Proiect statistică spațială

Analiza saraciei in tarile Uniunii Europene

1.Cuprins
 2.Prezentarea temei de cercetare (fenomenul) analizate, care să conţină:
 Fenomenul economic/social …studiat
 Factorii de influență conform literaturii de specialitate
 Perioada și spațiul
3.Prezentaţi datele
4Prezentarea hartilor
5Analiza exploratorie a datelor spatiale
6Crearea unor ponderi spațiale de distanță pe baza centrelor medii (mean
center) și nu a centroizilor.
7Analiza autocorelației globale cu ajutorul testelor Moran

8Analiza de regresie Modelul CLASIC / Model regresie spatial

9Alegerea și folosirea unui model de regresie spațială
10.Concluzii

11.Bibliografie

2. Prezentarea fenomenului
1. Aspecte teoretice privind fenomenul saraciei

Lumea a cunoscut schimbări dramatice în domeniul mediului și in domeniul socio-

economic în ultimele decenii. Fenomene cum ar fi creșterea populației, procesele
de urbanizare rapide, sărăcia, dar și degradarea mediului, schimbările climatice și
creșterea catastrofelor naturale au afectat dezvoltarea socială și economică în
multe părți ale lumii. Din cauza acestor aspecte diferite ale schimbării globale,
mulți oameni au devenit mai vulnerabili la efectele negative ale unor pericole
foarte diferite. Printre cele mai importante fenomene globale este reprezentat de
catre săracie. Sărăcia poate fi definită ca un nivel de trai scăzut într-o societate la
un anumit moment .In cărtile de specialitate este prezentată o strânsă legăură
intre sărăcie si excluziune socială .Acestea dăunează cel mai mult populaţiei si
limitează oportunităţile de a-şi atinge pe deplin potenţialul ,afecteaza sănătatea şi
bunăstarea acestora si scăderea rezultatelor educaţionale. Toate acestea duc la o
reducere a posibilităţii de a duce o viaţă de succes şi creste in continuare riscul de
sărăcie.In urma rapoartelor obtinute de cercetatori, rezulta ca aproape una din
patru persoane din UE este încă în pericol de sărăcie sau de excluziune socială,
trăind cel puțin una dintre cele trei forme ale sărăciei.

Oamenii trăiesc în sărăcie atunci cand nu au alocate venituri suficiente pentru

nevoile lor materiale,incapacitatea satisfacerii nevoilor de bază, când aceste
circumstanțe îi exclud pe aceștia să participe la activități care sunt o parte
acceptată a vieții cotidiene în acea societate.

Sărăcia are aspecte diferite pentru fiecare statistician si cercetatori din diferite
domenii,are multe aspecte și cauze . Una dintre definitiile saraciei este data de
catre lipsa bunăstării reprezentata de familii sărace și copii care trăiesc în țările
lumii cu venituri mici și medii, sunt extrem de vulnerabili, neputincioși Ei sunt
dependenți de ceilalți. Drepturile și libertățile lor sunt restrânse. Acestia ajung sa
trăiasca fără sprijin, pe margine, urmărind creșterea economică și prosperitatea.
Demnitatea lor este agresată zilnic. Cu toate acestea fenomenul saraciei este mai
mult decat lipsa de bani.

Definirea fenomenului sărăciei

Fenomenul studiat nu are o singură definiţie, acest subiect poate fi

abordat din numeroase puncte de vedere şi explicat de specialişti din diferite
domenii. Diferitele definiții ale sărăciei adoptate în timp reflectă o schimbare în
gândire din aspectele monetare la aspecte mai largi, cum ar fi participarea politică
și excluderea socială.Definițiile sărăciei adoptate de economiștii din secolul al XX-
lea au distins deja conceptele sărăciei relative și absolută. Rowntree, în 1901, a
fost inovator în accentuarea unui "ciclu de sărăcie".Printre economiștii recenți,
Sen este demn de remarcat în privința măsurilor restrânse pe baza monetară a
sărăcie, în timp ce Townsend a subliniat varietatea resurselor necesare pentru a
scăpa de sărăcie.Între timp. Organizația Națiunilor Unite extinde conceptul de
sărăcie și include lipsa de contribuţie politică și discriminarea.Townsend susţine
că sa acordat o atenție excesivă rezultatelor sistemului de salarizare / pieței
muncii și că ar trebui să fie și alte sisteme de resurse, cum ar fi cadrul instituțional
politic și bunăstarea luate in considerare. Definițiile instituționale ale sărăciei
evidențiază zonele care au fost neglijate în abordările economice , de exemplu
Banca Mondiala sustine ca cea mai frecvent folosită modalitate de a măsura
sărăcia se bazează pe venituri. O persoană este considerată săracă dacă nivelul
venitului său scade sub un nivel minim ,acest venit fiind insuficienz pentru a
satisface nevoile de bază. Prin urmare, liniile de sărăcie variază în timp și loc ,
fiecare țară utilizează linii care sunt adecvate nivelului său de dezvoltare, norme și
valori sociale . Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturi Sociale, Economice și
Culturale defineste acest fenomen : „Sărăcia poate fi definită ca o stare umană
caracterizată prin privațiune susținută sau cronică a resurselor, capacităților,
alegerilor, securității și puterii necesare pentru a beneficia de un nivel de trai
adecvat și de alte drepturi civile, culturale, economice, politice și sociale. „Comisia
Națiunilor Unite pentru refugiați definește sărăcia drept o condiție umană
caracterizată prin privarea susținută sau cronică a resurselor, capacităților,
alegerilor, securității și puterii necesare pentru un nivel de trai corespunzător și
alte valori civile, culturale, economice, politice, precum și dreptul social. Astfel,
sărăcia poate fi descrisă ca starea de a fi fără necesitățile vieții cotidiene, adesea
asociate cu nevoia,cu greutățile și lipsa de resurse într-o gamă largă de
circumstanțe.Acestea indică o gamă mai largă de motivații pentru
comportamentul uman decât o maximizare a propriului consumul redus de
utilitate.

Legăturile dintre vulnerabilitate și sărăcie au făcut obiectul unor cercetări

și discuții intensive. În funcție de disciplină și de obiectivele studiului,
vulnerabilitatea este adesea văzută ca fiind o componentă a sărăciei sau invers.
Deoarece vulnerabilitatea este un concept destul de nou - în special în comparație
cu sărăcia - unii autori, în special cei care lucrează în contextul cooperării pentru
dezvoltare, văd vulnerabilitatea ca aspect, care poate provoca sărăcia sau
împiedica oamenii să evadeze din sărăcie. Prowse . menționează câteva studii care
descriu vulnerabilitatea "ca făcând parte din dimensiunile multiple ale sărăciei"
(Prowse 2). Incluziunea vulnerabilității în analiza sărăciei este susținută de faptul
că sărăcia nu este doar măsurată ca sărăcie a veniturilor, ci și văzută într-un cadru
mai larg de "bunăstare", care încearcă să adopte o viziune cuprinzătoare asupra
mijloacelor de subzistență oameni.

Teorii cu privire la saracie

TEORIA LIBERALA
Așa cum a subliniat Louis Henkin, legea internațională privind drepturile omului nu este
munca filozofilor; este munca politicienilor.Dar politicienii care au format abordari ale saraciei
dupua razboiul rece ,s-au bazat pe teoria liberala si trei trei conceptii liberale fundamentale ale
saraciei. Aceste conceptii sunt legate de moralitate , dreptate si utilitate.
TEORIA MORALA
Prima concepție privește sărăcia ca fiind o obligație morală și este fundamentată pe indurare.
Ideea că nimeni nu ar trebui să sufere de lipsă sau de deprivare atunci când alții au mijloacele de
prevenire a acesteia sau faptul că o comunitate trebuie să aibă grijă de ea însăși, pot fi urmărite
învățăturile de bază ale principalelor religii ale lumii.
Moralitatea a fost motivată mai degrabă de rațiune decât de religie, de Immanuel Kant, care a
susținut că fiecare are obligația de a ajuta pe cei săraci, deoarece "maximul de interes propriu se
contrazice atunci când se face legea universală. Adică, toată lumea ar fi liberă să refuze ajutorul
celor nevoiași, deși toată lumea are nevoie de ajutor. Oricare ar fi cauza sărăciei altcuiva, avem o
datorie morală să o ameliorăm și sperăm că și alții vor face același lucru pentru noi. În primul
rând,datoria morală față de săraci este o obligație a unui individ față de altul, mai degrabă decât
obligația statului față de un individ. Concepția morală îi deosebește pe cei săraci "nefericiți" de
cei săraci "neajutorați", a căror sărăcie este vina lor
TEORIA STATUTULUI BUNASTARII
Cea de-a doua teorie explica sărăcia ca o nedreptate, un rezultat al unei nedreptăți cauzate fie de
lege, fie de politică sau necorectată de ei. Astfel, sărăcia devine o problemă a drepturilor,
apretențiilor împotriva statului responsabil. Sărăcia ar trebui să fie abordată de stat, deoarece este
dureroasă, nu numai pentru cei săraci, ci și pentru societatea mai largă din care fac parte
TEORIA UTILITATII
  Cea de-a treia teorie explica sărăcia ca fiind eșecul de a organiza instituțiile juridice și
economice într-un mod sensibil. Aici, sărăcia este o chestiune de utilitate, o problemă care trebuie
analizată și rezolvată. Jeremy Bentham a susținut că oamenii sunt guvernați de un simplu calcul
al plăcerii maximizării și minimizării durerii: Principiul utilității aprobă sau dezaprobă orice
acțiune în conformitate cu tendința ei de a promova sau opune fericirea. Moralitatea, înțeleasă
corect, este pur și simplu o funcție a principiul utilității: "Natura a pus omenirea sub conducerea a
doi stăpâni suverani, durere și plăcere.
TEORIA CULTURII SARACIEI
Teoria culturii sărăciei sugerează că sărăcia este rezultatul valorilor oamenilor sau al normelor
culturale. Într-un fel, aceasta sugerează că persoanele sărace au valori culturale diferite față de
societatea principală. Practic, teoria sugerează că învățăm anumite norme atunci când crestem
într-o familie care este săracă și aceasta ne modelează alegerile și oportunitățile de viață.
Internalizăm valorile cu care ne dezvoltăm, ceea ce explică de ce oamenii care cresc săraci adesea
rămân săraci. Antropologul Oscar Lewis , care a studiat familiile sărace în Mexic și Puerto Rico,
a produs una dintre cele mai vechi scrieri despre cultura sărăciei. Lewis a fost interesat să explice
ceea ce a văzut ca valori culturale deosebite care caracterizau oamenii săraci. Lewis a susținut că
copiii care au crescut în condiții foarte proaste, cum ar fi o mahala, de exemplu, vor internaliza
sentimente de deznădejde sau disperare care caracterizează aceste condiții de viață.Pe masura ce
acesti copii cresc nu vor putea sa profite de oportunitatile care ar putea exista ,un fel de fenomen
psihologic care insoteste trairea in conditii grele.Un alt sustinator al teoriei culturii saraciei a fost
Daniel Patrick ,a fost senator al Statelor Unite in New York.A realizat un renumit studiu despre
familiile de culoare ,acest studiu este cunoscut sub denumirea de Moynihan din anul 1965.In
acest studiu a explicat de ce familiile de culoare din Statele Unite au ramas mult mai sarace decat
celelalte persoane.
INDICATORI UTILIZATI IN MASURAREA FENOMENULUI DE SARACIE
Incidența sărăciei sau rata sărăciei:
O incidență a sărăciei sau o rată a sărăciei, de obicei numită Po, reprezintă ponderea populației a
cărei consum sau venit este sub limita sărăciei. Atunci când unitatea de analiză este o persoană
fizică, rata sărăciei este numită și indicele de sărăcie, deoarece este raportul dintre numărul
săracilor și populația totală.
Rata saraciei = p/n
unde p este numărul de oameni săraci și n este numărul total de persoane, sărace sau nu, în grupul
în care se calculează rata sărăciei.
Pe lângă faptul că este ușor de construit, măsura ratei sărăciei are un avantaj de a fi ușor de
înțeles. De asemenea, are avantajul de a fi o măsură adecvată pentru evaluarea progresului
general în reducerea sărăciei. Cu toate acestea, rata sărăciei suferă de limitări majore. În primul
rând, ignoră diferențele de bunăstare între diferitele gospodariilor, presupunând că cei săraci se
află în aceeași situație. În al doilea rând, indicele nu este sensibil la schimbările în bunăstarea
indivizilor, atâta timp cât acestea rămân sub limita sărăciei. A treia limitare este că indicele nu ia
în considerare intensitatea sărăciei.Rata sărăciei poate fi calculată pentru diferitele grupe de
populație în conformitate cu date demografice sau variabile socio-economice: sexul și vârsta,
nivelul de educație, situația profesională .
Indicatorul sărăciei absolute : ponderea populației cu venituri sub minimul de subzistență este
comparat cu veniturile din fiecare gospodărie cu valoarea minimului de subzistență determinat de
compoziția gospodăriei . formula:
P_0=1/n 〖∑_(i-1)^n▒[ max=( (z-xi)/z;0)] 〗^0
Unde
z - minimul de substituire în media pe membru de gospodărie;
xi - indicele venitului pe cap de locuitor al persoanei intervievate;
n - numărul total al populației chestionate
Indicele de sărăcie Foster-Greer-Thorbecke
Indicele numarului de angajati,indicele deficitului de saracie si indicele decalajului saraciei
apartin clasei de masurare a saraciei cunoscut sub numele de indicele Foster –Greer –
Thorbecke(FGT). Acestea sunt menționate ca măsuri de descompunere a sărăciei. Se consideră că
măsura de sărăcie este descompusă dacă măsura sărăciei unui grup este o medie ponderată a
măsurilor de sărăcie ale persoanelor dintr-un grup. Formula generală pentru clasa FGT a
măsurilor de sărăcie este:
P_α=1/N 〖∑_(i=1)^q▒〖((z-yi)/z〗)〗^α unde α≥0
Valorile ridicate ale lui α au o influenta ridicata asupra decalajelor de saracie ale celor mai saraci
oameni.
Prin setarea α= 0, ecuația se reduce la un indice de numarare (P_0). Dacă α= 1, ecuația devine un
indice al deficitului de sărăciei, agreand decalajul proporțional al sărăciei, care arată deficitul
veniturilor celor săraci din pragul sărăciei, exprimat ca medie pe întreaga populație.

FACTORI DE INFLUENTA
Sărăcia nu poate fi redusă doar la venituri , exista factori mai importanti care determina
bunastarea oamenilor.
FACTORI ECONOMICI
DATE CONTEMPORANE
Un prim set de acțiuni pentru a ajuta guvernele naționale să abordeze problema sărăciei în mediul
rural include colectarea de date contemporane adecvate la nivel european și național pentru a
studia, pe o bază comparativă, amploarea și caracteristicile rurale ale sărăcie; promovarea
analizelor de cercetare și de date axate pe sărăcia rurală; promovarea campaniilor, conferințelor și
întâlnirilor pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la necesitatea incluziunii sociale; noi
politici orientate către săracii din mediul rural; schimbarea politicilor agricole naționale și
regionale pentru a susține și a îmbunătăți mijloacele de existență ale comunităților agricole
sărace.
ACCESUL REDUS SAU INEXISTENT LA MIJLOACELE DE TRAI SAU LA LOCURILE
DE MUNCĂ
Fără o slujbă sau o modalitate de a face bani, oamenii se vor confrunta cu sărăcia. Dar este ușor
să presupunem că dacă cineva dorește un loc de muncă, ar putea avea unul. Acest lucru nu este
adevărat, în special în zonele de dezvoltare și in mediul rural . Diminuarea accesului la terenuri
productive adesea datorită conflictelor, suprapopulării sau schimbărilor climatice și supra
exploatarea resurselor precum pește sau minerale reprezintă o presiune tot mai mare asupra
multor mijloace de trai tradiționale .

FACTORI SOCIALI
EDUCATIA
Pentru sute de milioane de copii din întreaga lume, educația este un lux inaccesibil. Lipsa
educației duce la o sărăcia educațională, creează o lipsă de opțiuni. Ea face ca munca în viitor să
fie dificilă și face copiii vulnerabili la exploatare. O educație oferă cunoștințele, abilitățile și
formarea pentru a crea un viitor mai bun. Șansa de a primi o educație de calitate schimbă totul. O
educație oferă speranța unei vieți .
INEGALITATEA
Există multe tipuri diferite de inegalități în lume, de la inegalități economice până la sociale, cum
ar fi genul ,religia, sistemele caste . Dar indiferent de context inegalitatea înseamnă, în general,
același lucru: inegal sau lipsit de acces la resursele necesare pentru menținerea sau ridicarea unei
familii din sărăcie.
. ACCESUL NECORESPUNZĂTOR LA APĂ POTABILA ȘI HRANĂ NUTRITIVĂ
În prezent, peste 2 miliarde de persoane nu au acces la apă potabila acasă, în timp ce peste 800 de
milioane suferă de foame. Sărăcia determină foametea și împiedică oamenii să aibă acces la apă
potabila, dar foametea și insecuritatea de apă sunt, de asemenea, motive mari pentru care oamenii
se luptă să scape de sărăcia extremă.
Dacă o persoană nu obține suficientă mâncare, pur și simplu nu are puterea și energia necesară
pentru a lucra, în timp ce lipsa accesului la hrană și apă potabila poate duce, de asemenea, la boli
care pot fi prevenite, cum ar fi diareea. Iar atunci când oamenii trebuie să călătorească mult
pentru a ajunge la clinici, raman mai puțini bani pentru medicamente. Aceste cauze saracesc si
mai tare populațiile deja vulnerabile și pot duce o familie din sărăcie în sărăcie extremă.
Chiar dacă sunt disponibile surse de apă potabila, acestea sunt adesea situate la mare departare de
comunitățile sărace din zonele rurale. Aceasta înseamnă că, cumulat, femeile și fetele petrec o
mare parte din zi mergând pe distanțe lungi pentru a aduce apă. Acest timp prețios poate fi
folosit pentru a lucra sau a obține o educație pentru a le ajuta să isi asigure un loc de muncă mai
târziu în viață.
FACTORI POLITICI
Politicile centrate pe oameni, spre deosebire de politicile rurale
.Setul de politici care afectează săracii din mediul rural trebuie abordate inclusiv sistemelor de
securitate socială și promovarea beneficiilor sociale, asistența medicală, politicile pieței forței de
muncă, politicile de educație și formare. În plus, există o problemă a guvernării și a structurii
instituționale care necesită schimbări radicale.
PROBLEME DE GUVERNANTA
Eterogenitatea în capacitatea instituțională a nivelurilor locale de guvernare în întreaga UE
implică faptul că acolo unde o astfel de capacitate este slabă, ar putea exista dificultăți în
promovarea unei abordări ascendente. Această problemă poate fi mai gravă în cazul comunităților
foarte mici și dispersate. O posibilă soluție ar putea fi crearea de rețele de comunități locale
pentru a ajunge la o masă critică a populației și a teritoriului și capacitatea tehnică necesară
pentru o acțiune mai eficientă .

LIPSA INFRASTRUCTURII
Lipsa de infrastructură de la drumuri, poduri și fântâni la cabluri de electricitate, telefonie și
internet , poate izola comunitățile care locuiesc în zonele rurale. A trăi în afara rețelei ,înseamnă
incapacitatea de a merge la școală, de a lucra sau de a vinde sau cumpara bunuri. Deplasarea pe
distanțe mai mari pentru a accesa serviciile de bază nu numai că are nevoie de timp, dar costă si
mai multi bani. Izolarea limitează dezvoltarea și mulți consideră că este dificil, dacă nu chiar
imposibil, să scape de sărăcia extremă.
CAPACITATEA LIMITATĂ A GUVERNULUI
Mulți oameni care trăiesc în Statele Unite sunt familiarizați cu programele de asistență socială pe
care oamenii le pot accesa dacă au nevoie de asistență medicală sau asistență alimentară. Dar nu
orice guvern poate oferi acest tip de ajutor cetățenilor săi și fără această plasă de siguranță, nu
există nimic care să împiedice familiile vulnerabile să se retragă din nou în sărăcie extremă dacă
ceva nu merge bine. Guvernele ineficiente contribuie, de asemenea, la mai multe dintre celelalte
cauze ale sărăciei extreme menționate mai sus, deoarece acestea nu sunt în măsură să furnizeze
infrastructura necesară sau să asigure siguranța și securitatea cetățenilor în caz de conflict.
FACTORI ECOLOGICI
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Banca Mondială estimează că schimbările climatice au puterea de a împinge peste 100 de
milioane de oameni în sărăcie în următorii zece ani. Într-adevăr, evenimentele climatice, cum ar
fi seceta, inundațiile și furtunile puternice, afectează în mod disproporționat comunitățile care
deja trăiesc în sărăcie. Deoarece multe dintre cele mai sărace populații ale lumii se bazează pe
agricultură sau vânătoare pentru a mânca și a-și câștiga existența. Ei au adesea doar alimente și
resurse suficiente pentru a rezista în următorul sezon și nu au suficiente rezerve pentru a reveni în
cazul unei recolte slabe. Deci, atunci când dezastrele naturale inclusiv seceta larg răspândită lasă
milioane de oameni fără hrană, îi împinge în continuare în sărăcie și poate face chiar mai dificilă
redresarea.
 Perioada și spațiul
În capitolele ce urmează voi prezenta care sunt principalii factori care au
determinat aparitia saraciei nivel tarilot Uniunii Europene în anul 2017.
Datele care vor sta la baza analizei sunt preluate de pe Eurostat, distribuite pentru
28 de țări.
Prezentarea datelor
Variabila dependenta:
RATA RISCULUI DE SARACIE

Statistics
Rata riscului de sărăcie în funcție de
regiunile

Valid 28
N
Missing 308
Mean 16,8893
Median 16,0000
Mode 12,40a
Std. Deviation 3,96553
Variance 15,725
Skewness ,129
Std. Error of Skewness ,441
Kurtosis -,919
Std. Error of Kurtosis ,858
Minimum 9,10
Maximum 23,60
Sum 472,90
25 13,3250

Percentiles 50 16,0000

75 20,2750

a. Multiple modes exist. The smallest

value is shown
Variabile independente:
RATA GRAVA DE DEPRIVARE

Statistics
Rata gravă de deprivare materială pe
regiuni

Valid 28
N
Missing 308
Mean 7,7571
Median 5,1000
Mode 4,10
Std. Deviation 6,76546
Variance 45,771
Skewness 1,813
Std. Error of Skewness ,441
Kurtosis 3,435
Std. Error of Kurtosis ,858
Minimum 1,10
Maximum 30,00
Sum 217,20
Percentiles 25 3,4750

50 5,1000
 75 11,0500

INDICELE INEGALITATII VENITURILOR

Statistics
indic.inegal.venit

Valid 28
N
Missing 308
Mean 4,9607
Median 4,6000
Mode 4,30a
Std. Deviation 1,23058
Variance 1,514
Skewness ,888
Std. Error of Skewness ,441
Kurtosis ,352
Std. Error of Kurtosis ,858
Minimum 3,40
Maximum 8,20
Sum 138,90
25 4,1250

Percentiles 50 4,6000

75 5,8500
a. Multiple modes exist. The smallest
value is shown

VENITUL MEDIU

Statistics
venit.mediu

Valid 28
N
Missing 308
Mean 15142,9643
Median 14350,0000
Mode 2742,00a
Std. Deviation 9004,73596
Variance 81085269,739
Skewness ,439
Std. Error of Skewness ,441
Kurtosis -,790
Std. Error of Kurtosis ,858
Minimum 2742,00
Maximum 36076,00
Sum 424003,00
25 6751,0000

Percentiles 50 14350,0000

75 22855,2500

a. Multiple modes exist. The smallest value is

shown
PONDEREA PERSOANE EXPUSE RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALA:

Statistics
Ponderea persoanelor expuse riscului de
excluziune sociala

Valid 28
N
Missing 308
Mean 22,8321
Median 21,7500
Mode 17,10
Std. Deviation 6,53504
Variance 42,707
Skewness ,832
Std. Error of Skewness ,441
Kurtosis ,252
Std. Error of Kurtosis ,858
Minimum 12,20
Maximum 38,90
Sum 639,30
25 17,3250

Percentiles 50 21,7500

75 26,5500
Parametrii B1,B2.B3,B4 sunt semnificativ statisctic .
Variabilele alese influenteaza semnificativ saracia in tarile Uniunii Europene.
Fiigura 1: Harta Uniunii Europene

#Sursa GeoDa
3.STRUCTURA DATELOR:
 4. Prezentarea hărților

Fig1: Prezentarea quantilelor pentru rata riscului de saracie un

Uniunea Europeana

Tarile in care s-a inregistrat cea mai mica rata a riscului de saracie sunt in numar
de 9 :Franta,Elvetia,Slovenia,Austria ,Ungaria,Slovacia,Cehia,Finlanda,Amsterdam
,in timp ce cea mai mare rata a riscului de saracie a fost inregistrat in 9 tari :
Romania,Italia,Bulgaria,Estonia,Letonia,Lituania,Grecia,Spania,Croatia care au
valori cuprinse intre[20;23,6].
Fig2: Prezentarea guantilelor pentru rata grava de deprivare materiala
Din fig2 putem observa ca din Uniunea Europeana 9 tari inregistreaza cea mai mare
rata de deprivare materiala,acestea
fiind:Romania,Italia,Lituania,Letonia,Ungaria,Bulgaria,Grecia,Croatia,Malta,care
iau valori in intervalul[10;1,30].

Fig3: Prezentarea quantilelor pentru indicele inegalitatii veniturilor

In fig 3 avem prezentate quantilele pentru indicele inegalitatii veniturilor in tarile

Uniunii Europene,unde 8 tari inregistreaza cea mai ridicata valoare a indicelui de
inegalitate a veniturilor, Italia,Romania ,Grecia,Bulgaria,Lituania,Letonia,
Spania ,Portugalia,care inregistreaza valori in intervalul [5,7:8,2].
Fig4:Prezentarea quantilelor pentru venitul mediu

Cele mai mici valori ale venitului mediu in Uniunea Europeana sunt inregistrate de
9 tari ,Romania ,Grecia,Croatia,Bulgaria,Ungaria,Slovacia,Polonia,Letonia,Letonia,
care inregistreaza valori in intervalul[2742:7600].
Fig5:Prezentarea quantilelor pentru ponderea persoanele expuse riscului de
excluziune sociala

In fig 5 avem prezentate quantilele pentru ponderea persoanele expuse riscului de

excluziune sociala din tarile Uniunii Europene, 9 tari intregistreaza cele mai mari
valori , acestea sunt : Romania, Italia,
Grecia,Croatia,Bulgaria,Ungaria ,Lituania,Letonia,Spania si au valori in intervalul
[25,6:38,9]
 5.Analiza exploratorie

Fig1. Boxplot Rata riscului de saracie

Din box-plot se poate observa că valorile ratei riscului de sarcie in tarile Uniunii Europene nu
sunt normal distribuite, prezintă o asimetrie la dreapta și nu sunt eterogene.

Fig1.1 Histograma
In anul 2017 se poate observa ca pentru rata riscului de saracie valorile nu sunt
normal distribuite ,iar valoarea medie este 16,8536 , iar abaterea standard este se
3,921.
Fig2 .Boxplot rata grava de deprivare materiala.

Din fig 2 se poate observa că valorile ratei grave de deprivare materiala in tarile Uniunii
Europene nu sunt normal distribuite, prezintă o asimetrie la dreapta și nu sunt eterogene.
Fig2,2 Histograma ,rata grava de deprivare materiala

In anul 2017 rata grava de deprivare materiala inregistreaza o valoare medie de 7,757 si o
abatere standard de 6,765,valorile nu sunt normal distrubuite, prezinta o asimetrie la dreapta .
Fig 3. Boxplot Indicele inegalitatii veniturilor

Din fig 3 se poate observa că valorile indicelui inegalitatii veniturilor in tarile Uniunii Europene
nu sunt normal distribuite, prezintă o asimetrie la dreapta și nu sunt eterogene.
Fig3.3 Histograma

Indicele inegalitatii veniturilor inregistreaza pentru anul 2017 o valoare medie de 4,960 ,o abatere
standar de 1,230 , valorile nu sunt norma distribuite,prezinta o asimetrie la dreapta.
Fig4.Boxplot venit mediu

Din fig 4 se poate observa că valorile mediei veniturilor in tarile Uniunii Europene nu sunt
normal distribuite, prezintă o asimetrie la dreapta și nu sunt eterogene.
Fig4.4 Histograma
In anul 2017 venitul mediu inregistreaza o valoare medie de 15143 euro, o abatere standard de
9004,7,; valorile nu sunt normal distribuite,prezinta o asimetrie la dreapta.
Fig5.Boxplot ponderea persoanelor expuse riscului de excluziune sociala

In fig 4 se poate observa ca pentru pondrea persoanelor expuse riscului de excluziune

sociala ,valorile nu sunt normal distribuite,prezinta o asimetrie la dreapta ,valorile nu sunt
eterogene.
Fig5.5

In anul 2017 ponderea persoanelor expuse riscului de excluziune sociala

inregistreaza o valoare medie de 22,832, o abatere standard de 6,535, valorile nu
sunt normal distribuite ,prezinta o asimetrie la dreapta.
6. Ponderi spațiale sau de distanță pe baza centrelor medii și nu a centroizilor

Analizând histograma putem observa că există țări care să nu aibă vecini.

 7.Analiza autocorelației globale cu ajutorul testelor Moran

Ipotezele testării pentru testul Moran I:

H0: nu există autocorelație globală pentru valorile variabilei

H1: există autocorelație globală pentru valorile variabilei

Ipotezele testării randomizării

H0: autocorelația globală nu este semnificativă

H1: autocorelația globală este semnificativă

Fig1: Testarea existenței autocorelației globale pentru rata riscului de sarcie

Sig=0,006, α =0,05
Pentru rata riscului de sarcie probabilitatea asociată testului Moran este mai mică decât riscul α,
ceea ce indică existența autocorelației globale.

Pentru rata riscului de sarcie probabilitatea asociată testului Moran este mai mică decât riscul α,
ceea ce indică existența autocorelației globale.
 Fig.2: Testarea existenței autocorelației globale pentru rata grava de deprivare materiala

Sig=0,43 ,α =0,05
Pentru rata grava de deprivare probabilitatea asociată testului Moran este mai mare decât riscul α,
ceea ce indică ca nu existența autocorelației globala

Pentru rata grava de deprivare probabilitatea asociată testului Moran este mai mare decât riscul α,
ceea ce indică ca nu existența autocorelației globala
Fig3. Testarea existenței autocorelației globale pentru indicele inegalitatii
veniturilor

Sig=0,04 ,α =0,05
Pentru indicele inegaitatii veniturilor probabilitatea asociată testului Moran este mai mică decât
riscul α, ceea ce indică existența autocorelației globale.

Pentru indicele inegaitatii veniturilor probabilitatea asociată testului Moran este mai mică decât
riscul α, ceea ce indică existența autocorelației globale.
Fig4. Testarea existenței autocorelației globale pentru venitul mediu

Sig=0,40.α =0,05
Pentru venitul mediu probabilitatea asociată testului Moran este mai mare decât riscul α, ceea ce
indică ca nu existența autocorelației globala

Pentru venitul mediu probabilitatea asociată testului Moran este mai mare decât riscul α, ceea ce
indică ca nu existența autocorelației globala
Fig5. Testarea existenței autocorelației globale pentru ponderea persoanelor expuse
riscului de excluziune sociala

Sig=0,22, α =0,05
Pentru ponderea persoanelor expuse riscuui de excluziune sociala probabilitatea asociată testului
Moran este mai mare decât riscul α, ceea ce indică ca nu existența autocorelației globala

Pentru ponderea persoanelor expuse riscuui de excluziune sociala probabilitatea asociată testului
Moran este mai mare decât riscul α, ceea ce indică ca nu existența autocorelației globala

8.Analiza de regresie
 Modelul classic de regresie este estimat după metoda celor mai mici pătrate, ca variabilă
dependentă esterata riscului de saracie , iar ca variabile independente: rata grava de
deprivare ,indicele inegalitatii de venit, ponderea persoanelor expuse riscului de excluziune
sociala, am eliminat variabila venitul mediu deoarece sig era egala cu 0,56 .
Y= β0+ β1* X1+ β2* X2+ β3* X3+ ε

Tabel 1 Analiza de regresie clasică

Rata riscului de saracie= -1,61559 + (-0,3882152) *rata grava de deprivare materiala +

1,299217*indicele inegalitatii de venit+ 0,658526*ponderea persoanelor expuse riscului de
excluziune sociala.

În urma analizei se observă că B1,B2 si B3 sunt semnificativi, ceea ce înseamnă că

probabilitatea este mai mică decât riscul α=0,05.

Interpretarea parametrilor:
.
β1- Atunci când valoarea ratei grave de deprivare creste cu 1%, valoarea ratei riscului de saracie
scade în medie cu 0,3882152 % în condițiile în care celelalte variabile rămân constante.
β2- Atunci când indicele inegalitatii de venit crește cu 1%, valoarea ratei riscului de saracie
creste în medie cu 1,299217% în condițiile în care celelalte variabile rămân constante.
β3- Atunci când ponderea persoanelor expuse riscului de saracie crește cu 1%, valoarea ratei
riscului de sarcie crește în medie cu 0,658526% în condițiile în care celelalte variabile rămân
constante.

Tabel .2 Testarea ipotezelor

Testarea ipotezelor
1. Ipoteza de multicoliniaritate
H0: există multicoliniaritate (multicoliniaritate<30)
H0: nu există multicoliniaritate (multicoliniaritate>30)
Valoarea multicoliniarității testului este de 30,357901, ceea ce indicăca nu exista prezență a
multicoliniarității.
2. Ipoteza de normalitate
H0: erorile sunt normal distribuite
H0: erorile nu sunt normal distribuite

În cazul acesta pentru o probabilitate asociată testului Jarque-Bera unde probabilitate este 0,000
este mai mica decat α =0,05 , se respinge ipoteza H0. Erorile nu sunt normal distribuite.
3Ipoteza de homoscedasticitate
H0: erorile sunt homoscedastice
H0: erorile sunt heteroscedastice
Valoarea asociată testului este de 0,439, mai mare decât riscul (α=0,05), ceea ce indică faptul că
erorile sunt homoscedastice.
 1. Ipoteza de autocorelație spațială
H0: nu există dependență spațială
H0: există dependență spațială
Valoarea testului Moran I este de 0,104 care este mai mare decât riscul (α=0,05), ceea ce indică
că nu există dependență spațială.
 Modelul de regresie spatial
Modelul SEM

Y=β0+ β1* X1+ β2*X2+ β3*X3+ λwi*ε+ u

Tabel .1 Modelul de regresie spațială SEM

Rata riscului de saracie= -1,808315 + (-0,4120393) *rata grava de deprivare materiala +

1,364162*indicele inegalitatii de venit+ 0,6606198*ponderea persoanelor expuse riscului de
excluziune sociala+ 0,3259456*λ

Testarea ipotezelor:

1. Ipoteza de homoscedasticitate
H0: erorile sunt homoscedastice
 H0: erorile sunt heteroscedastice
Valoarea asociată testului este de 0,41, mai mare decât riscul (α=0,05), ceea ce indică faptul că
erorile nu sunt heteroscedastice
.
1. Ipoteza de dependență spațială
H0: nu există dependență spațială
H0: există dependență spațială
Valoarea testului este de 0,27 care este mai mare decât riscul (α=0,05), ceea ce indică că nu
există dependență spațială.

9. Alegerea și folosirea unui model de regresie spațială

Din cele doua modele analizate de mai sus , cel mai bun model este modelul de regresie spatial
deoarece are valoarea Akaike si Schwarz mai mici decat modelul clasic de regresie
Modelul clasic de regresie : Akaike :88,57 , Schwarz;93,90
Modelul de regresie spatiala: Akaike :87,39. Schwarz: 92,72.

Y=β0+ β1* X1+ β2*X2+ β3*X3+ λwi*ε+ u

Rata riscului de saracie= -1,808315 + (-0,4120393) *rata grava de deprivare materiala +
1,364162*indicele inegalitatii de venit+ 0,6606198*ponderea persoanelor expuse riscului de
excluziune sociala+ 0,3259456*λ
Testarea ipotezelor:

2. Ipoteza de homoscedasticitate
H0: erorile sunt homoscedastice
H0: erorile sunt heteroscedastice
Valoarea asociată testului este de 0,41, mai mare decât riscul (α=0,05), ceea ce indică faptul că
erorile nu sunt heteroscedastice
.
2. Ipoteza de dependență spațială
H0: nu există dependență spațială
H0: există dependență spațială
Valoarea testului este de 0,27 care este mai mare decât riscul (α=0,05), ceea ce indică că nu
există dependență spațială.
 10.CONCLUZII

 În urma analizei se poate observa că saracia este influențată de rata

riscului de saracie, rata grava de deprivare materiala, indicele
inegalitatii de venit , venitul mediu si ponderea persoanelor expuse
riscului de excluziune sociala.
 Tarile din Uniunea Europeana ce cea mai mare rata a riscului de
saracie a fost inregistrat in
Romania,Italia,Bulgaria,Estonia,Letonia,Lituania,Grecia,Spania,Cro
atia.
 In timp ce
Romania,Italia,Lituania,Letonia,Ungaria,Bulgaria,Grecia,Croatia,Mal
ta inregistreaza cea mai mare rata de deprivare materiala
 Cele mai mici valori ale venitului mediu in Uniunea Europeana sunt
inregistrate in
Romania ,Grecia,Croatia,Bulgaria,Ungaria,Slovacia,Polonia,Letonia,
Letonia,
 ,Italia,Romania ,Grecia,Bulgaria,Lituania,Letonia, Spania ,Portugalia
inregistreaza cea mai ridicata valoare a indicelui de inegalitate a
veniturilor din Uniunea Europeana.
 Romania, Italia,
Grecia,Croatia,Bulgaria,Ungaria ,Lituania,Letonia,Spania
inregistreaza cele mai ridicate valori ale ponderii persoanelor
expuse riscului de excluziune sociala.
 În urma analizei distibuției variabilelor se poate observa că toate nu
sunt normal distribuite și prezintă o asimetrie la dreapta.

 Pentru analiza de regresie clasică toți coeficienții B1 ,B2,B3 sunt

semnificativi, ipoteza de homoscedasticitate este îndeplinită, iar în
urma testării dependenței spațiale am luat decizia de a folosi un
model de regresie spațial de tip SEM.
11.Bibliografie
 „Urban poverty”- Julius Wilson si Robert Aponte
 „Dictionar sociologie „–Gordon Marshall ,John Scott
 „Probleme actuale de economie publica” –Livia Baciu,Andreea
Iacobuta,Alina Botezat,Mihaela Ifrim
 „Politici Sociale” –Luana Miruna POP
 „Societatea Romaneasca in Tranzitie”- Ion I.Ionescu
 „Inegalitati economice in lumea contemporana” ,Bacanu M.
 „Analiza statistica multivariata „ Carmen Pintilescu
 „Living conditions in Europe” ,Eurostat
 „Poitici sociale in Europa „,Chasard .Y, Preda M.
 „Bunastarea” ,Barry.B
 https://ec.europa.eu/eurostat