 2012. In lipsa unor date istorice
privind marimea populatiei speciei in zona
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de
protejata, consideram ca valoarea de
referinta favorabila pentru specie in sit sa
fie egala cu marimea populatiei la data
declararii sitului, respectiv 8-12 perechi.
actuale
Calitatea
populaţiei speciei insuficientă
datelor

'X' - necunoscută
populaţiei speciei
nu este cazul
al populaţiei speciei
Tabelul 77
137
Atribut Valoare

Minim nu este cazul
Maxim nu este cazul
protejată
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Minim nu este cazul

planul de management anterior Maxim nu este cazul
nu este cazul
'x' - necunoscut
'X' - necunoscută
suficiente
Tabelul 78
Atribut Valoare

138
Atribut Valoare

'x' - necunoscut
starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei
'x' - necunoscut
'X' - necunoscute
speciei
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor nu există suficiente informaţii
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
pentru a aprecia gradul de asigurare
al viabilitaţii pe termen lung al
speciei
'X' - necunoscută
nu este cazul

Nu este cazul
Formatted: Indent: Left: 0"

Nu este cazul
139
Tabelul 79
Atribut Valoare

8) Specia 941 - Caprimulgus europaeus
Tabelul 80
Atribut Valoare

Minim 20,00
Maxim 40,00
Unitatea de
naturală protejată numar de perechi
măsură
Raportul dintre mărimea populaţiei Minim 0,00
Maxim 2,00
Maxim nu este cazul
anterior
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă
40
în aria naturală protejată
140
Atribut Valoare
Efectivul populational nu a putut fi

evaluat in anul 2012. In lipsa unor
date privind marimea populatiei
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de speciei in zona consideram ca
referinţă pentru starea favorabilă valoarea de referinta favorabila
pentru specie in sit sa fie egala cu
marimea populatiei la data declararii
sitului, respectiv 20-40 perechi.
'x' - necunoscut
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei Operator 'X' - necunoscută


nu există suficiente informaţii pentru
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei a putea aprecia magnitudinea
speciei exprimată prin calificative tendinţei actuale a mărimii
populaţiei speciei
populaţiei
'X' - necunoscută
speciei
nu este cazul
populaţiei speciei
populaţiei
Tabelul 81
141
Atribut Valoare

Minim nu este cazul
Maxim nu este cazul
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată
Calitatea
nu este cazul
datelor
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul Minim nu este cazul

nu este cazul
'x' - necunoscut
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Calitatea
insuficientă
datelor
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Calitatea
insuficientă
datelor
'X' - necunoscută
suficiente
9) Specia 1011 - Dendrocopos medius
142
Tabelul 82
Atribut Valoare
Minim 413,00
Maxim 493,00
Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală Unitatea de măsură nu este cazul
protejată Calitatea datelor medie
Minim 2,00
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale Maxim 5,00
Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în Minim nu este cazul
planul de management
anterior Maxim nu este cazul
favorabilă în aria naturală protejată 453
Metoda extrapolarii diferentiate. In lipsa
unor date istorice privind marimea
populatiei speciei in zona consideram ca
valoarea de referinta favorabila pentru
specie in sit sa fie egala cu marimea
populatiei la estimarea din 2012, respectiv
413-493 de perechi. S-a ales aceasta
estimare deoarece a rezultat in urma unei
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de metodologii mai robuste decat estimarea
referinţă pentru starea favorabilă din 2006.
143
Atribut Valoare
pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei
actuale '=' - aproximativ egal
Tendinţa actuală a Operator 'X' - necunoscută
mărimii populaţiei
actuale a mărimii
populaţiei speciei Maxim nu este cazul
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei putea aprecia magnitudinea tendinţei
speciei exprimată prin calificative actuale a mărimii populaţiei speciei
populaţiei speciei 'FV' - favorabilă
populaţiei speciei nu este cazul
vedere al populaţiei nu este cazul
Tabelul 83
Atribut Valoare

Minim nu este cazul
Suprafaţa habitatului speciei în
Maxim 7,603
Minim nu este cazul
144
Atribut Valoare
Suprafaţa reevaluată a
habitatului speciei din planul Maxim nu este cazul
7.603
Pentru estimarea valorii suprafetei
adecvate au fost insumate suprafetele de
padure de pe cuprinsul sitului care au
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a specii de Quercus in compozitie (atat
habitatului speciei în aria naturală protejată pure cat si in amestec). De asemenea,
suprafata habitatului speciei si suprafata
adecvata au fost considerate a avea
aceiasi valoare numerica.

bună (adecvată)
protejată

funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii 'X' - necunoscută
habitatului speciei
'X' - necunoscută
habitatului speciei
nu este cazul
habitatului speciei
145
Tabelul 84
Atribut Valoare

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei 'FV' - favorabile
viabilitatea pe termen lung a
speciei este asigurată
'FV' - favorabilă
speciei în viitor
nu este cazul
nu este cazul
Tabelul 85
Cod
presiune
146
Exploatare forestieră Intensitatea impactului este medie.Activitatea
fără replantare sau forestieră este intensă, fiind una dintre una
nu este
B032 regenerareGestionarea din activităţile economice dominante.
cazul
şi utilizarea pădurii şi Gospodăriile din localităţile aferente sitului
plantaţiei utilizează lemnul pentru încălzire.

nu este cazul

Tabelul 86
Atribut Valoare

10) Specia 1007 - Dendrocopos leucotos
Tabelul 87
Atribut Valoare
Rezident
protejată
Mărimea populaţiei speciei Minim 58,00
în aria naturală protejată Maxim 71,00
147
Atribut Valoare
Unitatea de
numar de perechi
măsură
populaţiei speciei în aria Minim 0,00
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
Maxim 2,00
naţionale
Maxim nu este cazul
64
Metoda extrapolarii diferentiate. In lipsa
unor date istorice privind marimea
populatiei speciei in zona consideram ca
valoarea de referinta favorabila pentru
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei specie in sit sa fie egala cu marimea
de referinţă pentru starea favorabilă populatiei la estimarea din 2012, respectiv
58-71 perechi. S-a ales aceasta estimare
metodologii mai robuste decat estimarea
din 2006.
actuale
actuale a mărimii populaţiei
speciei Maxim nu este cazul
148
Atribut Valoare
'X' - necunoscută
populaţiei speciei
nu este cazul
vedere al populaţiei speciei
Tabelul 88
Atribut Valoare
Rezident
protejată
Minim nu este cazul
Suprafaţa habitatului speciei Maxim 9,729
în aria naturală protejată Calitatea
medie
datelor
Maxim nu este cazul
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în
9.729
Pentru estimarea valorii suprafetei adecvate au
Metodologia de apreciere a suprafeţei fost insumate suprafetele de padure de pe
adecvate a habitatului speciei în aria cuprinsul sitului care au fagete in compozitie
naturală protejată (atat pure, cat si amestec). De asemenea,
suprafata habitatului speciei si suprafata adecvata
149
Atribut Valoare
au fost considerate a avea aceiasi valoare
numerica.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi suprafaţa actuală a '=' - aproximativ egal
habitatului speciei
Tendinţa actuală a suprafeţei
Calitatea
habitatului speciei insuficientă
datelor
medie
protejată
Tendinţa actuală a calităţii
Calitatea
habitatului speciei insuficientă
datelor
Tendinţa actuală globală a habitatului
speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de 'X' - necunoscută
tendinţa calităţii habitatului speciei
'X' - necunoscută
habitatului speciei
nu este cazul
vedere al habitatului speciei
Starea de conservare necunoscută din punct
de vedere al populaţiei
Tabelul 89
Atribut Valoare
150
Atribut Valoare
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei nu este cazul

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă
nu este cazul
şi mărimea populaţiei viitoare a speciei
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei nu este cazul
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei nu este cazul
nu este cazul
habitatului speciei în viitor
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei nu este cazul
Perspectivele speciei în viitor nu este cazul
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor nu este cazul
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei
Viabilitatea pe termen lung a speciei nu este cazul
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în
nu este cazul
viitor
nu este cazul
speciei în viitor
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor
nu este cazul
speciei în viitor

Tabelul 90
Cod
presiune
Exploatare forestieră
fără replantare sau
nu este medie.Activitatea forestieră este intensă,
B032 regenerareGestionarea
cazul fiind una dintre una din activităţile
şi utilizarea pădurii şi
economice dominante. Gospodăriile din
plantaţiei
151
localităţile aferente sitului utilizează lemnul
pentru încălzire.

Nu este cazul

Tabelul 91
Atribut Valoare

Starea globală de conservare a speciei 'U1' - nefavorabilă - inadecvată
11) Specia 1034 - Falco columbarius
Tabelul 92
Atribut Valoare
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Iernare

Minim 1,00
Maxim 3,00
Unitatea de
naturală protejată numar de indivizi
măsură
Minim 0,00
152
Atribut Valoare
Raportul dintre mărimea populaţiei

speciei în aria naturală protejată şi Maxim 2,00
Maxim nu este cazul
anterior
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă
2
în aria naturală protejată
In lipsa unor date istorice privind
favorabila pentru specie in sit sa fie
egala cu marimea populatiei la data
declararii sitului, respectiv 1-3
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de indivizi. Consideram ca marimea
referinţă pentru starea favorabilă populatiei de referinta la o specie care
ierneaza in sit este un indicator
puternic in aprecierea starii de
conservare a speciei in sit. Se
recomanda un accent mai puternic pe
aprecierea calitatii habitatului speciei
in aprecierea starii de conservare.


Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei nu există suficiente informaţii pentru
speciei exprimată prin calificative a putea aprecia magnitudinea
153
Atribut Valoare
tendinţei actuale a mărimii populaţiei

speciei
populaţiei
'X' - necunoscută
speciei
nu este cazul
populaţiei speciei
populaţiei
Tabelul 93
Atribut Valoare

Minim nu este cazul Commented [EG21]: …….
Maxim nu este cazul
protejată
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Minim nu este cazul

planul de management anterior Maxim nu este cazul
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului
nu este cazul
speciei în aria naturală protejată
'x' - necunoscut
154
Atribut Valoare

'X' - necunoscută
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului
nu este cazul
speciei
suficiente

speciei
Tabelul 94
Atribut Valoare

viitoare a speciei
Perspectivele speciei din punct de vedere al
'X' - perspective necunoscute
populaţiei
'x' - necunoscut
speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor
Perspectivele speciei din punct de vedere al
'X' - necunoscute
habitatului speciei
155
Atribut Valoare
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în

viitor
Viabilitatea pe termen lung a speciei aprecia gradul de asigurare al viabilitaţii pe
termen lung al speciei
'X' - necunoscută
nu este cazul
vedere al perspectivelor speciei în viitor
vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul 95
Cod Denumire
Intensitate Detalii
presiune presiune
Soimul de iarnă este prezent în sit doar în
nu este
A Agricultura perioada iernii şi foloseşte zonele deschise de
cazulScăzută Commented [EG22]: …….
la limita pădurii pentru hrănire.

nu este cazul

Tabelul 96
Atribut Valoare
156
12) Specia 1218 - Picus canus
Tabelul 97
Atribut Valoare

Minim nu este cazul
Mărimea populaţiei speciei în Maxim nu este cazul

aria naturală protejată Unitatea de măsură numar de perechi
Minim 0,00
naturală protejată şi mărimea
Maxim 2,00
Maxim nu este cazul
176
Metoda extrapolarii la suprafata totala de
habitat. In lipsa unor date istorice privind
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de Formatted Table
favorabila pentru specie in sit sa fie egala
157
Atribut Valoare
cu marimea populatiei la estimarea din

2012, respectiv 63-176 de perechi. S-a ales
aceasta estimare deoarece a rezultat in
urma unei metodologii mai robuste decat
estimarea din 2006.
actuale

Magnitudinea tendinţei actuale Minim nu este cazul

a mărimii populaţiei speciei Maxim nu este cazul
'FV' - favorabilă
populaţiei speciei
nu este cazul
populaţiei speciei
nu este cazul
Tabelul 98
Atribut Valoare

Rezident
protejată
Minim nu este cazul
158
Atribut Valoare
Suprafaţa habitatului Maxim 3,612

speciei în aria naturală
protejată
habitatului speciei din
planul de management Maxim nu este cazul
anterior
3.612
Pentru estimarea suprafetei adecvate a
habitatului speciei au fost insumate
suprafetele de padure utilizate de specie de pe
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate
cuprinsul sitului. De asemenea, suprafata
a habitatului speciei în aria naturală protejată
habitatului speciei si suprafata adecvata au
fost considerate a avea aceiasi valoare
numerica.
Tendinţa actuală a Operator 'X' - necunoscută
suprafeţei habitatului
speciei
bună (adecvată)
protejată

funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa 'X' - necunoscută
calităţii habitatului speciei
'X' - necunoscută
habitatului speciei
159
Atribut Valoare

nu este cazul
vedere al habitatului speciei

speciei
Tabelul 99
Atribut Valoare

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei 'FV' - favorabile
viabilitatea pe termen lung a
speciei este asigurată
'FV' - favorabilă
speciei în viitor
nu este cazul
160
Atribut Valoare

nu este cazul

Tabelul 100
Cod
presiune
medie.Activitatea forestieră este
Exploatare forestieră fără
intensă, fiind una dintre una din
replantare sau nu este
B032 activităţile economice dominante.
regenerareGestionarea şi cazul
Gospodăriile din localităţile aferente
utilizarea pădurii şi plantaţiei
sitului utilizează lemnul pentru
încălzire.

nu este cazul

Tabelul 101
Atribut Valoare

161
3.2 Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
Nu este cazul
162
4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1 Scopul planului de management
Scopul planului de management pentru Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura

Odobeşti este menţinerea stării de conservare favorabilă şi îmbunătăţirea stării de
conservare nefavorabile a speciilor pentru care a fost desemnat situl în contextul
dezvoltării durabile în cadrul localităţilor de pe teritoriul sitului.
Au fost selectate temele principale ale planului de management. Acestea au fost discutate în
cadrul grupurilor de lucru şi la întâlnirile publice cu factorii interesaţi. S-a considerat că o temă
este titlul unei secţiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele.
Totodată s-a agreat ca subiectele identificate să fie cuprinse în cadrul a maxim 6-8 categorii
de teme principale, care să fie detaliate în obiective şi măsuri de conservare specifice, pentru
a menţine coerenţa logică a Planului de management.
În urma discuţiilor în grupurile de lucru şi în cadrul dezbaterilor publice s-a concluzionat şi au
fost definite următoarele teme principale care au fost luate în considerare la elaborarea planului
de management:
1. Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de interes
conservativ)
2. Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii speciilor de interes
conservativ
3. Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii
4.3. Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea durabilităţii
managementului
5.4. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului
6.5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
7.6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)
4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi
4.2.1 Conservarea şi managementul speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului Natura
2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi habitatelor acestora
Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi
Tema asociată
habitatelor de interes conservativ)
Cod obiectiv general OG-2719
Nu este cazul
4.2.1.1 Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări

criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului
Cod obiectiv specific OS-2833
Nu este cazul
4.2.1.1.1 Menţinerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la

întreaga suprafaţă forestieră de pe cuprinsul sitului (conform datelor din
Amenajamentele Silvice)
Cod măsură specifică/măsură de management MS-2855
4.2.1.1.1.1 Menţinerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la

întreaga suprafaţă forestieră de pe cuprinsul sitului (conform datelor din

Cod măsură specifică/măsură de
MS-2855
management
164
Cod activitate A-2115
Pentru menţinerea nivelului actual al populaţiilor
majorităţii speciilor de păsări criteriu în sit, se
impune menţinerea unei structuri pe vârste astfel
încât procentajul de pădure peste 80 de ani să nu
scadă raportat la nivelul întregului sit. Planificarea
activităţilor forestiere (în special a celor de
exploatare) se va face astfel încât pe suprafaţa sitului
să se păstreze (sau să se favorizeze creşterea) în
permanenţă procentajul actual de pădure peste 80
ani, care conform calculelor actuale este de aprox.
3500 ha, reprezentând cca. 25% din suprafaţa
pădurilor din sit. În acest sens este necesară
coroborarea şi armonizarea amenajamentelor silvice
Descriere activitate
existente sau nou dezvoltate pe suprafaţa sitului
astfel încât acest procentaj să se menţină şi în timp
să crească la nivelul întregului sit. Speciile care
beneficiază de această măsură sunt în primul rând
speciile de ciocănitori (atât habitat de cuibărit cât şi
de hrănire), răpitoarele de zi şi de noapte, respectiv
speciile de muscari (Ficedula albicollis şi F. parva).
Pentru favorizarea speciilor de muscari se va urmări
şi menţinerea zonelor cu subarboret bogat (seminţiş).
Rezultate aşteptate: menţinerea habitatelor forestiere
caracteristice majorităţii speciilor criteriu din
sit.Indicatori de succes: procentaj de pădure peste 80
ani menţinut la nivelul sitului.
Zonele de desfăşurare nu este cazul
Lista speciilor asociate activităţii
Denumire Denumire
Cod EUNIS Grupă
ştiinţifică populară
165
Dendrocopos ciocănitoare de
1013 Avifauna
syriacus (L) grădini
1045 Ficedula parva L muscar mic Avifauna
Ficedula
1043 Muscar gulerat Avifauna
albicollis L.
Pernis apivorus
1195 Viespar Avifauna
L.
Hieraaetus
1075 acvilă mică Avifauna
pennatus
1011 Avifauna
medius stejar
Dendrocopos ciocănitoare cu
1007 Avifauna
leucotos spatele alb
1218 Picus canus ghionoaie sură Avifauna
Lista impacturilor asociate speciilor
Cod Denumire Cod Denumire Denumire

Tip impact Grupă
impact impact EUNIS ştiinţifică populară
Presiune Pernis
A Agricultura 1195 Viespar Avifauna
actuală apivorus L.
exploatare
forestieră fără
Presiune Pernis
B03 replantare sau 1195 Viespar Avifauna
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Hieraaetus acvilă
B03 replantare sau 1075 Avifauna
actuală pennatus mică
refaceree
naturală
exploatare
Presiune Ficedula Muscar
B03 forestieră fără 1043 Avifauna
actuală albicollis L. gulerat
replantare sau
166
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Ficedula muscar
actuală parva L mic
refaceree
naturală
capcane,
F03.02. Presiune Pernis
otrăvire, 1195 Viespar Avifauna
03 actuală apivorus L.
braconaj
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Ficedula muscar
B02 1045 Avifauna
pădurii şi actuală parva L mic
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Pernis
B02 1195 Viespar Avifauna
pădurii şi actuală apivorus L.
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Hieraaetus acvilă
B02 1075 Avifauna
pădurii şi actuală pennatus mică
plantaţiei
Gestionarea şi
ciocănitoa
utilizarea Presiune Dendrocopos
B02 1007 re cu Avifauna
pădurii şi actuală leucotos
spatele alb
plantaţiei
Gestionarea şi
ciocănitoa
B02 1011 re de Avifauna
pădurii şi actuală medius
stejar
plantaţiei
Dendrocopos ciocănitoa
Gestionarea şi Presiune
B02 1013 syriacus re de Avifauna
utilizarea actuală
(L) grădini
167
pădurii şi
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune ghionoaie
B02 1218 Picus canus Avifauna
pădurii şi actuală sură
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Ficedula Muscar
B02 1043 Avifauna
pădurii şi actuală albicollis L. gulerat
plantaţiei
4.2.1.1.2 Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi

limitarea/controlul activităţilor forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit
pentru protecţia speciilor de răpitoare şi a berzei negre
nu este cazul
4.2.1.1.2.2 Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi

limitarea/controlul activităţilor forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit

MS-2856
management
168
Lucrările forestiere în imediata apropiere a cuiburilor
speciilor de păsări răpitoare sau a berzelor negre, în
special dacă sunt desfăşurate în prima parte a
sezonului de cuibărit, pot compromite succesul
reproductiv în acel an. În anul respectiv, succesul
reproductiv al perechilor afectate este nul în cele mai
multe cazuri. În acest sens, în perimetrul cuiburilor
identificate se va institui o zonă tampon cu diametru
de 300 m, respectiv cu rază de 150300 de metri în
care în perioada 15 mMartie – 15 aAugust vor fi
Descriere activitate interzise activităţile legate de silvicultură (inclusiv
tăieri de conservare, igienizare etc.). Aceste activităţi
vor fi permise în afara perioadei menţionate
(respectiv între
15 aAugust – 15 mMartie). Modalitatea de Formatted: Right: 0"
identificare a cuiburilor în teren este parte

constituenta a obiectivului general 2.
Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut
pentru speciile menţionate.
Indicatori de succes: deranjul prin activităţi silvice al
cuiburilor cunoscute eliminat.
Cod EUNIS Denumire ştiinţifică Denumire populară Grupă

1195 Pernis apivorus L. Viespar Avifauna
1075 Hieraaetus pennatus acvilă mică Avifauna
Cod Denumire Cod Denumire Denumire

Tip impact Grupă
impact impact EUNIS ştiinţifică populară
169
capcane,
F03.02. Presiune Pernis
otrăvire, 1195 Viespar Avifauna
03 actuală apivorus L.
braconaj
Presiune Pernis
Gestionarea şi
plantaţiei
Gestionarea şi
B02 1075 Avifauna
plantaţiei
exploatare
forestieră fără
Presiune Pernis
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
refaceree
naturală
4.2.1.1.3 Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de

producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în
zonele de recoltare
170
nu este cazul
4.2.1.1.3.3 Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de

producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în
zonele de recoltare
Prin păstrarea acestor pâlcuri se

favorizează menţinerea de condiţii de
cuibărit pentru speciile de răpitoare
diurne, în special Hieraaetus pennatus
şi Pernis apivorus. Este foarte
important ca aceşti arbori rămaşi sa nu
fie izolaţi unul faţă de altul, ci să fie
păstraţi în pâlcuri. Această măsură nu
va avea rezultatul scontat în condiţiile
în care în jurul pâlcurilor rămase se
Descriere activitate realizează tăieri definitive (decât dacă
în jur există deja arboret în creştere). În
cadrul parchetelor de exploatare, la
tăierile definitive se vor păstra astfel de
pâlcuri, ce se vor conserva şi ulterior,
în viitorul arboret, până la eliminarea
naturală a arborilor respectivi.
Rezultate aşteptate: succes reproductiv
crescut pentru speciile
menţionateIndicatori de succes: arbori
păstraţi conform descrierii activităţii
171
Denumire Denumire
Cod EUNIS Grupă
Hieraaetus
1075 acvilă mică Avifauna
pennatus
Cod Denumire Tip Cod Denumire Denumire

Grupă
impact impact impact EUNIS ştiinţifică populară
capcane,
Presiune Pernis
F03.02.03 otrăvire, 1195 Viespar Avifauna
braconaj
Presiune Pernis
Gestionarea şi
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Hieraaetus
B02 1075 acvilă mică Avifauna
pădurii şi actuală pennatus
plantaţiei
exploatare
Presiune Pernis
B03 forestieră fără 1195 Viespar Avifauna
replantare sau
172
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Hieraaetus
B03 replantare sau 1075 acvilă mică Avifauna
actuală pennatus
refaceree
naturală
4.2.1.1.4 Menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice de habitat

pentru speciile de ciocănitori
nu este cazul
4.2.1.1.4.4 Menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice de habitat

pentru speciile de ciocănitori
Cod măsură
specifică/măsură de MS-2858
management
Cantitatea disponibilă de lemn mort este un factor

esenţial pentru prezenţa speciei
Descriere activitate Dendrocopos leucotos. Prezenţa lemnului mort
influenţează calitatea habitatului pentru majoritatea
speciilor de ciocănitori (ex Picus canus). Specia Strix
173
uralensis foloseşte lemnul mort pe picior (trunchiuri
scorburoase şi iescari – trunchiuri moarte pe picior)
pentru cuibărit. În consecinţă, pentru toate subparcele /
u.a.-urile, în cazul unor intervenţii - lucrări de îngrijire
sau exploatări forestiere se va lăsa un număr de 4-8
arbori/ha din categoria iescarilor, arborilor groşi,
scorburoşi, parţial uscaţi, în funcţie de particularităţile
fiecărui u.a. O atenţie deosebită se va acorda tăierilor
definitive în parchetele de exploatare, când firma ce
exploatează trebuie să cunoscă şi să aplice această
prevedere. Rezultate aşteptate: condiţii de habitat
menţinute/îmbunătăţite pentru speciile menţionate.
Indicatori de succes: arbori păstraţi conform descrierii
activităţii
Denumire Denumire
Cod EUNIS Grupă
1011 Avifauna
medius stejar
Dendrocopos ciocănitoare cu
1007 Avifauna
leucotos spatele alb

Grupă
174
Gestionarea
ciocănitoare
şi utilizarea Presiune Dendrocopos
B02 1007 cu spatele Avifauna
alb
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Dendrocopos ciocănitoare
B02 1011 Avifauna
pădurii şi actuală medius de stejar
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune ghionoaie
plantaţiei
4.2.1.1.5 Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de

gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri
de tratamente (biologice, integrate etc.)

MS-2859
management
nu este cazul
4.2.1.1.5.5 Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor

dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sauimposibilităţii aplicării
altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.)
175
MS-2859
management
Această măsură vizează în special

speciile de muscari (Ficedula albicollis
şi F. parva). Pentru aceste specii au un
efect benefic (pentru asigurarea
habitatului de cuibărit) şi măsurile
anterioare prevăzute, în special cele de
favorizare a populaţiilor de ciocănitori.
Pentru a nu afecta calitatea resurselor
trofice ale acestor specii insectivore,
aplicarea tratamentele chimice va fi
limitată doar la cazurile de gradaţii sau
defolieri care au fost dovedite prin
certificat eliberat de unităţile de
cercetare specifice (ICAS).Rezultate
aşteptate: condiţii de habitat
menţinute/îmbunătăţite în special pentru
pentru Ficedula albicollis şi F.
Parva.Indicatori de succes: tratamente
chimice aplicate doar în cazurile
menţionate
176
1043 Ficedula albicollis L. Muscar gulerat Avifauna

Grupă
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Ficedula
B02 1045 muscar mic Avifauna
pădurii şi actuală parva L
plantaţiei
Gestionarea şi
B02 1043 Avifauna
plantaţiei
exploatare
forestieră fără
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Ficedula
B03 replantare sau 1045 muscar mic Avifauna
actuală parva L
refaceree
naturală
177
4.2.1.1.5.6 Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor
dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sauimposibilităţii aplicării
altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.)
Cod măsură
management
Cod măsură
MR-131
restrictivă
Această măsură vizează în special speciile de muscari (Ficedula

albicollis şi F. parva). Pentru aceste specii au un efect benefic
Descriere măsură (pentru asigurarea habitatului de cuibărit) şi măsurile anterioare
restrictivă prevăzute, în special cele de favorizare a populaţiilor de ciocănitori.
Pentru a nu afecta calitatea resurselor trofice ale acestor specii
insectivore, aplicarea tratamentele chimice va fi limitată doar la
cazurile de gradaţii sau defolieri care au fost dovedite prin certificat
eliberat de unităţile de cercetare specifice (ICAS).Rezultate
aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite în special
pentru pentru Ficedula albicollis şi F. Parva.Indicatori de
succes: tratamente chimice aplicate doar în cazurile menţionate
Zonele de
nu este cazul
reglementare
Lista speciilor asociate măsurii restrictive
nu este cazul
4.2.1.1.6 Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din sit
178
nu este cazul
4.2.1.1.6.7 Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din sit
În pădurile din sit vor fi permise

doar degajările realizate cu
ajutorul motouneltelor
specializate, cu condiția ca
acestea să nu fie realizate în
perioada de reproducere a
speciilor de păsări. Degajările
chimice vor fi interziseefectuate
manual, degajările chimice fiind
interzise datorită faptului că nu
se cunoaşte efectul de durată al
arboricidelor introduse în pădure,
nefiind recomandat pentru un
spectru larg de păduri. Rezultate
aşteptate: condiţii de habitat
menţinute/îmbunătăţite Indicatori
de succes: Absenţa degajărilor şi
Descriere activitate curăţărilor chimice
179
Cod
Denumire ştiinţifică Denumire populară Grupă
EUNIS
1013 Dendrocopos syriacus (L) ciocănitoare de grădini Avifauna
1126 Lullula arborea (L) ciocârlia de pădrue Avifauna
913 Bonasa bonasia iernucă Avifauna
941 Caprimulgus europaeus Caprimulg Avifauna
1011 Dendrocopos medius ciocănitoare de stejar Avifauna
ciocănitoare cu spatele
1007 Dendrocopos leucotos Avifauna
alb
1034 Falco columbarius şoim de iarnă Avifauna

Grupă
180
Presiune Pernis
Presiune Falco şoim de

A Agricultura 1034 Avifauna
actuală columbarius iarnă
exploatare
forestieră fără
Presiune Pernis
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Hieraaetus
actuală pennatus
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Ficedula
B03 replantare sau 1045 muscar mic Avifauna
actuală parva L
refaceree
naturală
capcane,
Presiune Pernis
braconaj
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Ficedula
plantaţiei
181
Gestionarea şi
plantaţiei
Gestionarea şi
plantaţiei
Gestionarea şi
ciocănitoare
alb
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune Dendrocopos ciocănitoare
B02 1011 Avifauna
plantaţiei
Gestionarea şi
Dendrocopos
utilizarea Presiune ciocănitoare
B02 1013 syriacus Avifauna
pădurii şi actuală de grădini
(L)
plantaţiei
Gestionarea şi
utilizarea Presiune ghionoaie
plantaţiei
Gestionarea şi
B02 1043 Avifauna
plantaţiei
4.2.1.1.6.8 Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din

sitAsigurarea condițiilor opime pentru specile de muscari prin interzicerea aplicării
182
tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar
în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice,
integrate etc.)
Cod măsură specifică/măsură

MS-2860
de management
Cod măsură restrictivă MR-132
Această măsură vizează în special speciile de muscari

(Ficedula albicollis şi F. parva). Pentru aceste specii au
un efect benefic (pentru asigurarea habitatului de cuibărit)
şi măsurile anterioare prevăzute, în special cele de
favorizare a populaţiilor de ciocănitori. Pentru a nu afecta
calitatea resurselor trofice ale acestor specii insectivore,
aplicarea tratamentele chimice va fi limitată doar la
cazurile de gradaţii sau defolieri care au fost dovedite prin
certificat eliberat de unităţile de cercetare specifice
(ICAS).
Descriere măsură restrictivă
În pădurile din sit vor fi permise doar degajările
efectuate manual, degajările chimice fiind interzise
datorită faptului că nu se cunoaşte efectul de durată al
arboricidelor introduse în pădure, nefiind recomandat
pentru un spectru larg de păduri. Rezultate aşteptate:
condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite în special
pentru Ficedula albicollis și Ficedula parva. Indicatori
de succes: Absenţa degajărilor şi curăţărilor
chimicetratamente chimice aplicate doar în cazurile
menționate.
183
Zonele de reglementare nu este cazul
Lista speciilor asociate măsurii restrictive
nu este cazul
4.2.1.1.7 Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport

a energiei electrice
nu este cazul
4.2.1.1.7.9 Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de

transport a energiei electrice
Liniile electrice neizolate, şi în

special cele de de medie tensiune
rerezintă una din cauzele majore de
Descriere activitate mortalitate în special în rândul
răpitoarelor de zi şi a berzelor prin
electrocutare la nivelul stâpilor
folosiţi de păsări. În scopul prevenirii
184
acestui fenomen, se vor izola la
nivelul stâlpilor liniile de medie
tensiune cu izolatorii de pe stâlpi
orientaţi în sus din sit şi de la periferia
sitului. În măsura posibilităţilor, alte
alternative (linii subterane) vor fi
preferate izolării. Se aplica la nivel de
intreaga sectiune de linii de medie
tensiune pe suprafaţa sitului.Rezultate
aşteptate: mortalitatea păsărilor
cauzată prin electrocutare pe linii de
medie tensiune eliminatăIndicatori de
succes: număr stâlpi/lungime secţiuni
de linie izolate

Grupă
capcane, Pernis
Presiune
F03.02.03 otrăvire, 1195 apivorus Viespar Avifauna
actuală
braconaj L.
Pernis
Presiune
A Agricultura 1195 apivorus Viespar Avifauna
actuală
L.
185
Gestionarea şi
Pernis
utilizarea Presiune
B02 1195 apivorus Viespar Avifauna
pădurii şi actuală
L.
plantaţiei
Gestionarea şi
B02 1075 Avifauna
plantaţiei
exploatare
forestieră fără Pernis
Presiune
B03 replantare sau 1195 apivorus Viespar Avifauna
actuală
refaceree L.
naturală
exploatare
forestieră fără
refaceree
naturală
4.2.1.2 Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale

speciilor de păsări dependente de terenurile agricole
nu este cazul
4.2.1.2.8 Promovarea şi aplicarea prevederilor din pachetele existente în cadrul măsurii

214 din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare naturală. Practici agricole
tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări
186
nu este cazul
4.2.1.2.8.10 Promovarea şi aplicarea prevederilor din pachetele existente în cadrul

măsurii 214 din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare naturală. Practici agricole
tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări

de management MS-2862
Se vor promova şi respecta şi prevederile GAEC7 –

“Intreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui
nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o
dată pe an”. Arderea vegetaţiei, ca măsură de
igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este
interzisă, cu exceptia cazurilor speciale prevazute de
legislaţia in vigoare.Rezultate aşteptate: calitatea
păşunilor îmbunătăţită (evitarea suprapăşunatului, a
Descriere activitate abandonării păşunilor)
4.2.2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii
187
Tema asociată Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii
nu este cazul
4.2.2.1 Recensămăntul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este

insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor de interes comunitar
Cod obiectiv specific 4257
nu este cazul
4.2.2.1.9 Identificarea potenţialelor zone de cuibărit pentru speciile de răpitoare de zi,

respectiv a principalelor zonelor de hrănire necesare pentru menţinerea populaţiilor de
răpitoare
nu este cazul
4.2.2.1.9.11 Identificarea potenţialelor zone de cuibărit pentru speciile de răpitoare de

zi, respectiv a principalelor zonelor de hrănire necesare pentru menţinerea populaţiilor
de răpitoare
188
management MS-2863
La ora actuală, deşi există o estimare populaţională

pentru speciile menţionate, cunoştinţele cu privire la
locaţiile de cuibărit sunt limitate. În scopul aplicării
măsurilor de protecţie active (zone tampon în jurul
cuiburilor) se vor efectua transecte de căutare a
cuiburilor în perioada de iarnă. Datele vor fi
centralizate într-o bază comună , ce va conţine
localizarea (cu coordonate GPS) cuiburilor
identificate. Detaliile metodologice vor fi descrise
în cadrul planului de monitorizare. Cuiburile
identificate vor fi verificate în perioada de cuibărit.
De asemenea, se vor colecta informaţii referitoare la
zonele principale de hrănire folosite de speciile
menţionate. Rezultate aşteptate: cunoştinţe
îmbunătăţite cu privire la zonele de cuibărit şi
hrănire pentru speciile menţionateIndicatori de
succes: număr de perechi cunoscute, număr de
cuiburi identificate, rapoarte anuale elaborate
189
Grupă
capcane,
Presiune Pernis
braconaj
Presiune Pernis
Gestionarea şi
plantaţiei
Gestionarea şi
plantaţiei
exploatare
forestieră fără
Presiune Pernis
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Hieraaetus
actuală pennatus
refaceree
naturală
4.2.2.1.10 Evaluarea efectivelor populaţionale şi a distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,

Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus
190
nu este cazul
4.2.2.1.10.12 Evaluarea efectivelor populaţionale şi a distribuţiei speciilor Bonasa

bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus

management MS-2864
Pentru speciile menţionate este necesară o

evaluare detaliată în scopul reevaluării
efectivelor, trasării hărţilor detaliate de distribuţie
şi a instituirii măsurilor active de conservare. În
primii 3 ani de implementare, se va realiza
evaluarea populaţiilor acestor specii şi trasarea
hărţilor detaliate de distribuţie conform
metodologiilor specifice care vor fi elaborate
pentu fiecare specie în parte. În perioada de
implementare se va evalua şi importanţa sitului
pentru specii ca Crex crex, Aquila pomarina
etc.Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite
cu privire la efectivele şi distribuţia speciilor
Descriere activitate menţionateIndicatori de succes: -efective
191
populaţionale disponibile pentru speciile
menţionate-hărţi de distribuţie disponibile
Dendrocopos syriacus ciocănitoare de

1013 Avifauna
(L) grădini

Grupă
Gestionarea
B02 1013 Avifauna
pădurii şi actuală syriacus (L) de grădini
plantaţiei
4.2.2.1.11 Monitorizarea speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului
192
nu este cazul
4.2.2.1.11.13 Monitorizarea speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului ROSPA0075

management MS-2865
În cadrul acestei activităţi se va elabora

planul general de monitorizare/evaluare
pentru speciile criteriu în baza cărora a
fost desmnat situl. Planul de
monitorizare va avea o perioadă de
implementare de 5 ani. În cadrul
planului vor fi actualizate protocoalele
de monitorizare pentru speciile criteriu
şi se vor stabili resursele umane şi
materiale necesare desfăşurării. Planul
va fi implementat pe perioada de
desfăşurare a planului de management,
cu rapoarte anuale de activitate. În
alcătuirea planului de monitorizare se va
ţine cont de metodologia şi indicatorii
Descriere activitate recomandaţi în studiul de evaluare a
193
populaţiilor speciilor criteriu anexat
planului de management.Rezultate
aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu
privire la efectivele populaţionale pentru
speciile prioritare din sit
cunoscuteIndicatori de succes: plan de
monitorizare realizat şi implementat;
date despre efectivele speciilor prioritare
cunoscute; distribuţia speciilor prioritara
cunoscută
1013 Dendrocopos syriacus (L) ciocănitoare de grădini Avifauna
1007 Dendrocopos leucotos alb Avifauna
194

Grupă
Presiune Pernis

exploatare
forestieră fără
Presiune Pernis
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Hieraaetus
actuală pennatus
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
refaceree
naturală
exploatare
Presiune Ficedula
B03 forestieră fără 1045 muscar mic Avifauna
actuală parva L
replantare sau
195
refaceree
naturală
capcane,
Presiune Pernis
braconaj
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Ficedula
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Pernis
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Hieraaetus
plantaţiei
Gestionarea
ciocănitoare
alb
plantaţiei
Gestionarea
B02 1011 Avifauna
plantaţiei
Gestionarea
Dendrocopos
şi utilizarea Presiune ciocănitoare
(L)
plantaţiei
196
Gestionarea
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Ficedula Muscar
B02 1043 Avifauna
plantaţiei
4.2.2.2 Evaluarea unor factori de potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi
a unor tehnici alternative de management al habitatelor din sit
nu este cazul
4.2.2.2.12 Investigarea şi evaluarea utilizării şi a tipurilor de pesticide folosite în

pajiştile, păşunile şi terenurile agricole din sit
nu este cazul
4.2.2.2.12.14 Investigarea şi evaluarea utilizării tipurilor de pesticide folosite în pajiştile,

păşunile şi terenurile agricole din sit
197
Cod măsură
management
Neexistând o situaţie centralizată a utilizării pesticidelor în sit,

impactul acestor practici nu poate fi estimat. În acest sens se va
realiza un studiu referitor la utilizarea şi tipurile de pesticide
utilizate în sit. Deasemenea se va investiga folosirea substanţelor
Descriere activitate otrăvitoare utilizate pentru protecţia culturilor şi a fondului
cinegetic.Rezultate aşteptate: date disponibile referitoare la
folosinţa pesticidelor şi a otrăvurilor în sitIndicatori de succes:
raport disponibil referitor la folosinţa şi impactul pesticidelor şi a
substanţelor otrăvitoare în sit
Zonele de
nu este cazul
desfăşurare
4.2.2.2.13 Evaluarea speciilor şi a distribuţiei plantelor invazive în sit (lista de specii

potenţial invazive)
nu este cazul
4.2.2.2.13.15 Evaluarea speciilor şi a distribuţiei plantelor invazive în sit (lista de specii

198

MS-2867
de management
Speciile invazive pot afecta calitatea pajiştilor care

constituie 25% din suprafaţa sitului. Gradul de
expansiune al acestora este insuficient cunoscut şi poate
afecta calitatea habitatului de hrănire pentru speciile
criteriu din sit. Se va efectua un studiu pentru evaluarea
Descriere activitate amplitudinii acestui fenomen, cauze şi a modalităţilor
de eradicare a speciilor problematice. De asemenea,
pentru activităţi de replantari etc. se vor utiliza numai
specii autohtone.Rezultate aşteptate: date disponibile
referitoare la specii de plante invazive şi distribuţia
acestoraIndicatori de succes: studiu realizat
4.2.2.2.14 Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate

prin tăieri selective (transformarea pădurii spre codru gradinarit)
nu este cazul
199
4.2.2.2.14.16 Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii
realizate prin tăieri selective (transformarea pădurii spre codru gradinarit)

MS-2868
de management
Structura pluriană a pădurii conferă condiţii heterogene

de habitat în fondul forestier, condiţii care fac posibilă
existenţa unui spectru mai larg de specii. Se va realiza
un studiu care să urmărească modalităţile de exploatare
pentru a se obţine o astfel de structură în zonele unde
acest lucru nu se întâmplă la momentul actual. Se va
avea în vedere şi impactul economic pe care acest tip de
administrare a fondului forestier îl presupune.
Descriere activitate Rezultatele acestui studiu vor fi încorporate în
prevederile următorului plan de management al sitului
dacă se vor dovedi fezabile. Se poate crea o modelare
privind compoziţia avifaunistică (specii, densitati, zone
de concentrare etc.) raportată la structura habitatului
(structura pădurii – compoziţie, consistenţă, vârstă,
etajare etc.)
Rezultate aşteptate: studiu disponibil
Indicatori de succes: studiu disponibil
4.2.3 Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea

durabilităţii managementului
200
Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi
Tema asociată
asigurarea durabilităţii managementului
Cod obiectiv
OG-2722
general
nu este cazul
4.2.3.1 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul

menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes
conservativ
nu este cazul
4.2.3.1.15 Respectarea convenţiei de custodie privind administrarea ariei protejate
nu este cazul
4.2.3.1.15.17 Respectarea convenţiei de custodie privind administrarea ariei protejate
201
MS-2869
management
Aria Specială de Protecţie Avifaunistică

ROSPA0075 Măgura Odobeşti este administrată în
prezent de către ICAS Bucureşti - Ocolul Silvic
Experimental Vidra, pe baza convenţiei de custodie
încheiată cu autoritatea de mediu responsabilă, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pe
baza prevederilor din acest contract custodele va lua
toate măsurile pentru respectarea drepturilor şi
obligaţiilor stipulate, conform legislaţiei în vigoare
(ex: întocmirea regulamentului ariei naturale
protejate şi transmiterea spre avizare către
Descriere activitate autoritatea de mediu responsabilă, să asigure
instruirea necesară a persoanelor implicate în
activitatea de custodie, să promoveze acţiuni de
constientizare şi informare etc). Anual va fi transmis
către autorităţile de mediu competente un raport
privind starea ariei protejate şi modul de
administrare al acesteia, conform legislaţiei de
mediu în vigoare. Rezultate aşteptate: respectarea
obiectivelor şi termenilor din contractul de
custodie.Indicatori de succes: întocmirea anuală a
rapoartului de activitate şi a celui privind starea ariei
naturale protejate.
4.2.3.1.16 Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
202
nu este cazul
4.2.3.1.16.18 Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

MS-2870
de management
În conformitate cu prevederile convenţiei de custodie

încheiată cu autoritatea de mediu responsabilă, custodele
este responsabil pentru asigurarea personalului necesar
administrării ariei naturale protejate. În funcţie de
bugetul elaborat anual, custodele asigură prin personalul
propriu desfăşurarea activităţiilor de administare, sau,
Descriere activitate alternativ va fi nevoie de completarea structurii de
administrare a ariei protejate prin angajarea personalului
necesar îndeplinirii atribuţiilor de administrare.Rezultate
aşteptate: resurse umane şi instituţionale optime pentru
implementarea planului de managementIndicatori de
succes: organigramă adecvată, rapoarte anuale de
activitate
Zonele de desfăşurare ROSPA0075 Magura Odobeşti
4.2.3.1.17 Organizarea de întâlniri pentru funcţionarea administrării optime a sitului
203
nu este cazul
4.2.3.1.17.19 Organizarea de întâlniri pentru funcţionarea administrării optime a sitului

MS-2871
de management
Pentru corelarea activităţilor de pe raza ariei protejate şi

asigurarea atingerii scopului ariei protejate este necesară
organizarea anuală a cel puţin două întâlniri ale
custodelui cu instituţiile implicate în gestionarea
resurselor naturale de pe raza ariei protejate şi cu
reprezentanţi ai proprietarilor de terenuri/ de fond
forestier. Cooperarea între instituţii situate la nivel local,
judeţean, regional sau naţional reprezintă unul dintre
elementele cheie de care depinde implementarea
planului de management. Elaborarea de strategii pentru
zona sitului se va realiza doar prin colaborarea cu
custodele, care va stabili în ce măsură acestea ţin cont de
realităţile existente.Rezultate aşteptate: corelarea
intereselor instituţiilor responsabile de gestionarea
resurselor naturale şi ale proprietarilor de teren cu
obiectivele de conservare ale ariei protejate.Indicatori de
204
succes: organizarea a minim doua întalniri de lucru
anuale.
4.2.3.1.18 Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor

activităţi ce vizează potenţialul sitului (cercetare, proiecte de conservare implemenate în
zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit etc.)
nu este cazul
4.2.3.1.18.20 Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor

activităţi ce vizează potenţialul sitului (cercetare, proiecte de conservare implemenate în
zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit etc.)

MS-2872
de management
205
Pentru o implementare adecvată a măsurilor de
conservare şi conştientizare enunţate în prezentul plan
de management este necesară încheierea unor protocoale
de colaborare (în cazul în care ele există deja, trebuie
completate şi actualizate conform măsurilor de
management impuse de prezentul plan de management)
cu custozii altor situri Natura 2000, în vederea
schimbului de experienţă şi de bune practici, în special
cu acele situri cu care se suprapune situl ROSPA0075
Măgura Odobeşti, şi anume Situl de Importanţă
Descriere activitate Comunitară ROSCI0377 Râul Putna. Protocoale de
colaborare vor fi încheiate şi cu furnizori/prestatori de
servicii (ex. companii furnizori de energie electrică,
firme care se ocupă de managementul deşeurilor etc.)
pentru desfăşurarea optimă a măsurilor de management
pe teritoriul sitului. Rezultate aşteptate: protocoale de
colaborare semnate pe perioada implementării planului
de management.Indicatori de succes: implementarea
acţiunilor prevăzute pentru speciile prezente în siturile
sunt armonizate cu activităţile generatoare de venit;
nivel de experienţă ridicat.
4.2.3.1.19 Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţii locale pentru

realizarea unui management participativ
nu este cazul
206
4.2.3.1.19.21 Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţii locale
pentru realizarea unui management participativ

MS-2873
de management
Pentru buna desfăşurare activităţiilor de cercetare,

dezvoltare durabilă şi turism, este necesară încheierea
unor protocoale de parteneriat cu instituţii de cercetare
interesate de potenţialul zonei, organizaţii
neguvernamenatele implicate în conservarea
patrimoniului natural şi cultural al ariei şi firme private
care promovează un turism şi dezvoltare sustenabilă.
Comunitatea locală, proprietarii și administratorii de
Descriere activitate terenuri trebuie consultațită permanent şi implicațită
participativ în acţiunile de management prin întâlniri de
informare periodice. Rezultate aşteptate: protocoale de
parteneriat semnate pe perioada implementării planului
de management, întâlniri cu comunitatea
locală.Indicatori de succes: actvităţi de cercetare
facilitate şi rezultate publicate, vizibilitate crescută a
sitului, calendar de întâlniri cu comunitatea locală
îndeplinită, initiative locale sustenabile de succes.
4.2.3.2 Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime
207
nu este cazul
4.2.3.2.20 Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi

management pentru atingerea scopului principal al planului de management din
resurse proprii
nu este cazul
4.2.3.2.20.22 Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi

management pentru atingerea scopului principal al planului de management din
resurse proprii

MS-2874
de management
208
Implementarea corectă a măsurilor de conservare
prevăzute în planul de management necesită un
managementul performant al personalului, a bugetului
şi a resurselor infrastructurale din partea custodelui. În
acest scop vor fi identificate resursele proprii ale
custodelui care pot fi redirecţionate pentru diferite
activităţi din planul de management şi ulterior va fi
elaborat bugetului de venituri şi cheltuieli anual (plan
de lucru anual) care va fi alocat activităţiilor prevăzute.
Această dinamică financiară va fi proiectată (şi
ajustată, unde este cazul) pe toate perioda
implementării planului de management.Rezultate
aşteptate: buget realist, viabil şi echilibratIndicatori de
succes: documente financiar-contabile, raport de audit.
4.2.3.2.21 Identificarea unor noi surse de finanţare (accesare fonduri, sponsorizări) şi

elaboarea unor proiecte de conservare cu finanţare externă
nu este cazul
4.2.3.2.21.23 Identificarea unor noi surse de finanţare (accesare fonduri, sponsorizări) şi

elaboarea unor proiecte de conservare cu finanţare externă
209
MS-2875
de management
Având în vedere că resursele financiare proprii de

multe ori se dovedesc insuficiente pentru a acoperii în
totalitate cheltuielile ce presupun impelemntarea
acţiunilor din planul de management, este necesară
atragerea de surse de finanţare prin proiecte naţionale,
internaţionale sau din mediul privat. În acest scop se
vor elaborarea cereri de finanţare pentru diferite fonduri
şi programe de finanţare care vizează conservarea
valorilor naturale, se vor organiza campanii de
strângere de fonduri (inclusiv 2%) şi se vor percepe de
taxe pentru avizele acordate.Rezultate aşteptate: cel
puţin un proiect de conservare substanţial implementat
în sit, fonduri nerestricţionate disponibile, rezerve
financiare pentru urgenţe.Indicatori de succes:
documente financiar-contabile, rapoarte către
finanţatori, cereri de finanţare depuse.
4.2.3.2.22 Întocmirea planurilor de lucru anuale
nu este cazul
4.2.3.2.22.24 Întocmirea planurilor de lucru anuale
210

MS-2876
de management
Descrierea: Pentru implementarea corectă a măsurilor de

conservare prevăzute în planul de management de către
personalul responsabil de administrare a sitului
(desemnat sau nou angajat) vor fi elaborate planurile de
Descriere activitate lucru anuale în concordanţă cu calendarul activităţilor şi
bugetul anual.Rezultate aşteptate: plan de lucru anual
viabilIndicatori de succes: documente financiar-
contabile, plan de lucru anual, rapoarte de activitate din
teren şi birou.
4.2.3.3 Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului

(braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material lemnos, poluare,
managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale)
nu este cazul
4.2.3.3.23 Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru

evidenţierea limitelor ariei naturale protejate
211
nu este cazul
4.2.3.3.23.25 Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru

evidenţierea limitelor ariei naturale protejate

MS-2877
de management
Se vor stabili borne și panouri pe a realiza stabilirea

llimiteleor Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi a diferitelor zone de
protecţie (de interes deosebit din punct de vedere al
biodiversităţii) prin marcarea în teren a limitelor
(bornarea acesteia).Pentru locaţiile de o importanţă
ridicată pentru reproducerea speciilor de păsări
Descriere activitate protejate (în special răpitoare) sau orice alte zone care
vor fi considerate de către custode de importanţă
ridicată pentru biodiversitatea sitului, se va realiza o
bază de date, care va fi transmisă către toti proprietarii
de fond forestier (precum şi autorităţii de mediu), în
vederea limitării activităţiilor în aceste zone. Aceste
locaţii vor fi verificate periodic şi întreţinute
corespunzător de către custode pe toată perioada
212
planului de management.În cadrul sitului (la limita
acestuia şi pe drumurile de acces principale) se vor
amplasa panouri de avertizare privind reglumantul ariei
protejate şi normele de comportare a
vizitatorilor.Rezultate aşteptate: marcarea, bornarea,
semnalizarea limitelor sitului şi amplasarea de panouri
de avertizare realizată în primul an de
implementare.Indicatori de succes: publicul larg şi
comunitatea locală conştientizată; deranjul în perioada
de cuibărit la diferite specii de păsări redus; rata
reproducere a speciilor răpitoare crescută.
4.2.3.3.24 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul

ariei naturale protejate
nu este cazul
4.2.3.3.24.26 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/

managementul ariei naturale protejate

MS-2878
de management
213
După desemnarea/angajarea personalului implicat în

managementul ariei naturale protejate se va realiza
evaluarea nevoilor de formare a personalului. Pe baza
rezultatelor vor fi elaborate materiale de instruire şi
organizate cursuri de dezvoltare a capacităţii
personalului implicat pentru a asigura funcţionarea
corespunzătoare a structurilor de administrare.
Cursurile de instruire vor fi conduse de specialişti
(biologi, ingineri silvici, experţi în activiţăti de
supraveghere şi pază).Rezultate aşteptate: două cursuri
de pregătire organizate în primul anIndicatori de
succes: personal calificat
4.2.3.3.25 Implicarea activă a custodelui în evaluarea activităţilor/resurselor cinegetice

şi stoparea braconajului cinegetic
nu este cazul
4.2.3.3.25.27 Implicarea activă a custodelui în evaluarea activităţilor/resurselor

cinegetice şi controlulstoparea braconajului cinegetic
214
Cod măsură
management
Descriere: custodele va colabora cu asociaţiile de vânătoare

în vederea cunoaşterii cât mai detaliată a activităţilor
cinegetice care se desfăşoară pe teritoriul sitului, precum şi
a datelor privind populaţiile speciilor cingetice de pe
teritoriul sitului. În acest sens custodele va putea participa
la activităţile de evaluare a populaţiilor speciilor cinegetice.
În cazul în care datele colectate privind populaţia de
iernucă (Bonasa bonasia - specie din Formularul Standard
al sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti) va indica un
declin pronunţat, custodele va impune restricţii privind
vânătoarea la această specie pentru o perioadă suficientă de
timp şi va lua măsuri necesare pentru refacerea populaţiei
de ieruncă. De asemenea, custodele va colabora cu
asociaţiile de vânătoare pentru combaterea braconajului
cinegetic în sit şi în vecinătatea sa. Pentru sesizarea
activităţilor de braconaj, custodele poate folosi reţele de
voluntari. Rezultate aşteptate: cunoaşterea nivelului
populaţional real al speciilor cinegetice din sit (în special al
speciei Bonasa bonasia), stoparea controlul braconajului.
Indicatori de succes:
număr deLipsa cazurilor de braconaj semnalate; date
privind speciile cinegetice din sit
4.2.3.3.26 Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA, Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și de vânătoare şi alte instituţii relevante pentru realizarea
unui sistem de patrulare integrat
215
nu este cazul
4.2.3.3.26.28 Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA, Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Silvic şi alte instituţii relevante pentru
realizarea unui sistem de patrulare integrat

MS-2880
de management
Pentru urmărirea respectării regulamentului şi

prevedereilor planului de management, precum şi
pentru asigurarea eficienţei personalului desemnat
pentru pază şi supraveghere (agenţi ecologi), se va
elaboara un plan de patrulare integrat, valabil pe tot
parcursul implementării planului de management.
Pentru eficientizarea activităţii agenţilor ecologi, se vor
încheia protocoale de colaborare cu Jandarmeria şi
Garda de mediu, APIA, Inspectoratul Teritorial de
Regim Silvic și de Vânătoare şi alte instituţii relevante
care posedă mijloacele legale şi capacitatea tehnică în
cazul unor intervenţii necesare (ex. combaterea
braconajului sau a extragerilor ilegale de material
lemnos).Rezultate aşteptate: protocoale de colaborare
216
încheiate în primul an; plan de patrulare integrat
elaborat.Indicatori de succes: reducerea activităţilor
ilegale prin amenzi aplicate şi intervenţii prompte.
4.2.3.3.27 Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui

sistem de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor
nu este cazul
4.2.3.3.27.29 Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea

unui sistem de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor

MS-2881
de management
În corelaţie cu cele prevăzute în planurile de lucru

anuale (Acţiunea 3.2.3.) se va întocmi şi se va aplica în
continuu un plan de intervenţie în regim de urgenţă
Descriere activitate pentru cazurile care necesită stopare imediată (ex.
activităţi ilegale, cu potenţial dăunător patrimoniului
natural). Folosind sprijinul acordat prin protocoalele de
colaborare cu instituţii competente (Acţiunea 3.3.3.) se
217
va interveni prompt şi eficace ori de căte ori integritatea
patrimoniului natural sau starea de conservare a speciilor
cheie va fi ameninţată. Pentru sesizarea cazurilor
custodele, în colaborarea cu o companie telefonică va
pune la dispoziţia publicului o linie verde
accesibilă.Rezultate aşteptate: plan de intervenţie
aplicatIndicatori de succes: număr de sesizări şi
intervenţii anuale, rapoartele agenţilor ecologi
4.2.3.3.28 Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru planurile/programele, proiecte

şi activităţile care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate
nu este cazul
4.2.3.3.28.30 Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru planurile/programele,

proiecte şi activităţile care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate

MS-2882
de management
218
Custodele în calitate de autoritate administrativă pentru
implementarea prevedierilor din planul de management
va evalua fiecare plan/program, proiect sau activitate
cu potenţial efect negativ asupra valorilor
naturale/culturale ale sitului şi după o analiză
Descriere activitate amănunţită va acorda aviz negativ sau pozitiv, în
funcţie de caz.Această acţiune va fi corelată cu Măsura
5.3.2.Rezultate aşteptate: se vor desfăşure pe teritoriul
sitului numai planuri şi programe avizate favorabil de
către custodele situluiIndicatori de succes: număr de
avize negative/pozitive anuale
4.2.3.3.29 Implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediata a delictelor
nu este cazul
4.2.3.3.29.31 Implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediata a delictelor

MS-2883
de management
219
Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin
care se poate realiza educaţia ecologică şi
conştietizarea populaţiei din zonă privind valorile
ocrotite în sit. Custodele va stimula activităţile de
voluntariat atât prin racolare directă în interiorul
sitului (responsabilizarea şi implicarea membrilor
comunităţii locale) cât şi prin apelarea la reţele de
voluntari deja existente. Custodele va elibera
certificate de voluntar organizaţiilor sau persoanelor
ce vor desfăşura astfel de activităţi în folosul sitului.
Pentru grupurile de voluntari se vor delimita spaţii
amenajate pentru campare.Rezultate aşteptate: reţea
proprie de voluntari, contracte de colaborare cu alte
reţele de voluntariIndicatori de succes: eficienţă mare
în executarea actvităţilor de conservare şi
management, costuri reduse
4.2.3.3.30 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale

protejate
nu este cazul
4.2.3.3.30.32 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale

protejate
220

MS-2884
de management
Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a

prevedereilor planului de management şi asigurarea
eficienţei personalului desemnat, custodele va
achiziţiona/va desemna spre folosinţă (resurse proprii
existente) elementele de logistică necesare (sediu,
maşină, echipamente de teren etc.) şi va asigura
întreţinerea acestora pe tot parcursul valabilităţii
Descriere activitate convenţiei de custodie. Echipamentele, soft-urile
specifice procurate şi imobilele
închiriate/cumpărate/construite vor fi destinate
exclusiv executării activităţilor de conservare şi
management.Rezultate aşteptate: personal echipat,
infrastructură asiguratăIndicatori de succes:
documente financiar-contabile ale achiziţiilor,
inventarul bunurilor.
4.2.3.3.31 Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea

raportărilor necesare către autorităţi relevante
221
nu este cazul
4.2.3.3.31.33 Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea

raportărilor necesare către autorităţi relevante

MS-2885
de management
Custodele în calitate de adiministrator al sitului va

urmărirea realizarea indicatorilor de monitorizare
(calitativi şi cantitativi), milestone-urilor şi a
livrabilelor planului de management şi va
ajusta/modifica indicatorii în funcţie de modificările
inevitabile survenite în procesul de implementare a
planului de management. Periodic vor fi elaborate
Descriere activitate rapoartele de activitate şi cele financiare necesare şi
vor fi trimise, în funcţie de solicitări, către
autorităţile relevante (Garda de Mediu, Ministerul
Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului Administraţia Financiară etc).Rezultate
aşteptate: raportare periodică Indicatori de succes:
rapoarte tehnice şi financiare, anuale sau ocazionale,
la solicitare
222
4.2.4 Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi grupurilor
interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru obţinerea sprijinului
în vederea realizării obiectivelor planului de management al sitului ROSPA0075
Măgura Odobeşti
Tema asociată Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului
nu este cazul
4.2.4.1 Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale de Protecţie

Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti prin intermediul materialelor informative,
site-lui web şi altor mijloace de comunicare
nu este cazul
4.2.4.1.32 Crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate
nu este cazul
4.2.4.1.32.34 Crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate
223

MS-2886
de management
Crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate

va avea drep scopul de a folosi elemente specifice
(grafice, coloristice etc.) în vederea promovării unei
identiţi vizuale distincte a Ariei Speciale de Protecţiei
Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti, atât pe
plan intern cât şi extern, reprezentând un element cheie a
strategiei de brand. În acest sens se va realiza în primul
rând un manual de identitate al ariei naturale protejate în
baza căruia se vor produce totalitatea materialelor ce vor
fi folosite pentru circuitul comunicaţional intern şi mai
ales extern, precum şi regulile de folosire a
acestora.Elementele de identitate vizuale vor fi folosite
de către custodele ariei protejate, precum şi de către
beneficiarii finanţărilor obţinute pentru implementarea
diferitelor acţiuni ale planului de management al sitului
(cu acordul custodelui).Rezultate aşteptate: manualul de
identitate a ariei naturale protejate şi materiale de
identitate (ex: silga, antet, plic cu antet, cărţi de vizită,
legitimaţii, mape, calendare, insignă etc.).Indicatori de
succes: număr de elemente de identitate vizuală produse
4.2.4.1.33 Realizarea site-ului web al ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi

actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesaţi şi
publicul larg
224
nu este cazul
4.2.4.1.33.35 Realizarea site-ului web al ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi

actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesaţi şi
publicul larg

MS-2887
de management
Crearea site-lui web al ariei naturale protejate va

contribui la:a)creşterea gradului de informare privind
importanţa sitului pentru conservarea
biodiversităţii;b)măsurile necesare (planificate şi în
desfăşurare) pentru conservarea şi protecţia ariei
protejate;c)regulamentul de funcţionare al ariei
naturale protejate;d)responsabilităţile
custodelui;e)responsabilităţile proprietarilor privaţi şi
de stat de pe suprafaţa ariei protejate;f)cerinţele
privind dezvoltarea economică în cadrul sitului
etc.;g)modalităţile de avizare a activităţilor economice
cu posibil impact asupra ariei naturale protejate;h)de
asemenea, prin intermediu site-ului web se vor
promova valorilor naturale (speciile de păsări
225
protejate, specii de plante protjate, pădurea resursă
naturlă etc.), culturale (tradiţii şi obiceiuri din cadrul
sitului, situri arheologice) şi istorice (monumente
istorice, evenimente istorice) ale sitului.Rezultate
aşteptate: grad ridicat de informare a publicului larg, a
investitorilor, altor factori interesaţi; creştere
numărului de turişti în zonă.Indicatori de succes:
numărul de persoane care vizitează site-ul web; site-ul
web funcţional.
4.2.4.1.34 Realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din cadrul

sitului şi în sit
nu este cazul
4.2.4.1.34.36 Realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din cadrul

sitului şi în sit

MS-2888
de management
226
Realizarea şi amplasarea de panouri informative
privind importanţa sitului pentru conservarea
biodiversităţii, specii sau habitate de interes din sit,
anumite restricţii în cadrul zonei protejate, va
contribui la o bună informate a publicului
larg/vizitatorilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de
protecţie a speciilor sensibile.Panourile infromative
vor fi amplasate la intrările principale (drumurile de
access cele mai circuite) în cadrul sitului şi în
localităţile din apropierea sitului. Numărul de
localităţi şi localităţile unde vor fi amplasate panourile
vor fi selectate de către custode în funcţie de fluxul de
vizitatori şi de gradul de impact antropic prezent în
aceste zone.Rezultate aşteptate: comunitatea locală şi
vizitatorii sitului sunt informaţi; grad ridicat de
protecţiei a sitului.Indicatori de succes: număr de
panouri informative amplasate; număr mic de
încălcare a restricţiilor.
4.2.4.1.35 Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (de

ex. pliante, broşuri, CD-uri etc.), de promovare a valorilor naturale, culturale şi istorice
a sitului
nu este cazul
227
4.2.4.1.35.37 Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată
(de ex. pliante, broşuri, CD-uri etc.), de promovare a valorilor naturale, culturale şi
istorice a sitului

MS-2889
management
Pentru a face cunoscute valorile naturale,

culturale şi istorice din cadrul sitului şi pentru a
spori gradul de interes pentru zonă se vor
produce o gamă variată de materiale
informative ce vor contribui la o cunoaştere
mai bună a biodiversităţii din cadrul sitului, a
speciilor de păsări protejate din sit, a acţiunilor
desfăşurate de către custode, restricţiilor din
cadrul sitului, proiectele desfăşurate etc.
Materialele informative se vor realiza în
funcţie de grupul ţintă (ex: elevi, turişti,
autorităţi locale, localnici etc.) şi de mesajul
care se doreşte a fi transmis. Materialele
informative vor fi distribuite la punctele de
informare şi folosite la diferite evenimente
organizate de către custode sau autorităţile
locale şi judeţene.Rezultate aşteptate: creşterea
gradului de conştientizare şi informare.
Indicatori de succes: numărul de materiale
informative realizate şi distribuite.
228
4.2.4.2 Crearea/amenajarea spaţiilor de distribuire a informaţiilor privind Aria
Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti
nu este cazul
4.2.4.2.36 Amenajarea unor puncte de informare pentru publicul larg
nu este cazul
4.2.4.2.36.38 Amenajarea unor puncte de informare pentru publicul larg

MS-2890
de management
229
În scopul promovării ariei naturale protejate
ROSPA0075 Măgura Odobeşti se vor amenaja puncte
de informare care vor conţine în permanenţă materiale
informative despre aria protejată, activităţile care se
desfăşoară în cadrul sitului, evenimentele ce urmează a
fi organizate în legătură cu aria protejată. Punctele de
informare pot fi amenajate la sediul custodelui, la
primăriile din cadrul ariei protejate (primăriile unde se
Descriere activitate vor amenja puncte de informare vor fi selectate de către
custode, în funcţie de fluxul de vizitatori/turişti) şi la
unele pensiuni din zonă. Personalul acestor locaţii va fi
instruit în vederea oferirii de informaţii de bază despre
sit şi regulamentul de vizitare al acestuia.Rezultate
aşteptate: comunitatea locală şi vizitatorii sunt
informaţi.Indicatori de succes: numărul de puncte de
informare amenajate; gradul de informaţii oferite (la
cerere)
4.2.4.2.37 Crearea şi amenajarea unui centru de vizitare pentru Aria Specială de

Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti
nu este cazul
4.2.4.2.37.39 Crearea şi amenajarea unui centru de vizitare pentru Aria Specială de

Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti
230

MS-2891
de management
În scopul atragerii vizitatorilor şi a promovării valorilor

naturale (dar şi culturale şi istorice) ale sitului
ROSPA0075 Măgura Odobeşti, custodele prin
intermediul unui proiect, va crea şi amenaja un centru
de vizitare. Amplasamentul centrului de vizitare se va
selecta în baza unei analize privind fluxul de
vizitatori/turişti în diferite zone ale sitului şi ale
previziunilor viitoare.În cadrul centrului de vizitare se
vor amenaja spaţii pentru materiale informative, pentru
expoziţii de fotografie permanente sau temporare, un
(mini)muzeu privind valorile naturale, culturale şi
istorice ale sitului sau din vecinătatea acestuia. De
asemenea, se pot amenaja spaţii de cercetare pentru
studenţi/doctoranzi/cercetători care vor putea realiza
activităţi de cercetare în cadrul sitului. Prezenţa
activităţilor de cercetare va contribui la atragearea
fondurilor de cercetare. În acest sens, custodele va
promova posibilitatea de realizare a
studiilor/activităţilor de cercetare în cadrul sitului căte
diferite instituţii de învăţământ naţionale.Rezultate
aşteptate: comunitatea locală şi vizitatorii sunt
informaţi; atragerea fondurilor de cercetare; Indicatori
de succes: centru de vizitare funcţional; număr de
vizitatori; numărul de studenţi/doctoranţi.
231
4.2.4.3 Desfasurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind biodiversitatea
din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti
nu este cazul
4.2.4.3.38 Realizarea unei campanii de conştientizare privind situl ROSPA0075 Măgura

Odobeşti, importanţa valorilor sale naturale, culturale şi istorice
nu este cazul
4.2.4.3.38.40 Realizarea unei campanii de conştientizare privind situl ROSPA0075

Măgura Odobeşti, importanţa valorilor sale naturale, culturale şi istorice

MS-2892
de management
232
Campania de conştientizare va viza consolidarea
acţiunilor către un mesaj centrat atât pe scopul planului
de management cât şi pe acţiunile de management ce se
vor desfăşoara în cadrul sitului.Obiectivele campaniei
de conştientizare se vor orienta spre:a)conştientizarea
grupurilor ţintă privind speciilor de păsări prioritare
pentru care a fost desemnat situl şi măsurile necesare de
protecţie/conservare pentru acestea;b)conştientizarea
membrilor grupurilor ţintă privind oportunităţile
(economice) existente în cadrul sitului;c)conştientizarea
grupurilor ţintă privind regulamentul şi legislaţia
specifică care se aplică pe teritoriul sitului;d)atragea
participării reprezentanţilor grupurilor ţintă în acţiunile
Descriere activitate ce se vor desfăşura în cadrul situluiCampania de
conştientizare va cuprinde diferite activităţi precum:
întâlniri cu localnicii, întâlniri cu instituţiile de
învăţământ din perimetrul sitului; introducerea
informaţiilor educative privind situl ROSPA0075
Măgura Odobeşti în cadrul şcolilor; conferinţe de presă,
comunicate de presă; etc.Acestă acţiune poate fi
corelată cu Acţiunile 4.1.3., 4.1.4., 4.1.5., 4.3.2. şi
4.3.3. Rezultate aşteptate: creşterea nivelului de
informare şi conştientizare; atragerea unui număr mai
mare de vizitatori.Indicatori de succes: număr întâlniri
cu localnicii/instituţiile de învăţământ; informaţii
privind situl ROSPA0075 introduse în cadrul şcolilor;
număr conferinţe de presă; număr comunicate de presă.
4.2.4.3.39 Implementarea unor activităţi educaţionale (cercuri tematice, ziua Păsărilor,

ziua Internaţională a Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a informa populaţia locală
cu privire la importanţa speciilor de păsări din cadrul sitului
233
nu este cazul
4.2.4.3.39.41 Implementarea unor activităţi educaţionale (cercuri tematice, ziua

Păsărilor, ziua Internaţională a Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a informa
populaţia locală cu privire la importanţa speciilor de păsări din cadrul sitului

MS-2893
de management
Activităţile educaţionale vor contribui la educarea

tinerei generaţii. Astfel, se vor stabili tematici specifice
care vor fi abordate în profil educaţional în fiecare an
(spre ex: protecţia păsărilor, gestionarea deşeurilor şi
igienizarea sitului, protecţia pădurii etc.). Tematicile vor
ţine cont de problemele caracteristice la un moment dat
în cadrul sitului, dar şi de viziunea de ansamblu al
custodelui ariei protejate faţă de problemele care
urmează a fi rezolvate. În programul activităţilor
educaţionale vor fi incluse sărbătorile clasice din
calendarul mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului,
Ziua Păsărilor etc.De asemenea, se va stabili Ziua ariei
naturale protejate cu scopul de a creşte popularitatea
ariei naturale protejate în rândul populaţiei rezidente nu
234
ca pe un nou factor de presiune din partea statului, ci ca
o valoare locală şi regională.Rezultate aşteptate:
planificarea activităţilor şi includerea acestora în
calendarul de activităţi educaţionale; organizarea
evenimentelor specifice calendarului de mediu;
declararea şi organizarea Zilei ariei protejate;
organizarea de activităţi tematice.Indicatori de succes:
numărul de evenimente organizate din calendarului de
mediu; ziua ariei protejate; numărul de activităţi
tematice
4.2.4.3.40 Realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi istorice

din cardul şi vecinătatea ariei naturale protejate
nu este cazul
4.2.4.3.40.42 Realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi

istorice din cardul şi vecinătatea ariei naturale protejate

MS-2894
de management
235
Realizarea de expoziţii de fotografii va contribui la
creşterea nivelul de informare şi promovare a sitului.
Aceasta acţiune va fi desfăşurată de către custodele ariei
protejate împreună cu unităţile de învăţământ din
vecinătatea sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti sau
împreună cu autorităţile judeţene sau locale. Expoziţiile
de fotografie se vor axa pe valorile naturale ale sitului,
în special speciile de păsări pentru care a fost desemnat
situl, valorile culturale şi istorice, şi promovarea
activităţile tradiţionale din localităţile situate în
vecinătatea sitului. Expoziţiile vor putea fi organizate pe
două categorii: pentru elevii din diferite instituţii de
învăţământ sau pentru fotografii semiporfesionişti şi
profesionişti.
Expoziţiile vor putea fi organizate cu ocazia a diferite
evenimente privind protecţia mediului: Ziua Mediului,
Ziua Păsărilor etc.Rezultate aşteptate: creşterea gradului
de conştientizare şi promovare a sitului la nivelul
copiilor şi tinerilor; implicarea consiliilor locale în
promovarea sitului.Indicatori de succes: număr de
expoziţii fotografice organizate; număr participanţi la
expoziţiile fotografice.
4.2.4.3.41 Realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea mai bună a speciilor de

păsări, ecologiei şi comportamentul acestora, acţiuni de protecţie necesare (incluzând
lecţii în natură)
236
nu este cazul
4.2.4.3.41.43 Realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea mai bună a speciilor de

păsări, ecologiei şi comportamentul acestora, acţiuni de protecţie necesare (incluzând
lecţii în natură)

MS-2895
management
Custodele, în colaborare cu instituţiile de

învăţământ /ONG-uri va realiza cursuri tematice
(ce vor include teorie şi practică) pentru elevii şi
tinerii care doresc să cunoască mai bine
păsările, elemente din viaţa şi comportamentul
acestora precum şi acţiunile de protecţie
necesare. Cursurile tematice vor include lecţii în
natură pentru recunoaşterea păsărilor şi
observarea caracteristicilor habitatelor specifice
păsărilor etc.Rezultate aşteptate: creşterea
nivelului de înţelegere a necesităţii protecţiei
sitului şi a naturii de către generaţia tănâră;
creşterea nivelului educaţional. Indicatori de
succes: număr de persoane care participă la
curs; numărul de şcoli unde se organizează
cursul.
237
Cod
Denumire ştiinţifică Denumire populară Grupă
EUNIS
Dendrocopos syriacus
1013 ciocănitoare de grădini Avifauna
(L)
1007 Dendrocopos leucotos Avifauna
alb
238
Grupă
Presiune Pernis

exploatare
forestieră
fără Presiune Pernis
replantare actuală apivorus L.
sau refaceree
naturală
exploatare
forestieră
fără Presiune Hieraaetus acvilă
B03 1075 Avifauna
replantare actuală pennatus mică
sau refaceree
naturală
exploatare
forestieră
fără Presiune Ficedula Muscar
B03 1043 Avifauna
replantare actuală albicollis L. gulerat
sau refaceree
naturală
exploatare
forestieră Presiune Ficedula parva muscar
B03 1045 Avifauna
fără actuală L mic
replantare
239
sau refaceree
naturală
capcane,
Presiune Pernis
braconaj
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Ficedula
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Pernis
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Hieraaetus
plantaţiei
Gestionarea
ciocănitoare
alb
plantaţiei
Gestionarea
B02 1011 Avifauna
plantaţiei
Gestionarea
Dendrocopos
şi utilizarea Presiune ciocănitoare
(L)
plantaţiei
240
Gestionarea
plantaţiei
Gestionarea
şi utilizarea Presiune Ficedula Muscar
B02 1043 Avifauna
plantaţiei
4.2.4.3.42 Evaluarea atitudinii populaţiei locale faţă de speciile de păsări (răpitoare şi

barza albă) şi luarea unor măsuri dacă atitudinea este ostilă
nu este cazul
4.2.4.3.42.44 Evaluarea atitudinii populaţiei locale faţă de speciile de păsări (răpitoare şi

barza albă) şi luarea unor măsuri dacă atitudinea este ostilă

MS-2896
management
241
Se va realiza o evaluare (pe bază de
chestionare) a populaţiei locale privind
atitudinea ostilă şi superstiţioasă privind unele
specii de păsări (ex: supersitiţiile în legătură cu
păsările răpitoare de noapte, distrugerea
cuiburilor de barză etc.). În baza rezultatelor
obţinute se va hotărî dacă este necesar să se ia
Descriere activitate măsuri pentru îndepărtarea atitudinii
ostile/superstiţioase a populaţiei şi necesitatea
informării privind importanţa acestor păsări în
natură şi în sit. Rezultate aşteptate: reducerea
semnificativă a gradului de ostilitate şi a
superstiţiilor populaţiei locale; informarea
populaţiei locale. Indicatori de succes: număr
chestionare distribuite şi completate.

Grupă
capcane,
Presiune Pernis
braconaj
242
Presiune Pernis
Gestionarea şi
plantaţiei
Gestionarea şi
plantaţiei
exploatare
forestieră fără
Presiune Pernis
refaceree
naturală
exploatare
forestieră fără
Presiune Hieraaetus
actuală pennatus
refaceree
naturală
4.2.4.3.43 Evaluarea impactului activităţilor de conştientizare realizate în sit (sondaje,

chestionare sociologice)
nu este cazul
243
4.2.4.3.43.45 Evaluarea impactului activităţilor de conştientizare realizate în sit
(sondaje, chestionare sociologice)

MS-2897
de management
Spre sfârşitul implementării prezentului plan de

management se va realiza o evaluare a impactului
activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi
educaţie ecologică. În acest sens se vor produce
chestionare, sondaje cu conţinut specific în funcţie de
grupurile ţintă. Grupurile ţintă vor fi reprezentate de:
instituţiile de învăţământ, populaţia locală, investitori,
ONG-uri, etc. Întrebările din chestionare, sondaje vor
face referire la acţiunile de comunicare, informare,
conştientizare şi educative organizate pe parcusul celor
5 ani de către custodele ariei (şi/sau în coloaborare cu
alte insituţii). Rezultate aşteptate: grad ridicat de
conştientizare; participare ridicată la acţiunile de
educaţiei ecologică pe parcusul celor 5 ani; suficiente
acţiuni de comunicare (comunicate de presă, informaţii
pe site-ul web etc.). Indicatori de succes: număr de
chestionare sociologice/sondaje completate; numărul de
răspunsuri pozitive la întrebările din
chestionare/sondaje; numărul de răspunsuri negative la
întrebările din chestionare/sondaje.
244
4.2.5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru
speciile şi habitatele de interes comunitare
Tema asociată Utilizarea durabilă a resurselor naturale
nu este cazul
4.2.5.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere in situl ROSPA0075

Magura Odobeşti
nu este cazul
4.2.5.1.44 Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul

nu este cazul
4.2.5.1.44.46 Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul

245

MS-2898
de management
Ocolul Silvic Experimental Vidra (custodele ariei) a

obţinut pentru suprafaţa de pădure aflată în
administrarea sa certificarea forestieră. Cu toate
acestea suprafaţa sitului ROSPA0075 este mai mare
decât suprafaţa fondului forestier administrat de OSE
Vidra. Prin urmare, custodele va promovara obţinerea
certificării forestiere pentru restul de pădure din cadrul
sitului realizând o serie de întâlniri de infromare
privind certificarea şi avantajele acesteia cu
proprietarii/administratorii de pădure de pe surpafaţa
sitului. Desigur că certificarea managementului
Descriere activitate forester este un act voluntar, iar procesul de certificare
va putea fi demarat numai la solicitarea
proprietarului/administratorului pădurii. Custodele va
sprijini proprietarii/administratorii de pădure, dacă
aceştea se vor hotărî să demareze procesul de
obţinerea a certificării forestiere.Rezultate aşteptate:
obţinerea certificării forestiere pentru majoritatea
suprafeţelor de pădure din cadrul sitului;
îmbunătăţirea managementului forestierIndicatori de
succes: număr de întâlniri realizate cu
propritetarii/administratorii de pădure; suprafaţa de
pădure certificată forestier
4.2.5.1.45 Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate

(măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic
246
nu este cazul
4.2.5.1.45.47 Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale

protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic.

MS-2899
de management
Custodele trebuie să solicite şi să urmărească

armonizarea şi includerea măsurilor de management
pentru speciile criteriu de păsări în cadrul planurilor de
amenajament silvic existente pe suprafaţa sitului.
Pentru proprietarii privaţi care nu deţin un plan de
amenajament, custodele ariei protejate va solicita
elaborarea acestora şi includerea măsurilor referitoare
Descriere activitate la habitatele forestiere în cadrul acestora.În acest sens
custodele va organiza întâlniri cu administratorii
ocoalelor silvice, precum şi cu proprietarii privaţi
pentru a-i informa asupra acestor aspecte. Prevederile
planului de management sunt prioritare oricăror alte
planuri de dezvoltare/amenajament etc.Rezultate
aşteptate: armonizarea amenajamentelor silvice cu
planul de managementIndicatori de succes: măsurile de
247
managenent privind habitatele forestiere incluse în
planurilor de amenajament silvic.
4.2.5.2 Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe) şi terenurilor agricole
nu este cazul
4.2.5.2.46 Promovarea elaborării unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de
administrare a pajiştilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/
gestionarilor de pajişti.
nu este cazul
4.2.5.2.46.48 Promovarea elaborării unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de
administrare a pajiştilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/

MS-2900
de management
248
Elaborarea ghidului de bune practici de administrare a

pajiştilor va avea drept scop informarea fermierilor
locali privind pachetele de agro-mediu pentru pajişti,
cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de
agro-mediu, condiţiile de eligibilitate, lista comunelor
eligibile cuprinse în PNDR, alte informaţii relevante.
Ghidul va conţine de asemenea, date specifice pentru
situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi vecinătatea
acestuiaGhidul va fi distibuit de către custode la toate
punctele de informare ale sitului şi la primăriile
localităţilor din cadrul sitului. Reprezentaţi ai
primăriilor vor fi instruiţi de către custode privind
desiminarea informaţiei către fermierii locali. De
Descriere activitate asemenea, ghidul va fi prezentat la diferite evenimente
organizate de către custode.Totodată, custodele va
participa în cadrul sesiunilor de informare organizate
anual de APIA şi, atunci când va fi posibil, va sublinia
importanţa menţinerii pajiştilor şi păşunilor în condiţii
optime pentru biodiversitatea din cadrul sitului, precum
şi necesitatea unui număr cât mai mare de aplicanţi.
Rezultate aşteptate: administrarea optimă a pajiştilor
din cadrul şi vecinătatea sitului; publicul larg şi
fermieri informaţi privind pachetele de agro-
mediuIndicatori de succes: numărul de exemplare de
ghid distribuite; numărul de locaţii de distribuţie a
ghidului; calitate ridicată a pajiştilor (teritorii de hrănire
optime pentru răpitoare).
4.2.5.2.47 Promovarea Ghidului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în

rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.
249
nu este cazul
4.2.5.2.47.49 Promovarea Ghidului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în

rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.

MS-2901
de management
Custodele va promova ghidul privind cele mai bune

practici agricole şi a Codului pentru bune condţii
agricole şi de mediu (GAEC) în cadrul a diferite
evenimente organizate de către autorităţile locale. De
asemenea, informaţii privind ghidul vor fi distribuite
la punctele de informare/centru de vizitare ce vor fi
create pentru sit. Personalul punctelor de
Descriere activitate informare/centrului de vizitare va fi instruit de către
custode privind desiminarea informaţiei către fermierii
locali. Prin intermediul primăriilor localităţilor din sit
se vor organiza întâlniri cu agricultorii din aria
naturală protejată.Rezultate aşteptate: administrare
optimă a terenurilor agricole din sit (inclusiv
menţinerea unui mozaic de culturi); public larg şi
agricultori informaţi asupra pachetelor de agro-
250
mediu.Indicatori de succes: numărul de evenimente
unde se va promova ghidul; numărul de agricultori
care aplică pentru măsurile de agro-mediu; calitatea
ridicată a terenurilor agricole.
4.2.5.2.48 Promovarea includerii măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a

pajiştilor şi terenurilor arabile în contractele de închiriere
nu este cazul
4.2.5.2.48.50 Promovarea includerii măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a

pajiştilor şi terenurilor arabile în contractele de închiriere

MS-2902
de management
Pentru pajiştile şi terenurile arabile din cadrul şi

vecinătatea sitului care aparţin de consiliile/primăriile
locale (sau consiliul judeţean, dacă este cazul) şi doresc
a fi închiriate/concesionate, custodele va discuta în
prealabil cu reprezentanţii acestor instituţii posibilitatea
includerii măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă în
251
cadrul contractulelor de concesionare/închiriere.
Rezultate aşteptate: administrarea optimă a pajiştilor din
cadrul şi vecinătatea sitului.Indicatori de succes: număr
de contracte care conţin măsurile şi regulile de
gestionare durabilă incluse.
4.2.5.3 Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în

vecinătatea ariei naturale protejate.
nu este cazul
4.2.5.3.49 Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de

elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ), amenajare teritorială, de utilizare a
terenurilor şi a tuturor modurilor de utilizare a resurselor
nu este cazul
4.2.5.3.49.51 Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul

de elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ), amenajare teritorială, de utilizare
a terenurilor şi a tuturor modurilor de utilizare a resurselor
252

MS-2903
de management
Custodele trebuie să solicite şi să urmărească

introducerea prevederilor relevante ale planului de
management în cadrul planurilor de amenajare, de
urbanism (PUG-urilor, PUZ-rilor etc.), planurilor de
dezvoltare regională, etc. La actualizarea sau elaborarea
acestor planuri conform legislaţiei în vigoare trebuie să
se ţină cont de existenţa ariei protejate, să fie evidenţiate
limitele acesteia pe harta şi să se aibă în vedere
restricţiile impuse de către legislaţia specifică ariilor
naturale protejate şi a prevederilor planului de
management al sitului ROSPA0075 Măgura
Odobeşti.Rezultate aşteptate: includerea prevederilor
planului de management în PUG-uri, PUZ-uri,
regulamentul de urbanism etc., după caz.Indicatori de
succes: numărul de PUG-uri, PUZ-uri care au inclus şi
respectă prevederile planurilor de management.
4.2.5.3.50 Dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităţilor cu posibil impact

negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi cu respectarea
măsurilor de conservare specifice
253
nu este cazul
4.2.5.3.50.52 Dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităţilor cu posibil

impact negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi cu
respectarea măsurilor de conservare specifice

MS-2904
de management
Conform legislaţiei în vigoare, custodele unui sit

Natura 2000 trebuie să avizeze activităţile cu posibil
impact asupra sitului (planuri şi programe, precum şi
proiecte publice sau private) care se doresc a se
dezvolta. Custodele va dezvolta un mecanism de
avizare intern, care va fi respectat şi care va lua în
considerare aspecte precum: a)speciile de păsări pentru
care a fost desemnat situl şi care este posibil să fie
afectate pe termen scrut, mediu şi lung;b)hărţile de
distribuţie ale acestora; c)dacă activitatea planificată
contravine sau nu măsurilor de conservare specifice
implementate în sit;d)Etc.În acest sens, custodele poate
desemna o persoană (sau mai multe) cu expertiză care
să analizeze aceste aspecte sau poate cere consultanţă
din partea APM-lui, instituţii sau unor ONG-uri cu
expertiză.Custodele va informa autorităţile de mediu
competente pentru eliberarea
avizului/acordului/autorizaţiei de mediu privind avizul
254
emis.Rezultate aşteptate: dezvoltarea activităţilor fără
impact sau cu impact nesemnificativ în cadrul
situluiIndicatori de succes: numărul de avize eliberate
de către custode
4.2.5.4 Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit, etichitate cu sigla ariei
naturale protejate
nu este cazul
4.2.5.4.51 Promovarea păstrării şi revitalizarea activităţilor tradiţionale în cadrul

comunităţilor locale
nu este cazul
4.2.5.4.51.53 Promovarea păstrării şi revitalizarea activităţilor tradiţionale în cadrul

comunităţilor locale
255
MS-2905
de management
Descriere: custodele sitului trebuie să promoveze la

nivelul instituţiilor decizionale şi a comunităţilor locale
necesitatea păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor locale, ca
resursă culturală şi economică locală pentru creşterea
gradului de interes al zonei. Promovarea se va realiza
prin organizarea, împreună cu comunitatea locală, a
unor evenimente cu profil tradiţional, producerea de
materiale de promovare a produselor tradiţionale,
etc.Custodele poate realiza sondaje (sau chestionare)
privind activităţile tradiţionale şi dorinţa de revitalizare
a celor dispărute în cadrul comunităţilor locale.
Custodele poate fi implicat direct (în calitate de
partener) în proiecte de revitalizare şi promovare a
activităţilor tradiţionale în cadrul localităţilor aferente
sitului.Rezultate aşteptate: tradiţii şi obiceiuri locale
introduse în circutul economic (şi turistic); materiale de
promovare a tradiţiilor locale realizate; creşterea
gradului de interes al vizitatorilor pentru zonă;
creşterea gradului de conştientizare al localnicilor
privind păstrarea activităţilor tradiţionale. Indicatori de
succes: număr de materiale de promovare a activităţilor
tradiţionale; număr de sondaje efectuate; grad de
conştientizare al membrilor comunităţii locale; grad de
mulţumire al vizitatorilor
4.2.5.4.52 Elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custode (în
colaborare cu autorităţile locale) prin conferirea identităţii de provenienţă a produselor
de pe teritoriul sitului (brand garantat)
256
nu este cazul
4.2.5.4.52.54 Elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custode

(în colaborare cu autorităţile locale) prin conferirea identităţii de provenienţă a
produselor de pe teritoriul sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti (brand garantat)

MS-2906
de management
Trebuie accentuat faptul că unul dintre factori

importanţi care va determina dezvoltarea socio-
economică a zonei este publicitatea însoţită de
„branding”, respectiv promovarea produselor de marcă
(brand) cu recunoaştere regională, inclusiv susţinerea
realizării de mărci proprii ale produselor tradiţionale.
Descriere activitate În acest sens, custodele în colaborare cu autorităţile
judeţene şi locale, va elabora un plan de promovare a
produselor tradiţionale, locale şi posibilităţile de
comercializare a acestora. Produsele tradiţionale vor
avea incluse în marcă (brand) numele ariei protejate
(exemplu de produse tradiţionale ce pot fi promovate:
brânzeturi, cioplitul lemnului, olăritul, etc). Rezultate
257
aşteptate: menţinerea patrimoniul cultural şi natural al
zonei prin promovarea şi comercializarea produselelor
tradiţionale; păstrarea identităţii culturale şi naturale a
zonei; creşterea gradului de dezvoltare
socioeconomică a zonelor rurale; creşterea gradului de
conştientizare a comunităţilor locale.Indicatori de
succes: planul de promovare al produselor locale (cu
brand garantat); produse cu mărci proprii ce fac
referire la aria protejată; grad de dezvoltare socio-
economică a zonelor rurale.
4.2.6 Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil (prin

intermediul valorilor naturale şi culturale) cu scopul limitării impactului asupra
mediului
Tema asociată Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)
nu este cazul
4.2.6.1 Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale,

culturale şi istorice locale
nu este cazul
4.2.6.1.53 Elaborarea un plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin

formarea unui grup de lucru cu toţi factorii interesaţi din zonă
258
nu este cazul
4.2.6.1.53.55 Elaborarea un plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin

formarea unui grup de lucru cu toţi factorii interesaţi din zonă

MS-2907
de management
Pentru a pomova eficient aria protejată şi pentru creşte

numărul de vizitatori în cadrul sitului şi vecinătatea sa
este necesară dezvoltarea unui plan clar, cu direcţii bine
definite.Custodele ariei protejate va iniţia un grup de
lucru pentru elaborarea acestuia. Din grupul de lucru
vor face parte toti factorii interesaţi din zonă, precum şi
persoane cu expertiză în domeniu. Se vor organiza o
serie de întâlniri pentru elaborarea planului,
identificarea potenţialului turistic al zonei, a tipului de
turism la care se pretează zona etc. Se va ţine cont de
obiectivele de conservare ale sitului, precum şi de
valorile naturale, culturale şi istorice. Se va pormova
dezvoltarea eco-turismului. Rezultate aşteptate: grad
mare de implicare a factorilor interesaţiIndicatori de
259
succes: număr de persoane/instituţii nominalizate
participante
4.2.6.1.54 Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind

includerea în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale şi
culturale.
nu este cazul
4.2.6.1.54.56 Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind

includerea în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale şi
culturale.

MS-2908
management
260
Ghidul turistic va fi realizat cu scopul de a contribui
la promovarea sitului şi a valorilor naturale, culturale
şi istorice ale acestuia (ex: trasee tematice în cadrul
sitului, locuri de observat specii de păsări, situl
arheologic de la Boloteşti, fosta Mănăstirea Mera,
etc.). În cadrul ghidului vor fi intorduse diferite
programe de prezentare a valorilor, locaţiile unde pot
fi văzute acestea, trasee de vizitare a sitului, de unde
pot fi solicitate mai multe informaţii, tour-operatori şi
Descriere activitate ghizi locali etc.Ghidul turistic poate fi realizat de
către custode în colaborare cu autorităţile judeţene
sau cu operatorii de turism, proprietarii de
pensiuni.Rezultate aşteptate: ghid turistic al Ariei
Speciale de Protecţie Avifaunistică Măgura Odobeşti
şi al localităţilor adiacente ariei; creşterea gradului de
conştientizare, informare.Indicatori de succes: număr
de exemplare de ghid produse şi distribuite; număr de
tour-operatori şi pensiuni care distribuie ghidul;
număr de vizitatori.
4.2.6.1.55 Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale,

culturale şi istorice din sit
nu este cazul
261
4.2.6.1.55.57 Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale,
culturale şi istorice din sit

MS-2909
de management
Pentru a introduce cu succes în circuitul turistic valorile

naturale, culturale şi istorice din cadrul sitului se vor
organiza cursuri de instruire pentru ghizii locali. Aceste
cursuri de instruite pot fi realizate în cadrul unor
proiecte de promovare turistică a zonei de către
custodele ariei protejate singur sau în colaborarea cu
autorităţile locale şi judeţene sau instituţii de
învăţământ, ONG-uri.În cadrul cursului de instruire se
va pune accent asupra măsurilor restrictive privind
desfăşurarea turismului, ce fel de activităţi pot fi
desfăşurate şi perioada optimă de desfăşurare a acestora
(ex: birdwaching, ciclism etc.), programe de prezentare
a valorilor naturale şi culturale.De asemenea se va face
o informare asupra valorilor:a)naturale: specii de
păsări, specii de plante etc.b)culturale: tradiţii, case
memoriale, produse tradiţionale etc.c)istorice:
monumente istorice, situri arheologice, zone cu
semnificaţie istorică etc. Rezultate aşteptate: ghizi
locali instruiţi; creşterea gradului de conştientizare şi a
cunoaşterii valorilor sitului.Indicatori de succes: număr
de cursuri realizate; suport de curs disponibil; număr de
ghizi care practică eco-turismul.
262
4.2.6.2 Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor necesare unui turism durabil în cadrul

sitului
nu este cazul
4.2.6.2.56 Promovarea realizării de eco-pensiuni.
nu este cazul
4.2.6.2.56.58 Promovarea realizării de eco-pensiuni în cadrul sitului

MS-2913
de management
în vederea creşterii gradului de atractivitate pentru sit,

Descriere activitate custodele va promova realizarea de pensiuni – eco, în
combinaţie cu stilul tradiţional, în zone adecvate pentru
263
astfel de dezvoltări. Aceste pensiuni vor putea fi
introduse în strategia de brand ale sitului. În acest sens,
custodele (singur sau în colaborare cu alte
autorităţi/organizaţii) va organiza
evenimente/workshop-uri de promovare a dezvoltării
de eco-pensiuni.Rezultate aşteptate: dezvoltarea de
eco-pensiuni; includerea acestor pensiuni în strategia
de brand a sitului.Indicatori de succes: număr de eco-
pensiuni; număr de vizitatori al eco-pensiunilor în
comparaţie cu celelate tipuri de pensiuni.
4.2.6.2.57 Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru

de vizitare, etc).
nu este cazul
4.2.6.2.57.59 Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic,

centru de vizitare, etc).

MS-2910
de management
264
Existenţa unei infrastructuri de vizitare reprezintă
principalul instrument de atracţie a vizitatorilor în
cadrul sitului. În acest sens se vor amenaja: a) Traseele
turistice/sau tematice marcate. Acestea repezintă o
atracţie atât pentru practicarea drumeţiilor, cât şi pentru
practicarea altor tipuri de turism, spre exemplu ciclism
montan. Acestea vor fi amenajate în principiu pe
drumurile forestiere deja existene în sit. b) Zone de
popas. Acestea se vor amenaja pe parcusul traseelor
turistice/tematice şi vor fi dotate cu panouri
informative şi prevederile regulamentului sitului ce
trebuie să fie respectate de către vizitatori. c) Spaţii de
recreere/picnic – acestea vor fi atent selecţionate de
către custodele sitului, în aşa fel încât să nu producă
derajnul speciile de păsări, dar şi altor animale. Spaţiile
de recreere/picnic vor fi dotate cu coşuri de gunoi şi
panouri informative. Realizarea infrastructurii de
vizitare se va face numai cu acordul proprietarilor.
Rezultate aşteptate: trasee turistice/tematice marcate;
zone de popas şi spaţii de recreere/picnic
adecvate.Indicatori de succes: număr de trasee turistice/
tematice; grad de informare/ conştientizare
4.2.6.2.58 Păstrarea şi promovarea arhitecturii locale tradiţionale, atât în ce priveşte

clădirile vechi cât şi cele noi
nu este cazul
265
4.2.6.2.58.60 Păstrarea şi promovarea arhitecturii locale tradiţionale, atât în ce priveşte
clădirile vechi cât şi cele noi

MS-2911
de management
Custodele sitului trebuie să promoveze la nivelul

instituţiilor decizionale necesitatea păstrării arhitecturii
locale tradiţionale ca resursă culturală pentru greşterea
gradului de interes al zonei (ex: case tradiţionale, textile
de interior specific vrâncene, etc). Rezultate aşteptate:
păstrarea arhitecturii tradiţionale la construcţiile
existente; realizarea de noi construcţii care respectă
stilul arhitectural tradiţional; creşterea gradului de
interes al vizitatorilor în zonă.Indicatori de succes:
număr de construcţii; număr de vizitatori; grad de
mulţumire al vizitatorilor; grad de conştientizare al
membrilor comunităţii
4.2.6.2.59 Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii tradiţionale de către localnici, care

să diversifice şi să crească calitatea experienţelor vizitatorilor
266
nu este cazul
4.2.6.2.59.61 Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii tradiţionale de către localnici,

care să diversifice şi să crească calitatea experienţelor vizitatorilor

MS-2912
de management
Se va promova dezvoltarea unor servicii tradiţionale

la nivelul pensiunilor şi localnicilor din sit, care vor
putea include aceste servicii în circuitul turistic:
bucătăria tradiţională, portul tradiţional, meşteşugul
sculptatului în lemn, vinul de Odobeşti etc.Custodele
ariei protejate va promova şi va participa activ la
dezvoltarea de proiecte de promovare a serviciilor
tradiţionale. Promovarea serviciilor tradiţionale poate
fi discutată cu proprietarii de pensiune (şi tour-
operatorii) în cadrul diferitelor întâlniri de promovare
a valorilor sitului sau a activităţilor de
conştientizare.Rezultate aşteptate: includerea
serviciilor tradiţionale în serviciile oferite
vizitatorilor; creşterea nivelului de cultură şi
informare a localnicilor şi vizitatorilor.Indicatori de
succes: număr de pensiuni care prestează servicii
tradiţionale; numărul de vizitatori şi gradul de
mulţumire al acestora.
267
4.2.6.2.60 Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele turistice locale şi tour-operatori
naţionali pentru turism şi recreere orientate spre natură
nu este cazul
4.2.6.2.60.62 Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele turistice locale şi tour-

operatori naţionali pentru turism şi recreere orientate spre natură

MS-2914
de management
Tot în vederea unei mai bune promovări a zonei,

precum şi pentru a beneficia de schimb de experienţă
cu alţi administratori/custozi ai ariilor protejate din ţară,
se vor identifica posibilii colaboratori în vederea
stabilirii unor protocoale de colaborare, reţele şi
structuri asociative tematice la care se poate adera.
Descriere activitate Astfel se va putea analiza oportunităţile şi avantajele
aderării la aceste structuri. Prin crearea de parteneriate
se va putea identifica grupurile interesate de turism cu
orientare spre natură şi astfel se va putea creşte numărul
de vizitatori.Rezultate aşteptate: îmbunătăţirea
cunoştinţelor şi dobândirea de experinţă în ceea ce
priveşte administrarea ariei naturale protejate;
268
promovarea sitului; creşterea numărului de
vizitatori.Indicatori de succes: creşterea perfomanţelor
în gestionarea ariei protejate; creşterea solicitărilor de
servicii sau produse oferite de către membrii
comunităţilor locale; număr mare de vizitatori.
269
5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
5.1 Planificarea în timp a activităţilor Commented [EG23]: De ce apare asa peste antet
Tabelul 102
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Nr Activitate T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T Prioritate Responsabil Partener Formatted Table
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
1 Conservarea și managementul speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobești și habitatelor acestora
1.1 Menținerea și eventual creșterea nivelului populațional al speciilor de păsări criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului
1.1 Menţinerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la întreaga suprafaţă forestieră de pe cuprinsul sitului (conform datelor din
.1 Amenajamentele Silvice)
Menţinerea
procentajului actual
de pădure matură
(peste 80 ani)
1.1 raportat la întreaga
ocoale
.1. suprafaţă forestieră X X X X X X X X X X MARE custode
silvice
1 de pe cuprinsul
sitului (conform
datelor din
Amenajamentele
Silvice)
1.1 Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi limitarea/controlul activităţilor forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru Formatted Table
.2 protecţia speciilor de răpitoare şi a berzei negre

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Stabilirea
suprafeţelor de zone
tampon în jurul
cuiburilor şi
limitarea/controlul
1.1 custodele,
activităţilor
.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Ocoalele
forestiere în zona
1 silvice
tampon, în perioada
de cuibărit pentru
protecţia speciilor de
răpitoare şi a berzei
negre
1.1 Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în Formatted Table
.3 zonele de recoltare
Menţinerea unei
1.1 structuri forestiere Custodele,
.3. mozaicate în cadrul X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE ocoalele
1 unităţilor de silvice
producţie, prin
271
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
păstrarea de pâlcuri
de 3-5 arbori bătrâni
(peste 80 ani) la
hectar în zonele de
recoltare
1.1 Formatted Table
Menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori
.4
Menţinerea lemnului
mort pentru
1.1 Custodele,
asigurarea condiţiilor Ocoalele
specifice de habitat silvice
1 silvice
pentru speciile de
ciocănitori
1.1 Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării Formatted Table
.5 altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.)

Interzicerea aplicării
1.1 Custodele,
tratamentelor
chimice, cu excepţia
1 silvice
cazurilor dovedite de
272
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
gradaţii sau defolieri
şi doar în cazul
ineficienţei sau
imposibilităţii
aplicării altor tipuri
de tratamente
(biologice, integrate
etc.)
1.1 Formatted Table
Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din sit
.6
1.1 Custodele,
degajărilor şi Directia
.6. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE ocoalele
curăţărilor chimice silvica
1 silvice
în pădurile din sit
1.1 Formatted Table
Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice
.7
273
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Custodele,
Izolarea liniilor de Ocoalele
medie tensiune prin silvice,
1.1
colaborarea cu Compania de Directia
.7. X X X X X X X X MARE
companiile de transport si silvica
1
transport a energiei distributie a
electrice energiei
electrice
1.2 Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări dependente de terenurile agricole Formatted Table
1.2 Promovarea şi aplicarea prevederilor din pachetele existente în cadrul măsurii 214 din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare naturală. Practici
.1 agricole tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări
Promovarea şi
Facultăți de
aplicarea
profil,
prevederilor din
1.2 ONG-uri,
pachetele existente
.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele Organizații
în cadrul măsurii 214
1 crescători
din PNDR 2007-
de animale,
2013 Pajişti cu înaltă
primării,
valoare naturală.
274
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Practici agricole proprietari
tradiţionale, Pajişti pășuni
importante pentru
păsări
2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității Formatted Table
2.1 Recensămăntul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor de interes comunitar
2.1 Identificarea potenţialelor zone de cuibărit pentru speciile de răpitoare de zi, respectiv a principalelor zonelor de hrănire necesare pentru menţinerea
.1 populaţiilor de răpitoare
Identificarea
potenţialelor zone de
cuibărit pentru Facultăți de
speciile de răpitoare profil,
2.1
de zi, respectiv a ONG-uri,
.1. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
principalelor zonelor ocoale
1
de hrănire necesare silvice,
pentru menţinerea voluntari
populaţiilor de
răpitoare
275
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
2.1 Formatted Table
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a distribuţiei speciilor Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus
.2
Evaluarea efectivelor
populaţionale şi a Facultăți de
distribuţiei speciilor profil,
2.1
Bonasa bonasia, ONG-uri,
.2. X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
Caprimulgus ocoale
1
europaeus, silvice,
Dendrocopos voluntari
syriacus
2.1 Formatted Table
Monitorizarea speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului
.3
Facultăți de
Monitorizarea profil,
2.1
speciilor de păsări ONG-uri,
.3. X X X X X X X X X X MARE Custodele
criteriu din cadrul ocoale
1
sitului ROSPA0075 silvice,
voluntari
2.2 Evaluarea unor factori de potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici alternative de management al habitatelor din sit Formatted Table
276
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
2.2
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a tipurilor de pesticide folosite în pajiştile, păşunile şi terenurile agricole din sit
.1
Investigarea şi primării,
evaluarea utilizării APIA,
2.2
tipurilor de pesticide AJVPS,
.1. X X X X X X X X MEDIE Custodele
folosite în pajiştile, ONG-uri,
1
păşunile şi terenurile facultăți de
agricole din sit profil
2.2 Formatted Table
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei plantelor invazive în sit (lista de specii potenţial invazive)
.2
Evaluarea speciilor
2.2 şi a distribuţiei
.2. plantelor invazive în X X X X X X X X
1 sit (lista de specii
2.2 Formatted Table
Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate prin tăieri selective (transformarea pădurii spre codru gradinarit)
.3
277
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Investigarea
posibilităţii obţinerii
unei structuri Facultăți de
2.2 pluriene a pădurii Silvicultură,
.3. realizate prin tăieri X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele insitute de
1 selective cercetare
(transformarea silvică
pădurii spre codru
gradinarit)
3 Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea durabilității managementului Formatted Table
Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes
3.1
conservativ
3.1
Respectarea convenţiei de custodie privind administrarea ariei protejate
.1
Respectarea
APM,
3.1 convenţiei de
Garda de
.1. custodie privind X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
Mediu,
1 administrarea ariei
MMP
protejate
278
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
3.1 Formatted Table
Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
.2
Asigurarea
3.1
personalului necesar
.2. X X X X
administrării ariei
1
naturale protejate
3.1
Organizarea de întâlniri pentru funcționarea administrării optime a sitului
.3
Autoritățile
Organizarea de locale,
3.1 întâlniri pentru cercetători,
.3. funcționarea X X X X X X X X X X MARE Custodele biologi,
1 administrării optime tehnicieni,
a sitului studenți,
voluntari
3.1 Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ce vizează potenţialul sitului (cercetare, proiecte de conservare implemenate Formatted Table
.4 în zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit etc.)
279
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Colaborarea cu toţi
factorii interesaţi Custozi ai
pentru desfăşurarea altor SPA/
diferitelor activităţi SCI-uri,
ce vizează firme cu
3.1
potenţialul sitului activități
.4. X X X X MARE Custodele
(cercetare, proiecte generatoare
1
de conservare de venit,
implemenate în zonă, furnizori și
conştientizare, prestatori de
activităţi generatoare servici
de venit etc.)
3.1
Implicarea unor instituții/organizații partenere şi a comunităţii locale pentru realizarea unui management participativ
.5
Implicarea unor Facultăți de
3.1 instituții/organizații profil,
.5. partenere şi a X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele ONG-uri,
1 comunităţii locale firme cu
pentru realizarea profil
280
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
unui management ecoturistic,
participativ Consiliul
Județean
3.2 Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime Formatted Table
3.2 Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi management pentru atingerea scopului principal al planului de management din
.1 resurse proprii
Elaborarea bugetului
anual necesar pentru
activităţile de
Consiliul
3.2 administrare şi
Județean,
.1. management pentru X X X X X MARE custodele
primării
1 atingerea scopului
locale
principal al planului
de management din
resurse proprii
3.2 Formatted Table
Identificarea unor noi surse de finanţare (accesare fonduri, sponsorizări) şi elaboarea unor proiecte de conservare cu finanţare externă
.2
281
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
MMP,
Consiliu
Identificarea unor
Europei,
noi surse de finanţare
Consiliul
(accesare fonduri,
3.2 Județean,
sponsorizări) şi
.2. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele primării
elaboarea unor
1 locale,
proiecte de
instituții din
conservare cu
Statele
finanţare externă
Membre ale
UE
3.2 Formatted Table
Întocmirea planurilor de lucru anuale
.3
Consiliul
3.2 Județean,
Întocmirea planurilor
.3. X X X X X MARE Custodele primării
de lucru anuale
1 locale,
parteneri ai
282
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
proiectelor
în derulare
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material lemnos,
3.3 Formatted Table
poluare, managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale)
3.3
Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate
.1
APM,
Realizarea şi Ocoale
instalarea bornelor, silvice,
3.3 panourilor și autoritățile
.1. indicatoarelor, X X X X MARE Custodele locale,
1 pentru evidențierea Consiliul
limitelor ariei Județean,
naturale protejate comunitatea
locală
3.3
Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate
.2
283
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Mediul
academic,
instituții de
Dezvoltarea
cercetare,
capacității
APM,
3.3 personalului implicat
ocoale
.2. în X X X X MARE Custodele
silvice,
1 administrarea/manag
autoritățile
ementul ariei
locale,
naturale protejate
comunitatea
locală,
jandarmeria
3.3
Implicarea activă a custodelui în evaluarea activităților/resurselor cinegetice și stoparea braconajului cinegetic
.3
Implicarea activă a Asociațiile
3.3 custodelui în de
.3. evaluarea X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodel vânătoare,
1 activităților/resurselo ocoalele
r cinegetice și silvice
284
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
stoparea braconajului
cinegetic
3.3 Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Inspectoratul Silvic şi alte instituţii Formatted Table
.4 relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat

Garda de
Parteneriat cu
Mediu,
Jandarmeria şi Garda
Jandarmeria
de mediu, APIA,
, APIA,
Inspectoratul
Inspectoratu
Teritorial de Regim
l
3.3 Silvic și de
silvicITRS
.4. Vânătoare X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
V, APM,
1 Inspectoratul Silvic
ocoale
şi alte instituţii
silvice,
relevante pentru
autoritățile
realizarea unui
locale,
sistem de patrulare
comunitatea
integrat
locală
285
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
3.3 Formatted Table
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui sistem de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor
.5
Garda de
Mediu,
Întocmirea, Jandarmeria
aprobarea şi , APIA,
aplicarea planului de Inspectoratil
3.3 intervenţie şi silvicITRS
.5. instituirea unui X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele V, Consiliul
1 sistem de reacţie Județean,
rapidă pentru autoritățile
verificarea locale,
sesizărilor comunitatea
locală,
voluntari
3.3 Formatted Table
Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru planurile/programele, proiecte și activitățile care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate
.6
286
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Garda de
Mediu,
Acordarea de avize
Inspectoratu
(negative/pozitive)
l
pentru
silvicITRS
3.3 planurile/programele
V, APM,
.6. , proiecte și X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
Ocoalele
1 activitățile care se
silvice,
realizează pe
Consiliul
teritoriul ariei
Județean,
naturale protejate
comunitatea
locală
3.3 Formatted Table
Implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediata a delictelor
.7
Rețele de
Implicarea reţelelor
3.3 voluntari,
de voluntari în
.7. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele scolile
raportarea imediata a
1 locale,
delictelor
autoritățile
287
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
locale,
comunitatea
locală
3.3 Formatted Table
Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
.8
Instituții,
Asigurarea logisticii
autorități
3.3 necesare pentru
locale,
.8. administrarea X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
sponsori,
1 eficientă a ariei
rețele de
naturale protejate
voluntari
3.3 Formatted Table
Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea raportărilor necesare către autorități relevante
.9
Monitorizarea Garda de
implementării Mediu,
3.3
planului de MMP,
.9. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
management şi APM,
1
realizarea Administraț
raportărilor necesare ia
288
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
către autorități financiară,
relevante insituții
relevante,
autorități
locale
Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea
4 Formatted Table
sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobești
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale de Protecție Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobești prin intermediul materialelor
4.1
informative, site-lui web și altor mijloace de comunicare
4.1
Crearea unei identități vizuale a ariei naturale protejate
.1
Ocoale
Crearea unei
4.1 silvice,
identități vizuale a
.1. X X X X MARE custodele ONG-uri,
ariei naturale
1 insituții
protejate
locale
4.1 Realizarea site-ului web al ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobești și actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii
.2 interesați și publicul larg
289
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Realizarea site-ului
web al ariei protejate
ROSPA0075 Măgura
Odobești și
4.1 actualizarea
.2. permanentă a X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE custodele
1 acestuia cu
informaţii relevante
pentru factorii
interesați și publicul
larg
4.1 Formatted Table
Realizarea și amplasarea de panouri informative în localitățile din cadrul sitului și în sit
.3
Realizarea și Consiliul
4.1 amplasarea de Județean,
.3. panouri informative X X X X X X X X Custodele primăriile
1 în localitățile din locale,
cadrul sitului și în sit ONG-uri
290
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
4.1 Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (de ex. pliante, broşuri, CD-uri etc.), de promovare a valorilor naturale, culturale Formatted Table
.4 și istorice a sitului
Realizarea de
materiale
informative Autorități
referitoare la aria locale și
4.1 naturală protejată (de județene,
.4. ex. pliante, broşuri, X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele insituții de
1 CD-uri etc.), de învățământ,
promovare a sponsori,
valorilor naturale, ONG-uri
culturale și istorice a
sitului
4.2 Crearea/amenajarea spațiilor de distribuire a informațiilor privind Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobești Formatted Table
4.2
Amenajarea unor puncte de informare pentru publicul larg
.1
4.2 Amenajarea unor Consilii
.1. puncte de informare X X X X X X X X X X X X MARE Custodele locale,
1 pentru publicul larg ONG-uri
291
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
4.2 Formatted Table
Crearea și amenajarea unui centru de vizitare pentru Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobești
.2
Crearea și
amenajarea unui
centru de vizitare
4.2
pentru Aria Specială
.2. X X X X X X X X X X X X
de Protecție
1
Avifaunistică
ROSPA0075 Măgura
Odobești
4.3 Desfasurarea de activități educaționale și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobești Formatted Table
4.3
Realizarea unei campanii de conștientizare privind situl ROSPA0075 Măgura Odobești, importanța valorilor sale naturale, culturale și istorice
.1
Realizarea unei Autoritățile
campanii de locale și
4.3
conștientizare județene,
.1. X X X X X X X X X X X X MARE Custodele
privind situl insituții de
1
ROSPA0075 Măgura învățământ,
Odobești, importanța ONG-uri
292
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
valorilor sale
naturale, culturale și
istorice
4.3 Implementarea unor activități educaționale (cercuri tematice, ziua Păsărilor, ziua Internațională a Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a informa Formatted Table
.2 populația locală cu privire la importanța speciilor de păsări din cadrul sitului

Implementarea unor
activități
educaționale (cercuri
tematice, ziua
Instituții de
Păsărilor, ziua
învățământ,
4.3 Internațională a Custodele,
APM,
.2. Pădurilor, Ziua X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE institutii de
autorități
1 Mediului etc.) pentru invatamant
locale și
a informa populația
județene
locală cu privire la
importanța speciilor
de păsări din cadrul
sitului
293
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
4.3 Formatted Table
Realizarea de expoziții de fotografii cu valorile naturale, culturale și istorice din cardul și vecinătatea ariei naturale protejate
.3
Școlile
Realizarea de generale din
expoziții de cadrul
4.3 fotografii cu valorile Custodele, sitului,
.3. naturale, culturale și X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE institutii de consiliile
1 istorice din cardul și invatamant locale,
vecinătatea ariei consiliul
naturale protejate județean,
ONG-uri
4.3 Realizarea de cursuri tematice pentru cunoașterea mai bună a speciilor de păsări, ecologiei și comportamentul acestora, acțiuni de protecție necesare Formatted Table
.4 (incluzând lecții în natură)

Realizarea de cursuri
Școlile
tematice pentru
4.3 generale din
cunoașterea mai
.4. X X X X X X X X X X X X MEDIE custodele cadrul
bună a speciilor de
1 sitului,
păsări, ecologiei și
ONG-uri
comportamentul
294
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
acestora, acțiuni de
protecție necesare
(incluzând lecții în
natură)
4.3 Formatted Table
Evaluarea atitudinii populației locale față de speciile de păsări (răpitoare și barza albă) și luarea unor măsuri dacă atitudinea este ostilă
.5
Evaluarea atitudinii
populației locale față
Consiliile
4.3 de speciile de păsări
locale,
.5. (răpitoare și barza X X X X MEDIE Custodele
ONG-uri,
1 albă) și luarea unor
APM
măsuri dacă
atitudinea este ostilă
4.3
Evaluarea impactului activităților de conștientizare realizate în sit (sondaje, chestionare sociologice)
.6
Evaluarea impactului Insituții de
4.3
activităților de învățământ,
.6. X X X X MEDIE custodele
conștientizare Autoritîți
1
realizate în sit locale și
295
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
(sondaje, chestionare județene,
sociologice) ONG-uri
5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes comunitare
5.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere in situl ROSPA0075 Magura Odobești
5.1
Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate
.1
Ocoalele
Adoptarea certificării
silvice,
5.1 forestiere (FSC)
proprietarii
.1. pentru pădurile aflate X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele
privați de
1 pe teritoriul ariei
pădure,
naturale protejate
ICAS
5.1 Formatted Table
Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic
.2
Includerea
Ocoale
5.1 prevederilor Planului
silvice,
.2. de management al X X X X X X X MARE Custodele
proprietari
1 ariei naturale
privați de
protejate (măsurile
296
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
referitoare la pădrue,
habitatele forestiere) APM, ICAS
în amenajamentul
silvic.
5.2 Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe) și terenurilor agricole Formatted Table
5.2 Promovarea elaborării unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/
.1 gestionarilor de pajiști.
Promovarea
elaborării unui ghid,
cuprinzând cele mai
bune practici de
Autoritățile
5.2 administrare a
locale și
.1. pajiștilor și X X X X X X X X MEDIE custodele
județene,
1 promovarea acestuia
APIA
în rândurile
proprietarilor/
gestionarilor de
pajiști.
297
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
5.2 Formatted Table
Promovarea Ghidului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.
.2
Promovarea
Ghidului pentru
bune conditii
5.2
agricole si de mediu
.2. X X X X X X X X
(GAEC) în rândul
1
agricultorilor de pe
teritoriul ariei
naturale protejate.
5.2 Formatted Table
Promovarea includerii măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor și terenurilor arabile în contractele de închiriere
.3
Promovarea
Primăriile,
includerii măsurilor
5.2 consiliul
şi regulilor de
.3. X X X X X X X X MEDIE custodele județean,
gestionare durabilă a
1 concesionar
pajiștilor și
ii
terenurilor arabile în
298
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
contractele de
închiriere
5.3 Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate. Formatted Table
5.3 Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ), amenajare teritorială, de
.1 utilizare a terenurilor și a tuturor modurilor de utilizare a resurselor
Luarea în
considerare a
prevederilor Planului
de management în
procesul de elaborare
Autoritățile
5.3 a planurilor de custodele,
locale și
.1. urbanism (PUG, X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE APM,
județene,
1 PUZ), amenajare autoritățile
APM
teritorială, de
utilizare a terenurilor
și a tuturor modurilor
de utilizare a
resurselor
299
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
5.3 Dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităților cu posibil impact negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi cu Formatted Table
.2 respectarea măsurilor de conservare specifice

Dezvoltarea unui
mecanism de avizare
internă a activităților
cu posibil impact
5.3 negativ asupra
.2. sitului, bazat pe X X X X MARE custodele APM, ICAS
1 hărţile de distribuţie
ale speciilor şi cu
respectarea măsurilor
de conservare
specifice
5.4 Promovarea și sprijinirea activităților tradiționale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale protejate
5.4
Promovarea păstrării și revitalizarea activităților tradiționale în cadrul comunităților locale
.1
5.4 Promovarea păstrării Consiliul
.1. și revitalizarea X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE custodele Județean,
1 activităților autoritățile
300
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
tradiționale în cadrul locale, ,
comunităților locale APM,
comunitatea
locală,
ONG-uri
5.4 Elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custode (în colaborare cu autoritățile locale) prin conferirea identității de proveniență a Formatted Table
.2 produselor de pe teritoriul sitului (brand garantat)

Elaborarea unui plan
de promovare a
produselor locale de Consiliul
către custode (în Județean,
colaborare cu autoritățile
5.4
autoritățile locale) locale,
.2. X X X X X X X MEDIE custodele
prin conferirea comunitățile
1
identității de locale,
proveniență a APM,
produselor de pe ONG-uri
teritoriul sitului
ROSPA0075 Măgura
301
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Odobești (brand
garantat)
Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) cu scopul limitării impactului asupra
6 Formatted Table
mediului
6.1 Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale și istorice locale
6.1
Elaborarea un plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin formarea unui grup de lucru cu toți factorii interesați din zonă
.1
Elaborarea un plan Consiliul
strategic pentru Județean,
dezvoltarea autoritățile
6.1
turismului durabil locale,
.1. X X X X MEDIE Custodele
prin formarea unui operatorii
1
grup de lucru cu toți de turism,
factorii interesați din APM,
zonă ONG-uri
6.1 Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind includerea în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și
.2 culturale.
302
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Autoritățile
locale și
Realizarea unui ghid
județene,
adresat pensiunilor,
administrato
tour-operatorilor
6.1 rii de
privind includerea în
.2. X X X X X X X X MEDIE Custodele pădure,
activitatea acestora a
1 tour-
unor programe de
operatori,
prezentare a valorilor
proprietari
naturale și culturale.
de pensiuni
etc.
6.1 Formatted Table
Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale, culturale și istorice din sit
.3
Autoritățile
locale și
6.1 pentru ghizi locali de
județene,
.3. prezentare a valorilor X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele
insituții de
1 naturale, culturale și
învățământ,
istorice din sit
ONG-uri,
303
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
ghizi locali,
operatori
turistici
6.2 Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor necesare unui turism durabil în cadrul sitului Formatted Table
6.2
Promovarea realizării de eco-pensiuni.
.1
Autoritățile
locale și
Promovarea județene,
6.2
realizării de eco- comunitatea
.1. X X X X X X X X X X X X X X X X MICA Custodele
pensiuni în cadrul locală,
1
sitului proprietari
de pensiuni,
ONG-uri
6.2 Formatted Table
Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare, etc).
.2
6.2 Realizarea Consiliul
.2. infrastructurii de X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MARE Custodele Județean,
1 vizitare (trasee, zone administrato
304
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
de popas şi picnic, rii de
centru de vizitare, pădure,
etc). autoritățile
locale
6.2 Formatted Table
Păstrarea și promovarea arhitecturii locale tradiționale, atât în ce privește clădirile vechi cât și cele noi
.3
Consiliul
Județean și
Păstrarea și serviciile
promovarea deconcentra
6.2
arhitecturii locale te ale
.3. X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele
tradiționale, atât în acestuia,
1
ce privește clădirile consiliile
vechi cât și cele noi locale,
comunitatea
locală
6.2 Formatted Table
Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii tradiționale de către localnici, care să diversifice şi să crească calitatea experienţelor vizitatorilor
.4
305
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Autoritățile
Iniţierea şi sprijinul locale și
dezvoltării de Județene,
servicii tradiționale insituții de
6.2
de către localnici, învățământ,
.4. X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele
care să diversifice şi tour-
1
să crească calitatea operatori,
experienţelor proprietari
vizitatorilor de pensiune,
ONG-uri
6.2 Formatted Table
Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele turistice locale şi tour-operatori naționali pentru turism şi recreere orientate spre natură
.5
Autoritățile
Incurajarea
locale și
parteneriatelor între
6.2 județene,
iniţiativele turistice
.5. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X MEDIE Custodele insituții de
locale şi tour-
1 învățământ,
operatori naționali
tour-
pentru turism şi
operatori,
306
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
recreere orientate proprietari
spre natură de pensiune,
ONG-uri
etc.
Planificarea în timp a activităţilor
5.2 Estimarea resurselor necesare activităţilor

Tabelul 103
Resurse Resurse Materiale (altele decât cele Alocare
Resurse financiare estimate
Umane necesare dotării permanente a custodelui) subprogram
Nr Activitate
Total Total
Denumire UM Cantitate Sursă fonduri
(zile/om) (monedă)
1 Conservarea şi managementul speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi habitatelor acestora Formatted: No underline, Underline color: Auto
1.1 Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului Formatted: No underline, Underline color: Auto
Menţinerea procentajului actual de pădure matură (peste 80 ani) raportat la întreaga suprafaţă forestieră de pe cuprinsul sitului (conform datelor
1.1.1
din Amenajamentele Silvice)
Menţinerea nu este Paza,
1.1.1.1 90,00 nu este cazul nu este cazul 10.000,00 Buget propriu Formatted Table
procentajului actual de cazul implementare
307
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
pădure matură (peste 80 reglementari si
ani) raportat la întreaga masuri specifice
suprafaţă forestieră de de protectie
pe cuprinsul sitului
(conform datelor din
Amenajamente le
Silvice)
Total Menţinerea procentajului
actual de pădure matură (peste 80
ani) raportat la întreaga suprafaţă
90,00 n/a 10.000,00 n/a
forestieră de pe cuprinsul sitului
(conform datelor din
Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi limitarea/controlul activităţilor forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit
1.1.2
Stabilirea suprafeţelor
Inventariere si
1.1.2.1 de zone tampon în jurul 30,00 5.600,00 Buget propriu
cartare
cuiburilor şi
308
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
limitarea/contr olul
Harti GIS cu
activităţilor forestiere în bucati 20.0
zonele tampon
zona tampon, în
perioada de cuibărit
Combustibil Litri 100.0
pentru protecţia
speciilor de răpitoare şi
a berzei negre
Total Stabilirea suprafeţelor de
zone tampon în jurul cuiburilor şi
limitarea/controlul activităţilor
forestiere în zona tampon, în 30,00 n/a 5.600,00 n/a
perioada de cuibărit pentru
protecţia speciilor de răpitoare şi a
berzei negre
Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la
1.1.3
hectar în zonele de recoltare
Menţinerea unei nu este Inventariere si
1.1.3.1 nu este cazul nu este cazul nu este cazul nu este cazul nu este cazul Formatted Table
structuri forestiere cazul cartare
309
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
mozaicate în cadrul
unităţilor de producţie,
prin păstrarea de pâlcuri
de 3-5 arbori bătrâni
(peste 80 ani) la hectar
în zonele de recoltare
Total Menţinerea unei structuri
forestiere mozaicate în cadrul
unităţilor de producţie, prin
0,00 n/a 0,00 n/a
păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori
bătrâni (peste 80 ani) la hectar în
zonele de recoltare
1.1.4 Menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori
Menţinerea lemnului Paza,
mort pentru asigurarea implementare
nu este
1.1.4.1 condiţiilor specifice de nu este cazul nu este cazul nu este cazul nu este cazul nu este cazul reglementari si Formatted Table
cazul
habitat pentru speciile de masuri specifice
ciocănitori de protectie
310
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Total Menţinerea lemnului mort
pentru asigurarea condiţiilor
0,00 n/a 0,00 n/a
specifice de habitat pentru speciile
de ciocănitori
Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii
1.1.5
aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.)
tratamentelor chimice,
cu excepţia cazurilor
Paza,
dovedite de gradaţii sau
implementare
defolieri şi doar în cazul
1.1.5.1 30,00 Combustibil Litri 150.0 2.400,00 Buget propriu reglementari si Formatted Table
ineficienţei sau
masuri specifice
imposibilităţii aplicării
de protectie
altor tipuri de
tratamente (biologice,
integrate etc.)
Total Interzicerea aplicării
30,00 n/a 2.400,00 n/a
tratamentelor chimice, cu excepţia
311
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
cazurilor dovedite de gradaţii sau
defolieri şi doar în cazul
ineficienţei sau imposibilităţii
aplicării altor tipuri de tratamente
(biologice, integrate etc.)
1.1.6 Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din sit
Paza,
implementare
degajărilor şi curăţărilor
1.1.6.1 30,00 Combustibil Litri 150.0 2.400,00 Buget propriu reglementari si Formatted Table
chimice în pădurile din
masuri specifice
sit
de protectie
Total Interzicerea aplicării
degajărilor şi curăţărilor chimice în 30,00 n/a 2.400,00 n/a
pădurile din sit
1.1.7 Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice
Izolarea liniilor de medie Paza,
1.1.7.1 tensiune prin 120,00 izolatori bucati 100.0 nu este cazul nu este cazul implementare Formatted Table
colaborarea cu reglementari si
312
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
companiile de transport masuri specifice
a energiei electrice de protectie
Total Izolarea liniilor de medie
tensiune prin colaborarea cu
120,00 n/a 0,00 n/a
companiile de transport a energiei
electrice
1.2 Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări dependente de terenurile agricole Formatted: No underline, Underline color: Auto
Promovarea şi aplicarea prevederilor din pachetele existente în cadrul măsurii 214 din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare naturală.
1.2.1
Practici agricole tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări
Promovarea şi aplicarea
prevederilor din
Paza,
pachetele existente în
Buget propriu, implementare
cadrul măsurii 214 din studiu
1.2.1.1 120,00 bucati 1.0 20.000,00 FinantariCofinanta reglementari si Formatted Table
PNDR 2007-2013 (subcontracta re)
ri masuri specifice
Pajişti cu înaltă valoare
de protectie
naturală. Practici
agricole tradiţionale,
313
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Pajişti importante
pentru păsări
Total Promovarea şi aplicarea
prevederilor din pachetele existente
în cadrul măsurii 214 din PNDR
2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare 120,00 n/a 20.000,00 n/a
naturală. Practici agricole
tradiţionale, Pajişti importante
pentru păsări
Total Conservarea şi
managementul speciilor de păsări
criteriu din cadrul sitului Natura 420,00 n/a 40.400,00 n/a
2000 ROSPA0075 Măgura
Odobeşti şi habitatelor acestora
2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii Formatted: No underline, Underline color: Auto
2.1 Recensămăntul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor de interes comunitar Formatted: No underline, Underline color: Auto
Identificarea potenţialelor zone de cuibărit pentru speciile de răpitoare de zi, respectiv a principalelor zonelor de hrănire necesare pentru
2.1.1
menţinerea populaţiilor de răpitoare
314
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Identificarea
potenţialelor zone de
cuibărit pentru speciile
Buget propriu,
de răpitoare de zi,
Studiu Fonduri publice, Inventariere si
2.1.1.1 respectiv a principalelor 180,00 bucati 1.0 80.000,00 Formatted Table
(subcontracta re) FinantariCofinant cartare
zonelor de hrănire
ari, Alte surse
necesare pentru
menţinerea populaţiilor
de răpitoare
Total Identificarea potenţialelor
zone de cuibărit pentru speciile de
răpitoare de zi, respectiv a
180,00 n/a 80.000,00 n/a
principalelor zonelor de hrănire
necesare pentru menţinerea
populaţiilor de răpitoare
2.1.2 Evaluarea efectivelor populaţionale şi a distribuţiei speciilor Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus
315
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Evaluarea efectivelor
populaţionale şi a
Buget propriu,
distribuţiei speciilor Studiu Inventariere si
2.1.2.1 100,00 bucati 1.0 80.000,00 FinantariCofinant Formatted Table
Bonasa bonasia, (subcontracta re) cartare
ari
Caprimulgus europaeus,
Total Evaluarea efectivelor
populaţionale şi a distribuţiei
speciilor Bonasa bonasia, 100,00 n/a 80.000,00 n/a
Caprimulgus europaeus,
2.1.3 Monitorizarea speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului
Monitorizarea speciilor
Fonduri publice,
de păsări criteriu din Inventariere si
2.1.3.1 100,00 Studiu bucati 1.0 95.000,00 FinantariCofinanta Formatted Table
cadrul sitului cartare
ri, Alte surse
ROSPA0075
Total Monitorizarea speciilor de
100,00 n/a 95.000,00 n/a
păsări criteriu din cadrul sitului
316
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
2.2 Evaluarea unor factori de potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici alternative de management al habitatelor din sit Formatted: No underline, Underline color: Auto
2.2.1 Investigarea şi evaluarea utilizării şi a tipurilor de pesticide folosite în pajiştile, păşunile şi terenurile agricole din sit
Investigarea şi evaluarea Paza,
Buget propriu,
utilizării tipurilor de implementare
studiu Fonduri publice,
2.2.1.1 pesticide folosite în 30,00 bucati 1.0 20.000,00 reglementari si Formatted Table
(subcontracta re) FinantariCofinant
pajiştile, păşunile şi masuri specifice
ari
terenurile agricole din sit de protectie
Total Investigarea şi evaluarea
utilizării şi a tipurilor de pesticide
30,00 n/a 20.000,00 n/a
folosite în pajiştile, păşunile şi
terenurile agricole din sit
2.2.2 Evaluarea speciilor şi a distribuţiei plantelor invazive în sit (lista de specii potenţial invazive)
Evaluarea speciilor şi a
Buget propriu,
distribuţiei plantelor studiu
2.2.2.1 30,00 bucati 1.0 25.000,00 FinantariCofinant nu este cazul Formatted Table
invazive în sit (lista de (subcontracta re)
ari
specii potenţial invazive)
317
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Total Evaluarea speciilor şi a
distribuţiei plantelor invazive în sit 30,00 n/a 25.000,00 n/a
(lista de specii potenţial invazive)
2.2.3 Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate prin tăieri selective (transformarea pădurii spre codru gradinarit)
Investigarea posibilităţii
obţinerii unei structuri
pluriene a pădurii
realizate prin tăieri
selective (transformarea
Buget propriu,
pădurii spre codru studio Inventariere si
2.2.3.1 30,00 bucati 1.0 25.000,00 Finantari- Formatted Table
gradinarit) obţinerii unei (subcontractare) cartare
Cofinantari
structuri pluriene a
pădurii realizate prin
tăieri selective
(transformarea pădurii
spre codru gradinarit)
Total Investigarea posibilităţii
30,00 n/a 25.000,00 n/a
obţinerii unei structuri pluriene a
318
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
pădurii realizate prin tăieri
selective (transformarea pădurii
spre codru gradinarit)
Total Inventarierea/evaluarea
detaliată şi monitoringul 470,00 n/a 325.000,00 n/a
biodiversităţii
3 Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea durabilităţii managementului Formatted: No underline, Underline color: Auto
Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de Formatted: No underline, Underline color: Auto
3.1
interes conservativ
3.1.1 Respectarea convenţiei de custodie privind administrarea ariei protejate
Respectarea convenţiei Personal
de custodie privind conducere,coor
3.1.1.1 120,00 combustibil Litri 150.0 15.000,00 Buget propriu Formatted Table
administrarea ariei donare,
protejate administrare
Total Respectarea convenţiei de
custodie privind administrarea ariei 120,00 n/a 15.000,00 n/a
protejate
319
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
3.1.2 Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
Asigurarea personalului
nu este
3.1.2.1 necesar administrării 7.200,00 nu este cazul nu este cazul 300.000,00 Buget propriu nu este cazul Formatted Table
cazul
Total Asigurarea personalului
necesar administrării ariei naturale 7.200,00 n/a 300.000,00 n/a
protejate
3.1.3 Organizarea de întâlniri pentru funcţionarea administrării optime a sitului
Organizarea de întâlniri Personal
pentru funcţionarea nu este conducere,coor
administrării optime a cazul donare,
sitului administrare
Total Organizarea de întâlniri
pentru funcţionarea administrării 30,00 n/a 3.000,00 n/a
optime a sitului
Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ce vizează potenţialul sitului (cercetare, proiecte de conservare
3.1.4
implemenate în zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit etc.)
320
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Colaborarea cu toţi
factorii interesaţi pentru
desfăşurarea diferitelor
activităţi ce vizează
Buget propriu, Documente
potenţialul sitului nu este
3.1.4.1 30,00 nu este cazul nu este cazul 2.000,00 FinantariCofinant strategice si de Formatted Table
(cercetare, proiecte de cazul
ari planificare
conservare implemenate
în zonă, conştientizare,
activităţi generatoare de
venit etc.)
Total Colaborarea cu toţi factorii
interesaţi pentru desfăşurarea
diferitelor activităţi ce vizează
potenţialul sitului (cercetare,
30,00 n/a 2.000,00 n/a
proiecte de conservare
implemenate în zonă,
conştientizare, activităţi
generatoare de venit etc.)
321
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
3.1.5 Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţii locale pentru realizarea unui management participativ
Implicarea unor
instituţii/organi zaţii
Personal
partenere şi a
nu este conducere,coor
3.1.5.1 comunităţii locale 30,00 nu este cazul nu este cazul 3.000,00 Buget propriu Formatted Table
cazul donare,
pentru realizarea unui
administrare
management
participativ
Total Implicarea unor
instituţii/organizaţii partenere şi a
comunităţii locale pentru 30,00 n/a 3.000,00 n/a
realizarea unui management
participativ
3.2 Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime Formatted: No underline, Underline color: Auto
Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi management pentru atingerea scopului principal al planului de
3.2.1
management din resurse proprii
Elaborarea bugetului nu este Personal
3.2.1.1 nu este cazul nu este cazul nu este cazul 4.000,00 Buget propriu Formatted Table
anual necesar pentru cazul conducere,coor
322
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
activităţile de donare,
administrare şi administrare
management pentru
atingerea scopului
principal al planului de
management din resurse
proprii
Total Elaborarea bugetului anual
necesar pentru activităţile de
administrare şi management pentru
0,00 n/a 4.000,00 n/a
atingerea scopului principal al
planului de management din
resurse proprii
3.2.2 Identificarea unor noi surse de finanţare (accesare fonduri, sponsorizări) şi elaboarea unor proiecte de conservare cu finanţare externă
Identificarea unor noi Buget propriu, Personal
surse de finanţare nu este Fonduri publice, conducere,coor
3.2.2.1 100,00 nu este cazul nu este cazul 9.000,00 Formatted Table
(accesare fonduri, cazul FinantariCofinant donare,
sponsorizări) şi ari, Alte surse administrare
323
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
elaboarea unor proiecte
de conservare cu
finanţare externă
Total Identificarea unor noi surse
de finanţare (accesare fonduri,
sponsorizări) şi elaboarea unor 100,00 n/a 9.000,00 n/a
proiecte de conservare cu finanţare
externă
3.2.3 Întocmirea planurilor de lucru anuale
Documente
Întocmirea planurilor de nu este
3.2.3.1 30,00 nu este cazul nu este cazul 3.000,00 Buget propriu strategice si de Formatted Table
lucru anuale cazul
planificare
Total Întocmirea planurilor de
30,00 n/a 3.000,00 n/a
lucru anuale
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material
3.3
lemnos, poluare, managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale)
3.3.1 Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei naturale protejate
324
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Indicatoare bucati 70.0

Realizarea şi instalarea
Buget propriu, Personal
bornelor, panourilor şi Borne bucati 30.0 Fonduri publice, conducere,coor
3.3.1.1 indicatoarelor, pentru 180,00 150.000,00
FinantariCofinant donare,
evidenţierea limitelor Panouri de bucati 50.0
ari, Alte surse administrare
ariei naturale protejate avertizare
Total Realizarea şi instalarea

bornelor, panourilor şi
180,00 n/a 150.000,00 n/a
indicatoarelor, pentru evidenţierea
limitelor ariei naturale protejate
3.3.2 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate
Buget propriu,
Dezvoltarea capacităţii
3.3.2.1 20,00 Subcontractare bucati 3.0 8.500,00 FinantariCofinanta Instruire personal Formatted Table
personalului implicat în
ri
325
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
administrarea/
managementul
Total Dezvoltarea capacităţii
personalului implicat în
20,00 n/a 8.500,00 n/a
administrarea/managementul ariei
naturale protejate
3.3.3 Implicarea activă a custodelui în evaluarea activităţilor/resurselor cinegetice şi stoparea braconajului cinegetic
Implicarea activă a
custodelui în evaluarea
Buget propriu, Inventariere si
3.3.3.1 activităţilor/res urselor 50,00 Combustibil Litri 600.0 2.200,00 Formatted Table
Alte surse cartare
cinegetice şi stoparea
braconajului cinegetic
Total Implicarea activă a
custodelui în evaluarea
50,00 n/a 2.200,00 n/a
activităţilor/resurselor cinegetice şi
stoparea braconajului cinegetic
326
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Inspectoratul Silvic şi alte instituţii
3.3.4
relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat
Parteneriat cu
Jandarmeria şi Garda de
mediu, APIA,
Inspectoratul Teritorial
Buget propriu, Documente
de Regim Silvic și de
3.3.4.1 50,00 Combustibil Litri 300.0 3.200,00 Fonduri publice, strategice si de Formatted Table
Vânătoare Inspectoratul
Alte surse planificare
Silvic şi alte instituţii
relevante pentru
realizarea unui sistem de
patrulare integrat
Total Parteneriat cu Jandarmeria şi
Garda de mediu, APIA,
Inspectoratul Teritorial de Regim 50,00 n/a 3.200,00 n/a
Silvic și de Vânătoare Inspectoratul
Silvic şi alte instituţii relevante
327
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
pentru realizarea unui sistem de
patrulare integrat
3.3.5 Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui sistem de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor
Întocmirea, aprobarea şi
aplicarea planului de
Documente
intervenţie şi instituirea Buget propriu,
3.3.5.1 360,00 Combustibil Litri 300.0 10.000,00 strategice si de Formatted Table
unui sistem de reacţie Alte surse
planificare
rapidă pentru verificarea
sesizărilor
Total Întocmirea, aprobarea şi
aplicarea planului de intervenţie şi
360,00 n/a 10.000,00 n/a
instituirea unui sistem de reacţie
rapidă pentru verificarea sesizărilor
3.3.6 Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru planurile/programele, proiecte şi activităţile care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate
Acordarea de avize Personal
(negative/poziti ve) nu este conducere,coor
pentru planurile/progr cazul donare,
amele, proiecte şi administrare
328
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
activităţile care se
realizează pe teritoriul
Total Acordarea de avize
(negative/pozitive) pentru
planurile/programele, proiecte şi 120,00 n/a 12.000,00 n/a
activităţile care se realizează pe
teritoriul ariei naturale protejate
3.3.7 Implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediata a delictelor
Combustibil Litri 100.0 Personal

Implicarea reţelelor de
conducere,coor
3.3.7.1 voluntari în raportarea 50,00 Material de bucati 1.0 10.000,00 Buget propriu
donare,
imediata a delictelor curs
administrare
Ecusoane bucati 80.0
329
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Total Implicarea reţelelor de
voluntari în raportarea imediata a 50,00 n/a 10.000,00 n/a
delictelor
3.3.8 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
Sediu bucati 1.0
Masina 4x4 bucati 1.0
Asigurarea logisticii Laptop bucati 3.0 Buget propriu,

Echipament si
necesare pentru Soft baza bucati 3.0 Fonduri publice,
3.3.8.1 120,00 450.000,00 structura de
administrarea eficientă a FinantariCofinant
GPS pack bucati 1.0 functionare
ariei naturale protejate ari, Alte surse
GPS bucati 3.0
Mobilier bucati 3.0
Total Asigurarea logisticii necesare

pentru administrarea eficientă a 120,00 n/a 450.000,00 n/a
330
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
3.3.9 Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea raportărilor necesare către autorităţi relevante
Monitorizarea
implementării planului
Documente
de management şi nu este
3.3.9.1 60,00 nu este cazul nu este cazul 6.000,00 Buget propriu strategice si de Formatted Table
realizarea raportărilor cazul
planificare
necesare către autorităţi
relevante
Total Monitorizarea implementării
planului de management şi
60,00 n/a 6.000,00 n/a
realizarea raportărilor necesare
către autorităţi relevante
Total Administrarea şi
managementul efectiv al
8.550,00 n/a 990.900,00 n/a
SituluiNatura 2000 şi asigurarea
durabilităţii managementului
Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi grupurilor interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru Formatted: No underline, Underline color: Auto
4
obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti
331
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale de Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti prin intermediul materialelor Formatted: No underline, Underline color: Auto
4.1
informative, site-lui web şi altor mijloace de comunicare
4.1.1 Crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate
manual de
Crearea unei identităţi identitate al ariei Buget propriu,
Constientizare si
4.1.1.1 vizuale a ariei naturale Nu este cazul naturale bucati 1.0 15.000,00 FinantariCofinant Formatted Table
comunicare
protejate protejate ari
(subcontracta re)
Total Crearea unei identităţi
0,00 n/a 15.000,00 n/a
vizuale a ariei naturale protejate
Realizarea site-ului web al ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru
4.1.2
factorii interesaţi şi publicul larg
Realizarea siteului web al
ariei protejate Buget propriu,
ROSPA0075 Măgura Fonduri publice, Constientizare si
4.1.2.1 Nu este cazul Subcontracta re bucati 1.0 24.000,00 Formatted Table
Odobeşti şi actualizarea FinantariCofinant comunicare
permanentă a acestuia cu ari, Alte surse
informaţii relevante
332
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
pentru factorii interesaţi
şi publicul larg
Total Realizarea site-ului web al
ariei protejate ROSPA0075 Măgura
Odobeşti şi actualizarea
0,00 n/a 24.000,00 n /a
permanentă a acestuia cu informaţii
relevante pentru factorii interesaţi
şi publicul larg
4.1.3 Realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din cadrul sitului şi în sit
Realizarea şi amplasarea
Panouri de Buget propriu,
de panouri informative Constientizare si
4.1.3.1 Nu este cazul informare bucati 7.0 35.000,00 FinantariCofinant Formatted Table
în localităţile din cadrul comunicare
(subcontracta re) ari
sitului şi în sit
Total Realizarea şi amplasarea de
panouri informative în localităţile 0,00 n/a 35.000,00 n/a
din cadrul sitului şi în sit
Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (de ex. pliante, broşuri, CD-uri etc.), de promovare a valorilor naturale,
4.1.4
culturale şi istorice a sitului
333
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Realizarea de materiale
informative referitoare
la aria naturală protejată
Materiale Buget propriu,
(de ex. pliante, broşuri, Constientizare si
4.1.4.1 Nu este cazul informative bucati 1.0 45.000,00 FinantariCofinant Formatted Table
CD-uri etc.), de comunicare
promovare a valorilor
naturale, culturale şi
istorice a sitului
Total Realizarea de materiale
informative referitoare la aria
naturală protejată (de ex. pliante,
0,00 n/a 45.000,00 n/a
broşuri, CD-uri etc.), de promovare
a valorilor naturale, culturale şi
istorice a sitului
4.2 Crearea/amenajarea spaţiilor de distribuire a informaţiilor privind Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti Formatted: No underline, Underline color: Auto
4.2.1 Amenajarea unor puncte de informare pentru publicul larg
334
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Amenajarea unor puncte Buget propriu,
Stand de Infrastructura de
4.2.1.1 de informare pentru Nu este cazul bucati 7.0 10.500,00 Finantari- Formatted Table
informare vizitare
publicul larg Cofinantari
Total Amenajarea unor puncte de
0,00 n/a 10.500,00 n/a
informare pentru publicul larg
4.2.2 Crearea şi amenajarea unui centru de vizitare pentru Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobeşti
Crearea şi amenajarea
unui centru de vizitare
Centru de
pentru Aria Specială de Finantari-
4.2.2.1 Nu este cazul vizitare bucati 1.0 670.000,00 Nu este cazul Formatted Table
Protecţie Avifaunistică Cofinantari
(subcontracta re)
ROSPA0075 Măgura
Odobeşti
Total Crearea şi amenajarea unui
centru de vizitare pentru Aria
0,00 n/a 670.000,00 n/a
Specială de Protecţie Avifaunistică
ROSPA0075 Măgura Odobeşti
4.3 Desfasurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind biodiversitatea din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti Formatted: No underline, Underline color: Auto
335
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
4.3.1 Realizarea unei campanii de conştientizare privind situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti, importanţa valorilor sale naturale, culturale şi istorice
Realizarea unei
campanii de
conştientizare privind
Campanie de Buget propriu,
situl ROSPA0075 Constientizare si
4.3.1.1 Nu este cazul constientizare bucati 1.0 40.000,00 FinantariCofinant Formatted Table
Măgura Odobeşti, comunicare
importanţa valorilor sale
istorice
Total Realizarea unei campanii de
conştientizare privind situl
ROSPA0075 Măgura Odobeşti, 0,00 n/a 40.000,00 n/a
importanţa valorilor sale naturale,
culturale şi istorice
Implementarea unor activităţi educaţionale (cercuri tematice, ziua Păsărilor, ziua Internaţională a Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a
4.3.2
informa populaţia locală cu privire la importanţa speciilor de păsări din cadrul sitului
Implementarea unor Materiale de Buget propriu, Educatie
4.3.2.1 60,00 bucati 20.0 60.000,00 Formatted Table
activităţi educaţionale curs Fonduri publice, ecologica
336
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
(cercuri tematice, ziua FinantariCofinant
Păsărilor, ziua ari
Internaţională a
Pădurilor, Ziua Mediului
etc.) pentru a informa
populaţia locală cu
privire la importanţa
speciilor de păsări din
cadrul sitului
Total Implementarea unor activităţi
educaţionale (cercuri tematice, ziua
Păsărilor, ziua Internaţională a
Pădurilor, Ziua Mediului etc.) 60,00 n/a 60.000,00 n/a
pentru a informa populaţia locală
cu privire la importanţa speciilor
de păsări din cadrul sitului
4.3.3 Realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi istorice din cardul şi vecinătatea ariei naturale protejate
337
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Realizarea de expoziţii
de fotografii cu valorile Realizate si Buget propriu,
naturale, culturale şi printare Fonduri publice, Constientizare si
4.3.3.1 Nu este cazul bucati 1.0 5.000,00 Formatted Table
istorice din cardul şi fotografii FinantariCofinant comunicare
vecinătatea ariei naturale (subcontracta re) ari
protejate
Total Realizarea de expoziţii de
fotografii cu valorile naturale,
0,00 n/a 5.000,00 n/a
culturale şi istorice din cardul şi
vecinătatea ariei naturale protejate
Realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea mai bună a speciilor de păsări, ecologiei şi comportamentul acestora, acţiuni de protecţie
4.3.4
necesare (incluzând lecţii în natură)
tematice pentru Buget propriu,
Contract
cunoaşterea mai bună a Fonduri publice, Educatie
4.3.4.1 5,00 specialist de bucati 1.0 4.000,00 Formatted Table
speciilor de păsări, FinantariCofinant ecologica
comunicare
ecologiei şi ari
comportamentul
338
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
acestora, acţiuni de
protecţie necesare
(incluzând lecţii în
natură)
Total Realizarea de cursuri
tematice pentru cunoaşterea mai
bună a speciilor de păsări,
5,00 n/a 4.000,00 n/a
ecologiei şi comportamentul
acestora, acţiuni de protecţie
necesare (incluzând lecţii în natură)
4.3.5 Evaluarea atitudinii populaţiei locale faţă de speciile de păsări (răpitoare şi barza albă) şi luarea unor măsuri dacă atitudinea este ostilă
Evaluarea atitudinii
populaţiei locale faţă de
Buget propriu,
speciile de păsări Sondaje/ches
Fonduri publice, Educatie
4.3.5.1 (răpitoare şi barza albă) 50,00 tionare bucati 1.0 10.000,00 Formatted Table
FinantariCofinant ecologica
şi luarea unor măsuri (subcontracta re)
ari
dacă atitudinea este
ostilă
339
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Total Evaluarea atitudinii
populaţiei locale faţă de speciile de
păsări (răpitoare şi barza albă) şi 50,00 n/a 10.000,00 n/a
luarea unor măsuri dacă atitudinea
este ostilă
4.3.6 Evaluarea impactului activităţilor de conştientizare realizate în sit (sondaje, chestionare sociologice)
Evaluarea impactului
Buget propriu,
activităţilor de Sondaje/ches
Fonduri publice, Constientizare si
4.3.6.1 conştientizare realizate 50,00 tionare bucati 1.0 10.000,00 Formatted Table
FinantariCofinant comunicare
în sit (sondaje, (subcontracta re)
ari
Total Evaluarea impactului
activităţilor de conştientizare
50,00 n/a 10.000,00 n/a
realizate în sit (sondaje,
Total Creşterea nivelului de
conştientizare şi educaţie a 165,00 n/a 928.500,00 n/a
publicului şi grupurilor interesate
340
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
privind importanţa conservării
biodiversităţii şi pentru obţinerea
sprijinului în vederea realizării
obiectivelor planului de
management al sitului
ROSPA0075 Măgura Odobeşti
5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi habitatele de interes comunitare Formatted: No underline, Underline color: Auto
5.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere in situl ROSPA0075 Magura Odobeşti Formatted: No underline, Underline color: Auto
5.1.1 Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate
Adoptarea certificării Paza,
forestiere (FSC) pentru implementare
5.1.1.1 pădurile aflate pe 60,00 combustibil Litri 70.0 2.200,00 Buget propriu reglementari si Formatted Table
teritoriul ariei naturale masuri specifice

protejate de protectie
Total Adoptarea certificării
forestiere (FSC) pentru pădurile
60,00 n/a 2.200,00 n/a
aflate pe teritoriul ariei naturale
protejate
341
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
5.1.2 Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic
Includerea prevederilor
Planului de management Personal
al ariei naturale protejate conducere,coor
5.1.2.1 100,00 combustibil Litri 100.0 10.000,00 Buget propriu Formatted Table
(măsurile referitoare la donare,
habitatele forestiere) în administrare
amenajamentul silvic.
Total Includerea prevederilor
Planului de management al ariei
naturale protejate (măsurile 100,00 n/a 10.000,00 n/a
referitoare la habitatele forestiere)
în amenajamentul silvic
5.2 Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe) şi terenurilor agricole Formatted: No underline, Underline color: Auto
Promovarea elaborării unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiştilor şi promovarea acestuia în rândurile
5.2.1
proprietarilor/ gestionarilor de pajişti.
Promovarea elaborării Documente
Buget propriu,
5.2.1.1 unui ghid, cuprinzând 40,00 35.000,00 strategice si de
Fonduri publice,
cele mai bune practici de planificare
342
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
administrare a pajiştilor FinantariCofinant
Subcontract
şi promovarea acestuia ari
are
în rândurile bucati 1.0
elaborare
proprietarilor/
ghid
Brosuri bucati 300.0
Total Promovarea elaborării unui

ghid, cuprinzând cele mai bune
practici de administrare a pajiştilor
40,00 n/a 35.000,00 n/a
şi promovarea acestuia în rândurile
proprietarilor/ gestionarilor de
pajişti.
5.2.2 Promovarea Ghidului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.
Promovarea Ghidului Buget propriu,
5.2.2.1 50,00 Combustibil Litri 100.0 3.700,00 Nu este cazul Formatted Table
pentru bune conditii Fonduri publice,
343
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
agricole si de mediu FinantariCofinant
(GAEC) în rândul ari
agricultorilor de pe
teritoriul ariei naturale
protejate.
Total Promovarea Ghidului pentru
bune conditii agricole si de mediu
50,00 n/a 3.700,00 n/a
(GAEC) în rândul agricultorilor de
pe teritoriul ariei naturale protejate.
5.2.3 Promovarea includerii măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor şi terenurilor arabile în contractele de închiriere
Promovarea includerii
măsurilor şi regulilor de
Documente
gestionare durabilă a
5.2.3.1 20,00 combustibil Litri 80.0 2.000,00 Buget propriu strategice si de Formatted Table
pajiştilor şi terenurilor
planificare
arabile în contractele de
închiriere
Total Promovarea includerii
20,00 n/a 2.000,00 n/a
măsurilor şi regulilor de gestionare
344
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
durabilă a pajiştilor şi terenurilor
arabile în contractele de închiriere
5.3 Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate. Formatted: No underline, Underline color: Auto
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ), amenajare
5.3.1
teritorială, de utilizare a terenurilor şi a tuturor modurilor de utilizare a resurselor
Luarea în considerare a
prevederilor Planului de
management în procesul
de elaborare a planurilor Personal
Buget propriu,
de urbanism (PUG, conducere,coor
5.3.1.1 20,00 Combustibil Litri 70.0 1.900,00 FinantariCofinant Formatted Table
PUZ), amenajare donare,
ari
teritorială, de utilizare a administrare
terenurilor şi a tuturor
modurilor de utilizare a
resurselor
Total Luarea în considerare a
prevederilor Planului de 20,00 n/a 1.900,00 n/a
management în procesul de
345
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
elaborare a planurilor de urbanism
(PUG, PUZ), amenajare teritorială,
de utilizare a terenurilor şi a tuturor
modurilor de utilizare a resurselor
Dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităţilor cu posibil impact negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi
5.3.2
cu respectarea măsurilor de conservare specifice
Dezvoltarea unui
mecanism de avizare
internă a activităţilor cu
Personal
posibil impact negativ
Nu este conducere,coor
5.3.2.1 asupra sitului, bazat pe 30,00 Nu este cazul Nu este cazul 3.000,00 Buget propriu Formatted Table
cazul donare,
hărţile de distribuţie ale
administrare
speciilor şi cu respectarea
măsurilor de conservare
specifice
Total Dezvoltarea unui mecanism
de avizare internă a activităţilor cu 30,00 n/a 3.000,00 n/a
posibil impact negativ asupra
346
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
sitului, bazat pe hărţile de
distribuţie ale speciilor şi cu
respectarea măsurilor de
conservare specifice
5.4 Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale protejate Formatted: No underline, Underline color: Auto
5.4.1 Promovarea păstrării şi revitalizarea activităţilor tradiţionale în cadrul comunităţilor locale
Promovarea păstrării şi pliante bucati 200.0 FinantariCofinant

revitalizarea activităţilor ari, Alte surse, Traditii si
5.4.1.1 50,00 Combustibil Litri 80.0 18.000,00
tradiţionale în cadrul Buget propriu, comunitati
Subcontracta
comunităţilor locale bucati 1.0 Fonduri publice
re
Total Promovarea păstrării şi

revitalizarea activităţilor
50,00 n/a 18.000,00 n/a
tradiţionale în cadrul comunităţilor
locale
Elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custode (în colaborare cu autorităţile locale) prin conferirea identităţii de
5.4.2
provenienţă a produselor de pe teritoriul sitului (brand garantat)
347
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Elaborarea unui plan de
promovare a produselor
locale de către custode
(în colaborare cu
autorităţile locale) prin Buget propriu,
conferirea identităţii de Fonduri publice, Traditii si
5.4.2.1 60,00 subcontractare bucati 1.0 10.000,00 Formatted Table
provenienţă a FinantariCofinant comunitati
produselor de pe ari, Alte surse
teritoriul sitului
ROSPA0075 Măgura
Odobeşti (brand
garantat)
Total Elaborarea unui plan de
promovare a produselor locale de
către custode (în colaborare cu 60,00 n/a 10.000,00 n/a
autorităţile locale) prin conferirea
identităţii de provenienţă a
348
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
produselor de pe teritoriul sitului
(brand garantat)
Total Promovarea utilizării
durabile a resurselor naturale, ce
430,00 n/a 85.800,00 n/a
asigură suportul pentru speciile şi
habitatele de interes comunitare
Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale) cu scopul limitării impactului Formatted: No underline, Underline color: Auto
6
asupra mediului
6.1 Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale şi istorice locale Formatted: No underline, Underline color: Auto
6.1.1 Elaborarea un plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin formarea unui grup de lucru cu toţi factorii interesaţi din zonă
Elaborarea un plan
strategic pentru Combustibil Litri 100.0 Formatted Table
Buget propriu,
dezvoltarea turismului Documente
Subcontrac Fonduri publice,
6.1.1.1 durabil prin formarea 50,00 bucati 1.0 20.000,00 strategice si de
tare FinantariCofinant
unui grup de lucru cu planificare
Pliante bucati 200.0 ari
toţi factorii interesaţi din
zonă
349
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
Total Elaborarea un plan strategic
pentru dezvoltarea turismului
durabil prin formarea unui grup de 50,00 n/a 20.000,00 n/a
lucru cu toţi factorii interesaţi din
zonă
Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind includerea în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor
6.1.2
naturale şi culturale.
Realizarea unui ghid
adresat pensiunilor, tour-
operatorilor privind Buget propriu,
Servicii, facilitati
includerea în activitatea Ghid Fonduri publice,
6.1.2.1 40,00 bucati 200.0 8.000,00 de vizitare si Formatted Table
acestora a unor (subcontracta re) Finantari-
promovarea
programe de prezentare Cofinantari
a valorilor naturale şi
culturale.
Total Realizarea unui ghid adresat
pensiunilor, touroperatorilor 40,00 n/a 8.000,00 n/a
privind includerea în activitatea
350
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
acestora a unor programe de
prezentare a valorilor naturale şi
culturale.
6.1.3 Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale, culturale şi istorice din sit
Buget propriu,
pentru ghizi locali de
Combustibil Litri 100.0 Fonduri publice,
6.1.3.1 prezentare a valorilor 30,00 10.000,00
Materiale bucati FinantariCofinanta
ri, Alte surse
istorice din sit
Total Realizarea de cursuri pentru

ghizi locali de prezentare a
30,00 n/a 10.000,00 n/a
valorilor naturale, culturale şi
istorice din sit
6.2 Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor necesare unui turism durabil în cadrul sitului Formatted: No underline, Underline color: Auto
6.2.1 Promovarea realizării de eco-pensiuni.

Buget propriu, Servicii, facilitati
6.2.1.1 Promovarea 50,00 8.000,00
Fonduri publice, de vizitare si
351
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
realizării de eco-pensiuni Subcontr FinantariCofinanta promovarea
bucati 1.0
în cadrul sitului actare ri, Alte surse turismului
Pliante bucati 200.0
Total Promovarea realizării de eco-

50,00 n/a 8.000,00 n/a
pensiuni.
6.2.2 Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare, etc).
Buget propriu,
Realizarea infrastructurii
Fonduri publice,
de vizitare (trasee, zone Infrastructura de
6.2.2.1 40,00 Subcontracta re bucati 2.0 50.000,00 Finantari- Formatted Table
de popas şi picnic, centru vizitare
Cofinantari, Alte
de vizitare, etc).
surse
Total Realizarea infrastructurii de
vizitare (trasee, zone de popas şi 40,00 n/a 50.000,00 n/a
picnic, centru de vizitare, etc).
6.2.3 Păstrarea şi promovarea arhitecturii locale tradiţionale, atât în ce priveşte clădirile vechi cât şi cele noi
Păstrarea şi promovarea Buget propriu, Traditii si
6.2.3.1 50,00 8.000,00
arhitecturii locale Fonduri publice, comunitati
352
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
tradiţionale, atât în ce Subcontra FinantariCofinanta
bucati 1.0
priveşte clădirile vechi ctare ri, Alte surse
cât şi cele noi
Pliante bucati 200.0
Total Păstrarea şi promovarea

arhitecturii locale tradiţionale, atât
50,00 n/a 8.000,00 n/a
în ce priveşte clădirile vechi cât şi
cele noi
6.2.4 Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii tradiţionale de către localnici, care să diversifice şi să crească calitatea experienţelor vizitatorilor
Iniţierea şi sprijinul
dezvoltării de servicii Buget propriu,
tradiţionale de către Fonduri publice,
Combustibil Litri 70.0 Managementul
6.2.4.1 localnici, care să 50,00 7.000,00 Finantari-
vizitatorilor
diversifice şi să crească Pliante bucati 200.0 Cofinantari, Alte
calitatea experienţelor surse
vizitatorilor
Total Iniţierea şi sprijinul
50,00 n/a 7.000,00 n/a
dezvoltării de servicii tradiţionale
353
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
de către localnici, care să
diversifice şi să crească calitatea
experienţelor vizitatorilor
6.2.5 Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele turistice locale şi tour-operatori naţionali pentru turism şi recreere orientate spre natură
Incurajarea
parteneriatelor între
Buget propriu,
iniţiativele turistice
Combustibil Litri 70.0 Fonduri publice, Managementul
6.2.5.1 locale şi touroperatori 50,00 7.000,00
FinantariCofinant vizitatorilor
naţionali pentru turism şi Pliante bucati 200.0
ari, Alte surse
recreere orientate spre
natură
Total Incurajarea parteneriatelor
între iniţiativele turistice locale şi
tour-operatori naţionali pentru 50,00 n/a 7.000,00 n/a
turism şi recreere orientate spre
natură
Total Crearea de oportunităţi
360,00 n/a 118.000,00 n/a
pentru desfăşurarea unui turism
354
Nr Activitate
Total Total
(zile/om) (monedă)
durabil (prin intermediul valorilor
naturale şi culturale) cu scopul
limitării impactului asupra
mediului
TOTAL 10.395,00 n/a 2.488.600,00 n/a
Estimarea resurselor necesare activităţilor
NOTĂ: acestea sunt doar estimări ale necesarului de resurse umane şi materiale de care adminstratorul/custodele ariei naturale protejate are nevoie pentru
îndeplinirea tuturor activităţilor enunţate mai sus.
355
6. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
Nu este cazul Commented [EG24]: Chiar nu au bibliografie
Ardeleanu, L., Răileanu, V., (2010), The focal mechanism of low magnitude subcrustal Commented [MD25R24]: Bibliografia a fost furnizata
odata cu prima varianata a planului de management inca
earthquakes of Vrancea retrieved by high frequency waveform inversion.
din noiembrie 2012 si apoi in urmatoarele variante ale pm
Romanian Report in Physics (in print). etc.
Am adaugat inca o data lista cu bibliografia
Ardeleanu, L.A., (2010), Modelarea formelor de undă generate de cutremurele crustale de
mică magnitudine din regiunea Vrancea, pentru estimarea parametrilor sursei
seismice. 108 pg., Editura Tehnopress, Iaşi, ISBN978-973-702-787-0.
Burfield, I., Bommel, F. von., 2004. Birds in Europe: Population estimates, trends and
conservation status. Cambridge.
Bălteanu D., Badea L., Buza M., Niculescu Gh., Popescu C. and Dumitraşcu M. (eds.) (2006),
Romania. Space, Society, Environment. The Publishing House of the Romanian
Academy, Bucharest, 384.
Bălteanu, D. (1997), Landuse changes and geomorphological processes in the Romanian
Carpathians and Subcarpathians, Odzwierciedlenie Zamian Klymatyczmych
Ostatniego 1000 Lecia Srodowisku Przyrodniczym, editori K. Klimek, K. Kocel
Sosnoviec, p. 7-8.
Bălteanu, D.(1987), Mobilitatea reliefului si sistemele teritoriale în Subcarpaţii Vrancei.
Strategii si tipuri de acţiune socială în dezvoltarea sistemelor de localităţi rurale,
Centrul de Multiplicare al Universităţii din Bucuresti
Bălteanu, D., Chendeş, V., Sima, M., Enciu, P., A country-wide spatial assessment of landslide
susceptibility in Romania. Geomorphology, Special Issue „Recent advances in
landslide investigation”, vol. 124, issues 3-4, p. 102-112, Elsevier.
Bălteanu, D., Cioacă, A. (1997), Mass movements in the Vrancea seismogenic region, Studia
Universitatis Babeş-Bolyai Geographia, 1-2, Anul XLII, p. 83-86
Bălteanu, D., Dinu, Mihaela, Cioacă, A. (1989), Hărţile de risc geomorfologic, SCGGG-
Geogr., XXXVI, p. 9-13, 3 fig., abstr.
Bălteanu, D., Mateescu, F. (1973), Procese de modelare actuală a reliefului, în Atlas R. S.
România, pl. III/2, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Bogdan, O., Niculescu, E., (1996), Caracteristici climatice ale regiunii subcarpatice de la
Curbură şi specificul utilizării terenurilor, Anal. Univ. Suceava, Geol.-Geogr., V:
79-86.
Bogdan, Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatice din România, Academia
Română, Inst. Geogr., Compania Sega-International, 280 p.
Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005 - Cartea roşie a vertebratelor din Romania, Academia
Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa
Buza, M., Florea, N. (1978), Regiunile pedogeografice, în Atlas R. S. România, sc. 1: 3 000
000, pl. VI/5, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Cernescu, N., Florea, N., si colab, (1964-1999), Harta Solurilor din România, Institutul
Geologic – ICPA, Scara 1: 200000
Chendeş V., Cheval S., Dumitru Sorina, (2010), The assessment of some hydrometeorological
aridity indices in the Bend Subcarpathians and peripheral zones, Research Journal
of Agricultural Science, vol. 42. no. 3
Chiriac S.( 2009), Potenţialul ecologic si exploatarea biologică a ariilor protejate din judeţul
Vrancea, Rezumatul tezei de doctorat
Chiriţă, C. D., Păunescu, C., Teaci, D. (1967), Solurile României, Edit. Agrosilv., Bucureşti.
Chiţu, C. (1975), Relieful şi solurile României, Edit. Scrisul Românesc, Craiova.
Constantinescu, L., Enescu, D. (1985), Cutremurele din Vrancea în cadru ştiinţific şi
tehnologic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Costandache Cr., Nistor Sanda, (2008), Reconstrucţia ecologică a terenurilor ravenate si
alunecătoare din zona Subcarpaţilor de Curbură si a podisului Moldovei, Editura
silvică, Bucuresti
Coteţ, P. (1973), Geomorfologia României, Edit. Tehn., Bucureşti, 414 p.
Croitoru A.E. and Moldovan F. (2005), Vulnerability of Romanian territory to climatic
hazards, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografia, XV/2005,
55-64.
Croitoru Adina, Moldovan Florin, Dragotă Carmen-Sofia (2010), Considérations sur
l’évolution des quantités maximales de précipitations en 24 heures dans les
Carpates Roumaines, în vol. Geographia Technică, Numéro spécial dédié au
XXIIème Colloque de l’Association Internationale de Climatologie, Cluj-Napoca, 1-
5 septembre 2009, Cluj-University Press, p. 121-124.
Croitoru Adina-Eliza, Drignei D., Holobâcă I., Dragotă Sofia-Carmen, (2011), Change-point
analysis for serially correlated summit temperatures in the Romanian Carpathians,
Theoretical and applied climatology, Springer Velag, DOI 10.1007/s00704-011-
0508-7 (online).
Diaconu C., Şerban P., (1994), Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed. tehnică, Bucureşti, p.
184; 251
Diaconu, C., Stănculescu, S., (1971), Râurile României. Monografie hidrologică, Bucureşti,
752 p
Dragotă Carmen-Sofia, Mărculeţ Cătălina, Mic Loredana-Elena, (2011), Mapping wet time-
scales
in the Curvature Carpathians and Subcarpathians (Romania) by the Standardized
Precipitation Index, Aerul şi Apa – Componente ale Mediului
Dragotă, Carmen (1999), Precipitaţiile atmosferice excedentare în România şi influenţa lor
asupra mediului, Teză de doctorat, Institutul de Geografie, Bucureşti.
Dragotă, Carmen, Bălteanu, D. (1999), Intensitatea precipitaţiilor extreme pe teritoriul
României, Rev. Geogr., VI.
Dragotă, Carmen, Măhăra, Gh. (1997), Durata efectivă (în ore şi minute) a precipitaţiilor
lichide pe teritoriul României, AUO – Geogr., VII.
Drăgan, L, Stănescu, P. (1970), Zonarea erozivităţii pluviale, Analele ISCIF – Ped., III.
Dumitrescu I, (1952), Cercetări geologice în Vrancea de nord, Dări de Seamă, Inst. Geol.
Român, XXXVI, Bucureşti.
Florea, N., Buza, M., Chiţu, C. (1983), Solurile, în Geografia României, I, Geografia Fizică,
Edit. Acad. Rom., Bucureşti, pp. 494-448.
357
Florea, N., Munteanu, I. (2003), Sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS), Institutul de
Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Edit. Estfalia, Bucureşti, 182 p.
Florea, N., Munteanu, I., Bălăceanu, V., Asvadurov, H., Oancea, C., Conea, Ana (1978),
Solurile, în Atlas R. S. România, sc. 1:1.000.000, pl. VI/1, Edit. Acad. Rom.,
Bucureşti.
Florea, N., Munteanu, I., Dumitru, Sorina (2004), Tipurile de sol, în România. Calitatea
solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas Geografic, pl. X, Edit. Acad.
Rom., Bucureşti.
Florea, N., Munteanu, I., Rapaport, Camelia, Chiţu, C., Opriş, M. (1968), Geografia solurilor
României, Edit. Şt., Bucureşti, 510 p.
Forsman, D., 1999 - The Raptors of Europe and the Middle East: A Handbook of Field
Identification, London.
Francisco Gutiérrez, Mauro Soldati, Franck Audemard and Dan Bălteanu, Recent advances in
landslide investigation: Issues and perspectives, Geomorphology, Special Issue
„Recent advances in landslide investigation”, vol. 124, issues 3-4, p. 95-102,
Elsevier.
Gâştescu, P. (1971), Lacurile din România, Enciclopedie regională, Edit. Acad. Rom., Buc.,
372 p.
Gâştescu, P. (1990), Water resources in the Romanian Carpathians and their economic
management, RRGéogr., 34.
Gâştescu, P. (2002), Resursele de apă ale bazinelor hidrografice din România, Terra, XXXI(LI),
1-2/2001.
Grozescu H., (1916), Asupra constituţiei geologice din bazinul râului Putna, Dezbateri
ştiinţifice, Institutul Geologic Român, V, Bucureşti.
Grumăzescu, H. (1961), Contribuţii la cunoaşterea teraselor fluviatile din zona subcarpatică
dintre Câlnău şi Şuşiţa, Probl. Geogr., VIII.
Grumăzescu, H., (1967), Rolul eroziunii laterale în evoluţia reliefului regiunii Subcarpaţilor
dintre Buzău şi Trotuş, SCGGG-G, XIV, Bucureşti.
Grumăzescu, H., (1973) Subcarpaţii dintre Câlnău şi Şuşiţa, Ed.Academiei, Bucureşti
Grumăzescu, H., Ştefănescu, Ioana (1970), Judeţul Vrancea, Edit. Academiei, Bucureşti.
Hagemeijer, E. J. M., Blair, M. J., 1997. The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their
Distribution and Abundance. London
Ielenicz M, (1982), Modelarea actuală în Carpaţii de Curbură, Terra, 2, Bucuresti.
Ielenicz, M. (1998), Sisteme de modelare a versanţilor în Subcarpaţii de Curbură şi impactul
manifestărilor asupra peisajului, Com. Geogr. – UB, II.
Ielenicz, M. (2000), Sisteme de modelare a versanţilor în Subcarpaţii de Curbură si impactul
manifestării lor asupra peisajului, Revista Geo-Carpathica, 1.
Ielenicz, M., Pătru, Ileana, Ghincea, Mioara, (2003), Subcarpaţii României, Editura
Universitară, Bucuresti;
Macovei Gh., (1958), Geologia stratigrafică, Ed. Tehnică Buucreşti
358
Maria Sandu, Dan Bălteanu (coord.), Hazardele naturale din Carpaţii şi Subcarpaţii dintre
Trotuş şi Teleajen. Studiu geografic, Ed. Ars Docendi, Bucureşti: 40-46.
Mateescu, Şt., (1927), Cercetări geologice în zona externă a Curcurii Sud-estice a Carpaţilor,
Analele Institutului Geologic Român, XII, Bucureşti.
Micu M., Sima Mihaela, Bălteanu D., Micu D., Dragotă Carmen-Sofia, Chendeş V., (2011), A
multi-hazard assessment in the Curvature Carpathians of Romania, in Mountain
Risks. Bringing Science to Society, Proceedings of „Mountain Risks International
Conference”, Firenze, Italy, November 24-26, 2010.
Micu, M., Bălteanu, D., (2009), Landslide hazard assessment in the Curvature Carpathians
and Subcarpathians, Romania, Zeitschrift fur Geomorphologie, Suppl.3, 53, E.
Schweizerbart'sche Verlagsbuchhandlung, Stuttgart, Germany.
Mihăilescu V, (1969), Geografia fizică a României, Editura Stiinţifică, Bucuresti.
Mocanu V., Russo R. M., Dinu C., Flower M., (2000), Seismic attenuation in the Vrancea
Region, Romanian Geophysics, vol. 7, suppl. 1.
Mutihac V., (1990), Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, Bucureşti
Mutihac V., Ionesi L., (1974), “Geologia României”, Ed. Tehnică, Bucureşti
Mutihac, V. (1982), Unităţile geologice structurale şi distribuţia substanţelor minerale utile în
România, Edit. Did. Pedag., Bucureşti, 199 p.
Mutihac, V., Mutihac, G., (2010), Geologia României în contextul geostructural central-est-
european, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 648 p.
Mutihac, V., Stratulat M., Fechet R., (2004), Geologia României, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 250 p.
Naum, T., (1977), Zona de contact a Subcarpaţilor Orientali cu zona de platformă, Analele
Universităţii Bucureşti – geografie, Bucureşti.
Papp, T., Fântână, C., 2008. Ariile de Importanță Avifaunistică din România. Publicație
comună SOR și ”Grupul Milvus”. Tg-Mureș.
Pauliuc S., (1962), Constribuţii la studiul floşului Cretacic şi Paleogen dintre Bâsca Mare şi
Zăbala, Dări de seamă, Comunicări Geologice XLIV.
Posea, Gr., Badea, L. (1984), România. Unităţile de relief (Regionarea geomorfologică), hartă,
scara 1: 800 000, Edit. Şt. Enciclop., Bucureşti.
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Edit. Şt., Bucureşti, 484 p.
Pricăjan, A. (1972), Apele minerale şi termale din România, Edit. Tehn., Bucureşti, 296 p.
Radu C., (1965), Regimul seismic al regiunii Vrancea, S.C.G.G.G., Geofizică, 3,2, 231-279
Rădulescu N.Al (1937) Vrancea, Geografie fizică şi umană, Bucureşti;
Roman, Fl., 1989, Munţii Vrancei, Editura Sport Turism, Bucuresti
Rosu Al., (1963), Geografia fizică a României, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti.
Sandu I., Pescaru V., Poiană I., Geicu A. Cândea I. and Ţâştea D. (eds.) (2008), Clima
României, Editura Academiei Române, Bucureşti, 365.
Saulea Emilia et al., (1967), Harta geologică a României 1:200 000, foaia Focşani, Institutul
Geologic al României, Bucureşti.
359
Saulea, Emilia, Ghenea, C., Bandrabur, T., Ghenea, Ana, (1968), Notă explicativă la Harta
geologică 1:200 000, Foaia Focşani, Comit. De Stat al geologiei, Inst. geologic,
Bucureşti.
Săndulescu, M. (1984), Geotectonica României, Edit. Tehn., Bucureşti, 336 p.
Sorocovschi V., (2002), Riscurile hidrice, în volumul Riscuri şi catastrofe, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, p 55-65, Cluj-Napoca
Spârchez Gheorghe, Dincă Lucian, Costandache Cristinel, (2011), Soil forming processes in
Vrancea Mountains and Sub-Carpathians, Factori şi Procese Pedogenetice din
Zona Temperată 10 Serie nouă, 129-134
Stănescu Al. V., Drobot R., (2002), Măsuri nestructurale de gestiune a inundaţiilor, Editura
HGA, Bucureşti, p 33, 86-89.
Stănică D. A., (2010), Analysis of electromagnetic data related to significant earthquakes
occurred in February-March period, 2010, in Vrancea zone. Extended abstract in
Abstract Volume, EMSEV Workshop, Chapman University, Orange, CA, USA,
October 3-6, 2010, 81-84.
Stefănescu, Ioana, 1972, Subcarpaţii dintre Susiţa-Zăbrăuţ si Buzău. Studiu geografico-
economic, Editura Academiei, Bucuresti;
Surdeanu, V. (1998), Geografia terenurilor degradate, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca.
Tufescu V.(1966) Subcarpaţi”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
Tufescu V., (1958) Vrancea - prezentarea geomorfologică şi degradarea terenurilor prin
denudare, Probl. Pedol., Instit.Cercet.Agron.Rom.
Tufescu, V. (1966), Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Edit. Acad. Rom.,
Bucureşti, 620 p.
Tufescu, V., (1959), Torenţii de noroi în Vrancea, Com. Acad. Rom., IX, Bucureşti.
Ujvári, I. (1972), Geografia apelor României, Edit. Şt., Bucureşti, 592 p.
Vasiliniuc I, Ursu A., Niacşu L., (2010), Soil cover transitions in the Vrancea Region, Factori
şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 9 S. nouă (2010) 99-118
Vatau, A., Teodorescu, V., Ionescu, V., (1993), Harta erodabilităţii solurilor la sc. 1:500.000,
DTM-Bucureşti.
Velcea Valeria, Savu Al., (1982), Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Viorel Capatana, (2007), The influence of geomorphologic processes on land use in Vrancea’s
Subcarpathians, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, Tom LIII,
s. II-c, Geografie.
Zaharia Liliana, (1999), Resursele de apă din bazinul râului Putna. Studiu de hidrologie,
Editura Universităţii din Bucureşti, 305p., ISBN 973-575-334-0.
Zaharia Liliana, (2005), Studiul resurselor de apă din Carpaţii şi Subcarpaţii Curburii în
vederea optimizării valorificării lor pentru alimentarea populaţiei din
judeţele aferente regiunii in the volume „Lucrări şi rapoarte de cercetare.
Centrul de cercetare „Degradarea terenurilor si Dinamica geomorfologica”,
vol. I, Ed. Universităţii Bucureşti, p. 137 – 171, ISBN 973737012-9.
360
Zaharia Liliana, Beltrando G., (2009), Variabilité et tendances de la pluviométrie et des débits
de crue dans la région de la Courbure de l’Arc carpatique (Roumanie), Geographia
Technica, pag. 471 – 476, ISSN : 2065-4421, Indexed by SCOPUS.
Zaharia Liliana, Gérard Beltrando, (2007), Variabilité spatiale et temporelle de la pluviométrie
dans la région de la Courbure de l’Arc Carpatique : étude par Analyse en
Composantes Principales, Revue Roumaine de Géographie, Toms 47 – 48, p. 175
– 184, 2003 – 2004, Bucureşti.
Zaharia Liliana, Ioana-Toroimac Gabriela, (2009), Erosion dynamics – precipitation
relationship in the Carpathian Curvature Region (Romania), Geografia Fizica et
Dinamica Quaternaria (Geogr.Fiz.Dinam.Quat.), 32, p. 95 – 102 (in Web of
Science, including the Science Citation Index Expanded –SCIE- as well as the ISI
Alerting Services) ISSN 1724-4757.
Zaharia Liliana, Toroimac Gabriela Ioana, (2007), Relaţia dintre indicii sintetici ai
variabilităţii spaţio-temporale a precipitaţiilor şi scurgerii lichide din regiunea
Curburii Carpatice şi indicele ONA, Comunicări de geografie, vol.XI, Bucureşti,
p. 249 – 254.
Zamfirescu, Fl. (1995) Hidrogeologie. Dinamica apelor subterane. Edit. Univ. Buc., Bucureşti
* * * BirdLife International (2012) IUCN Red List for birds, http://www.birdlife.org
23/02/2012.
* * * Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al râului Siret. Studii de hidrologie vol.
XXII, Bucureşti 1967
* * * (1954-1985), Anuarele hidrologice, IMH, Bucureşti.
* * * (1962, 1966), Clima R. P. Române/R. S. România, I , II, CSA, IMH, Bucureşti, 285+165
p.
* * * (1966), Atlas Climatologic, CSA, IMH.
* * * (1972-1979), Atlas R. S. România, Inst. Geogr., Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
* * * (1983), Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 663 p.
* * * (1992), Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile şi Câmpia Banatului
şi Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul Moldovei,
Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 577 p.
* * * (2002), România. Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic, Edit. Acad.
Rom., Bucureşti.
* * * (2004), România. Calitatea solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic,
Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Bucureşti.
* * * Harta expoziţiei versanţilor
* * * Harta geomorfologică. 1: 200 000, Arhiva Institutului de Geografie al Academiei
Române
Bucureşti.
* * * Harta hidrogeologică a României 1:100 000, Institutul Geologic al României, Bucureşti
* * * Harta pantelor
361
* * * Modelul Numeric al Terenului
7. ANEXE
7.1 Regulamentul ariei naturale protejate

Nu este cazul
7.2 Alte documente şi informaţii relevante
Nu este cazul
7.3 Hărţi
362

Management Măgura Odobeşti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Măgura Odobeşti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexă

1.1 Scurtă descriere a planului de management .................................................................... 9

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate .................................................................... 10

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului

1.4. Procesul de elaborare a planului de management .................................................. 11

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE ........................................................... 14

2.1 Informaţii Generale ...................................................................................................... 14

2.1.1 Localizarea ariei natural protejate .............................................................................. 14

2.1.2 Limitele ariei naturale protejate ................................................................................. 14

2.1.3 Zonarea internă a ariei naturale protejate ................................................................... 15

2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate .................................................................. 15

2.2 Mediul Abiotic............................................................................................................. 17

2.2.2 Relief şi geomorfologie ............................................................................................. 19

2.2.3. Hidrografie ............................................................................................................... 25

2.2.5. Soluri ....................................................................................................................... 31

2.2.6.Elemente de interes conservativ, de tip abiotic ........................................................... 32

2.3. Mediul Biotic ....................................................................................................... 32

2.3.1 Ecosisteme ........................................................................................................... 32

2.4.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi ..................................................................... 78

2.4.2. Utilizarea terenurilor ................................................................................................ 82

2.4.3 Situaşia juridică a terenurilor ..................................................................................... 86

2.4.4 Administratori şi gestionari ....................................................................................... 87

2.4.5 Infrastructură şi construcţii ........................................................................................ 87

2.4.6 Patrimoniu cultural .................................................................................................... 90

2.4.7 Peisajul ..................................................................................................................... 94

2.4.8 Obiective Turistice .................................................................................................... 95

2.5 Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) .................................................. 96

2.5.1 Lista activităţilor cu potenţial impact ......................................................................... 97

2.5.2 Evaluarea Impacturilor asupra Speciilor .................................................................. 103

2.5.3 Evaluarea Impacturilor asupra tipurilor de habitate .................................................. 107

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE

HABITAT ......................................................................................................................... 108107

4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT .................................... 163

4.1 Scopul planului de management ................................................................................. 163

4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi

activităţi .......................................................................................................................... 163

5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ....................................................................................... 270269

5.1 Planificarea în timp a activităţilor.......................................................................... 270269

5.2 Estimarea resurselor necesare activităţilor ............................................................. 307306

6. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE .............................................................................. 356355

7.1 Regulamentul ariei naturale protejate .................................................................... 362361

7.2 Alte documente şi informaţii relevante .................................................................. 362361

7.3 Hărţi ..................................................................................................................... 362361

Commented [EG1]: Aranjata paginatia

Tabelul 45 ......................................................................................................................... 103100

Tabelul 46 ......................................................................................................................... 103100

Tabelul 47 ......................................................................................................................... 109106

Tabelul 48 ......................................................................................................................... 110107

Tabelul 49 ......................................................................................................................... 111108

Tabelul 50 ......................................................................................................................... 112109

Tabelul 51 ......................................................................................................................... 113109

Tabelul 52 ......................................................................................................................... 113110

Tabelul 53 ......................................................................................................................... 115112

Tabelul 54 ......................................................................................................................... 116113

Tabelul 55 ......................................................................................................................... 117114

Tabelul 56 ......................................................................................................................... 117114

Tabelul 57 ......................................................................................................................... 119116

Tabelul 58 ......................................................................................................................... 120117

Tabelul 59 ......................................................................................................................... 121118

Tabelul 60 ......................................................................................................................... 122119

Tabelul 61 ......................................................................................................................... 122119

Tabelul 62 ......................................................................................................................... 124121

Tabelul 63 ......................................................................................................................... 125122