ANULÚ I. BUCURESCI, DUMINECA AUGUST S. V. 1871. - Nr.

104

GR
Capita
2/50 3 1.n. Linia . . 10
7 , Reclame . . . . 50 ,
6 12 15 , Fapte diverse
24 ,
Manuscriptele ScrisorI
se vor neframate se
arde. refusa
10
Redactinnea Admhustratiunea, Strada Nr.

Redactiunea povara pentru regUlarea ca or- respunde unde aveti de s'o

a la ser- scabrásei cestiuni Strusberg, dona personaimilde Ambron duceti.
memoria lui Stefan a libera deposituln
tata de puterea legiuitóre sane- Vé multmimn o-data,
Mare, a delegatü spre ttonata de
scopn Strusberg, contra pu-legi procederea este de
pe d. Gr. G. Tocilescu , terea esecutiva n'a renun- care obliga pe puterea esecutiva inepta v tradóza cuge-
din si care bine-voindu la Indeplinirea angajamente- a urmari restituirea depo- celn rn ce pentru
a accepta insarcinare, a séle afectiunea dintre ea de Ambron de esterminarea
la monastirea Putna. se cotcari consorti vedea prin pro-
tita sub auspiciula influintei Strusberg. pria vóstra atitudine, tradarea
sereitata de puterea magnetica a vine prin voiti s espuindn Patria
7 angagiamente. cate-va inserate lora sub securea de la
Dovada temeinica de- sub forma
Situatiunea sociala spre acésta , ne urmatórele pretinde desminti acésta acu- -Fie ora s
a trei devine din ce ce publicate fóia austriaca satiune Indreptata de presa au- mai in acelési momente de
critica. Fie care ce trece, lasa Neue-freie-Prese din Au- striaca catre persóna Prin- misericordia umanitate care
urma din ce ce multe gush reprodusa Inca de la 5 cipelui. sunt actele ce se gasira la 48 66, ci s impu-
oribile ne a ne de produce puterea esecutiva spre a ia odata pentru totn-d'auna trada-
Ingriji fórte despre viitoruln ce ungara spune próba alegatiunea sea, des- ce merita. B.
guvernultt actualn prepara ace- epistola din Bucurescf : minti calomnia
nefericite cu a- Se ca guver- - Guvernuln se margi-
CE FACE PRIMARIA.
ceste fapte constatate mai Ambron , a libe-
, a pe s6ma dispretului
presa pro- deposituln in lui ce o La acésta
testéza mai multa Strusberg, dupe ordina per- putea da o suta de
ne contra ecelora cari sonale Principelui. " acredita tÓte reduce la o
tera unui a- In grave dupa inspiratiunile singura aftrmatiune, ca onorabila pri-
maria a capitalet nict privinta
cine ca guvernuln ce de la din strai-
e misiunet
derea contra acestui actuale staruesce natate."
Ades'ea ori la tota
mai unanime nerea funestelori sóle angagia- Va reclame contra
téra, cu din mente cine se mai póte care de faptele antina- din causa i
pare a'§i mari ca tendintele nu sunt spre tionale, de fara de ce co- mat alesti a prin
derea sperantele séle con- ingenuchiarea térel la vointa mite guvernuln de scirile ori- care veniturile
silieril de evenimentele nop- ? bile ce presa straina détorit imense, fara ca
vre-o esen-
sinistre din Martie. Cine vede aceste Imprascie contra
deplorabila stare actuala a
Dérn care s fia causele din presa austriaca cea mai odi- care cere de la guvernulu
dintr'una ósa acusare ce putea trei, basa controlului ce na- Catre aceste se mai adaoga
de téra intréga, ce ca adica: con- tiunea are datoria s esercite a- abusurt cart
tra esprese a natiunei prin- supra acelora care o se cetatenilora
rol? Printr'o deducere logica de regulata, contra a- promitu despre pentru altora,
cuvinte fapte se póte respun- vointe a s
atitudinea sea facia strainilor pentru satisfacerea intere-
reselora personalt mal presusa de in-
de eu afirmatiune ea , ceea ce serve credinta de care fu denunciari ,
teresele comune ale cart
constitue durabilitatea guvernu- a tine sema sanctionandn dupa ministri, a acredita
la diferite contributiunt
actuale tronului, sunt legea votata de Camera de Se- nedemne injurn se lasa pe grele,
marele angajamente despre cari -pretinsuln represintate dispretului respunsula ce
s'a in Corpurile vointei nationale" da ordine u- sunt a da asemenea reclame contra primariet,
tóre cestiunei Strus- nui care numai multumimn d-lorn ministri ca de nu ne
berg pe le ese- de odata ce ca aveti francheta prea acele reclame, cart adese
cutandu-se in detrimentuln prin decisiunea Corpurilorn legiu- d'a declara prin organu ort ne esagerate, pen-
tra ca crede ca sub egida
reselorn nationale. itóre a fosta declaratti abu- vostru , ca numat tineti
primariet póta fapte ile-
faptele satorti de incredere obligattt de vointa natiunei, de gale tóta forma neforma
pe fie-care a trada judecatei controluln de in deplina cunoscinta a causet.
a de sub urmari intrebarile ce v face spre cu abusurile

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
se prin - hotararea de espropriatiune nu numal(!) saracia, ditiune nu
fostd póte prin de papa, ciocol. românese.
contestatiune la esecutarea sub este de mare Dreptü lual condeiuld
aceste ile- decisiunea juriului de Muncescú cu pe urinetória frivolitate
pentru surprisa a , nu Ca se facd :

tot acest obligatoria ministrula Celord lacomi,

ne declara, precid nepome- EA
privesce-acea
anume jureprudite d. Costa- nitd (?), esorbitantd, vo- (Din Gablitz)
,
Foru, binemeritatul ministru al justitid o cumpra."
primaria, care Ele suntd Ca o
o ca onoratuld publicd
de espropriare nu voesce s aprecieze aceste principie de jurepru-
De la nol, de la Ca tunetd,
noI cruda
o ale d-luI ministru Ca
,
de care in espro- Ca o
'n se Ca o cask ce
marturisirea ministru priatiunea a de o ne-
justitid, este bine, med." pustia
cesitate utilitdid publice precumd
.eecatarea se credea din 1870 Veçli zidt1 se
vai mie,
impedica, ci- consciinta juriulul esa- acel ce vinovap, Forma
calce legea in pi- estimatiunea indemni- Darta adesea de idol,
cióre, o face Cos- a fostd esorbitante ba, as- cel dins'a nu-I sub
ta-Foru. numal Multi din not In poterea-ml
onorabililord putea se prindu A cu mórtea
Aceste le vedema constatate In Mo- se onorabila de cu
Nr.
M. 1. Elias.
din 7 p.rosperitatea catt de bine Pre . !"
curinte, procurore banil contribuabililor cari bine, la cea
, o inspiratiune spetesca, p'a spinare la ultima litera totuld
ordinuluI cu Nr. de administrarea interna, Or-ce rele este
7,078 din 23 mini- are se eu Intr'o resbunare ! o adunatu-
stru justitid, esamineze afard din ce sonóre.
dosarele la u- Fiule, - ne face a ride
locuri de la bariera Va venf rinduld din capuld loculul.
comunale din Prin cetatea Gablitz este n'a
in din Septembre Trage brasda, : inven-
a necesitatea utili- acestd
publice de a se espropria Se 'ntr' mare, vedere
de la Ki- de Literare" pentru ce
seler, in de a da plugard de 'ntristare ; se aduce de Berlin.
UNU
ofta din cand, Subscrierea M. I. Elias este
plinindu-se le- priviri Traum sah ein Männchen, klein croitd pen-
IcI colo Das ging auf Stelzen, Schritte ellenweit,
de espropriare, la 7 Decemb. 1870 Trug weisse Wäsche und ein feines Kleid, a aspirapu-
tribunalul secs. II, dureróse Inwendig aber war es und schmutzig, nile israelite ale d-luI Titu-Liviu Ma-
sentinta de presenta Copilandrului-I graia : war es jämmerlich, nichtsnutzig iorescu.
Traumbilder, 4.
interesante ca : Ca o lird
A tu aste marl palate ,
directord s'a d. La 3 Innid, ser-
Unde
P. Voinescu. nationale onórea prin ecuivocitatea de a desemna
In ospete 'nbeiaugate
Constituindu-se pentru sta- Vladimirescu, amicI se aaia o ca o
Celd-ce duce ?
torirea preciuluI de indemnisare, a de- trunisera la dintre cari turca
prin a mea munca,
comuna are pro- aminte Alesandru Lu- Cele de la
Ele din ;
espropriap 400 gal- pasen, Dr. Gregoriu Toci- debutandd mare
pe trepte
hotarare fu investita lescu, T. Radulescu, N. Popovid Ca, o cacofonid.
formula , contra careia Scurtescu. o

reclamatd la terme- Acea sala, In mi se adusese melodid, o putere

prescrisd de lege , prin urmare Scil tu ?
Convorbirilord Literare, totd vorbe in
sequestru pe accisurile Acolo se care d-nu Titu-Liviu Maiorescu,
comunalI. de Barnutiu, de In vai era
ce
In d. Ins la a lord Cichindel, de de Sion, de completa timbruld sinagogic
pentru tóte acestea, co- Osinditd Bolintinénu, de tóte cuge- bufonade.
mund de
mart sub scutire,- remane, mat de
d. mi- merge,
emfasa aaia numita Era de o fantasmagoria
vedere Directid, inaugurata - risum
multe tóte cari aceea cea atis ! - de dd. Elias
- ca magistrat, nu a Acolo Jacob si tutti quanti. la
d. Dimitrescu, (!) a sa ca s a areta, ridicole sunt niel o o inspirapune
de la détoriile séle de p'asupritori! bine ale Ea "
prin a sa la el Titu-Liviu propuseid a- Titu-Liviu Maiorescu.
(!) , acea tuncl de- Din dupa din Bu-
se as- D'a lord ; plina certitudine, nu o curesci, de cele-
la o " pe pro- bru prin natiunale
prin urmare d. ministru versurl, care Convor- pe tribuna parlamentulul, dumndul a
justitid , crede a preju- tu colo visteria birile Literare" nu se a cu galimatia
deca (?) influenta (!) justitia , stringd banl de la primi in lord, singura con- Convorbiri Literare" 15

www.dacoromanica.ro
 Me a divulga resbelulult civile pentru usur- austriact o de s'a
parea In fine monarchil pentru evacuare.
de da o publicitate de raporturile singuratece contra germane se Corespondinta provinciale, vorbesce
Intinsa, cea incriminatt pentru convenire, care e pri- lunga
despre seriositatea de criticismü a - In aceste momente sci- ca o a Germaniet Aus- nirea care
Titu-Liviu rea natio- contra Rusiel, care a a unü bunn
resbunare pentru acer de la Versailles a pro- Austria
istoricl, be- de lege prin se frumósa mania, departe de a fi o

pe cari batjocuresca puterea esecutiva a Thiers sea pentru este, gratie

Convorbirile Literare." trel anl.
Italia. imperatort, o viitora
Mie-unuia pare bine, de cate Celn in
vré d. lege este, esecutive scire mal recinte de la Florenta favórea pacil Europei.
Maiorescu, trebue de se republicei, la Roma s'a
evreesce prin care se larea resultatuln
oficiale sistemuld de acuma e
Se introductiunea
Noua !! . . republicami prin se pune - Eremituln din Caprera e
cia a spirituóselora
Hasdeu. intrigelor agitatiunilor mes-
este
Postscriptu. Pentru ca ale de tronl mare numal
, de
de pucind d-nu Titu- Basso Riboli nu-hi
Englitera. stare de prejudiciabile
Liviu Maiorescu, silitti a ale-
nostru n'a
ge a pune in fruntea ar-
Scirile despre demonstratiunile re- Grecia. a face su-
o poet -
volutionarie la Dublin se De la Athena se scrie cu data din blima a se revoca pro-
Némtti
serióse, se hibitiunea cestiune.
Bamilia" 11 August, acolo in
la inceputn. unanimitate condamna D. la Con-
populatiunea irlandesa e politica causa Orientulul stantinopole, staruin-
cu starea actualé frumósa
de o data dorinta t resultata acesta
insuR verde e ca paradis, pentru o a afacerilor
de n'arti aceia.
este elibereze o recenta, sublima
Asta e buba popórele din a datd cuvenite Exe-
Guvernuln tóte
acestia acuma de un guvernatorelut
silintele pentru ca scape de
totn pen- Vilayetulut ca lase libera
invasiunea ; reaHsarea a-
realisarea unorti dorinte, cari DEPESE intrare Turcia a spir-
dorinte are
suprimate de tóse, din Romania.
obstacole fórte
stea acuma se
cu tóte ace-
cu positivitate
aceste dorinte
sociale,
Paris, 14 - 0 scrisó- - care se
demisiunea de a colporta
la de la Versailles, sosit dimi-
sunt straine inamice
Erancia se va de in- néta, se crede in genere
condamnati la cele calomnit, vine, aso-
vasiunea o va
a eliberare , populatiunea ciandu-se confratele la Neue
- Adunarea dupe diferitele in privinta cestiunil
Dublin a demonstreze chiara freie Prese publica
discutiune, a vo- proredárif puterilorn Thiers.
ocasiunea cand principele de la 5 gu-
legea departamentale, se privinta de-
nitora de Wales mal de a Ambron,
pe; basea acestei con- misiunil Larcy nu confirma.
Capitala Irlandiel, situln priimirea Strusberg, dupa
departamentalf se face
Gastein , 14 Augustn. - Impe-
a ori-ce demon- ordinn pria-
luna Septembre Octombre. ratorele a sositti aci.
stratiune ; cu acestea cipelul."
- Tribunalele martiale din Ver- Beast a M. S. in o
s'a la impo- Guvernuln se marginesce a
a conchiárnarea fu de ce a
de 6 - 7,000 o
dispretulut ce
tea din alta, sosirea Bismark la
Aci apot s'a o a jurnalt
fine activitatea.
tre care 16
acusatiune face care a acredita ase-
multe de New-York, 15 Augustn.- Ra- nedrepte inspira-
interna-
cari insurectiu- de finance consta- ce de la calomniatoril
Austro-Ungaria. la
nea, apol descrie revolutiunea din 19
crimele comise sub decur- Bohemia acuma veniturile cu 91 de
eL de- se privi ca de cata
parte faptuln de altmintre trebue se lucrare, Berlin, 16 Augustn. - Corespon-
pune in acésta se va face de ruine) se pota
provinciale Francia, do-
disolvate convocatd de presinto strada Carol I,
Parisuhl, a grabi evacuarea departa-
ca pen- pe la 5 s'a
prin Ina- ocupate, a
tru Reichsrath, se va presenta casa
intarea rapede a cetate. termenulut
modi- aredicatura de cofetaria
aceea raportuln contra ;

ficarea din 1867, care josti. Din noiocire acestn

Assy, care e de a a se da ca
n'a pe a natiuue n'a causatti mórte de an-
pentru a usur- de plata so dea o
considerabile, treprenorulti
puterea civil militara, a pentru o solutiune
numal pe pangermanistl. daune
acte guverniale , a votatn de- de natura a pune ter-
crete a
,ceea ce a avutti de urmare devastare,
esecutarea -
facutt visita de
Wilhelm ce a
dom- ce
sgomote
fórte defavorabill
esemplu din
de va ordona ca
incidinte,
se
visiteze capitalet,
masacrare, incendie cidert nitóre a Austriel, in 12 tru pace. Evacuarea
va continua treptatt dupa cum ce bine multe
incriminatil cu crima la 4 ore a de la
case, demultn
complotn pentru schimbarea spre Salzburg, nude se crede Francia va tine
ramate.
guvernare , pentru agitarea fa- avea diploma- Guvernuld

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFULU

o din Brgi-
LEMNE DE E VINDE la cu
cu dou
eta-
ge,
HOTEL antre de
regulat la orele de- mare
cise de tarifa cgiei ferate. F) o

Pretul pentru o este de de pentru lemne

ludndu-se de sub-semnatil, se a se adre-
avea un gémantan de mâng. anuncigm onor. public, S'A PUS IN de la 1 an. curent. sa la proprietariulg D. Popo-
Antrepr. hotel. Caracas, L MARINESCU. vor ce cgtime de lemne de foc numite calitatea cea vitz in Brgila, strada Luna, No. 15,
preturile cele moderate in la Jean Luxemberg, sam-
la sarg, strada
Pentru ori-ce de a a preda, doritorii sunt a Fieschi, No. 1. -10
se adresa la numita la d-lui NicoIescu,
cu Tel, No. 16, strada Selari No. 2. N DE
le mai bune cu modeste, se re-
cupóne, (106 -3) Parepeanu i
in asemenea calitate d-lor proprie-
de ce efecte. Informatiuni la administratia

CA Fosta str. si acum a No. Suburbia strada No. 26.

IN
SI VINDE AI CALDE
CHOCOL RE
Sub-semnatul
aranjândule
onóre a face
séle calde precum
preturile cele mai moderate, precum : L.
cele reel
fórte confortabili cu
a

ORI-CE EFECTE ALE rece cérséf servet 50

La magasinul & Idem
Angelescu precum : Bonuri rurale, tesaur, Asemenea si pentru dame.
de pensie, mandate, muni- Tot un esact rufe curate,
PE E
(7) 97) cipale, face de (10
se de o clientelé.
(52.

a De
provincia CASA IN 20 Putna. Doritorit de a o in
Tulcea (Dobrogea) Tnrcia, la 27 , suntg a face oferte
ale corentei, strada pe TRAGE SUMA DE la epitropia Ca-
Concordia in Lipscant, a per- terina Konaki in
-dut un pachet cate-va
OBLIGATII FRANCI
Tiggnescii, Tecucig, unde se
. etc.) privit6re la acele da asupra
Ggsitornl va face mare (108 - 10) Em. Konaki Vogoride.
dule la redactiunea unde va LA 5 TRAGERI ALE
primi o (102 -3)
municipal De
dioa de
tru, coltu stradelor
August (28 la sosirea tre- FRANCI Brâncovenu No. 20, curtea depen-
nulul din Ploesci, la 7 ore, subsemiiatul prin jocul de societate ce am compus, cine va primult dintele. se pot lua de la D.
perdut s'a laissat dintr'o un I. strada Carol No. 21.
gémantan negru, continênd efecte de SEASE FRANCI (104) (15. 24)
de valóre, un pachet pentru care va primi un titlu de va lua parte la numitele
cart ati valóre pentru 20 obligatiuni, bucurându-se de speranta cdstig.
proprietar Braihoff.
mai de aprópe se va putea vedea chiar in titlul E INCHIRIAT din str.
Se va da o de 500 Tergovistel, la de
aceluia care va preda aceste espirarea termenului acestor posesorul va primi de la subsemna- de de-
de statiune la gara de la strada tul, ce va fi respunse câstiurile prevedute stipulate titlul de la Dimitrie
govistei. (101.-4) vrsgment, don originale, nick o viitor. se adresa la
de la Dimitrie preotul Stefan Lambadarin in cur-
E Telegrame, precum liste de va primi gratis. tea Sf. Yineri-noug.
tor opt camere cu depndintele
in total in parte chiar pen-
(73. 36-28 S (103) (15.
comptoar, in strada G-abroveni No. 47,

PITESTI, STRADA No.

nostri,

PALARIERU
In verifiate caraturele amil mare bogat asortiment de
K. No. 46, Lire italiane 2500 No. Lire italiane
100 50
50 N. 14 100 DE OSEBITE DUPE SONELE CELE
No . 1 60 lire italiane 150 am de PALMIER fabricant positiune a
ne rmân num ai disponibile, trimitem numal din éantitatea efectua cea mai mare promptitudine ce comande.
re sery ându-ne d'a vtrimite un mai mare s'a efectuat 7 emisiune. Observ D. M. Pantazi, palArierul furnisor al I. S. Domnitorulul, Bucuresci, a
Pentru regularea deja premiate o acele arta SECRETUL ca si la
opt semnate ast-fel toti ai vor inventiune.
In de 14 depus un asortiment de originale de eu pre- Sférsind, promit preturile cele reduse.
la de d'o estragere moderat.
1871. & P. SPALA PALARII PAE SI

Bucuresci-Giurgiu la 12 o. 20 la la 6 Sucéva- Roman Din la 8 ore 19 in. d.

Bucuresci 8 ore 2 7 ore 4 30 ,, Adjud la 2 ore 59 Din la 3 28 8
Giurhiu 10 ore d. 4 9 ore sera la 5 8 d. am. la 8 ore 28 in. La la 10 ore 51 dim.
La la ore 51 La Roman la 8 55 la ore 20
)in la 7 37 si ore 54
6
m. am.
Din Roman la 5 28 minute
la 9 ore 44 d. la la 7 ore 21 minute dim. la 3 d. am. Din Veresti la 9 ore 58 min.
ore 44 m. d. am., 8 ore 44 m. s. la 9 ore 30 minute dim. la la 5 ore 23 m. séra.
Ploesci 7 35 5
)in 2 La
)in Din la la 7 22
m. dim. 4 ore 20 d. am. la 6 ore 4 m. diminéta. Din Botosani la 7 ore 31 min. dim..
Mizil la ore 54 m. dim. 3 ore Sucéva la 4 ore i 41 di- la 2 ore 53 m. d. am.
5 m. si 5 ore 58 m. la 10 ore ore 2 m. dimin. La Veresci la 9 ore 31
la 7 12 ore 44
am.

Gerant resp.
dim. Din Galati la 9 ore diminéta.
minéta
minéta.
di- Din
la 7 ere 31 min.
la

Typ. Fr. strada

4 ore 53 d. am.
No. 11.
dim. la.
11.
www.dacoromanica.ro