Ciubotaru Alin-Teodor

Clasa a XI-a A

Efectele marii crize din 1929

Începutul marii crize economice în Statele Unite este de obicei asociat cu prăbușirea bursei de
valori din ziua de marți 29 octombrie 1929.

Marea
SUA Franța Germania
Britanie

Producție industrială −46% −23% −24% −41%

Prețuri angro −32% −33% −34% −29%

Comerț extern −70% −60% −54% −61%

Șomaj +607% +129% +214% +232%

Un prim-efect al crizei este scăderea cererii și a prețurilor. Lipsa creditului antrenează criza
producției în dublu sens:pe de o parte limitează posibilitățile de finanțare si îngreunează reluarea
procesului de producție,iar pe de altă parte diminuează consumul populației,larg susținut prin credite.
Scăderea cererii solvabile mărește dimensiunea stocurilor si impune reducerea sau stoparea producției.
În toată lumea are loc un fenomen de supraproducție. Uneori, consecințele sunt dramatice, ca în
Brazilia, unde cafeaua era folosită în loc de combustibil pentru locomotive, în încercarea de a fi vândută o
cantitate mai mică pentru a se evita deprecierea prețului. Comerțul internațional se prăbusâșește. Statele
încearcă să își protejeze producția proprie, impunând taxe mari la produsele de export. Acest lucru nu
face decat sa amplifice criza.
Un alt efect al crizei îl reprezintă falimentele bancare.Acestea ating proporția cea mai mare în
SUA ,fapt explicabil și printr-o particularitate a sistemului bancar American,adică existența unui număr
foarte mare de bănci mici(locale) care nu beneficiază de susținere mutuală.Astfel,sunt consemnate 642 de
falimente în 1929 ,1345 de falimente in 1930 și 2298 de falimente in 1931.Falimentul băncilor din SUA
afectează situația creditului European si afectează situația creditului European si antrenează falimentul
multor bănci din Europa . Cele mai spectaculoase efecte sunt totuși cele în plan social: șomajul. Milioane
de oameni rămân fără loc de muncă. În mediul rural, criza ii loveste pe producatorii agricoli, care isi pierd
terenurile cu care au fost girate imprumuturile de la banci. Ei migreaza apoi spre orase, adaugandu-se
numarului de someri de acolo. Numarul somerilor variaza de la 22-23% in Belgia la 44% in Germania.
Mai mult, in majoritatea statelor, protectia sociala nu exista sau este insuficienta.
Situaţia din România era asemănătoare celei din SUA, ţara fiind în proces de modernizare,
oamenii, în special ţăranii, făcând credite pentru modernizarea agriculturii. De asemenea, industriaşii erau
angajaţi în diferite proiecte de dezvoltare a afacerilor lor. Însă, în acea perioadă încep să se resimtă şi
efectele recesiunii din SUA. O anchetă a Ministerului Agriculturii realizată în 1932 indica faptul că
Ciubotaru Alin-Teodor
Clasa a XI-a A

aproape 2,5 milioane de agricultori aveau de rambursat datorii contractate până în 1931, în valoare de 52
de miliarde de lei. Datoria cuprindea doar creanţele la bănci, nu şi datoriile de la individ la individ,
estimate la aproape 20 de miliarde. Realitatea era alarmantă: nu era sat sau comună care să nu aibă unul
sau mai mulţi cămătari, români, dar mai ales străini.
Efectele crizei din 1929-1933 asupra României:

 Peste 500 de fabrici au dat faliment şi astfel 60.000 de muncitori au intrat în şomaj.
 Preţurile la produsele agricole au scăzut cu 60-70% şi cu ele au scăzut şi încasările la buget şi
cheltuielile statului.
 Industria a cunoscut o scădere de 50%. Deşi producţia agricolă a crescut cu 30%, datorită scăderii
preţurilor, veniturile au scăzut cu 55% .
 Preţul grâului nu acoperea nici măcar cheltuielile necesare recoltării.
 Peste 2.5 milioane de agricultori aveau credite la bănci sau la cămătari.
 Reducerea salariilor cu 10% în 1931 urmată în 1932 şi 1933 de alte reduceri salariale. Creşterea
taxelor pe bunurile de consum şi a impozitului pe salarii.
 Creşterea deficitului bugetar.
 Exportul de grâu şi petrol a scăzut cu 58%.
 La finalul crizei, în anul 1933, în România erau peste 300.000 de şomeri.