Ｉｪｾ＠

editie J
ｲ･ｶｩｺｵｴ＠

Traducere din limba ｦｲ｡ｮ｣･ｺ＠

Sorinel MOCANU

'" i
I

Editura PROFEX
ｔｩｭｯ｡ｲ＠ - 2003
 ａ｣･｡ｳｴ＠ lucrare este traducerea versiun ii orginalc ｡ｰｲｵｴ･＠ în 2000 la CUPRINS
Editions et Applications Psychologique, PARIS
INTRODUCERE .. .. .. ............ ................. .................................. ..... 5
ISTORICUL ｉ＠ ｃｏｎｔｒｉｂｕａ＠ TESTULUI ... ....................... .. 9
Copyright pentru ･､ｩ｡＠ în limba ｲｯｭ￢ｮ＠ 2003,
1. Istoric ............................ ..... .......................... ............................ 9
Editura PROFEX - ｔｩｭｯ｡ｲ＠
2. ｃｯｮｴｲｩ｢ｵ･＠ .................. .................................................. ..... ...... 16
ｃａｌｉｔ＠ PSIHOMETRICE ｉ＠ ｕｔｉｌｚｒ＠ .......................... .32
l. Studiul ｣｡ｬｩｴｯｲｰｳｨｭ･＠ .. ... .. .. ... ............ .... ................. .32
Sensibilitate ｧ･ｮｴｩ｣＠ .................... .. ........ .......... .......... .... 32
ｄｩｦ･ｲｮｬ＠ legate de sex ....... ............ .... ..................... ... .. 33
Validitate ......... ... ............ ..... ....... .................................... .. . 34
Fidelitate .. .... .......... ........... .... .......... ... .... ............. ..... ...... ... 36
2. Evaluarea ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ intra-familiale ..... ........ ............................. 37

Desenele reproduse pe ｯｰ･ｲｴ＠｣ ｩ＠ pe ｣ ｯｮｴｲ｡Ｍ｣ｰ･＠ ｡ｰｲｩｮ＠

copiilor Julia (J 1 ani ｩ＠ Il luni) ｩ＠ MeIody (7 ani ｩ＠
3. Evaluarea diferitelor ｰｯｵｬ｡ｩ＠
4. Descrierea ､ｩｦ･ｲｮｬｯ＠
CONSEMNE DE ADMINISTRARE ｉ＠ DE COTARE .......... .... 46
......... .. ..................... .......... .. ... 40
legate de ｣ｵｬｴｲ＠ ... .......................... 44 o
3 luni). Administrare .................... ......................... .. .......... ............ 46

1. ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠
Cota re ....... ............................................. .................... ...... ... 47
în timpul ｡ｰｬｩ｣ｲ＠ ............. .... ................................ .47
1
2. ｃｯｭｰｺｩ｡＠ Ｑｾ｜ｉｮｩｬ ｩ ･ｩ＠ desenate În raport ClI familia ｲ･｡ｬ＠ ... .. . 48
3. Aspectul ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ ...ｾ＠ .... ....... ... ....................... ...... .......... 49
4. Aspect global .... .. .... .. ...... ..... ............. .... ................. ............ ..... 49
Amplasare ........ .......... .. ...... ................. ... ...... .. .... .... ... ........ .49
Dimensiunea .......... ... .... ........ ............................................. 51
Linia .................................. ... ............. .................................. 51
Dispunerea ............................................ ............ ................ 55
Perseverarea ... .................................................................. 57
Factori regres ivi ............................................................... 57
Descrierea CIP a Bibliotecii ｎ｡ｩｯｮｬ･＠ a României
JOURDAN-IONESCU, COLETTE Dispunereaｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj .................. ....................... 59
Desenul familiei / Colette Jourdan-Ionescu, 10an Lachance. Culoare .............................................................................. 61
ｔｩｭ ｩ ｯ｡ｲＺ＠ Profex, 2003 Expresia ............................................ ................................. 61
p.; cm. 5. Aspect detaliat ................ ........................................................ 62
Bibliogr. Tipuri de detalii ..................... ........................................... 62
ISBN 973-85958-1-9 Detalii corporale .......... ................. ............. ....... ... ............ 62
Sexualizare .................. ............ .... .............. ........................ 62
1. Lachance, 10an
159.9 ａ､ｵｧｩｲ＠ ..... ........... ...... ... ....... ...... ..... .................................. 63

q
2
1\
3

II!
 6. Aspect clinic
INTRODUCERE
63
Valorizare sau devalorizare 63 Testul desenului familiei este utilizat în majoritatea ｲｩｬｯ＠ din
ｉ､･ｮｴｩｦ｣ｲ＠
lume. De fapt, se ｲ･ｭ｡｣＠ utilizarea sa atât în Europa, cât ｩ＠ în America
Organizarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ 63 de Nord ｩ＠ de Sud. în Africa ｩ＠ În Asia. ｄ･ｩ＠ ｰｵ｢ｬｩ｣｡･＠ disponibile
Analiza ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ dintre personaje .. 64
ｵｴｩｬｺ･｡＠ diferite tipuri de ｣ｯｴ｡ｩ＠ elaborate, ｰ￢ｮ＠ acum, ､ｵｰ＠
Alte remarci
｣ｵｮｯｴｩ･ｬ＠ noastre, nici o lucrare nu le-a comparat ｩ＠ grupat, în ciuda
7. Ipoteze diagnostice în ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu celelalte date ........ ........ &1
INTERPRETAREA SAU ANALIZA ｐｒｏｉｕＭｚｓ＠ ............ 65 elementelor pe care le au în comun .
În cursul ｳｵｰ･ｲｶｩｺｬｯ＠ pe .care le ｲ･｡ｬｩｺｭ＠ pentru psihologii
I . ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ pe timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ i ........ .......... .. ..................... 65
clinicieni sau pentru ｳｴｵ､･ｮｩ＠ la psihologie ｩ＠ în cadrul cursurilor
ＲＮｃｯｭｰｺｩ｡＠ familiei desenate în raport cu familia ｲ･｡ｬ＠ ....... 66
predate la ｳｦ￢ｲｩｴｵｬ＠ primului ciclu sau în timpul masteratului, am fost
Descriereafamiliei desenate ............ .. .... ..... ................. .. 66
ｮ･ｶｯｩ＠ ｳ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴｭ＠ la instrumentele de evaluare ｩ＠ la ｣｡ｬｩｴ･＠ acestora.
Personaje ｡､ｵｧｴ･＠ sau omise .............. .. ....................... 67
Mai precis, referitor la desenul familiei , ni s-a ｰｲｵｴ＠ important ｳ＠
3. Aspectul ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠
･ｬ｡｢ｯｲｭ＠ o metodologie ｰ･ｲｭｩ￢ｮ､＠ o ｡ｮｬｩｺ＠ ､･ｴ｡ｬｩ＠ a datelor ｯ｢ｩｮｵｴ･Ｎ＠
4. Aspect global 71
ｔｯｴｵｩＬ＠ aceasta n-a fost ｰｯｳｩ｢ｬ＠ decât cu ocazia strângerii de date în
Amplasare 71
cursul ｣･ｲｴｩｬｯＮ＠ Prezentul manual ｩ＠ grila ｡ｮ･ｸｴ＠ vor putea - ｳｰ･ｲｭ＠
ￎｮｬｩｭ･｡＠ 75
_ ｳ＠ ajute ｳｴｵ､･ｮｩ＠ ｳ＠ descopere aportul desenului familiei. Acest
Trasaj 78 manual se ｡､ｲ･ｳｺ＠ deasemenea, clinicienilor care doresc ｳ＠
Dispunerea ................ ....... ........... .. .... .. ...... .. .......... ............ 83
aprofundeze rezultatele ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ la acest test ｩ＠ ｣･ｲｴｯｩｬ＠ (l) care
ｾＺｲ［ｩﾷ ＺＺ ＺＺ ＺﾷＮ Ｚ ﾷＮ ﾷ Ｎ ＮﾷｾＺ＠ . . .·.·.·.·.·.·.·.·.·.rs vor dispune astfel de o ｧｲｩｬ＠
Grila ｰｲｯｵｳ＠ se vrea ｲｩｧｵｯ｡ｳ＠
ｰ･ｲｭｩ￢ｮ､＠ o aplicare mai ｵｮｩｦｯｲｭ＠
ｩ＠ ｯｦ･ｲ＠ elemente de interpretare
a ｣ｯｴｲｩＮ＠
ｄｩｳｰｵｮ･ｲ｡ｦ｣＠ personaj ........... ... ........................... 87
favorizând integrarea aspectelor ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ În cadrul conceptelor
Culoarea ...... ............ ..... ............ .. ................ .. ... ........ ...... .... 89
psihanalitice. Interpretarea ia În considerare ､ｩｦ･ｲ＠ indici ｣ｵｬ･ｩＬ＠ ｡｣･ｴｩ＠
Expresia .................. ................... ..... .. .. .......... ................... .. 91
fiind ｩｮｴ･ｲｰ｡＠ Într-o abordare ｣ｬｩｮ＠ ｩｮｴｵｶＬ＠ care ｩｮｴ ･ｧｲ｡ｺ＠ datele
5. Aspect detaliat ... .......................... ................... .... .. .... ...... ....... 91
Tipuri de detalii ............... ... ... .. ..... .......... ........ ..... .... ....... .. 91 compOliamentale ｩ＠ verbale constatate În timpul ｡ｰｬｩ｣ｲＮ＠
Detalii corporale Utilizarea datelor provenind din desenul familiei trebuie
Sexualizare 103 ｡ｭｰｬｳｴ＠ În cadrul examenului psihologic. Pentru a elabora un
ａ､ｵｧｩｲ＠ ................................ ......... .......... .. ................ ..... '" 103 psihodiagnostic, psihologul trebuie ｳ＠ ｲ･｣ｵｧ＠ la diferite instrumente,
6. Aspect clinic ............................................................................ 105 În afara anamnezei. Chiar ､｡｣＠ grila de cotare ｰｲｯｵｳ＠ este ｲｩｧｵｯ｡ｳＬ＠
Valorizare sau devalorizare .... ........... .. .. ..... ... ................ 105 nu este nicidecum ｲ･｣ｯｭ｡ｮ､｢ｩｬ＠ utilizarea unui singur desen . Ar fi o
ｉ､･ｮｴｩｦ｣ｲｬ＠ .............. ............ .................... ................... . 106 ncs[lbuin\rl ｳ＠ stabilim un diagnostic de organic itate bazându-ne pe
Organizarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ ....... ....................... .............. 108 rezultatele unui singur desen. Este uti I Într-o ｰｲｩｭ＠ ｦ｡ｺＬ＠ ｳ＠ ne gândim
Analiza ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ dintre personaje ............................. .. 110 ｳ＠ ･ｬｩｭｮ＠ problemele vizuale sau grafomotorii, ｩＬ＠ apoi, ｳ＠ ｣ｯｮｦｩｲｭ＠
7. Ipoteze diagnostice în ｬ･ｧｴｵｲ＠ Cll celelalte date ................ 111
ipoteza ･ｭｩｳ＠ în urma analizei desenului familiei prin confruntarea cu
Bibliografie ...... ... .................... ......................... ................... ........ 116 rezu ltatele altor teste - cum ar fi Rorschach, Bender, un test de
Anexe: Grila de cota re .................. .. ... ........... .. ......................... 130 ｩｮｴ･ｬｧＬ＠ etc. - alese În ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ipoteza ｦｯｲｭｵｬ｡ｴＮ＠ Mai mult,

1. Dat fiind ｣＠ ne ｡､ｲ･ｳｭ＠ unui public divers (studenti, c1inicieni, ｣･ｲｴｯｩＩＬ＠

ｵｴｩｬｺｭ＠ pe rând, ca sinonime, termenii de "examinator" ｩ＠ "c1inician".

4 5
 administrare ｩ＠ cotare ｦｯｲｭ･｡ｺ＠ partea a treia. În ｳｦｲｩｴＬ＠ a patra parte, ｩ＠
1:
ordinea ｡ｰｬｩ｣ｲ＠ testelor în cadrul unei baterii de eva luare este
cea mai ｩｭｰｯｲｴ｡ｮＬ＠ este ｣ｯｮｳｴｩｵ＠ de ｣ｴｲ･＠ un ghid de interpretare a
ｩｭｰｯｲｴ｡ｮＮ＠
ｳ＠ ｦ｡｣＠
Trebuie ｩｮｵｴ＠ cont de oboseala subiectului Ｈ､｡｣＠
trei desene, al treilea va fi de o calitate mai ｳｬ｡｢Ｉ＠
testului precedent desenului familiei (de exemplu, WISC-R va avea ca
ｩ＠ de ｩｮｦｬｵ･｡＠
îi cerem
datelor ｯ｢ｩｮｵｴ･＠
de cotare ｣ｯｭｰｬ･ｴ｡＠
cuajutor].ll acestui test. În ｡ｮ･ｸ＠

Lucrarea de ｦ｡＠
cu ajutorul unui exemplu.
este ｦｵｲｮｩｺ｡ｴ＠

nu include noile norme referitoare la testul

griJa
n
efect reprimarea procesului primar, în timp ce Patte Noire sau
desenului familiei, chiar ､｡｣＠
Rorschach va avea un efect contrar). În cazul în care motivul
prezentat. Suntem ｣ｯｮｴｩ･＠
ulterior, acestea ar fi interesant de
｣＠ grila ｰｲｯｵｳＬ＠ ca ｩ＠ ghidul ｳｵ＠ de
fi1. I
｣ｯｮｳｵｬｴ｡ｩ･＠ este o ｰｲｯ｢ｬ･ｭ＠ ｦ｡ｭｩｬ ｬ ＠ (sau când ｰｲｩｮ＠ copilului sunt
interpretare pot fi ￮ｭ｢ｵｮｴｩ･Ｎ＠ Din ｡｣･ｳｴ＠ ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶＬ＠ ne-ar place ｳ＠
､･ｳｰｲｩＩＬ＠ este preferabil, ､ｵｰ＠ ｰｲ･｡＠ ｮｯ｡ｳｴｲＬ＠ ｳ＠ ｡ｭ￢ｮ＠ aplicarea

ｳｦ￢ｲｩｴｵｬ＠
desenului familiei care este în ｬ･ｧｴｵｲ＠

ｬ･ｧｴｵｲ｡＠
bateriei de evaluare ｰｳｩｨｯｬｧ｣Ｌ＠
de încredere cu examinatorul ｩ＠ copilul este mai ｰｵｩｮ＠
､ｩｲ･｣ｴ＠ cu problematica, pentru
atunci când s-a stabilit
defensiv.
primim comentariile persoanelor care le-au utilizat (3). Acestora le
ｭｵｬｩ＠ anticipat!
Dorim Ｎ ｳ＠ subliniem sprijinul important pe care ni l-a dat
Genevieve Martineau, masterand În psihologic· la Universite du
n
desenului familiei, ｣ｯｮ･ｰｩ＠
ｐｲ･ｺｮｴｭ＠ ｣ｯｮ･ｰｩ｡＠ ｮｯ｡ｳｴｲ＠
ce se sprij ｩｮ＠
asupra ｩｮｴ･ｲｰ＠
pe numeroase citate.
datelor
Quebec il Trois-Rivieres. ｍｵｬｭｩｴ＠
putut fi ￮ｭ｢ｵｮｴｩ＠
comentariilor sale, grila ｮｯ｡ｳｴｲ＠
considerabil În cursul celor ｮｯｵ＠ luni ale sale de
a [-
Adesea, datele provenind din ｰｵ｢ｬｩ｣｡･＠ disponibile se ｲ･ｦ＠ la
dezvoltare Ｂｵｱｴ･ｲｩ｡ｮ＠ (4) .. . ｩｮ･ｭＬ＠ de asemenea, ｳ＠ ne ･ｸｰｲｩｭ＠ viile
desene realizate de ｡､ｵｬｩＮ＠ Când ｬｵ｣ｲｭ＠ cu copiii, este important ｳ＠ ne
amintim acest lucru ｩ＠ ｳ＠ fim mai ｰｵｩｮ＠ categorici în aplicarea anumitor
ｭｵｬｩｲ＠ pentru ｈ･ｬｾ＠ Gaudette, documentarist; ｧｲ｡ｩ･＠ acesteia,
numeroase ｣･ｲｴｩ＠
criterii, în aspecial cele sugerând ｰｲ･ｺｮ｡＠ unei patologii. Acolo unde
bih)iografice au putut fi terminate, în ciuda
dimensiunilor acestora. ｍｵｬｭｩＬ＠ în final, copiilor care au acceptat ｳ＠
U
am considerat necesar, am ｴ｣ｵ＠ ｡､ｵｧｩｲＮ＠ Practica ｮｯ｡ｳｴｲ＠ fiind ｡ｸｴ＠ în
ilustreze ｡｣･ｳｴ＠
n
special pe ｴｵｬ｢ｲｩ･＠ ｣ｯｰｩｬｲ･Ｌ＠ aceste ｡､ｵｧｩｲ＠ ｶｩｺ･｡＠ mai ales carte.
｣ｯｰｩｬｲ｡Ｎ＠
Trois-Rivieres, 5 decembrie 1996.
De altfel, noi ￮ｮｧｬｯ｢ｭ＠ diferitele consemne ｩ＠ ｡｣･ｰｩｵｮ＠ ale
testului: desenul unei familii, al familiei subiectului, al familiei în
3. Departamentul de Psihologie, Universite du Quebec it Trois Rivieres.
｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ al unei familii imaginare, al familiei sale de origine, etc (2). Chiar
C.P. 500 Trois-Rivieres (Quebec) G9A SH7 CANADA.
[1
. J
､｡｣＠ ne ｡ｦｩｲｭ＠ în ｡｣･ｳｴ＠ lucrare ｰｲ･ｦｩｮ｡＠ pentru consemnul Fax : 001 (819) 3765195 . E-mail: Colette_Jourdan@UQTR.UQuebec.ca
"Desenul unei familii", grila ･ ｬ ｡｢ｯｲｴ＠ ｩ＠ interpretarea sa pot fi utilizate, 4. Adjectiv provenind de la acronimul ｕｮｩｶ･ｲｳｴ＠ din Quebec a Trois
cu ｡､ｰｴｲｩ＠
Numeroase ｰｵ｢ｬｩ｣｡＠
minime, în cazul celorlalte moduri de administrare a testului.

desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･

citate provin din ｓｴ｡ｾｬ･＠ Unite ｩ＠ se ｲ･ｦ＠
Ｎ＠ Consemnul propus, foarte ｲｳｰ￢ｮ､ｩｴ＠
la
în
Rivieres, UQTR.
il
America de Nord, este mai structurat decât consemnul pentru
"Desenul unei familii". În fine, ｰｲ･ｺｮｴｭ＠
de administrare ｩｮ､ｶｵ｡ｬＬ＠
în ｡｣･ｳｴ＠
întrucât administrarea ｣ｯｬ･ｴｩｶ＠
lucrare doar cadrul
ｳｲ｣･ｴ＠
II
datele culese.
Prima parte a acestei ｬｵ｣ｲｩ＠ ｣ｯｮｩ･＠
desenului familiei precum ｩ＠ o prezentare a aportului clinic al testelor
d.e desen ｩＬ＠ mai precis, al testului desenului familiei. O ､ｩｳ｣ｵ･＠
un istoric al testului

a
n
｣｡ｬｩｴｯｲ＠ psihometrice ale acestui test, ｵｲｭ｡ｴ＠ de o prezentare a
diferitelor sale ｵｴｩｬｺｲ＠ constituie partea a doua . Consemnele de rJ
2. Putem cita ｩ＠ desenul sistemelor familale, al lui Wilner ｩ＠ Rau (1976).

IJ
li
7
6 r
 ISTORICUL ｉ＠ ｃｏｎｔｒｉｂｕａ＠ TESTULUI

1. Istoric

Se pare ｣＠ Traube (1938) a fost cel care, pornind de la lucrul ｳｵ＠

cu copii dificili, a utilizat pentru prima ｯ｡ｲ＠ desenul În scop diagnostic.
Urmare a ･ｸｰｲｩｮ＠ sale, ea a sugerat realizarea unei analize
sistematice cu scopul de-a scoate În ･ｶｩ､ｮ＠ anumite caracteristici ale
desenului, pentru o ｰｯｵｬ｡ｩ･＠ ､｡ｴＮ＠ Aceste ｴｲｳｵｩ＠ trebuiau; ､ｵｰ＠ ea,
ｳ＠ fie similare În ｰｲｩｶｮ｡＠ ｣ｯｮｩｵｴｬＬ＠ stilului ｩ＠ a tehnicii. Ea a
､･｣ｬ｡ｮｴＬ＠ astfel , o cercetare referitoare la analiza desenului.
Într-un istoric al ｵｴｩｬｺｲ＠ psihologice a desenului persoanei ,
Debienne (1968) este ｣ｩｴ｡＠ de Karen Machover (1949) ca fiind prima
care a subliniat valoarea ｰｲｯｩ･｣ｴｶ＠ a acestei probe grafice. Abraham
(1977) ｲ･｡ｭｩｮｴ＠ ｣＠ Machover a descoperit, utilizând testul lui
Goodenough (1957) pentru evaluarea ｩｮｴ･ｬｧＬ＠ ｣＠ ､ｩｦ･ｲ＠ copii de '
｡｣･ｬｩ＠ nivel intelectual puteau ｳ＠ reali zeze desene diferite . Din acest
fapt, ea a concluzionat ｣＠ ｰｲｯ､ｵ｣ｩｬ･＠ lor exprimau ceva din
personalitatea lor. Abraham ｡ｲｴ＠ ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ nu era chiar o
descoperire, întrucât psihanaliza explorase deja ｡｣･ｳｴ＠ dimensiune a
desenelor. ｔｯｴｵｩＬ＠ Machover a sistematizat analiza diferitelor aspecte
care le compuneau, În special în cadrul desenului persoanei .
Acum aproape cincizeci de ani, Buck (1984, 1964) - care a pus la
ｾ＠ punct proba desenului ｃ｡ｳＭｯｰ｣ｐ･ｲｮ＠ - a ･ｮｵ｡ｴ＠ trei principii
de interpretare care au ｲｭ｡ｳ＠ ･ｳｮｩ｡ｬ Ｚ＠

• interpretarea trebuie ｳ＠ se refere simultan la elementele

desenului ｩ＠ la ｡ｳｯ｣ｩｬ･＠ ｴ｣ｵ･＠ de subiect. Acestea sunt
necesare pentru ￎｮ･ｬｧｲ｡＠ desenului;

• fiecare element trebuie studiat În ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu structura ｧｬｯ｢｡＠ a

desenului;

• rezultatele analizei trebuie raportate la datele istorice sau

anamnestice ale subiectului.
Unii autori au subliniat aportul specific al desenului familiei În
raport cu alte teste de desen. ｃｩｴｭＬ＠ în primul rând, pentru ｣＠ sunt cele

9
8
 eficace decât ｣ｯｴｲｩｬ･＠ simplificatoare sau intuitive. Ei au ｲ･ｩｮｵｴＬ＠ astfel,
80 de rubrici pe care le-au grupat în 12 ｭｯ､｡ｬｩｴ＠ diferite, ｩ＠ au studiat
desenele a mai mult de 2700 de copii. Au ｲ･ｵｩｴ＠ ｳ＠ izoleze ｣ｯｮｳｴ･ｬ｡ｩ＠
Din punctul ｳｵ＠ de vedere, Widlocher (1965) distinge patru
ale
nivele de ￮ｮ･ｬｧｲ＠
indicilor care reprezentau categorii de personalitate, dar ｲｭ￢ｮ･＠
a desenului:
o
1. el ｴｲ｡･ｺ＠ mai întâi nivelul narativ, transmiterea prin ｭｵｮ｣＠ de aprofundare pentru completarea a ceea ce s-a început în
intermediul desenului a intereselor, ｰｲ･ｯ｣ｵｩｬ＠ copilului, a cadrul acestei cercet;lri.
ｮ･ｬｩｴｯｲ＠ sale, a gusturilor ｩ＠ ｡ｭ｢ｩｬｯｲ＠ acestuia; Un an mai târziu, Burns ｩ＠ Kaufman (1970) au publicat cartea
2. Widlocher ･ｶｯ｣＠ ｩ＠ un nivel expresiv, care ｶｩｺ･｡＠ ｭｯ､｡ｬｩｴ･＠ Kinetic Family Drawings (sau desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｉ＠ în care
de abordare a paginii, culorile, formele alese, ca reflectând tratau conceptul de ｭｩ｣｡ｲ･Ｌ＠ pe care l-au introdus în consemnul
･ｭｯｩｬ＠ copilului. În ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｩｶｮＬ＠ el ｣ｩｴ･｡ｺ＠ ｬｵ｣ｲｩ･＠ lui versiunii lor a desenului familiei "în ｡｣ｩｵｮ･ＢＮ＠ Studiul lor, care viza
Alschuler ｩ＠ Hattwick (1943), care au comparat stilul grafic ｩ＠ ｡｣ｩｵｮ･＠ ｩ＠ stilul desenului, prevestea o ｮｯｵ＠ extindere a ｩｮｴ･ｲｰ＠
starea ･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ a copiilor; desenului familieî.
3. el ￮ｮｦｩ･｡ｺ＠ în continuare un prim nivel proiectiv referitor la ｾ･ｮｩｯｭＬ＠
de asemenea, metoda ｡ｮｬｩｴ｣＠ a lui Corman
viziunea pe care copilul o are despre lume. Este vorba de (1965, 1970), respectiv analiza grafismului, a structurilor formale ｩ＠ de
referirea la stilul desenului, ｡､ｩ｣＠ efectul pe care-I ｰｲｯｶ｡｣＠ ｣ｯｮｩｵｴＮ＠ Prin grafism, Connan ￮ｮ･ｬｧ＠ maniera în care ､･ｳｮ｡ｺ＠ un
acesta în mod global. Din ｡｣･ｳｴ＠ ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶＬ＠ el face subiect, cu referire la postulatul conform ｣ｲｵｩ｡＠ calitatea ｩ＠ caracterul
trimitere la tipurile prezentate de Minkowska, respectiv grafismului corespund nivelului ｳｵ＠ psihomotor, ｩ Ｌ＠ în ｣ｯｮｳ･ｩＬ＠
tipurile senzorial ｩ＠ ｲ｡ｩｯｮｬ［＠ organizrlrii afcctelor acestuia. ａｴ･ｮｩ｡＠ este ￮ｮ､ｲ･ｰｴ｡＠ asupra ｦｯｲ･ｩ＠ sau
ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ＠ liniei, grosimii, amplitudinii acesteia, ritmului de trasare, sau
4. al doilea nivel proiectiv distins este ｩｮ｣ｯｴ･＠ ｩ＠ face
trimitere la ｣ｯｮｩｵｴｲｬ･＠ refulate de care copilul nu· este ｳｰ｡ｩｵｬ＠ utilizat.
. ｣ｯｮｴｩ･＠ ｩ＠ despre care nu ､ｯｲ･ｴ＠ ｳ＠ ｴｩ･＠ nimic. Aceste Structura ｦｯｲｭ｡ｬ＠ - pentru Corman, scheletul unui desen,
｣ｯｮｩｵｴｲ＠ fac obiectul manevrelor defensive organizate. ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ le interne, vii sau rigide, bogate sau ｳｲ｡｣･＠ - va fi ｰｵｳ＠ în
Utilizarea acestor ｡ｳｯ｣ｩ＠ ale copilului - în cadrul unei ｬ･ｧｴｵｲＬ＠ mai întâi, cu schema ｣ｯｲｰ｡ｬ＠ a subiectului (maniera în care
povestirii pe care o concepe el ￮ｮｳｵｩ＠ sau în comentariile ￮ｩ＠ ｴｲｩ･＠ corpul), în al doilea rând cu ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ a acestei
spontane - va fi ､･ｴｲｭｩｮ｡＠ pentru a sesiza mobilurile ｴｲｩ Ｌ＠ ｩＬ＠ în fine, în al treilea rând, cu sistemul ｡ｰｲｩｬｯ＠ acestuia .
ｩｮ｣ｯｴ･Ｎ＠ Astfel, se va acorda ｡ｴ･ｮｩ＠ aspectului corpului ｩ＠ al diferitelor sale
ｰｲｩＬ＠ diverselor ｰｲｯｩ＠ ｩ＠ ｣ｯｮｦｩｧｵｲ｡･＠ accesoriilor (vestimentare sau
de ｡ｬｴ＠ ｮ｡ｴｵｲＩＮ＠ Connan ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠
Pentru Widlocher, trebuie studiat ｳｰ｡ｩｵｬ＠ utilizat, culorile,
câteva date de diagnostic
formele desenate, dimensiunea, ､ｩｦ･ｲｮｬ＠ între diversele elemente ale
､ｩｦ･ｲｮ｡ｬＬ＠ între elementele care se ｲ･ｦ＠ fie la nivelul intelectual, fie la
cel afectiv (de exemplu, În cazul unei puternice ｩｮｨ｢＠
desenului, bizareriile ｩ＠ detaliile stranii. Analiza desenului "trimite la
afective), fie la
ｲ･ｬ｡ｩ＠ afective (ale subiectului) cu lumea ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴ｡･Ｌ＠ la ｭｩ｣ｲｬ･＠
o ｡ｮｵｭｩｴ＠ dificultate, cum ar fi dislexia.
de apropiere sau de retragere, de ｡ｰ･ｴｮ＠ sau ｴ･｡ｭ＠ care ｭ｡ｲ｣ｨ･ｺ＠
raporturile sale cu ｦｩｮ･ｬ＠ ｩ＠ cu lucrurile" (p. 129). Pentru ｣ｯｮｩｵｴＬ＠ Corman ｵｴｩｬｺ･｡＠ ￮ｭｰｲｩ･｡＠ ｦｯｲｭｵｬ｡ｴ＠ de
Minkowska despre celor ､ｯｵ＠ tipuri de ｰｲｯ､ｵ｣ｩＺ＠ una ｮｵｭｩｴ＠
În scopul ･ｬ｡｢ｯｲｩｵｮ＠ metode de ｡ｮｬｩｺ＠ a desenelor care ｳ＠
Ｂｳ･ｮｺｯｲｩ｡ｬ＠ sau Ｂ･ｰｩｬｴｯ､Ｌ＠ ｩ＠ ｣･｡ｬｴ＠ ｮｵｭｩｴ＠ Ｂｲ｡ｩｯｮｉＬ＠
nu fie în principal ｩｮｴｵｶＬ＠ Osterrieth ｩ＠ Cambier (1969) au adunat o
Ｂｳ｣ｨｩｺｯ､Ｎ＠ În ｰｲｩｶｮ｡＠ valorii proiective a desenului familiei, el se
mare cantitate de desene ale copiilor. Ei au încercat ｳ＠ ､･ｯｳ｢｡｣＠
ｩｮｴ･ｲｳ｡ｺ＠ de elementele specifice pe care ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｯｩ･｣＠ ne permite
variabilele semnificative ､ｵｰ＠ ｶ￢ｲｳｴ Ｌ＠ sex, sau diversele ｧｲｵｰｩ＠ ale ｳ＠ le descoperim: aspectele valorizare-devalorizare, identificarea,
comportamentelor. Ei doreau ｳ＠ fundamenteze ｣ｯｮｳｴ･ｬ｡ｩ＠ caracteristice
vârstelor, sexe lor, etapelor de dezvoltare, ｴｲｳｵｩｬｯ＠ de personalitate ､･ｰｬ｡ｳｲｩ＠ ｩ＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ la ､ｩｳｴ｡ｮＮ＠
sau comportamente lor. Aceste ｣ｯｮｳｴ･ｬ｡ｩ＠ s-ar fi putut dovedi mai
13

12
-
 Morval (1973) a utilizat pentru analiza a 418 protocoale ale Bene ｩ＠ Anthony (1985): Family Relation Test. Autorii au dorit ｳ＠
desenelor copiilor cu vârste între 5 ｩ＠ 11 ani, structura de evaluare a lui ｲｳｰｵｮ､＠ unei nevoi actuale, clinice ｩ＠ de cercetare, respectiv de a
Corman ｢｡ｺｴ＠ pe caracteristicile generale, pe structurile formale ｩ＠ pe avea un instrument obiectiv ｩ＠ fiabil care ｳ＠ ｰ･ｲｭｩｴ＠ indicarea ｲ｡ｰｩ､＠ a
｣ｯｮｩｵｴｬ＠ desenelor. Ea s-a referit la normele de ｶ￢ｲｳｴＬ＠ de sex ｩ＠ de ｯｲｩ･ｮｴ＠ ｩ＠ ｩｮｴ･ｳ＠ sentimentelor copilului ｦ｡＠ de membrii familiei
mediu. Din analiza sa reiese ｣＠ variabilele de sex ｩ＠ de ｶ￢ｲｳｴ＠ au o sale, precum ｩ＠ ｰ･ｲ｣ｩ｡＠ acestuia asupra aprecierilor familiei la adresa
ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ ｣ｯｮｳｩ､･ｲ｡｢ｬＬ＠ în timp ce variabila "mediu" are o ｩｮｦｬｵ･＠ sa.
mai ｲ･､ｵｳＮ＠ ｕｲｭ･｡ｺ＠ apoi tehnicile grafice referitoare la familie. Le putem
Pe de ｡ｬｴ＠ parte, Gendre, Chetrit ｩ＠ Dupont (1977) au stabilit clasifica ､ｵｰ ﾷ＠ diferite consemne care sunt date la executarea
propriile criterii de ｡ｮｬｩｺ＠ plecând de la ､ｯｵ＠ scale, una ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡＠ desenului:
(calitatea desenului) ｩ＠ o ｳ｣｡ｬ＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ (organizare ｩｮｴ･ｲ＠ ｩ＠ ｣ｯｮｩｵｴＩＮ＠
Ei voiau ｳ＠ estimeze ｩｮｦｬｵ･｡＠ unor criterii cum ar fi vârsta, sexul ｩ＠ • Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ familia ta", ､ｵｰ＠ ｩｮ､｣｡ｬ･＠ lui Hulse (1951), Cain ｩ＠
ｩｮｴ･ｬｧ｡＠ asupra celor ､ｯｵ＠ scale. Ei au ajuns la concluzia ｣＠ sexul nu Gomila (1953), Reznikoff ｩ＠ Reznikoff (1956) ｩ＠ Porot (1965);
are ｩｮｦｬｵ･＠ asupra scalei afective, în timp ce vârsta este ｬ･ｧ｡ｴ＠ de
scala ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｎ＠ Ei au ｡ｲｴＬ＠ de asemenea, ｣Ｌ＠ în general, calitatea • Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ o familie", consemn sugerat de Corman;
ｰｲｯ､ｵ｣ｩ･＠ este ｬ･ｧ｡ｴ＠ de ｩｮｴ･ｬｧＮ＠
În fine, Royer (1984) a studiat desenul sub ､ｯｵ＠ aspecte. • Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ ｴｯｩ＠ membrii familiei tale, inclusiv pe tine, ｦ｣￢ｮ､＠
Nivelul global corespunde ｡ｭｰｬｳｲｩＬ＠ dimensiunilor ｩ＠ ｰｲｯｩｬ＠ ceva" sau consemnul desenului familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ (Burns ｩ＠
personajului, liniei, ｰｯｺｩ･＠ ｩ＠ simetriei, posturii ｩ＠ ｭｩ｣ｲＬ＠ culorii, Kaufinan, 1970);
ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｺ＠ Ｈｶ￢ｲｳｴＬ＠ sex ｩ＠ identitate) personajului ｩ＠ expresiei
acestuia, precum ｩ＠ mediului ｳｵ＠ ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴＮ＠ Ea ｴｲ｡･ｺ＠ apoi în mod
• Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ o familie ｴｲ｡ｮｳｦｯｭＢＬ＠ consemn vizând animalele
analitic ｩ＠ ･ｸ｡ｭｩｮｺ＠ ｰｲｩｬ･＠ corpului - capul, trunchiul, membrele - ｩ＠ ｩ＠ utilizat de ｂｲ･ｭＭｇｳＬ＠ în 1957 (a se vedea Kos ＠ｩ Biermann,
celelalte elemente importante cum ar fi, de exemplu, hainele. 1977). Testele familiei ｶｲｪ＠ ite fac parte din ｡｣･ｳｴ＠ categorie;
Testul familiei, al lui Kos ｩ＠ Biermann (1977), ｡ｰｲｩｮ･＠ unei lungi
liste de metode numite indirecte care permit explorarea ｩｮ｣ｯｴ･ｵｬ＠ • Ｂｄ･ｳｮ｡ｩ＠ familia ､ｵｭｮ･｡ｶｯｳｴｲ＠ de origine" (pentru ｡､ｵｬｩＬ＠
copilului sau a persoanei În general. Prin ｩｮ｣ｯｴ･Ｌ＠ ei ￮ｮ･ｬｧ＠ Barker, 1991) sau Ｂｄ･ｳｮ｡ｩ＠ familia ､ｵｭｮ･｡ｶｯｳｴｲ＠ ｡｣ｴｵｬＢ＠
｣ｯｮｩｵｴｲｬ･＠ refulate, gândurile ｩｮｵｴ･＠ secrete, afectele ｩ＠ fantasmele (pentru ｡､ｵｬｩ＠ având un copil care ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ ｴｵｬ｢ｲｩ＠ de
ｮ･ｭｲｴｵｩｳＬ＠ care au o ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ ｰｲｩｭｯ､｡ｬ＠ în relat'ile comportament sau pentru familiile re-constituite, Jourdan-
familiale. Kos ｩ＠ Biermann ｡ｬ｣ｴｵｩ･ｳ＠ un ｢ｩｬ｡ｮ＠ al testelor ce explore ｺ＠ Ionescu ｩ＠ Palacio-Quintin, 1995);
ｰ･ｲ｣ｩ｡＠ pe care o are subiectul despre familia sa. Ei citeaz pe
Rambert (1969) care a creat, pentru diagnostic ｩ＠ terapie, o ｴ･ｨｮｩ｣＠ de
• Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ o familie" (cu creioane colorate puse la ､ｩｳｰｯｺ･ＩＮ＠
joc proiectiv utilizând marionete. ａｬｩ＠ autori au utilizat desenul liber, în
La terminarea desenului se cere subiectului ｳ＠ ｡ｬ･ｧ＠ Ｈ｡ｲｴ￢ｮ､＠
scop diagnostic sau terapeutic: între ｡ｬｩＬ＠ Porot ｩ＠ Morgenstern. Kos ｩ＠
creioanele colorate) culoarea sa ｰｲ･ｦ｡ｴ＠ ｩ＠ culoarea care Îi
Biermann ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ ｩ＠ pe Corman, care, în 1961, a creat testul Patle
place cel mai ｰｵｩｮ＠ (Magi, 1970);
Noire Ｈｌ｢ｵ＠ ｎ･｡ｧｲＩＬ＠ care ｩｬｵｳｴｲ･｡ｺ＠ diferitele ｦ｡･ｴ＠ ale ｶｩ･＠ unei
familii de porci. Corman s-a inspirat din testul Blacky Pictures al lui
• Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ o ｶｩｺｴ＠ a bunicilor sau la bunicii ｴｩＢ＠ (Nanpon,
Blum, care ilustra câini în diverse ｳｩｴｵ｡Ｎ＠ Kos ｩ＠ Biermann (1977) se
ｲ･ｦ＠ ｩ＠ la alte tehnici privind istorii de completat, între altele, fabulele 1986).
lui Dilss (1971). Mai recent, un alt test referitor la familie a fost creat de

15
14
 Când se ｵｴｩｬｺ･｡＠ tehnica lui Kos ｩ＠ Biermann a desenului atunci când ､･ｳｮ｡ｺ＠ un obiect sau un personaj anume, el îl
familiei ｶｲｪｩｴ･Ｌ＠ Royer (1995) ｲ･ｭ｡｣＠ faptul ｣Ｌ＠ ｮ･￮｣ｲｺｴｯＬ＠ copilul nu ｭｯ､･ｬ｡ｺ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de propriile sale caracteristici psihice. Aceasta
este ｰ｣ｬｩｴ＠ de obicei de consemn, ｴｩｮ､＠ prea bine ｣＠ va desena propria este cu atât mai valabil atunci când ､･ｳｮ｡ｺ＠ un personaj sau un
sa familie. Ea ｳｵｧ･ｲ｡ｺＬ＠ în ｣ｯｮｳ･ｩＬ＠ ｳ＠ ｩｮｴ･ｧｲｭ＠ desenul familiei obiect imaginat. Aubin (1970) ｡ｦｩｲｭＬ＠ ｩ＠ el, ｣＠ prin desen copilul
il
ｶｲｪｩｴ･＠ într-un ansamblu de probe, în continuarea desenului familiei ･ｸｴｲｩｯｺ｡＠ ceva din ｶｩ｡＠ lui ｩｮｴ･ｲｯ｡Ｎ＠ ａ｣･｡ｳｴ＠ exprimare se
li
subiectului. Royer ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ ｣＠ ea ｰｲ･ｦ＠ consemnul mai precis al lui ｲ･ｬｩｺ｡＠ prin intermediul simbolurilor, imaginilor care ｲｩｮ￢＠ foarte
Porot, care cere subiectului ｳ＠ deseneze propria sa familie, celui mai personale, ｩ＠ care au o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｳｰ･｣ｩｦＮ＠ Desenul poate fi definit
vag, al lui Corman, care ｩｳ｣＠ ｳｰｯｲ･｡｣＠ neîncrederea anumitor - -ca ｰｵｲｴｯ＠ al unei ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ a procesului psihic relatând avatarurile
ｳｵ｢ｩ･｣＠ ｩ＠ travesti-ul desenului acestora . Consemnul desenului unei ｲ･ｬ｡ｩ＠ de obiect (Decobert ｩ＠ Sacco, 1995).
familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ ｯｦ･ｲＬ＠ din punctul ｳｵ＠ de vedere, mai ｰｵｩｮ＠ libertate
subiectului, solicitând desenarea tuturor membrilor familiei ｴ｣￢ｮ､＠ În ｡｣･ｬｩ＠ sens, Corman (1970) ￮ｮ･ｬｧ＠ desenul copilului - în
ceva Ｈｦｲ＠ a uita vreunul). special desenul liber, ｦｲ＠ model - ca prezentare a ｰ･ｲ｣ｩ＠ sale despre
IUl1lea care-l ￎｮ｣ｯｪ｡ｲ＠ ｾｩＮ＠ ca expn:sie a universului ｳｵ＠ interior.
Testul desenului familiei a suscitat un interes deosebit din Desenul permite, astfel, accesul la personalitatea ｩｮｴ･ｧｲ｡ｬ＠ a copilului.
partea ｣･ｲｴｯｩｬ＠ ｩ＠ c1inicienilor. El a ｦ｣ｵｴ＠ obiectul studiilor realizate Corman ｡ｭｩｮｴ･＠ ｣＠ Juliette Boutonnnier (1959) scria ｣＠ desenul
din diferite perspective, nu întotdeauna complementare. ｃ･ｲ｣ｴｯｩ＠ ｩ＠ copilului ｡ｲｴ＠ maniera ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠ a copilului de a se ｳｩｭ＠ ｩ＠ de ｡Ｍｩ＠
c1inicienii ｩｮｳｴ＠ asupra ｮ･｣ｳｩｴ＠ de a realiza o ｳｩｮｴ･ｺ＠ a datelor ｳｩｭ＠ mediul ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴＮ＠ Astfel, analiza ｰｲｯ､ｵ｣ｩｬ＠ grafice ｯｦ･ｲ＠
existente asupra desenului familiei ｩ＠ a dimensiunii diagnostice a acces la ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ care ｪ｡ｬｯｮ･ｺ＠ dezvoltarea ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ a subiectului ｩ＠
acestuia. la impactul acestora asupra ｶｩ･＠ sale actuale ｩ＠ asupra manierei sale
de-a ￮ｮ･ｬｧ＠ realitatea. Corman ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ desenul liber, fie executat de
｣ｴｲ･＠ un copil, fie de ｣ｴｲ･＠ un adult, ｯｦ･ｲ＠ acces la ｶｩ｡＠ ｣ｯｮｴｩ･＠ ｩ＠
2. ｃｯｮｴｲｩ｢ｵ･＠
ｩｮ｣ｯｴ･Ｎ＠ El ｣ｯｮｳｩ､･ｲＬ＠ deci, total ￮ｮ､ｲ･ｰｴｩ＠ examinarea celor
､ｯｵ＠ nivele ｩ＠ posibilitatea ､ｩｳｴｮ｣･＠ acestora pe baza analizei
ｎｵｭ･ｲｯｩ＠autori au ｭ･ｮｩｯ｡ｴ＠ ｣＠ studiul desenelor efectuate de desenului .
un subiect permite ｣ｵｮｯ｡ｴ･ｲ＠ acestuia. Pentru Kim Chi (1989), foaia ｄｵｰ＠ Debienne (1968), tehnicile proiective permit manifestarea
de hârtie în sine constituie un stimul de ｢｡ｺ＠ În cadrul desenului . ｴｲｩｬｯ＠ interioare ale persoanei, a ｭｯ､｡ｬｩｴ＠ sale unice ｩ＠ personale de
Acest stimul are o proprietate anume de pasivitate, pentru ｣＠ a percepe lumea ｩ＠ de a o interpreta. Cei ce ｵｴｩｬｺ･｡＠ tehnicile
examinatorul nu îl ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ când ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠ consemnul ｩ＠ pentru proiective ￮ｮ｣･｡ｲ＠ ｳＭｩ＠ ｣ｲｯｩ｡ｳ＠ drum ｣ｴｲ･＠ ceea ce este mai intim ｩ＠
｣＠ foaia de hârtie este de uz curent ｩＬ＠ ca atare, ｢｡ｮｬＮ＠ ａ｣･｡ｳｴ＠ unic în cadrul persoanei (Muller, 1958).
"pasivitate" este ･ｳｮｩ｡ｬ＠ pentru ｣＠ ea ｩｮ｣ｴ＠ la exprimarea de sine.
Într-o ｣ｯｭｰ｡ｲｩ･＠ între ｳｩｴｵ｡＠ ｡ｮｬｩｴ｣＠ ｩ＠ testele proiective,

｣ｵｮｯ｡ｴ･ｲｩ＠
Pentru a explica recurgerea la desen în ｣ｵｴ｡ｲ･＠
ｩ＠ ￮ｮ･ｬｧｲｩ＠
unei mai bune
a lumii copilului, Boulanger (1990) ｲ･｡ｭｩｮｴ＠
Anzieu (1973) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ acel consemn care ｬ｡ｳ＠ subiectului o libertate fl
｣ｯｮｳｩ､･ｲ｡｢ｬ＠ îl ｡ｮｴｲ･ｺＬ＠ fie ｣＠ acesta ､ｯｲ･ｴ＠ sau nu, fie ｣＠ ｴｩ･＠ sau
｣Ｌ＠ pentru copil, desenul este un mijloc natural de a se exprima. Ea reia nu, ｳ＠ se ｡ｵｴｯＭ､･ｺｶｬｩＮ＠ ａ｣･｡ｳｴ＠ libertate ｩｭｰｵｳ＠ îl ｰｬ｡ｳ･ｺ＠ în ｦ｡＠
constatarea ｩｳｴｯｲ｣＠ asupra ｲ･ｬ｡ｩ＠ dintre subiect ｩ＠ desenul ｳｵＬ＠ ､ｯｲｩｮ･＠ sale, ｩ＠ a angoasei referitoare la exprimarea acesteia, date fiind
acesta din ｵｲｭ＠ fiind realizat în ｣ｯｲ･ｳｰｮ､＠ cu ｳ･ｭｮｦｩ｣｡＠ constrângerile mediului ｩ＠ ale Supra-Eului. Anzieu ｶｯｲ｢･ｴ＠ despre
subiectului. În fapt, aceasta ･ｸｴｲｩｯｺ｡＠ prin ｣｡ｬｩｴ･＠ desenului ｳｵ＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｳｩｴｵ｡･＠ Ｂｶｩ､Ｌ＠ "pe care subiectul o are de înfruntat apelând
specificitatea ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ sale, tentativele sale de adaptare ｩ＠ de nu atât la aptitudinile ｩ＠ la ｩｮｴ･ｬｧ｡＠ sa, cât la resursele profunde ale
rezolvare a conflictelor sale, ｩＬ＠ În fine, organizarea propriei ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＮ＠ ａ｣･｡ｳｴ＠ ｳｩｴｵ｡･＠ ｶｩ､＠ are ca efect asupra subiectului
ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＮ＠ El face cu mult mai mult decât ｳ＠ ｲ･ｰｯ､ｵ｣＠ fidel un model testat ￮ｮｳｵｦｬ･ｩｲ｡＠ conflictelor psihologice subiacente, ､･｣ｬ｡ｮｲ＠

16 17
 angoasei ｩ＠ a regresiei" (Anzieu, 1973, p. 18). EI ､･ｦｩｮｴ＠ trei feluri de
ｰｲｯｩ･｣Ｚ＠ ｰｲｯｩ･｣｡＠ ｳｰ･｣ｵｬ｡ｲＬ＠ în care subiectul ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ în desen o Reluând punctul de vedere al lui Machover asupra ｵｴｩｬ＠
ｴｲｳｵ＠ sau un afect care de fapt îi ｡ｰｲｩｮ･Ｌ＠ sau o calitate, sau ceva diagnosticului prin desen, Abraham scrie ｣Ｌ＠ prin desen, subiectul Ｂ￮ｩ＠
ceea ce ､ｯｲ･ｴ［＠ ｰｲｯｩ･｣｡＠ ｣｡ｴｨｲｩＬ＠ în care subiectul ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ într- ｲ･ｬｶ＠ problemele, sentimentul pe care îl are despre el ￮ｮｳｵｩＬ＠ anxietatea
un personaj, altul decât cel cu care se ｩ､･ｮｴｦ｣Ｌ＠ ｴｲｳｵｩ＠ care îi sa ｩ＠ maniera de-a ｲ･｡｣ｩｯｮＬ＠ mecanismele sale defensivc" (Abraham,
｡ｰｲｩｮＬ＠ dar pe care le respinge; în fine, ｰｲｯｩ･｣｡＠ ｣ｯｭｰｬ･ｮｴ｡ｲ＠ în 1977, p. 43). Ea ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ ｣Ｌ＠ în desen, ･ｸｩｳｴ＠ o ｰｲｯｩ･｣＠ în ｰ｡ｧｩｮ＠ a
care subiectul atribuie unui alt personaj ｩｮｴ･ｬ＠ care îi permit ｳＭｩ＠ imaginii corpului "saturat de ･ｸｰｲｩｮｬ＠ ･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ ｩ＠ ideatice ｴｲｩ･＠
justifice sau ｳＭｩ＠ Scuze propriile sale afecte. de ｣ｴｲ･＠ individ" (p. 52). Pentru Abraham ｩ＠ Machover, imaginea
corpului este eminamente o reprezentare ｳｵ｢ｩ･｣ｴｶ＠ a persoanei.
Widliicher (1965) distinge, conform lui Muchiclli (1963), Multiple, ｣ｯｮｩｵｴｲ＠ le latente subiacente sau simbolizate în
ｰｲｯｩ･｣｡＠ în sens freudian (5) de termenul Ｂｰｲｯｩ･｣＠ pe care îl ｲ･ｧｳｩｭ＠ ｣ｯｮｩｵｴｲ＠ le manifeste, sunt legate de imaginea corpului, de imago-
în tehnicile grafice ｩ＠ în celelalte metode proiective. EI pune accent pe urile parentale ｩ＠ de manipularea afecte lor (Bourges, 1984).
valoarea ｰｲｯｩ･｣ｴｶ＠ a desenului, în planul ｣ｯｮｩｵｴｬ＠ manifest
(respectiv ceea ce este indus mai mult sau mai ｰｵｩｮ＠ ｣ｯｮｴｩ･＠ de Anderson ｩ＠ Anderson (1965) revin asupra postulatului care ｳｴ＠
copil) ｩ＠ În ｣ｯｮｩｵｴｬ＠ latent ｣ｯｲ･ｳｰｵｮｺｴ＠ (respectiv materialul la originea ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ acestui instrument diagnostic care este testul
ｩｮ｣ｯｴ･ＩＮ＠ În ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｩｶｮＬ＠ metoda ｩｮｴ･ｲｰ｡ｶ＠ a desenelor desenului ｦｩｮ･ｬｯｲ＠ umane. Acesta se ･ｮｵ＠ în felul ｵｲｭｴｯＺ＠
ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ o ｡ｳ･ｭｮｲ＠ cu cea a viselor. În ambele cazuri, nu trebuie ｳ＠ personalitatea nu ｰｲｯｧ･ｳ｡ｺ＠ ｦｲ＠ suport, ci prin intermediul unui
ｳ･ｰ｡ｲｭ＠ desenul sau visul de restul ･ｬ｡｢ｯｲｩ＠ sau ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴｲｬｯ＠ ansamblu de ･ｸｰｲｩｮ＠ corporale, cum ar fi proprioceptivitatea ｩ＠ .
psihice ale subiectului. WidlOcher scrie în continuare ｣＠ desenele ｳ･ｮｺ｡ｩｬ＠ interne, ｭｩ｣｡ｲ･Ｌ＠ precum ｩ＠ sentimentele ｩ＠ gândurile. Mai
copiilor au nu atât o valoare ｩｮｦｯｲｭ｡ｴｶＬ＠ cât ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ unei mult, corpul este un loc al conflictelor între diversele ｴｲ･｢ｵｩｮＮ＠ Din
｣ｯｭｵｮｩｲ＠ personale. Aceasta ｶｩｺ･｡＠ exprimarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＬ＠ cauza acestor tensiuni interne, corpul ｲ･ｬｶ＠ ceva din personalitate.
ｴ･ｮ､ｩ｡＠ ｳｴｲｩｬｯ＠ de spirit ｩ＠ atitudinile aferente acestora. Pentru cei doi autori, "desenul unui personaj ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ expresia de
sine ｩ＠ a corpului, în mediu" (Anderson ｩ＠ Anderson, 1965, p. 377).
Continuându-I pe Sami Ali (1974), Kim Chi (1989) spune ｣Ｌ＠ în Autorii ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ este vorba de imaginea corpului, ｡､ｩ｣＠ "reflexia
ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠ grafice, se ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠ un aspect al ｩｮ｣ｯｴ･ｵｬＮ＠ ｅｸｩｳｴ＠ ｣ｯｭｰｬ･ｸＬ＠ ｣ｯｮ･ｰｩ｡＠ imaginii de sine" (p. 380). Conform lui Schilder
o ｬ･ｧｴｵｲ＠ între desen, în ｣ｯｮｩｵｴｬ＠ ｩ＠ forma sa, ｩ＠ ｴｲｩ･｡＠ ｣ｯｲｰ｡ｬＬ＠ (1968), care a dezvoltat o ￮ｮｴｲ･｡ｧ＠ teorie asupra imaginii corporale,
reprezentând ､ｯｲｩｮ｡＠ ｩｮ｣ｯｴ･＠ a desenatorului. Astfel, ､･ｩ＠ autorii cred ｣＠ aceasta este ｣ｯｮｳｴｲｵｩ＠ pornind de la ｴｲｩ･｡＠ ｣ｯｲｰ｡ｬ＠
ｰｲｯ､ｵ｣ｩ｡＠ ｧｲ｡ｦｩ｣＠ pune în ･ｶｩ､ｮ＠ un aspect vizibil, ea ｣ｯｮｩ･＠ ｩ＠ un din mica ｣ｯｰｩｬｲ･Ｌ＠ de la ｦｩｸ｡ｬ･＠ orale, anale ｩ＠ genitale, ｩ＠ de la
nivel ascuns. Kim Chi ｡､ｵｧＬ＠ pornind de la aceasta, ｣＠ zonele albe ale anxietatea referitoare la ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ corpului. Anderson ｩ＠ Anderson
paginii sunt la fel de semnificative ca ｩ＠ zonele desenate. Mai mult, ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ ｩ＠ faptul ｣＠ medicina ｰｳｩｨｯｭ｡ｴ｣＠ a descoperit ｣＠
cum desenul - la fel ca ｩ＠ visul - poate fi analizat pe ､ｯｵ＠ nivele, diversele ｰｲｩ＠ ale corpului tind ｳ＠ ｡ｩ｢＠ o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶＮ＠ Ei
manifest ｩ＠ latent, acesta este supus legilor procesului primar: ｡､ｵｧ＠ ｣＠ imaginea corpului este ｰｬ｡ｳｴｩ｣＠ ｩ＠ ｩｮｦｬｵ･｡ｴ＠ de arbitrariul
deplasare ｩ＠ condensare. Desenul devine "metamorfoza propriului ､･ｺｶｯｬｴｲｩＺ＠ traumatismele, bolile, ｳｵｦ･ｲｩｮｬ＠ ｩ＠ regresiile induse de
corp". Kim Chi ｣ｯｮｬｵｺｩ･｡＠ ｣＠ desenul, ca ｩ＠ testul lumii sau ca alte anumite evenimente.
probe proiective, ｳ･ｲｶｴ＠ drept ｰｲｯｩ･｣＠ a corpului fizic ｩ＠ a celui ｴｲｩ＠
ca ｰｵｲｴｯ＠ al dimensiunilor afective, intelectuale ｩ＠ fizice. . _____ Anderson ｩ＠ Anderson scot în ･ｶｩ､ｮ＠ ｣＠ subiectul care
ｰｲｩｭ･ｴ＠ consemnul de a desena un personaj ｡ｰ･ｬｺ＠ în mod necesar,
în ･ｸ｣ｵｩ｡＠ desenului ｳｵＬ＠ la toate imaginile pe care le ｰｯｳ･､＠ despre el
5. Ｂｏｰ･ｲ｡ｩ＠ prin care subiectul ･ｸｰｵｬｺ｡＠ în lumea ･ｸｴｲｩｯ｡＠ gânduri le,
￮ｮｳｵｩ＠ ｩ＠ despre ｣･ｩｬ｡ Ｎ＠ Desenul ｰｲ･ｺｩｮｴＬ＠ deci, o ｦｩｧｵｲ＠ ｣ｯｭｰｬ･ｸ＠ în
afectele, ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ pe care le ｣ｯｮｴ･ｳ＠ sau pe care le ｲ･ｦｵｺ＠ În el ｩ＠ pe care le
atribuie altor persoane sau lucruri din mediul ｳｵ＠ ￎｮ｣ｯｪｵｲｴＢ＠ (Ionescu, Lhote care Eul ､･ｩｮ＠ o mare parte. Ei scriu: "Imaginile provenind din propria
ｩ＠ Jacquet, 1997). ｮｯ｡ｳｴｲ＠ ･ｸｰｲｩｮ＠ ｩｮｴｭＬ＠ care este ｵｮｩ｣＠ ｩ＠ ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬＬ＠ se ｣ｯｭ｢ｩｮ＠ cu
imaginile sociale" (p. 381).

18
19
 Ei disting desenele figurii umane de alte tipuri de desen, 1 grafism. Ea ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠ ipoteza ｣Ｌ＠ întotdeauna, corpul, mai precis
referitor la latura lor ･ｸｰｲｳｩｶＮ＠ "Aspectul expresiv, ｡､ｩ｣＠ ､ｩｳｴｲ｢ｵ｡＠
\
imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬＬ＠ este ｲｳｰｵｮｺｴｯ＠ de sexualizare, ｦ･ｭｩｮ＠ sau
energiei grafice ｲ･ｬｶ｡ｴ＠ în omisiuni, ｰ･ｲｴｵ｢ｩｬ＠ trasajului, efectele de ｭ｡ｳ｣ｵｬｩｮＮ＠ Asupra acestui corp ｩ＠ asupra acestui sex se ｧｲ･ｦ｡ｺ＠ ｩ＠ lui
ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶＬ＠ ￮ｮｴｲｩｵｬ･Ｌ＠ ｴ･ｲｳｵｩ＠ le sau umbrele, trebuie interpretat în îi sunt atribuite aspectele structurale ale ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＬ＠ Ｂ｣ｯｮ･ｰｩＬ＠
lumina ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ lor ｡ｴ･＠ diferitelor ｰｲｩ＠ ale corpului. Desenul ､ｯｲｩｮ･Ｌ＠ conduite ｩ＠ pulsiuni proprii sexului copilului" . Ea ｡､ｵｧ＠ ｣＠
locaJizeaztl conflictul" (p . 381). Desenul poate reprezenta ｡ｳｰｩｲｬ･＠ ｩ＠ ･ｸｩｳｴ＠ un fel de sentiment de a fi normal, care ｳ･｣ｵｲｩｺ｡Ｎ＠
､ｯｲｩｮ･ｬ＠ cele mai profunde ale subiectului, manifestarea unei lipse, Ea ｣ｯｮｳｴ｡＠ ｣＠ motricitatea, ca ｩ＠ sistemul neurovegetativ, sunt
mascarea acesteia, sau ､ｯｲｩｮ｡＠ de o compensa. Când ｳｴｰ￢ｮｩｲ･｡＠ de sine direct implicate în realizarea desenului. Grafismul se ｳｩｴｵ･｡ｺＬ＠ deci, la
este ｳｬ｢ｩｴＬ＠ se ￮ｮｴ￢ｭｰｬ＠ ca desenul ｳ＠ ｰ･ｲｭｩｴ＠ exteriorizarea afectelor nivelul infra-verbal ｩ＠ pre-verbal, cel mai aproape de corpul ｴｲｩＮ＠ El
de ￮ｮｳｴｲｩ｡･Ｌ＠ prin distorsiuni, ､ｩｳｰｲｯＬ＠ lacune ale ｯｲｧ｡ｮｩｺ＠ j
este ｲｳｰｵｮｺｴｯ＠ de ｴｵｬ｢ｲｩ･＠ ｳｴｲｵ｣ｩ＠ imaginii corporale. El pune în
｣ｯｮｳｴｲｵｩ･Ｎ＠ Când desenul ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ un personaj care, în planul ､ｩｳ｣ｵ･＠ corpul ｴｲｩ＠ în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cele mai arhaice ale acestuia cu obiectul 1:
｡ｳ･ｭｮｲｩｬｯＬ＠ este foarte ￮ｮ､･ｰｲｴ｡＠ de subiect, aceasta poate matern, cu angoasele ｩ＠ cu fantasmele generate de calitatea acestor
semnifica ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ în planul ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬｯ＠ sau referitoare la
ｲ･ｬ｡ｩＮ＠
acceptarea rolului ｳｵＮ＠
Pentru Abraham, ｣ｯｮｳｴｲｵｩ｡＠ ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ este intim ｬ･ｧ｡ｴ＠ de
Dolto (1979) ｩ＠ Winnicott (1969, 1971) stabilesc o ｬ･ｧｴｵｲ＠ între imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬＬ＠ ｩ＠ aici ｲ･ｧｳｩｭ＠ urmele din ｣ｯｭｰｺｩ｡＠ ｧｲ｡ｦｩ｣＠ a
ｲ･ｬ｡ｩ＠ subectului cu mediul ｳｵ＠ afectiv primar ｩ＠ imaginea sa ｣ｯｲｰ｡ｬＮ＠ desenului personajului. Ea a cercetat ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ dintre identificarea
În fapt, copilul ｩｮｴｲｯ･｣｡ｺ＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ pe care a stabilit-o ｩｮ｡ｬ＠ cu ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ ｩ＠ imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬ＠ ｩ＠ ｰｲｯｩ･｣｡＠ acesteia în grafism . Ea
persoanele semnifieatve pentru el. ｄ｡｣＠ obiectul ｩ＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ interiorizate distinge alegerea ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ sau comportamentul sexual, de identificarea
sunt percepute ca fiind bune, reprezentarea pe care o va avea despre ｳ･ｸｵ｡ｬＬ＠ care pune în joc o ｲ･｡＠ ｣ｯｭｰｬｩ｡ｴ＠ de ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu sine ￮ｮｳｵｩ＠ ｩ＠
sine va avea ｣｡ｬｩｴ＠ echivalente. În acest mod cei doi autori ￮ｮ･ｬｧ＠ cu ｣･ｬ｡ｴ＠ sex. ａ｣･｡ｳｴ＠ identificare se ｣ｯｮｳｴｲｵｩ･Ｌ＠ ･ｶｯｬｵ｡ｺ＠ ｩ＠ se
ｮｯｩｵ･｡＠ de identificare de ｢｡ｺ＠ cu obiectul introiectat. Plecând de la ｳｴｲｵ｣･｡ｺ＠ de o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ adesea ｩｲ･ｶｳ｢ｬＬ＠ ｩ＠ aceasta Într-un corp
senzorialitatea ｩ＠ afectivitatea sa, la copil se ｦｯｲｭ･｡ｺ＠ o imagine de ｢｡ｺ＠ care nu este echivalentul organismului. .
a obiectului, ｦｩｧｵｲ＠ care, în cele mai bune cazuri, este ｴｲｩ＠ ca
ｧｲ｡ｴｩｦ｣ｮ＠ ｩ＠ ｣ｯｰｬ･ｩｴ｡ｲＬ＠ ｩ＠ pe ｡｣･ｳｴ＠ imagine se va sprijini În plus, ea ､ｩｦ･ｲｮ｡ｺ＠ ｩｭｴ｡Ｌ＠ care ｶｩｺ･｡＠ ｳ｣ｨｩｭ｢ｲｬ･＠
reprezentarea celuilalt ｩ＠ despre sine a copilului. Imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬ＠ a manifeste în comportament, de identificare, ca integrare a obiectului-
copilului se constituie progresiv; ea este ｴｲｩ｢ｵ｡＠ primei ｲ･ｬ｡ｩ＠ ｩＬ＠ ca model, printr-un travaliu psihic. Ea ｲ･｣ｵｮｯ｡ｴ＠ ｣＠ identificarea ｩｭｰｬ｣＠
urmare, vicisitudinilor ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ care vor jalona dezvoltarea sa ｡ｦ･｣ｴｩｶＮ＠ Ｂ･ｭｯｩｬＬ＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ ｩ＠ ｦｵｮ｣ｩｬ･＠ ｣ｯｮｴｩ･＠ sau ｩｮ｣ｯｴ･Ｌ＠ legate de
Copilul care va fi introiectat ｲ･ｬ｡ｩ＠ pozitive cu mediul, va dezvolta o imaginile interiorizate ale celuilalt" (Abraham, 1992, p. 22). Procesul
reprezentare ｳ｡ｴｩｦ｣ｯｲ･＠ a acestuia. ｄ｡ｴｯｲｩ ｴ ＠ acestui fapt va fi mai identificator, referitor la figurile paterne ｩ＠ materne, ､･ｭ｡ｲｺ＠ ￮ｮ｣＠ din
ｰｵｩｮ＠ angoasat în ｲ･ｬ｡ｩ＠ sale cu persoanele nou întânite. Aceasta va prima ｰ･ｲｩｯ｡､＠ de ｶｩ｡Ｎ＠ "Corpul nu poate deveni corp sexual, ｩ＠ ｳ＠ fie
avea o ｩｮｦｬｵ･＠ asupra ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ sale asupra lumii exterioare, care reprezentat ca atare, ､｡｣＠ el n-a fost investit cu o ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu ｣･ｬ｡ｴＬ＠
va fi mai ｣ｯｮｦｲｭ＠ cu realitatea. Boulanger (1990) ｡､･ｲ＠ la ｡｣･ｳｴ＠ ､｡｣＠ nu a fost atins de stimulentul narcisic al obiectului, de ｣･ｬ｡ｴ＠
ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶ＠ ｩ＠ ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ desenul se ､ｯｶ･ｴ＠ a fi o ｰｲｯｩ･｣＠ a interiorizat, ｩ＠ aceasta ￮ｮ｣＠ de la primele ･ｸｰｲｩｮ＠ ｴｲｩ･＠ de nou-
imaginilor copilului pe care acesta o ･､ｩｦ｣＠ asupra mediului ｩ＠ asupra ｮｳ｣ｵｴＢ＠ (Abraham, 1992, p. 22). Nu este vorba, deci, numai de
lui ￮ｮｳｵｩＮ＠ "Persoanele sau lucrurile desenate sunt deci ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠ identificarea ca rezultat al ｲ･ｺｯｬｶｩ＠ oedipiene, ci de un proces care se
simbolice ale ｴｲｩｬｯ＠ copilului, ale lumii sale psihologice" (Boulanger, ､･｣ｬ｡ｮｺ＠ foarte devreme în ｶｩ｡＠ copilului. Integrarea ｰｲｯｧ･ｳｩｶ＠ a
1990, p. 83). ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬｯＬ＠ apoi ､･ｴ｡ｲ＠ a ｦ｡＠ de acestea permit, respectiv sunt
singura ｣ｯｮ､ｩ･Ｌ＠ pentru realizarea ｩ､･ｮｴ＠ sexuale a subiectului.
Abraham (1992) se ￮ｮｴｲ･｡｢＠ despre ceea ce se ￮ｮｴ￢ｭｰｬ＠ când
ｰｲｯｩ･｣｡＠ se ･ｦ｣ｴｵ｡ｺ＠ prin desen, ｡､ｩ｣＠ prin reprezentarea corpului în

21
20
 - --- Ｍ Ｍ Ｍ ｾＭ ｾ Ｍ Ｍ Ｍ - - - - - _.--

Abraham scoate în relief ､ｯｵ＠ feluri de ｩ､･ｮｴｦ｣ｲＺ＠ prima, ｉ､･ｮｴｩｦ｣ｲｬ＠ defensive, mai precis identificarea cu agresorul,
ｰｯｺｩｴｶＬ＠ este identificarea ｡ｮ｣ｬｩｴＬ＠ contrastând cu ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬ＠ de ･ｮｲ｡ｺ＠ｧ o mai mare distructivitate a subiectului, care se va imprima
､･ｦｮｳＮ＠ În al doilea caz este vorba pentru copil de-a ｣ｵｴ｡＠ o ｰｲｯｴ･｣ｩ＠ în imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬＮ＠ ｒ･ｧｳｩｭ＠ aici repercusiuni le în ilustrarea ｧｲ｡ｦｩ｣Ｎ＠
ｩ＠ de a nu fi ｣ｯｰｬ･ｩｴ＠ de sentimentele de ｮ･ｰｵｴｩＮ＠ Identificarea Pentru Wallon, Cambier ｩ＠ Engelhart (1990), desenul ･ｸｰｲｩｭ＠
ｰｯｺｩｴｶ＠ ｵｲｭ･ｴ＠ ｰｲ･ｧｴｩ｡＠ sa în ｦ｡＠ ｡｢ｳ･ｮｩ＠ recurente a obiectului ceva ce ｩｮ･＠ de subiect ｩ＠ ceva ce ｩｮ･＠ de obiect. Referitor la subiect,
ｩ＠ a ｣ｯｮｴｲｩ｢ｵ･＠ securizante ｩ＠ gratifiante a acestuia, ｩ＠ evitarea ｲｮｩｬｯ＠ "desenul ｰｯｶ･ｳｴ＠ ceea ce sunt eu pentru ｣＠ gesturile mele îmi
de ordin narcisic. Ea ｡ｮｴｲ･ｺ＠ o mai mare acceptare de sine, ｩ＠ o ｡ｰｲｩｮ＠ ｩ＠ pentru ｣＠ liniile produse astfel sunt expresia ｩ＠ traducerea de
ｳｴｰ￢ｮｩｲ･＠ a ｴ･ｮ､ｩ＠ lor agresive. Cât ｰｲｩｶ･ｴ＠ identificarea ､･ｦｮｳｩｶＬ＠ o moment a ･ｸｩｳｴｮ＠ mele, a gândirii mele, a ｩｮｴ･ｲｯ＠ mele" (Wallon
｣ｩｴｭ＠ pe cea mai ｩｭｰｯｲｴ｡ｮＬ＠ identificarea cu agresorul. Aceasta & Co., 1990; p. 16). Este vorba despre o comunicare ｳｩｭ｢ｯｬ｣［＠ este
survine în urma unei intruziuni, agresiuni sau ｦｲｵｳｴｩ＠ intense din expresia unei ｳｴｲｩ＠ psihice, a unei ｳｴｲｩ＠ care este ｰｲ･ｺｮｴＬ＠ dar în care se
partea obiectului, contra ｣ｲｯ｡＠ copilul mic nu are alt sistem de ｲ･ｧｳ｣＠ indici ai istoriei subiectului. Desenul se ｲ･ｦ＠ la obiect pentru
ｰｲｯｴ･｣ｩ＠ decât ｳ＠ preia în interiorul ｳｵ＠ caracteristicile agresorului, de ｣＠ este vorba de a comunica ceva celuilalt, ｩ＠ pentru ｣＠ elementele
a ｩ＠ le ￮ｮｳｵｩＮ＠ ａ｣･｡ｳｴ＠ ｩｮｴｲｯ･｣Ｌ＠ ｣ｯｮｴｩｵ＠ Abraham, conduce la o utilizate pentru a desena, amintirile, ｰ･ｲ｣ｩ｡Ｌ＠ imaginile, sunt
identificare ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｮｴＬ＠ ｩ＠ la afecte sadice ｩ＠ mazochiste; în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu împrumutate de la obiect. Adesea, desenul ￮ｮ｣･｡ｲ＠ ｳ＠ ｲ･ｰｯ､ｵ｣＠
sine ￮ｮｳｵｩ＠ ｩ＠ cu ｣･ｬ｡ｴＮ＠ Pe de ｡ｬｴ＠ parte, alte ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ sunt foarte realitatea, deci ｳ＠ preia unul sau mai multe aspecte ale obiectului ｩ＠ ｳ＠
primitive ｩ＠ ￮ｩ＠ au sursa în conflictele orale. le redea ｲ･｡ｬｩｴ＠ În mod mai mult sau mai ｰｵｩｮ＠ conform.
În planul topicii psihice, ea ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ ｣＠ ｲ･ｧｳｩｭ＠ la nivelul Porot (1965) ｣ｯｮｳｩ､･ｲ＠ ｣＠ testul desenului familiei subiectului,
Eului ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ pozitive cu ｣｡ｬｩｴ･＠ obiectului, ｩ＠ de asemenea, de o utilizare ｳｩｭｰｬ＠ ｩ＠ la îndemânâ, ｯｦ･ｲ＠ acces la ｡､･ｶｲｴｬ＠
ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ ｲ･｡｣ｩｯｮｬ＠ cu obiectul. Supra-Eul va fi sediul ｩｮｴｲｯ･｣＠ sentimente pe care subiectul le are ｦ｡￢＠ de familia sa ｩ＠ la locul pe care
ｩｮｴ･ｲ､｣ｬｯ＠ care ｩｮ＠ mai ｰｵｩｮ＠ de inducerile reale ale ｰｲｩｮｬｯ＠ decât ale el crede ｣＠ îl ｯ｣ｵｰ＠ în cadrul acesteia. De fapt, putem ￮ｮ･ｬｧ＠ cum ￮ｩ＠
Supra-Eului acestora, adesea deosebit de represiv, care va subjuga Eul. ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ copilul familia, sau cu ｡ｬｩ＠ termeni, realitatea ｰｳｩｨ｣＠ a
Ea mai ､ｩｦ･ｲｮ｡ｺＬ＠ în spiritul lui Melanie Klein, ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬ＠ cu ｾ＠
acesteia la copil. Putem descoperi, deci, ｧｲ｡ｩ･＠ desenului familiei
obiectul total, ｩ＠ cele vizând obiecte ｰ｡ｲｩｬ･Ｎ＠ realitatea ｳｵ｢ｩ･｣ｴｶ＠ a subiectului ｩ＠ imaginea familiei sale ｡＠ cum a
Acest proces identificator se ､･ｲｵｬ｡ｺ＠ În corp, În planul remodelat-o în fantasmele sale.
imaginii corporale, care va fi ｭｯ､ｩｦ｣｡ｴ＠ de acesta, ｣ｯｬｲ｡ｴＬ＠ În unele Cea mai mare parte dintre copii vor desena o familie ､ｵｰ＠ criterii
cazuri ｡ｬｴ･ｲＬ＠ atunci când ｲ･ｬ｡ｩ＠ copilului cu ｰｲｩｮＬ＠ ｩ＠ În ｣ｯｮｳ･ｩ＠
subiective, o familie corespunzând unei ､ｯｲｩｮ･Ｎ＠ Compararea acestei
･ｶｯｬｵｩ｡＠ ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬｯＬ＠ sunt tulburate de intruziuni parentale, Je familii subiective cu familia ｲ･｡ｬ＠ va fi revelatoare pentru ｭｯｴｩｶ｡ｬ･＠
microtraumatisme ｲ･ｬ｡ｩｯｮＮ＠ interne ale copilului, pentru Ｂｴ･ｮ､ｩｬ＠ afective", ､ｵｰ＠ expresia lui
ｉ､･ｮｴｩｦ｣ｲｬ＠ perturbate vor fi marcate de o serie de ｴｲｳｵｩＬ＠ ca Corman. EI distinge ､ｯｵ＠ feluri de ｴ･ｮ､ｩ＠ afective: ｴ･ｮ､ｩｬ＠ pozitive
sentimentele intense de culpabilitate, fantasmele sadice ｩ＠ mazochiste, care ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ investirea ｩ＠ valorizarea de ｣ｴｲ･＠ copil a obiectului vizat
ｩｮｦｬｵ･｡ｴ＠ de ｣ｴｲ･＠ un Supra-Eu rigid ｩ＠ sever; ｲ･ｭ｡｣＠ de asemenea ｩ＠ ｴ･ｮ､ｩｬ＠ negative care duc la dezinvestire, ｩ＠ la devalorizare.
angoase de castrare, confuzii În ､ｩｦ･ｲｮ｡＠ ｳ･ｸｵ｡ｬＮ＠ Morval (1974) s-a inspirat din ｡｣･ｳｴ＠ ｳｴｲｵ｣＠ de ｡ｮｬｩｺ＠ într-
Stima de sine ｩ＠ îndoiala, devin importante, imaginea de sine o ｧｲｩｬ＠ de cotare care cupinde 115 criterii. Ea a studiat, Între altele, în
este ｣ｬｴｩｮ｡Ｌ＠ ceea ce ｡ｮｴｲ･ｺ＠ o valorizare a ceea ce ｰｯｳ･､＠ ｣･ｬ｡ｴＬ＠ ｳ･｣ｩｵｮ｡＠ Ｂ｣ｯｮｩｵｴＬ＠ valorizarea ｩ＠ devalorizarea unui personaj,
între altele sexul acestuia. Anxietatea este astfel mai ｭ｡ｲ｣ｴＬ＠ mai ales în personajele de identificare, ca ｩ＠ ｰｲ･ｺｮ｡＠ ｩ＠ tipul de ｡｣ｩｵｮ･Ｎ＠ Ea pune
ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ cu sine ￮ｮｳｵｩ＠ ｩ＠ cu ｣･ｩｬ｡ Ｎ＠ Întreaga dezvoltare a autonomiei, accent pe valoarea ｰｲｯｩ･｣ｴｶ＠ a testului desenului unei familii
maturizarea Eului sunt frânate, ｩ＠ uneori oprite, În favoarea unei imaginare, care permite subiectului o mai mare libertate de exprimare, ｩ＠
､･ｰｮ＠ de ｣･ｬ｡ｴＮ＠ ｰｲｯｩ･｣｡＠ ｣｡ｴｨｲｩ＠ a fantasmelor ｩｮ｣ｯｴ･Ｎ＠

23
22
 lucrat cu notiunile de "parinti interiori". EI crede ｣＠ desenele ｰｲｩｮｬｯＬ＠
De altfel, Boulanger (1990) crede, ca ｩ＠ Morval (1975), ca
singuri sau ￮ｭｰｲ･ｵｮＬ＠ ｩ＠ desenul subiectului singur, ne permit ｳ＠
desenul familiei permite ￮ｮ･ｬｧｲ｡＠ felului în care subiectul ￮ｩ＠
￮ｮ･ｬｧｭ＠ mai clar ｲ･ｬ｡ｩ＠ din sânul familiei.
ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ interior propria familie, în planul ｯｲｧ｡ｮｩｺ＠ ｩ＠ al ｲ･ｬ｡ｩｯＮ＠
Desenul ne permite de asemenea ｳ＠ ne ､ｭ＠ seama de anumite În prezenta lucrare, ￮ｮｦｩｭ＠ demersul analizei desenului familiei
caracteristici ale familiei subiectului. Anumite ｣･ｲｴｩ＠ au permis din trei perspective: cea a ､･ｺｶｯｬｴｲｩＬ＠ cea ｳｯ｣ｩＭｵｬｴｲ｡＠ ｩ＠ cea
confirmarea acestei ｣ｯｮｴｲｩ｢ｵ＠ a testului. De exemplu, studiul ｰｲｯｩ･｣ｴｶＮ＠ Ni separe. necesar ｳ＠ distingem, în primul rând, în cadrul
întreprins de Morval în 1973, pe ､ｯｵｺ･｣ｩ＠ de copii de sex masculin desenului ce anume ｩｮ･＠ de nivelul de dezvoltare atins de subiect ｩ＠
provenind ｪｵｭｴ｡･＠ din familii monoparentale ｩ＠ ｪｵｭｴ｡･＠ din familii ｣ｯｲ･ｳｰｵｮｺｴ＠ vârstei sale, plecând de la scalele elaborate de ､ｩｶ･ｲ＠
ｴｲ｡､ｩｯｮｬ･＠ (cu cei doi ｰｲｩｮＩ＠ ｡ｲｴ＠ ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ o ｬ･ｧｴｵｲ＠ între faptul ｣＠ autori. Ni se pare important ｳ＠ nu ｣ｯｮｦｵ､ｭ＠ ceea ce constituie o
personajul cel mai valorizat este mama ｩ＠ ｰｲｯｶ･ｮｩ｡＠ copilului dintr-o ｣｡ｲｴ･ｩｳ＠ a unei etape de dezvoltare date - de exemplu ｭｲｩ･｡＠
familie ｭｯｮｰ｡ｲ･ｴｬＮ＠ ､ｩｳｰｲｯｮ｡ｴ＠ a capului - cu o ｴｲｳｵ＠ ｰ｡ｴｯｬｧｩ｣＠ la ｡｣･ｬｩ＠ nivel
de ｶ￢ｲｳｴＮ＠ La ｦ･ｬｰｮｴｲｵ＠ desenuJ"transparent, care este executat în
Un alt studiu al lui Morval (1986) ne permite ｳ＠ facem o ｬ･ｧｴｵｲ＠
între anumite ｣｡ｬｩｴ＠ ale desenului ｩ＠ ｴｲｳｵｩ＠ ale familiei subiectului. mod normal ｰ￢ｮ＠ la 8-10 ani.
Ea a comparat ｡ｩｺ･｣＠ de copii din familii separate cu ｡ｩｺ･｣＠ de copii din În continuare, trebuie ｳ＠ ･ｶｩ､ｮｭ＠ ｴｲｳｵｩｬ･＠ cele mai
familii intacte. Rezultatele acestui studiu ｡ｲｴ＠ o ｲ･ｬ｡ｩ＠ Între nivelul de ( specifice din punct de vedere social sau cultural, de exemplu anumite
I
ｩｮ､｣｡＠
anxietate al copilului, ｣ｲ･ｴ｡＠
apropierii ｦ｡＠ de ｭ｡Ｌ＠
｡ｧｲ･ｳｩｶｴ＠
pe de o parte, ｩ＠ separarea ｰｲｩｮｬｯ＠
împotriva ｴ｡ｬｵｩ＠ ｩ＠
pe de ｡ｬｴ＠
a
ｲ･ｧｳｩｴ＠
sexuale secundare de ordin mai mult cultural, care pot fi
în accesorii ｩ＠ haine. În plus, tipul detaliilor, formele hainelor,
i:
parte. Autoarea ｲ･ｬｩｦ｡ｺ＠ ｩ＠ alte ｣ｯｮｳｴ｡ｲｩ＠ ale studiului desenului elementele de mediu ｶ｡ｲｩｺ＠ În ｦｵｮ｣ｩ･＠ de mediu ｩ＠ de perioada în care
familiei: fetele din familii separate au o imagine de sine mai slab ｴｲｩ･＠ subiectul. Un alt aspect al impactului social este ｴ･ｮ､ｩ｡＠
ｶ｡ｬｯｲｩｺｴ［＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ ｴ｡ｬｵｩ＠ apare mai ｮ･ｦ｡ｳｴ＠ pentru imaginea de sine a ｧ･ｮｲ｡ｬＬ＠ mai mult sau mai ｰｵｩｮ＠ ｭ｡ｲ｣ｴ＠ la subiect, de a se conforma
｢ｩ･ｬｯｲ＠ decât pentru cea a fetelor întrucât ｡｣･ｴｩ＠ au mai frecvent o la ceea ce crede ｣＠ sunt ｡ｴ･ｰｲｩｬ＠ mediului, ｩ＠ În particular, în ｳｩｴｵ｡＠
identificare ｲ･ｧｳｩｶＬ＠ în scopul ｲ･ｶ｡ｬｯｩｺ＠ narcisice. Din ｣ｯｮｴｲＬ＠ fetele de evaluare ｰｳｩｨｯｬｧ｣Ｌ＠ ｡ｴ･ｰｲｩｬｯ＠ clinicianului. ａ｣･｡ｳｴ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ mai
cu ｰｲｩｮ＠ ｳ･ｰ｡ｲｩ＠ au ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ progresive, dar par mai dependente de mult sau mai ｰｵｩｮ＠ ｡｣･ｮｴｵ＠ ｩｮｦｬｵ･｡ｺ＠ investirea sarcinii ｩ＠
ｭ｡Ｎ＠ În ansamblul ｰｯｵｬ｡ｩ･＠ copiilor din familii separate, figura de aspectul final al desenului.
identificare ｲ･ｬｶ｡ｴ＠ în cadrul desenului nu este un personaj de o ｶ￢ｲｳｴ＠
În fine, putem evalua aspectul proiectiv, care ｲｭ￢ｮ･＠ pentru noi
･｣ｨｩｶ｡ｬｮｴ＠ cu a subiectului ｩ＠ figura ｰ｡ｴ･ｲｮ＠ ｴｲ･ｺ＠ sentimente de
obiectul principal de lucru, ｩ＠ cel asupra ｣ｲｵｩ｡＠ ne-am îndreptat ｡ｴ･ｮｩＮ＠
agresivitate.
Nu trebuie ｳ＠ ｵｩｴｭ＠ ｣＠ trebuie ｳ＠ ､･ｬｩｭｴ＠ aspectele proiective
Burns (1990) ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ orice ｰ･ｲｳｯ｡ｮ＠ poate ￮ｭ｢ｲ｣｡＠ diverse identificând În prealabil pe celelalte ､ｯｵＮ＠ În ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｩｶｮ Ｌ＠ alegem,
ｭｴｩＬ＠ ｩ＠ poate avea diverse "straturi ale ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＢＮ＠
profund, când toate ｭｴｩｬ･＠ au fost scoase, trebuie ｳ＠ semene sinelui,
Stratul cel mai cel ｰｵｩｮ＠
ｳｵ｢ｩ･｣＠
pentru moment, ｳ＠ ･ｬｩｭｮ＠
care ｳｵｦ･ｲ＠ de ､･ｦｩ｣ｮ＠
din câmpul nostru de cercetare
inotrice sau vizuale.
"j'
｡＠ cum s-a constituit acesta în primii ani de ｶｩ｡＠ ￎｭｰｲ･ｵｮ＠ cu familia
ｒ･ｦｬ｣ｩ＠ care s-au strâns În urma ･ｸｰｲｩｮ＠ noastre clinice,
sa. Autorul ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠ ipoteza ｣＠ desenul familiei În ｡｣ｩｵｮ･＠ este un !
cum ar fi cele din lecturile asupra tehnicilor grafice ｩ＠ ｮｯｩｵｬｲ＠ de
instrument care ｲ･ｬｶ＠ sinele interior. El crede ｣＠ desenul persoanei
ｰｲｯｩ･｣Ｌ＠ mai ales cele ce ｶｩｺ･｡＠ desenul familiei, ne-au ｦ｣ｵｴ＠ ｳ＠ ne li
ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ mai ､･ｧｲ｡｢＠ un strat al ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ care ｭ｡ｳ｣ｨ･ｺ＠
｣ｯｮｴｵｲｭ＠ ｰｯｺｩ｡＠ ｮｯ｡ｳｴｲ＠ ｴ･ｯｲｩ｣Ｎ＠ Ele ne-au permis ｳ＠ ｦｯｲｭｵｬ＠
｡､･ｶｲｴｵｬ＠ sine. Desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ ｰｲ･ｺｩｮｴＬ＠ ､ｵｰ＠ autor, o
imagine a sinelui ｡＠ cum a fost construit acesta ￮ｮ｣＠ ipoteze asupra ･､ｩｦ｣ｲ＠ materialulu ) I
din prima I
Li
j

ｰ･ｲｩｯ｡､＠ de ｶｩ｡＠ în familie. El ･ｶｯ｣＠ cu ｰｲ･｣､＠ sinele copilului. Cu

proba sa de desen al familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ într-un cerc, Bums (1990) ｲ･ｬｶ＠
aspecte dinamice în ｩｮｴ･ｲ｡｣ｵｬ＠ din cadrul familiei. Ca urmare, el a

25
24 j
l
 •

ｐｲｯ､ｵ｣ｩｬ･＠ grafice, mai ales ､｡｣＠ acestea nu ｶｩｺ･｡＠ ｳ＠

severe, personajele vor fi prea ｰｵｩｮ＠ sau deloc ､ｩｦ･ｲｮ｡ｴ＠ ｩ＠
･ｰｲｯ､ｵ｣＠ un model, fac apel la o libertate care le face cu deosebire
ansamblul personajelor, mai precis aspectul lor, perseverarea ｩ＠ factorii
revelatoare pentru lumea ｩｮｴ･ｲｯ｡＠ a subiectului, pentru maniera sa
regresivi pe care îi ｲ･ｧｳｩｭ＠ aici, vor ilustra masivitatea conflictului ｩ＠ a
ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠ ｩ＠ ｯｲｩｧｮ｡ｬ＠ de-a concepe realitatea ･ｸｴｲｩｯ｡Ｌ＠ ｩ＠ pentru
Ｂ｡ｲｨｩ｣ｴ＠ lor.
ｰｯｺｩ｡＠ sa ｦ｡＠ de aceasta. Consemnul desenului liber ･､ｩｦ｣＠ o Ｂｳｩｴｵ｡･＠
ｶｩ､ＢＬ＠ pentru a relua expresia lui Anzieu (1973), care ｦ｡ｶｯｲｩｺ･＠ Astfel, imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬＬ＠ în parte ｣ｯｮｴｩ･Ｌ＠ dar în ｡｣･ｩ＠
atenuarea ｲ･ｦｵｬｩ＠ ｩ＠ o ｡ｮｵｭｩｴ＠ regresie. Din ｡｣･ｬｩ＠ motiv, ea ｯｦ･ｲ＠ ｭｳｵｲ＠ ｩ＠ ｩｮ｣ｯｴ･Ｌ＠ se constituie plecând de la ･ｸｰｲｩｮｬ＠
acces la ｣ｯｮｩｵｴｲｬ･＠ refulate, la conflictele ｩ＠ la ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ ｩｮ｣ｯｴ･Ｎ＠ corporale ale copilului, precum ｩ＠ în cadrul ｲ･ｬ｡ｩ＠ pe care a stabilit-o
Cu cât Eul este mai slab, cu atât ｳｩｴｵ｡ｬ･＠ vide ､･｣ｬ｡ｮｺ＠ ｭｩ｣ｲ＠ cu mediul ｩ＠ cu obiectele iubite. Copilul ｩＭ｡＠ ￮ｮｳｵｩｴ＠ ｩ＠ a ｴｲｩ＠ ｡｣･ｳｴ＠
regresive ｩ＠ perderi ale controlului, care se ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠ între altele prin ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu zonele corpului ｳｵ＠ care sunt de fapt locuri de schimb cu
distorsiuni în desen. Un Eu puternic ｩ＠ structurat are mai ｭｵｬｴ＠ mama, cu ｴ｡ｬ＠ ｩ＠ cu mediul: gura, pielea, urechile, mâinile, anusul ｩ＠
coeziune; este mult mai ｰｵｩｮ＠ permeabil ｩ＠ regresiile sunt mai ｮｵ｡ｴ･Ｎ＠ organele genitale. ｔｲ｡ｮｺ｣ｩｬ･＠ care au avut loc prin intermediul acestor
Credem de asemenea ｣＠ atunci când subiectul ､･ｳｮ｡ｺ＠ o zone corporale au un impact asupra manierei în care copilul ￮ｩ＠ ｴｲｩ･＠
ｰ･ｲｳｯ｡ｮＬ＠ sau chiar un obiect, el este puternic tributar imaginii pe care corpul ｩ＠ se ｴｲｩ･＠ pe el ￮ｮｳｵｩＮ＠ În mica ｣ｯｰｩｬｲ･＠ ｴｲＬｩ･｡＠ ｣ｯｲｰ｡ｬ＠ ｩ＠
ｴｲｩ･｡＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ sunt strâns ￮ｮｴｲ･ｰｵｳＮ＠ Copilul ￮ｩ＠ ｣ｯｮｳｴｲｵｩ･＠
ｩＭｯ＠ face despre acesta, aceasta fiind ｬ･ｧ｡ｴ＠ de imaginea sa ｣ｯｲｰ｡ｬＮ＠
astfel o reprezentare a lumii ｲ･ｬ｡ｩｯＮ＠ ｓ･ｮｺ｡ｩｬ＠ corporale ｩ＠ schimburile
Fiecare aspect al ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ unuia sau altuia dintre personaje ｰｯ｡ｲｴ＠
cu mediul sunt ｴｲｩ･＠ de ｣ｴｲ･＠ copil ca ･ｸｰｲｩｮ＠ emanând din propriul
marca imaginii ｩｮ｣ｯｴ･＠ a corpului. Angoasele, conflictele interne,
ｳｵ＠ corp. Aceste ･ｸｰｲｩｮ＠ se ･ｬ｡｢ｯｲｺ＠ progresiv în ｲ･ｰｺｮｴｩ＠
fantasmele, sunt ｴｲｩ･Ｌ＠ în primul rând, în plan corporal. ｓ＠ ｣ｩｴｭ＠ ca
propriu-zise.
exemplu angoasele primitive de devorare, de intruziune, cele de-a fi
golit de ｣ｯｮｩｵｴＬ＠ care sunt corolarul celor de devorare, de a se Ca ｩ＠ Winnicott (1969), credem ｣＠ prin îngrijiri ｩ＠ comunicare, un
introduce în corpul mamei pentru ｡Ｍｩ＠ ￮ｮｳｵｩ＠ ｣ｯｮｩｵｴｬ＠ acestuia. contact ｭ｡＠ - ｮｯｵＭｳ｣ｴ＠ ｩ＠ ｴ｡＠ - ｮｯｵＭｳ｣ｴＬ＠ contact care este
Aceste fantasme ￮ｩ＠ au ｲ､｣ｩｮｬ･＠ în primele ･ｸｰｲｩｮ＠ obiectale ｩ＠ ｰｬ｣ｵｴＬ＠ tandru, vioi, va suscita la copil o ｴｲｩ･＠ de ｳ･｣ｴｩ［｡Ｌ＠ ｳ｡ｴｩｦ｣･Ｌ＠
･ｶｯｬｵ｡ｺ＠ în raport cu dezvoltarea Iibidoului, traversând diferite stadii, confort, de continuitate. Conflictele recurente între ｰｲｩｮＬ＠ sau un
oral, anal ｩ＠ falic-oedipian. Ori, aceste fantasme ｶｩｺ･｡＠ corpul "holding" inadecvat (o Ｂｩｮ･ｲ＠ în ｢ｲ｡･Ｂ＠ ｮ･｡､ｰｴＩ＠ din partea unui
copilului, cel al mamei, cel al ｴ｡ｬｵｩＮ＠ Mai târziu angoasele primitive vor ｰｲｩｮｴ･＠ anxios, agresiv, febril, ｮ･ｳ｡ｴｩｦ｣ｵＬ＠ pot da ｮ｡ｴ･ｲ＠ la ｴｲｩ＠ de
fi urmate de angoasele de castrare, care ￮ｮ｣＠ se ｲ･ｦ＠ la o parte din / furie, ｩｮｳ｡ｴｦ｣･Ｌ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de caracteristicile proprii copilului, între
corpul copilului, dar întotdeauna inserat în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu cele ､ｯｵ＠ figuri altele de fragilitatea sa mai mare sau mai ｲ･､ｵｳＮ＠ Trebuie notat ｣＠ nou-
parentale. ｮｳ｣ｵｴｬ＠ ･ｶｯｬｵ｡ｺ＠ într-un univers ｮ･､ｩｦｲ｡ｴＬ＠ Eul ｳｵ＠ nefiind
constituit ｩ＠ ｰｲｩｮ＠ nefiind ￮ｮ｣＠ ｰ･ｲ｣ｵｩ＠ ca obiecte exterioare,
ｆｯｲｭｵｬ＠ ipoteza ｣＠ angoasele ｩ＠ fantasmele, ｩｮｴｲｯ･｣ｬ＠
independente, ｩ＠ având o ･ｸｩｳｴｮ＠ proprie.
identificatoare, imago-urile Supra-Eului, obiectele interne bune sau rele
I!
care iau ｮ｡ｴ･ｲＬ＠ sunt ancorate în corp ｩ＠ fac parte din imaginea Astfel, ｮｯｵＭｳ｣ｴｬ＠ nu este ｭｳｵｲ＠ ｳ＠ ､ｩｳｴｮｧ＠ ､｡｣＠ afectele
corpului ｴｲｩ＠ în parte ｣ｯｮｴｩ･＠ ｩ＠ în parte ｩｮ｣ｯｴ･＠ de ｣ｴｲ･＠ subiect, pe care le ｣ｯｮｩ･＠ sunt provocate din exterior sau ､｡｣＠ ele provin din el
vor fi reprezentate într-o ｡ｮｵｭｩｴ＠ ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ când subiectului i se va cere ￮ｮｳｵｩＬ＠ respectiv din propriul ｳｵ＠ corp. În plus, ｡｣･ｳｴ＠ ｮ･､ｩｦｲ＠
ｳ＠ deseneze un personaj uman. În desenul familiei, cum subiectului i se ｴｲｯｮ･｡ｺ＠ ｩ＠ în ｰｲｩｶｮ｡＠ interiorului ｳｵＬ＠ ceea ce nu-i permite ｳ＠ separe
cere ｳ＠ deseneze mai mult de un personaj, putem ｳ＠ ne gândim ｣＠ ｴｲｩｬ･＠ corporale de cele ･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ ｩ＠ afective, ｩ＠ ｳ＠ le identifice
fiecare personaj desenat poate reprezenta un aspect al lumii sale separat. El este prizonierul stimulilor, ･ｸ｣ｩｴ｡ｬｯｲ＠ care, în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de
interne, mai ales ､｡｣＠ subiectul a atins un anumit nivel de ､ｩｦ･ｲｮＮ＠ intensitatea ｩ＠ calitatea lor, sunt agreabili sau ､ｵｲ･ｯｩＬ＠ ｦｲ＠ ｳ＠ ｴｩ･＠ care
La ｳｵ｢ｩ･｣＠ care se ｣ｯｮｦｲｵｴ＠ cu ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ ､ｩｦ･ｲｮ＠ între interior ｩ＠ este ｰｲｯｶ･ｮｩ｡＠ acestora. În acest fel, el va avea sentimentul de-a se
exterior, care ｴｲｩ･ｳ｣＠ confuzii între Eu ｩ＠ non-Eu, sau care au ｦｩｸ｡＠ ｳｩｭＬ＠ ｳ｡ｴｩｦ｣ｵ＠ ｩ＠ binevoitor, sau de-a fi dur, ｮ･ｳ｡ｴｩｦ｣ｵＬ＠ respectiv

26
27

Ｎｾ＠
ｲｵＬ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ｳ･ｮｺ｡ｩｬ＠ care ￮ｩ＠ au ｲ､｣ｩｮｬ･Ｌ＠ fie în arbitrariul sunt procese primare. Analiza pe nivele ne permite, pornind de la indici
corporal, fie în ｲ･ｬ｡ｩ＠ care se ￮ｮｯ｡､＠ cu mediul uman. ･ｶｩ､ｮ＠ care reies dintr-o ｰｲｩｭ＠ ｬ･｣ｴｵｲ＠ ｳｩｴ･ｭ｡｣＠ a desenului, ｳ＠
･ｸｰｬｯｲｭ＠ ｣ｯｮｩｵｴｲ＠ le afective ｩｮ｣ｯｴ･Ｎ＠ În Figura I am ､ｩｦ･ｲｮ｡ｴ＠
Aceste ･ｸｰｲｩｮ＠ care sunt ancorate în mica ｣ｯｰｩｬｲ･Ｌ＠ se patru etape ale muncii interpretative. Selectarea elementelor observate
｡｣ｵｭｬ･ｺＬ＠ se ｳｩｮｴ･ｺ｡＠ ｩ＠ se ｳ･､ｩｭｮｴ｡ｺ＠ pentru a constitui în desen _ grupate în primele cinci ｰｲｩ＠ ale grilei pe care o ｰｲ･ｺｮｴｭ＠ -
treptat, în straturi succesive, ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠ de sine ｩ＠ asupra lumii. Piere constituie prima din aceste etape. ｏ｢ｩｮ･ｭ＠ o ｰｲｩｭ＠ ｳ｣ｨｩ＠ ｯｲｧ｡ｮｩｺｴ＠ a
Aulagnier (1975) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ termenul de ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ pictografice, indicilor semnificativi. Într-o a doua ･ｴ｡ｰＬ＠ care corespunde ｰｲｩｬｯ＠
amalgam compozit al ｴｲｩｬｯ＠ corporale ｩ＠ afective, care va servi drept ｡ｳ･＠ ｩ＠ ｡ｰｴ･＠ ale grilei, ｰｲｯ｣･､ｭ＠ la un prim palier interpretativ ｩＬ＠
mulaj pentru toate ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠ ulterioare care le va ｯ｢ｩｮ･＠ subiectul concomitent, la elaborarea ｣ｯｮｶ･ｲｧｬ＠ interne punând în ｬ･ｧｴｵｲ＠
din ･ｸｰｲｩｮ｡＠ sa cu realitatea ｩｮｴ･ｲ＠ ｩ＠ ･ｸｴｲｮＮ＠ ipotezele presupuse, ｩ＠ ｲ･ｩｮ￢､＠ pe cele care reapar sau se ｲ･ｰｴＮ＠
Date fiind acestea, când persoana va utiliza o parte din corpul Ipotezele izolate nu sunt eliminate imediat, ci sunt conservate pentru a
ｳｵＬ＠ de exemplu mâinile, pentru ｡Ｍｩ＠ reprezenta sau pentru a desena alte fi ｣￢ｮｴｲｩ･＠ ｩ＠ comparate cu ipotezele de la nivelurile ｵｲｭｴｯ｡･ Ｚ＠
personaje - de exemplu membrii familiei sale - Întreaga sa motricitate ｩ＠

ｴｲｩｬｯ＠
imaginile pe care ｩ＠ le-a ｦｵｲｩｴ＠ asupra corpului ｳｵＬ＠
sale afectiv-corporale, ｩ＠ aceasta oricare ar fi ｲ･ｺｩｳｴｮ＠
vor purta urmele
le sale ｩ＠
/
masca sub care le ｡｣ｯｰ･ｲＮ＠ De exemplu, ｩｮｴｲｯ･｣｡＠ unei ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu mama
ｲ･ｳｩｭｴ＠ ca ｬｩｰｳｴ＠ de ｣ｬ､ｵｲＬ＠ va putea fi ｲ･ｰｺｮｴ｡＠ în desen printr-
un grafism În general unghiular, rigid, lipsit de ｳｵｰｬ･＠ ｩ＠ de ｮｵ｡Ｌ＠
sau printr-o ､ｩｳｴ｡ｮ＠ între membrii familiei. O ｲ･ｬ｡ｾ＠ ｰｲｩｭ｡＠ prezentând
un deficit în sensul ｣ｯｮｴｩｵｾＬ＠ ｩ＠ ocazionând ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ goale ｩ＠ de
discontinuitate ｰｳｩｨ｣＠ ｩ＠ ｣ｯｲｰ｡ｬＬ＠ va putea fi ｲ･ｰｺｮｴ｡＠ În desen
prin personaje deschise, neancorate pe sol, cu ｰｲｩ＠ ､･ｴ｡＠ unele de
celelalte.
Din ｡｣･ｳｴ＠ ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶＬ＠ ｦｯｲｭｵｬ＠ ipoteza ｣Ｌ＠ de ｲ･ｧｵｬＬ＠ cu cât
un afect este mai arhaic, cu atât el se înscrie mai profund în imaginea
｣ｯｲｰ｡ｬＮ＠ El este reprezentat mai ､･ｧｲ｡｢＠ ca ｦ｣￢ｮ､＠ parte din corpul
propriu ｩ＠ În ｣ｯｮｳ･ｩ＠ din stilul ￮ｮｳｵｩ＠ al desenului, sau este
manifestat de o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｮ･､ｩｦｲ｡ｴ＠ în fiecare personaj. Cu totul
altfel se petrec lucrurile cu ｴｲｩｬ･Ｌ＠ în special conflicte, care survin mai
târziu în dezvoltarea ｡ｦ･｣ｴｩｶＬ＠ ､ｵｰ＠ ce obiectele semnificative au fost
descoperite în exterioritatea ｩ＠ în alteritatea lor. Expresia ｴｲｩｬｯ＠ este Figura 1: Etapele de interpretare a datelor desenului familiei
mai ､ｩｦ･ｲｮ｡ｴＬ＠ acestea ｰｳｴｲ￢ｮ､ｵＭｩ＠ ｩｮｳ･ｲ｡＠ În creuzetul ｩｮ｡ｬ＠
instaurat în mica ｣ｯｰｩｬｲ･Ｎ＠ Afectele ｩ＠ conflictele sunt atunci
reprezentate în cadrul ､ｩｳｴｮ｣ｬｯｲ＠ între personaje, al apropierilor ｩ＠ În a treia ･ｴ｡ｰＬ＠ ｰｲｯ｣･､ｭ＠ la o Încercare de confruntare a
､･ｰｲｴｩｬｯ＠ acestora. ipotezelor elaborate în timpul analizei desenului familiei, cu cele
provenind din alte instrumente diagnostice: teste de dezvoltare,
Am ales ca ｩ＠ cadru de ｡ｮｬｩｺ＠ modelul psihanalitic de
intelectuale, proiective, etc. Acest procedeu ｧ･ｮｲ｡ｺ＠ noi ipoteze, sau
interpretare a visului, respectiv un proces de ￮ｮ･ｬｧｲ＠ care merge de
vine ｳ＠ ｳ｡ｮ｣ｩｯ･ｺ＠ pe cele deja formulate . În fine, o a patra ･ｴ｡ｰ＠
la ｣ｯｮｩｵｴｬ＠ manifest ｰ￢ｮ＠ la o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｡ｳ｣ｵｮＬ＠ ｣ｯｮｩｵｴｬ＠ latent,
ｶｩｺ･｡＠ punerea în ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ a datelor diagnostice culese , cu istoria
mascat prin procedeele de deplasare, condensare ｩ＠ de figurare care

29
28
 apoi lucrând ｴｯｩ＠ ￮ｭｰｲ･ｵｮ＠ pe ｡｣･ｩ＠ foaie. De notat ｣＠ terapeutul
subiectului, de unde poate proveni o ｡ｬｴ＠ ｲ･｡＠ interpretati ｶＮ＠ În acest
poate astfel ｯ｢ｩｮ･＠ ｩｮｦｯｲｭ｡＠ mai rapid atât despre indivizi cât ｩ＠ despre
moment final al analizei, ipotezele ｲｭ｡ｳ･＠ izolate pot fi abandonate, prin
întreaga familie. Acest aspect al ｲ｡ｰｩ､ｴ＠ ｯ｢ｩｮ･ｲ＠ ｩｮｦｯｲｭ｡ｬ＠ este
lipsa de validare.
subliniat ｩ＠ de Cook (1991).
Ipotezele se ･ｬ｡｢ｯｲｺＬ＠ deci, plecând de la datele de ｢｡ｺ＠ ale
Putem cita ｩ＠ pe Spotts ｩ＠ Brooks (1993) care, în cadrul unei
desenului familiei în etape succesive. Nici un moment nu ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠
terapii analitice, ｵｴｩｬｺ･｡＠ desenul familiei pentru a construi
subiectul "este" ｡Ｌ＠ ci mai ､･ｧｲ｡｢＠ ｣＠ ne apare ca posedând o
continuitatea la un copil de ｡ｰｴ･＠ ani care a ｴｲｩ＠ pierderea ｰｲｩｮｬｯ＠ ｳｩ＠
｣｡ｲｴ･ｩｳ＠ de organizare ｩｮｴ･ｲ＠ sau de ｲ･ｬ｡ｩｯｮ＠ sau alta, pe baza
ｩ＠ este extrem de ｳｲ｡｣Ｎ＠ Faptul de-a determina desenarea în mod repetat
elementelor notate.
a desenului familiei ar constitui un demers terapeutic pentru anumite
Acest model propus, cu cele patru etape ale sale, poate ti persoane care desenând ｣ｯｮｴｩ･ｺ｡＠ ceea ce sunt pe cale ｳＭｩ＠
asociat cu modelul ecosistemic ｡＠ cum este defmit de Bronfenbrenner reprezinte. Worden (1985) ｵｴｩｬｺ･｡＠ desenul familiei în cadrul terapiei
în scrierile sale (din care 1979, 1996). În fapt, ipotezele formulate cu unui copil de unsprezece ani care se reface ､ｵｰ＠ o ･ｮ｣ｦ｡ｬｩｴ＠ ｶｩｲ｡ｬＮ＠ Iar
ajutorul desenului familiei sunt progresiv confruntate cu sistemele Fleuridas (1988), ｭｳｯ｡ｲ＠ ｧｲ｡ｩ･＠ desenului famil iei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ efectele
implicând alte ｭｯ､｡ｬｩｴ＠ de ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ ale subiectului, cu istoria sa ｩ＠ legate de timpul de ｩｮｴ･ｲｶ＠ în cadrul terapii lor familiale scurte.
cu contextele ｶｩ･＠ sale (familiale, ｣ｯｬ｡ｲ･＠ sau profesionale, sociale).
Dincolo de utilizarea sa ca ｰｲｯ｢＠ ｰｲｯｩ･｣ｴｶＬ＠ Stein (1997)
ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ utilizarea în practica ｰ･､ｩ｡ｴｲ｣＠ a desenului familiei, care
permite ｯ｢ｩｮ･ｲ｡＠ de indici asupra comportamente lor individuale ｩ＠
ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ familiale, dar ｩ＠ judecarea ｭ｡ｴｵｲｩ＠ ｣｡ｰｩｴ＠ lor vizuale,
motrice ｩ＠ ｳｰ｡ｩｬ･Ｎ＠ Acest test al desenului familiei poate face parte
dintr-o baterie de verificare a gradului de ｰｲ･ｧｴｩ＠ pentru ｣ｯ｡ｬ＠ sau
pentru evaluarea ｮ･ｵｲｯｬｧｩ｣＠ sau a problemelor de ￮ｮ･ｬｧｲＮ＠ Borges
ｩ＠ Loureiro (1990) au subliniat deja utilitatea desenului familiei în cadrul
consilierii psihopedagogice. I

poate ｳＭｉ＠
Desenul familiei poate fi utilizat într-un context de ｩｮｴ･ｲｶＮ＠
Comunian (1984) pune în ･ｶｩ､ｮ＠ sprijinul pe care desenul familiei
constituie pentru o familie în clarificarea ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ familiale ｩ＠
)i
a ･ｸｰｲｩｭ＠ acestora. De exemplu, el permite membrilor unei familii
separate sau re-compuse ｳ＠ ilustreze ｰ･ｲ｣ｩ｡＠ lor asupra ｳｩｴｵ｡･＠
actuale (pe cine ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ ei? cine nu este inclus? etc.) ｩ＠ ｳ＠ demareze
o ､ｩｳ｣ｵ･＠ plecând de la ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠ lor grafice. Sourkes (1991)
propune utilizarea desenului ｳ｣ｨｩｭ｢ｲｬｯ＠ în familie în cadrul unei
terapii pentru copiii bolnavi de cancer ｩ＠ pentru ｦｲ｡ｩ＠ acestora.
Printre tehnicile ｰ･ｲｭｩ￢ｮ､＠ inserarea desenului familiei în cadrul
terapeutic, ｣ｩｴｭ＠ tehnica de evaluare utilizând arta ｦ｡ｭｩｬ＠ care ｣ｯｮｳｴ＠
în reunirea ｩｮｦｯｲｭ｡ｬ＠ într-o întâlnire de psihoterapie ａ､ｬ･ｲｩ｡ｮ＠
(DeOrnellas, Kottman ｩ＠ Millican, 1997). Este vorba în acest caz de
｡｣ｴｩｶ＠ de desen,I familia lucrând în echipe pe foi de hârtie separate,

31
30
 Morval (1973) a ｴ｣ｵ＠ o cercetare pe un ･｡ｮｴｩｯ＠ de 418 ｣ｯｬ｡ｲｩ＠
ｃａｌｉｔ＠ PSIHOMETRICE ｉ＠ ｕｔｉｌｚｒ＠
din Montreal Ｈ｢ｩ･＠ ｩ＠ fete cu vârste cuprinse Între 5 ｩ＠ Il ani).
Rezultatele ｣･ｲｴｩ＠ sale ｡ｲｴＬ＠ de asemenea, sensibilitatea ｧ･ｮｴｩ｣＠ a
În virtutea ｣｡ｬｩｴｯｲ＠ sale proiective, testul desenului familiei
desenului familiei, ｲ･ｬ｡ｩ＠ sa cu ･ｶｯｬｵｩ｡＠ grafismului la copil. Într-un
este utilizat de ｮｵｭ･ｲｯｩ＠ clinicieni ｩ＠ ｣･ｲｴｯｩ＠ pe diferite ｰｯｵｬ｡ｩＮ＠
articol publicat în 1974, Morval ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ grafic ･ｶｯｬｵｩ｡＠ localizarilor
ｄ｡｣＠ majoritatea studiilor au fost realizate asupra copiilor de ｶ￢ｲｳｴ＠
desenelor ､ｵｰ＠ vârsta copiilor (de la 5 la II ani). În plus, ea a ｡ｲｴ＠
｣ｯｬ｡ｲＬ＠ ･ｸｩｳｴ＠ ｩ＠ câteva studii asupra copiilor mai mici ｩ＠ altele asupra
(1973) ｣Ｌ＠ de ｲ･ｧｵｬＬ＠ copiii mici (sub 8 ani) ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ propria familie, în
｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩｲ＠ sau ｡､ｵｬｩｯｲＮ＠
timp ce copiii mai mari ､･ｳｮ｡ｺ＠ de obicei o "familie-tip" cu trei sau
Tematicile abordate prin intermediul desenului familiei sunt, de patru membri. Utilizând desenul familiei În ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ Brewer (1980) ｡ｲｴ＠
asemenea diverse. În fapt, o recenzie a ｰｵ｢ｬｩ｣｡ｯｲ＠ înscrise în ｣Ｌ＠ adesea, copiii mici (6-8 ani) se ､･ｳｮ｡ｺ＠ În ｩｮｴ･ｲ｡｣ｵ＠ cu membrii
principalele baze de date bibliografice ､ｵｰ＠ originea lor (ERIC, PsyLIT, familiei, spre deosebire de copiii mai mari (9-12 ani).
Dissertation Abstracts International) permite degajarea a patru teme (
ｆｲ･｣ｶｮ｡＠ tmumitor indici - ｲ･｣ｵｮｯｳｩ＠ ca indicând ｰｲ･ｺｮ｡＠
principale:
unei patologii - ｶ｡ｲｩｺ＠ cu vârsta. De exemplu, compartimentarea,
1. descrierea ､ｩｦ･ｲｮｬｯ＠
legate de ｶ￢ｲｳｴ＠ sau sex ｩ＠ studiul încercuirea, faptul de-a trasa borduri sau linii în partea de sus ｩ＠ de jos,
｣｡ｬｩｴｯｲ＠ psihometrice ale testului desenului familiei ･ｶｩ､ｮ｡ｴ＠ de Reynolds (1978) ca ｩ＠ ｴｲｳｵｩ＠ semnificative, au fost
(validitate, fidelitate); notate de Thomson (\975) ca fiind foarte frecvente la ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ Ｎ＠
Putem explica în mod special ｡｣･ｳｴ＠ ｦｲ･｣ｶｮ＠ prin nevoia ｮｯｲｭ｡ｬ＠ de
2. evaluarea ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ intra-familiale, în special, ale copiilor cu
autonomie, de separare-individuare a adolescentului în raport cu
ｰｲｩｮ＠ ｳ･ｰ｡ｲｩＬ＠ ｲ･｣ｳｴｯｩ＠ sau ale copiilor care au pierdut un
familia sa. De altfel, Standard (1994) a ｡ｲｴ＠ ｣＠ dimensiunea ｲ･ｬ｡ｴｩｶ＠ a
ｰｲｩｮｴ･［＠
personajelor ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ în ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮ＠ acest proces de separare-
3. evaluarea ｰｯｵｬ｡ｩｲ＠ prezentând diferite ｴｵｬ｢ｲｩ［＠ individuare. Un alt exemplu de indice variind cu vârsta Îl constituie
omisiunea ｰｲｩｬｯ＠ corpului ､･ｭｯｮｳｴｲ｡＠ de Jacobson (1973) ca relativ
4. descrierea ､ｩｦ･ｲｮｬｯ＠ legate de cultura.
ｦｲ･｣ｶｮｴ＠ la copiii de 6 la 9 ani - în special la ｢ｩ･＠ (20 la 25%).
Cambier ｩ＠ Pham Hoang Quoc Vu (1985) au ｡ｲｴ Ｌ＠ de asemenea,
｣＠ desenul familiei este sensibil ｦ｡＠ de ･ｶｯｬｵｩ｡＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ a copilului de
la stadiul pre-oedipian la cel post-oedipian. Copilul se ｡ｮｧｪ･ｺ＠ într-o
1. Studiul ｣｡ｬｩｴｯｲ＠ psihometrice
maniera mai ｰｵｴ･ｲｮｩ｣＠ în problematica ｲ･ｬ｡ｩｯｮ＠ a familiei. Astfel,
de-a lungul anilor, desenul familiei ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ din ce în ce mai mult
Sensibilitate ｧ･ｮｴｩ｣＠ perturbarile afectând familia.

Dubuck ｩ＠ Dudek (1984) au ｡ｲｴ＠ ｣＠ procesul de ｣ｲ･｡ｩ＠ dintr-

un desen este mai elaborat ｯ､｡ｴ＠ cu ｣ｲ･ｴ｡＠ vârstei. Diferite ｰｯｵｬ｡ｩ＠ ｄｩｦ･ｲｮｬ＠ legate de sex
de copii au permis punerea în ･ｶｩ､ｮ＠ a ｳ･ｮｩ｢ｬｴ＠ genetice a
Pe baza a 647 de desene ale familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ de la
desenului familiei. De exemplu, Ortega ｩ＠ Pereira dos Santos (1987) au
copii de 5 ｰ￢ｮ＠ la 13 ani, Abate (1994) pune În ･ｶｩ､ｮ＠ ､ｩｦ･ｲｮｬ＠
studiat ｡｣･ｳｴ＠ sensibilitate ｧ･ｮｴｩ｣＠ pe 300 de copii brazilieni cu
legate de sex. Fetele arata o superioritate ｣｡ｮｴｩｶ＠ în ｦｲ･｣ｶｮ｡＠
vârste între 7 ｩ＠ 9 ani, bazându-se pe 52 de caracteristici ale desenului
ｩｮ￢､＠ de trei nivele: caracteristici generale, structurile formale ｩ＠ detaliilor iar ｢｡ｩ･＠ o ･ｸ｣ｬｮ＠ ｣｡ｬｩｴｶ＠ în special în utilizarea umbrelor
｣ｯｮｩｵｴｬＮ＠ Gendre, Chetrit ｩ＠ Dupont (1977) au ･ｶｩ､ｮ｡ｴＬ＠ de ｩ＠ a profilurilor. ｄｵｰ＠ Morval (1973), ｢ｩ･＠ ､･ｳｮ｡ｺ＠ ｴ｡ｬ＠ în prim plan
asemenea, ｩｮｦｬｵ･｡＠ vârstei asupra ｣ｯｴｲｩ＠ pe scala ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡＠
ｩ＠ mai mare, ｡ｲｴ￢ｮ､＠ astfel ｣＠ îl ｶ｡ｬｯｲｩｺ･Ｎ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ fetele
｣ｯｮ･ｰｵｴ＠ de ei pentru desenul familiei.
33
32
 ､･ｳｮ｡ｺ＠ în prim plan mama iar ､ｩｳｴ｡ｮ＠ ce ｳ･ｰ｡ｲ＠ mama de ｦ｡ｴ＠ ｣ｲ･ｴ＠ ｡｣ｩｵｮ･＠ cu ､ｯｵ＠ ｭｳｵｲｩ＠ obiective: o ｳ｣｡ｬ＠ a mediului familial, Family
cu vârsta, relevând ｣＠ proximitatea devine mai ｰｵｩｮ＠ ｮ･｣ｳ｡ｲ＠ ｯ､｡ｴ＠ cu Environment Scale ｩ＠ un instrument vizând îngrijirile ｩ＠ ｡ｴｭ･ｮｵｬ＠
｣ｲ･ｴ｡＠ vârstei. parental, Parental Bonding Instrument. Scorurile astfel ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ sunt
corelate cu scorurile cantificate ale desenului familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｎ＠
ｃｯｭｰ｡ｲｩ＠ între datele ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ de O' Brien ｩ＠ Patton (1974) ｩ＠
Caracteristicile desenului se dovedesc a fi în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu ｣｡ｬｩｴ･＠
cele ale lui Holtz, Moran ｩ＠ Brannigan (1986) scoate în ･ｶｩ､ｮ＠
､ｩｦ･ｲｮｬ＠ legate de sex Între copii ｩ＠ ｡､ｵｬｩ＠ tineri ｳｴｵ､･ｮｩ＠ la liceu.
ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ parentale, ceea ce ｣ｯｮｲ､＠ cu teoria ｰｳｩｨｯ､ｮ｡ｭ｣＠ a
O' Brien ｩ＠ Patton au notat ｣＠ cei 79 de copii ｳｴｵ､ｩ｡＠ (de 10 ｰ￢ｮ＠ la 14 ､･ｺｶｯｬｴｲｩＮ＠
ani) se ､･ｳｮ｡ｺ＠ mai aproape de figura ｭ｡ｴ･ｲｮ＠ decât de figura Printre studiile ce aduc dovezi asupra ｶ｡ｬｩ､ｴ＠ desenului
ｰ｡ｴ･ｲｮ＠ ｩ＠ se ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ ca fiind mai mici. ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ Holtz ｡ｲｴ＠ ｣＠ familiei ｣ｩｴｭ＠ pe cel al lui O' Brien ｩ＠ P.atton (1974). ａ｣･ｴｩ＠ doi autori au
tinerii de sex masculin se ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ la fel de frecvent aproape de figura comparat desenele familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ cu scorurile la School Behavior
ｭ｡ｴ･ｲｮ＠ ca ｩ＠ de cea ｰ｡ｴ･ｲｮＬ＠ în timp ce fetele se ､･ｳｮ｡ｺ＠ Într-un Checklist (un instrument completat de ￮ｮｶｴｯ｡ｲ･＠ destinat descrierii
ｮｵｭｲ＠ mai mare ｬ￢ｮｧ＠ figura ｭ｡ｴ･ｲｮＮ＠ Aceste ､ｩｦ･ｲｮ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ comportamentului ｣ｯｬ｡ｲ＠ al copilului), la Children s Manifest Anxiety
probabil ｳ｣ｨｩｭ｢ｲｬ･＠ legate de ｶ￢ｲｳｴ＠ ｩ＠ de sex în procesul de Scale (o ｳ｣｡ｬ＠ de anxietatea copilului) ｩ＠ la Coopersmith Self Esteem
identificare ｩ＠ de separare-individuare la copii, ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ ｩ＠ ｡､ｵｬｩ＠ Inventory (un inventar al stiinei de sine). Rezultatele lor ｡ｲｴ＠ ｣＠ pentru
tineri. copiii care ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ figura ｰ｡ｲ･ｮｴｬ＠ foarte ｡｣ｴｩｶ＠ ｩ＠ ｰｵｴ･ｲｮｩ｣Ｌｶｬ＠
de anxietate ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠ este ridicat ｩ＠ scorul pe scala stimei de sine este.
Acceptarea ｳｯ｣ｩ｡ｬ＠ de ｣ｴｲ･＠ co-vârstnici este o ｶ｡ｲｩ｢ｬ＠ care
ｳ｣ｺｵｴＮ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ când figura ｰ｡ｲ･ｮｴｬ＠ este personajul cu care se
ｩｮｦｬｵ･｡ｺ＠ diferit fetele ｩ＠ ｢ｩ･＠ în realizarea desenului familiei. În
fapt, dimensiunea figurilor parentale ale fetelor acceptate social este
ｩ､･ｮｴｦ｣＠ copilul, stima de sine a copilului este ｲｩ､｣｡ｴＮ＠ Cercetarea lui
Tharinger ｩ＠ Stark (1990) ｡ｲｴ＠ ｣＠ abordarea ｣｡ｬｩｴｶ＠ a desenului
mai mare decât cea a ｢ｩ･ｬｯｲ＠ ｡｣･ｰｴｩ＠ de co-vârstnici, iar dimensiunea
familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ este ｣ｯｲ･ｬ｡ｴ＠ în mod semnificativ cu auto-evaluarea
figurii materne este ｳｵｰ･ｲｩｯ｡＠ la fetele acceptate În raport cu cele
respinse (Rabinowitz, 1992). ｩ＠ stima de sine, ca ｩ＠ cu aspeetele ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｬ･＠ ale familiei.
În scopul ･ｶ｡ｬｵｲｩ＠ ｰｲ･ｧｴｩ＠ pentru ｣ｯ｡ｬ＠ a copiilor mici (5 ｩ＠ 6
ani), Longmaid (1994) a strâns 200 de desene ale familiei. Cotarea
Validitate ｵｴｩｬｺ｡＠ este clasificarea desenelor a lui Kaplan ｩ＠ Main (1986) ｢｡ｺｴ＠
pe teoria ｡ｴｭ･ｮｵｬｩＮ＠ Aprecierea ￮ｮｶｴｯ｡ｲ･ｩＬ＠ referitoare la
Validitatea desenului familiei a fost ｰｵｳ＠ în ･ｶｩ､ｮ＠ utilizând
comportamentul elevilor ｳｩＬ＠ este în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu ｡｣･ｳｴ＠ clasificare a
diferite tehnici . În rezumatul unei ｰｵ｢ｬｩ｣｡Ｌ＠ din nefericire în limba
desenelor, la fel ca ｩ＠ motricitatea ｦｩｮＬ＠ aptitudinile cognitive ｩ＠ statutul
､｡ｮ･ｺＬ＠ Soes (1984) ｡ｲｴ＠ ｣＠ a dovedit validitatea desenelor familiei în
socio-economic. Datele pun în ･ｶｩ､ｮ＠ o ｢ｵｮ＠ validitate a acestei
｡｣ｩｵｮ･＠ la unsprezece copii între II ｩ＠ 13 ani, prin ･ｶ｡ｬｵｲｩ＠ le
￮ｮｶｴｯ｡ｲ･ｬＮ＠ Deren (1975) ｡ｲｴ＠ validitatea ｩｮｴ･ｲｰｬｯ＠ desenelor ｣ｬ｡ｳｩｦｲ＠ pentru ｰｯｵｬ｡ｩ＠ ｳｴｵ､ｩ｡Ｎ＠
realizate de 239 membrii din 91 de familii. Majoritatea studiilor relizate Cll desenul familiei sau cu desenul
familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ ｡ｲｴＬ＠ deci, ｣＠ datele ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ sunt valide atunci
La rândul ｳｵＬ＠ Conant (1989) ､･ｭｯｮｳｴｲ｡ｺ＠ validitatea de
când se ia în considerare ansamblul datelor ｯ｢ｩｮｵｴ･Ｎ＠
construct a desenului familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ utilizând ､ｯｵ＠ sisteme de
cotare, unul obiectiv ｩ＠ ｣･ｬ｡ｴ＠ subiectiv. Cu o ｓ｣｡ｬ＠ ｳ･ｭ｡ｮｴｩ｣＠ Analiza indicilor ｩｺｯｬ｡Ｌ＠ ､ｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ este ､･ｳ｣ｵｲ｡ｪｮｴＮ＠ De
､ｩｦ･ｲｮ｡ｬ＠ a familiei (Semantic Differential Family Scale), Shaw exemplu, Acosta (1990) pune în ｬ･ｧｴｵｲ＠ ､ｯｵ＠ variabile ale desenului
(1990) ｡ｲｴ＠ validitatea desenului familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ ｩ＠ aceasta pentru familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ indicând proximitatea ｩｮｴ･ｲｰｳｯ｡ｬ＠ (bariere între
eopiii de culoare americani din centrul Statelor Unite. personaje ｩ＠ ､ｩｳｴ｡ｮ＠ între membrii familiei) cu o ｭｳｵｲ＠ de auto-
evaluare a ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ familiale ｩ＠ cu un chestionar completat de
Lieberman ｩ＠ BaeI' (1992) au studiat ｰ･ｲ｣ｩｬ＠ a cincizeci de
ｳｵ｢ｩ･｣＠ cu vârste între 9 ｩ＠ 17 ani, comparând desenele familiei în
￮ｮｶｴｯ｡ｲ･＠ ｩ＠ de ｣ｴｲ･＠ ｰｲｩｮＮ＠ Cele ､ｯｵ＠ variabile indici alese în

35
34
 l;

desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ pentru a reprezenta proximitatea ｪｵ､･｣ｴｯｲｩ＠ este foarte ｲｩ､｣｡ｴ＠ (procentajele acordului variind între 87 ｩ＠
r
ｲ･ｬ｡ｩｯ＠
ｩｮｴ･ｲｰｳｯ｡ｬ＠ nu se dovedesc a fi în ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu celelalte ｭｳｵｲｩ＠
familiale. Un alt exemplu îl constituie studiul realizat de Holtz,
Brannigan ｩ＠ Schofield (1980) asupra 28 de elevi ｩ＠ 44 de eleve de
ale 95%).
Studiile de fidelitate test-retest sunt mai ｰｵｩｮ＠ numeroase ｩ＠ D
ajung la rezultate mai variate. În 1976, Morval ｩ＠ Laroche au ｯ｢ｩｮｵｴ＠
liceu. Holtz ｩ＠ colaboratorii au administrat trei instrumente pe baza patru desene ale familiei de la ｮｯｵｳｰｲ･ｺ｣＠ fete de 7 ｩ＠ 8 ani, la interval
desenului familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｎ＠ Ei au ｡ｲｴ＠ ｣＠ nu ･ｸｩｳｴ＠ o ｣ｯｲ･ｬ｡ｩ＠ de patru ｳｰｴｭ￢ｮｩＮ＠ Rezultatele s-au dovedit stabile în planul !!
ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶ＠ între ､ｩｳｴ｡ｮ＠ ce ｳ･ｰ｡ｲ＠ subiectul de ｣･ｩｬ｡＠ membri ai
ｾ ｣｡ｲｴ･ｩｳｬｯ＠ generale, al structurilor formale ｩ＠ al ｣ｯｮｩｵｴｬＮ＠
familiei în desen ｩ＠ cele ､ｯｵ＠ scale utilizate pentru evaluarea ､ｩｳｴ｡ｮ･＠ Studiul lui Morval ｩ＠ Lazarus (1983) realizat pe cincizeci de copii din
interpersonale. ciclul primar de ｣ｯ｡ｬＬ＠ ･ｶ｡ｬｵｩ＠ la interval de ､ｯｵ＠ ｳｰｴｭ￢ｮｩ＠ cu fI
Cele ､ｯｵ＠ exemple de cercetare a indicilor uni voci ｡ｲｴ＠ cât de desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ ｡ｲｴ＠ ｣＠ fidelitatea ｶ｡ｲｩｺ＠ între 46 ｩ＠ 90%.
inutil ar fi ｳ＠ ￮ｮ｣･ｲｭ＠ ｳ＠ facem o ｡ｮｬｩｺ＠ ｳｩｭｰｬｦ｣｡ｴ＠ a indicilor Dar, ｳ＠ nu ｵｩｴｭ＠ ｣＠ desenul familiei ia încaJcul sentimentele ｩ＠
provenind din desenul familiei. Acest test ￮ｩ＠ ｲ･ｬｶ＠ întreaga ｢ｯｧｩ･＠ ｰ･ｲ｣ｩｬ＠ copilului la un moment dat, cel al ｲ･｡ｬｩｺ＠ desenului. rI
doar atunci când se ia în considerare întregul ansamblu de indici grafici ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ fidelitatea în timp este mai mare pentru celelalte variabile,
ｩ＠ când ne construim treptat interpretarea: indicii trebuie ｡ｲｴｩ｣ｵｬ＠ între fiind vorba, de exemplu, de omisiuni ale ｰｲｩｬｯ＠ corpului sau de desene
ei de ｣ｴｲ･＠ clinician pentru ca acesta ｳ＠ ･ｭｩｴ＠ ipoteze la un prim nivel; realizate pe dosul foii (10 la 90%).
apoi, în ｣ｯｮｪｵｩ･＠ cu indicii de nivel superior se ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ ipotezele;
ｩＬ＠ tot ｡Ｌ＠ diferitele niveluri încastrându-se unele în altele, pentru ca În
final ｳ＠ se ｡ｪｵｮｧ＠ la o interpretare ｧｬｯ｢｡＠ (a se vedea Figura 1).
Subliniem ｣＠ ､ｩｦ･ｲｮｬ＠ de ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ între nivelurile ｣ｯｮｴｩ･＠ ｩ＠
2. Evaluarea ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ intra-familiale
ｩｮ｣ｯｴ･＠ sunt reflectate de complexitatea ｩｮｴ･ｲｰＮ＠ Este, deci, de
￮ｮ･ｬｳ＠ ｣＠ ･｣ｵｲｩｬ＠ suferite de ｣･ｲｴｯｩ＠ în munca lor de validare sunt
În parte legate de ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ în stabilirea unei ､ｩｳｴｮ｣＠ între nivelurile Reprezentarea ｣ｯｮｳｴ･ｬ｡ｩ＠ familiale a copilului prin intermediul
manifeste ｩ＠ latente ｩ＠ de trasarea ｬ･ｧｴｵｲｩｯ＠ de la ｣｡ｵｺ＠ la efect Între desenului familiei este ｣ｯｮｳｩ､･ｲ｡ｴ＠ ca unul din cele mai bune teste
aceste nivele. proiective. Este motivul pentru care mai multe studii efectuate cu acest
test se ｲ･ｦ＠ la ｲ･ｬ｡ｩ＠ familiale atunci când ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ cuplului parental
sunt dizolvate. Cobla ｩ＠ Brazelton (1994) ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ interesul ｵｴｩｬｺｲ＠
Fidelitate. testului desenului familiei pentru descoperirea ｰ･ｲ｣ｩ＠ lor copiilor
Utilizând, în teza sa de doctorat, ､ｯｵ＠ sisteme de cotare (unul asupra ｲ･｣ｳｴｯｩ＠ ｰｲｩｮｬｯ＠ lor. Berger (1994) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ desenele
obiectiv ｩ＠ ｣･ｬ｡ｴ＠ subiectiv), Conant (1989) ､･ｭｯｮｳｴｲ｡ｺ＠ ｣＠ desenul ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ ｡ｭ｢ｩｮ＠ ｦ｡ｭｩｬＬ＠ natura ｲ･ｬ｡ｩｯＬ＠ rolurile, ｡ｬｩｮ･＠ ｩ＠ factorii
familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ poate fi cotat fidel cu cele ､ｯｵ＠ sisteme. Din punctul de stres ｩ＠ descrie cum se simte copilul ｦ｡＠ de ｣･ｩｬ｡＠ membri ai familiei.
ｳｵ＠ de vedere, Morval (1974) a cerut de la trei ｪｵ､･｣ｴｯｲｩ＠ ｳ＠ corecteze Testele desenului familiei permit copiilor ｳＭｩ＠ exprime într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠
patruzeci de desene ale familiei. ｊｵ､･｣ｴｯｲｩ＠ nu dispuneau decât de ｡｣･ｰｴ｢ｩｬ＠ ｰ･ｲ｣ｩ｡＠ lor asupra familiei. ｏ｢ｩｮ･ｲ｡＠ acestei ｩｮｦｯｲｭ｡＠
ｩｮｦｯｲｭ｡＠ de ｢｡ｺＺ＠ sexul ｩ＠ vârsta copilului, nivel socio-economic ｩ＠ permite ｩ＠ planificarea ｩｮｴ･ｲｶｬｯ＠ pentru diminuarea conflictelor,
｣ｯｭｰｺｩ｡＠ fratriei. ｊｵ､･｣ｴｯｲｩ＠ au ｯ｢ｩｮｵｴ＠ o ｣ｯｮｲ､｡＠ ｲｩ､｣｡ｴ＠ în ｣ｲ･ｴ｡＠ sentimentului de ｡ｰｲｴ･ｮ＠ la noua familie, precum ｩ＠
cazul în care copilul a desenat familia sa ｡､･ｶｲｴ＠ Ｈ､ｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ ameliorarea ｣｡ｬｩｴ＠ ｶｩ･＠ acestor copii.
｣ｯｮｲ､｡＠ este mai ｲ･､ｵｳ＠ când este vorba de familia ｩｭ｡ｧｮｲＩＮ＠ ｃｯｭｰ｡ｲｩ＠ a ､ｯｵｺ･｣ｩ＠ ｩ＠ doi de copii de 6 ｰ￢ｮ＠ la 8 ani cu
Pentru a confirma acest rezultat, ｳ＠ ｭ･ｮｩｯ＠ ｣＠ În trecerea în ｲ･ｶｩｳｴ＠ ｰｲｩｮ＠ ､ｩｶｯｲ｡＠ a ､ｯｵｺ･｣ｩ＠ｩ＠ ｩ＠ doi de copii de ｡｣･ｩ＠ ｶ￢ｲｳｴ＠ din familii
a ｰｵ｢ｬｩ｣｡ｯｲ＠ referitoare la desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ Handler ｩ＠ intacte, le-a permis lui Cargo ｩ＠ Pestalozzi (1990) ｳ＠ arate ｣Ｌ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠
Habenicht (1994) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣Ｌ＠ ､ｵｰ＠ studiile realizate, fidelitatea între

37
36
 1
de ｡ｰｲｴ･ｮ＠ la o familie ｩｮｴ｡｣＠ sau ､ｩｶｯｲ｡ｴＬ＠ conceptul de familie desenat o ｦｩｧｵｲ＠ maternll mai mare decât cea a ｴ｡ｬｵｩ＠ în cadrul
este perceput diferit. De exemplu, ｢ｩ･＠ din familii separate au mai desenului familiei. Acest rezultat ｡ｲｴ＠ cll în anumite cazuri de
frecvent ｴ･ｮ､ｩ｡＠ de-a uita ｴ｡ｬ＠ în desenele lor. homosexualitate, identificarea cu mama, structura ｦ｡ｭｩｬ＠ ｩ＠
socializarea pot fi importante.
Cu ajutorul desenului familiei, Morval (1975) a realizat trei studii
asupra copiilor ｦｲ＠ ｴ｡Ｎ＠ Prima concluzie ｲ･ｩｮ､＠ din aceste studii este Deja evocate în partea precedentll, anumite studii ｡ｰｲｩｮ＠ unui
｣＠ ｡｣･ｴｩ＠ copii ｡ｳｯ｣ｩｺ＠ timpul în care cei doi ｰｲｩｮ＠ ｴｲｩ｡ｵ＠ ￮ｭｰｲ･ｵｮ＠ nou curent de cercetare centrat pe ｡ｴｭ･ｮｵｬ＠ evaluat prin desenul
unei perioade mai fericite în ｶｩ｡＠ lor. Cei ai ｣ｲｯ＠ ｰｬｲｩｮ＠ s-au separat familiei, curent ce pare a se concretiza În cursul ultimilor ani.
dovedesc o imagine de sine mai ｰ･ｲｴｵ｢｡Ｌ＠ mai ｭｵｬｴ＠ anxietate ｩ＠ mai Cercetarea ｲ･｡ｬｩｺｴ＠ de Pianta, Longmaid ｩ＠ Ferguson (1999) pe 200 de
ｭｵｬｴ＠ ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｮ＠ ｦ｡＠ de ｴ｡Ｎ＠ În fine, cei al ｣ｲｯ＠ ｴ｡＠ este mort ｲ･ｬｶ＠ copii americani de 5 ｰ￢ｮ＠ la 7 ani cu diverse origini rasiale ｩ＠ socio-
mai ｭｵｬｴ＠ ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｮ＠ ｦ｡＠ de ｭ｡＠ ｩ＠ ｦ｡＠ de ei ￮ｮｩＮ＠ economice, permite punerea în ｲ･ｬ｡ｩ＠ a sistemului de clasificare bazat
pe teoria ｡ｴｭ･ｮｵｬｩ＠ pentru interpretarea desenului familiei ｩ＠
Lucrarea de doctorat ｲ･｡ｬｩｺｴ＠ de Sindou, ｩ＠ ｰｵ｢ｬｩ｣｡ｴ＠ în 1991 - clasamentul realizat de ￮ｮｶｴｯ｡ｲ･＠ referitor la ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ socio-
1992, se ｲ･ｦ＠ la imaginea de sine ｩ＠ la ｲ･ｵｩｴ｡＠ ｣ｯｬ｡ｲ＠ a optzeci de copii ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ ｩ＠ ｣ｯｭｰｲｴ｡･ｮｬ＠ a copilului. Kaplan ｩ＠ Main (1986)
de 9 ｰ￢ｮ＠ la 12 ani. Acest studiu a fost efectuat În special cu ajutorul ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ organizarea ｡ｴｭ･ｮｵｬｩ＠ se ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ În ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠
al desenului familiei, pe copii cu ｰｲｩｮ＠ ､ｩｶｯｲ｡＠ sau ｮ･､ｩｶｯｲ｡Ｎ＠ ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ familiale În desenul familiei prin intennediul a opt dimensiuni
Rezultatele acestei ｣･ｲｴｩ＠ ｡ｲｴ＠ despre copiii cu ｰｲｩｮ＠ ､ｩｶｯｲ｡＠ ｣＠
sau constructe: gradul de ｭｩ｣｡ｲ･＠ prezent În personaje, individuarea
･ｸｰｲｩｭ＠ o reprezentare de sine mai slab ｶ｡ｬｯｲｩｺｴ＠ în desenul familiei, personajelor, plenitudinea formei umane, calitatea surâsului,
numai ､｡｣＠ au un ･｣＠ la ｣ｯ｡ｬＮ＠ dimensiunea personajelor, centrarea În cadrul foii, impresia ｧｬｯ｢｡＠ de
Spigelman, Spigelman ｩ＠ Engelson (1992) au studiat desenele vulnerabilitate sau de invulnerabilitate. Impresia ｧｬｯ｢ ｺＮ ｾ＠ a desenelor
familiei a 54 de copii din familii ､ｩｶｯｲ｡ｴ･＠ ｩ＠ tot ｡ｴ￢ｩ＠ copii din familii familiei realizate de copii ｣ｬ｡ｳｩｦ＠ ca având un ｡ｴｭ･ｮ＠ ce
intacte. ｂｩ･＠ cu ｰｲｩｮ＠ ､ｩｶｯｲ｡＠ omit fratriile mai frecvent decât fetele ､ｯｶ･ｴ＠ securitate este ｣＠ familia ｲ･ｰｺｮｴ｡＠ (sau copilul) este în
sau ｢ｩ･＠ cu ｰｲｩｮ＠ ｮ･､ｩｶｯｲ｡Ｎ＠ Pentru ｴｯｩ＠ copiii, ｴ｡ｬ＠ are un rol mod ･ｳｮｩ｡ｬ＠ ｦ･ｲｩ｣ｴＮ＠ Aceste desene ｣ｯｮｩ＠ elemente realiste ｩ＠ descriu
important. Exprimarea problemelor familiale ale copiilor care au ｴｲｩ＠ adesea persoane în ｩｮｴ･ｲ｡｣ｵ＠ unele cu celelalte. În mod contrar,
･ｸｰｲｩｮ｡＠ ､ｩｶｯｲｵｬ＠ se ｲ･｡ｬｩｺ＠ prin omisiunea de membri ai familiei, desenele copiilor ｣ｬ｡ｳｩｦ＠ ca având un ｡ｴｭ･ｮ＠ ce ､ｯｶ･ｴ＠ o
prin separarea unuia sau mai multor membri de restul familiei, prin ｬｩｰｳ＠ de securitate ｩ＠ evitant, ｉ｡ｳ＠ o impresie ｧ･ｮｲ｡ｬ＠ de fericire
disimularea sau ｡｢ｳ･ｮ＠ de mâini sau picioare. ｩｲ･｡ｬｳｴ＠ cu personaje ｮ･､ｩｦｲ｡ｴ＠ Ｈ｡｣･ｩ＠ dimensiune, ｡｣･ｩ＠
｡ｰｲ･ｮＬ＠ ｡｣･ｬｩ＠ surâs exagerat) ｩ＠ ｦｲ＠ o ｬ･ｧｴｵｲＮ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠
La o ｳｵｴ＠ treizeci ｩ＠ ｡ｳ･＠ de copii din clasele a doua, a patra, a desenele copiilor dovedind ｬｩｰｳ＠ de securitate ｩ＠ ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｮ＠ dau o
｡ｳ･＠ ｩ＠
a opta a fost ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ o baterie de teste pentru evaluarea impresie ｧ･ｮｲ｡ｬ＠ de vulnerabilitate, copilul putând ｡ｰｲ･＠ ca izolat de
sentimentului de ｳｩｮｧｵｲｴ｡･＠ (doull chestionare ｩ＠ trei desene ale grupul familal sau speriat, ｮ･ｬｩｴＮ＠ Desenele neinterpretabile sau
familiei). Copiii cu un sentiment redus de solitudine ｦ｡＠ de ｰｲｩｮ＠ ｬ ｾ＠ sinistre, cu elemente de presiune cum ar fi nori sau sânge, sau în care
au ｯ｢ｩｮｵｴ＠ scoruri mai ridicate în termeni de integrare a propriei lor copilul este absent, ｲ･ｬｶ＠ ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ dezorganizate .
ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ în desenul familiei decât cei cu scoruri ridicate de
solitudine ｦ｡＠ de ｰｲｩｮ＠ lor (Halvorsen, 1996). Aceste rezultate Rezultatele lui Piante ｩ＠ colaboratorii ｡ｲｴ＠ ｣＠ aprecierea
｣ｯｮｦｩｲｭ＠ ｣＠ desenul familiei În ｡｣ｩｵｮ･＠ se ､ｯｶ･ｴ＠ o ｭｳｵｲ＠ ｵｴｩｬ＠ ｲ･ｰｺｮｴｩｬｯ＠ grafice ale familiei este în ｬ･ｧｴｵｲ＠ Cli cea a ￎｮｶｴｯ｡ｲ･ｩＬ＠

pentru evaluarea ｰｲｯｸｩｭｴ＠ figurilor parentale ｦ｡＠ de reprezentarea ｲ･｡ｬｩｺｴ＠ cu Teacher-Child Rating Scale ｩ＠ ｣＠ fidelitatea acestei
de sine (Holtz, Moran ｩ＠ Brannigan, 1986). ｣ｬ｡ｳｩｦｲ＠ poate fi ､･ｭｯｮｳｴｲＲ ｴＮ＠ Lere, Garcia ｩ＠ Acevedo (1995) au ｡ｲｴ＠
｣＠ desenele familiei realizate un la an ､ｵｰ＠ prima evaluare ｣ｯｮｦｩｲｭ＠ În
O cercetare ｣ｯｮ､ｵｳ＠ la Universitatea Tulane, de Koenig în 1979, 77% din cazuri categoria de ｡ｴｭ･ｮ＠ în care copilul fusese clasificat
｡ｲｴ＠ ｣Ｌ＠ în ｣ｯｭｰ｡ｲｩ･＠ cu ｢ｲ｡ｩ＠ heterosexuali, cei homosexuali au
､｡ｴｯｲｩ＠ primelor desene ale familiei .
!

39
38
 Trecerea în ｲ･ｶｩｳｴ＠ a acestei probleme pe care am realizat-o '
Un alt studiu a fost ｦ｣ｵｴ＠ pe copii americani de diverse origini referitor la desenul familiei permite relevarea de studii efectuate despre:
rasiale, de 8-9 ani, cu risc înalt. Fury, Carlson ｩ＠ Sroufe (1997) au
￮ｭ｢ｵｮｴｩ＠ indicii ｣ｬ｡ｳｩｦｲ＠ lui Kaplan ｩ＠ Main, de exemplu, utilizând • ｡ｴｭ･ｮｵｬ＠ copiilor ｦ｡＠ de animale (Kidd ｩ＠ Kidd, 1995);
drept indici de ｡ｴｭ･ｮ＠ anxios evitând o ｬｩｰｳ＠ de individuare, aspecte
precum ､ｩｳｴ｡ｮｲ･＠ copilului de ｭ｡Ｌ＠ omisiunea mamei (sau a
copilului), ｢ｲ｡･＠ coborâte, lipite de corp, exagerarea capetelor, lipsa de • copii bilingvi (Hamilton, 1984);
culori ｩ＠ faptul ｣＠ membrii familiei sunt ､･ｧｨｩｺ｡Ｎ＠ Fury ｩ＠ colaboratorii
au ｡ｲｴＬ＠ ca ｩ＠ ｡ｬｩ＠ ｣･ｲｴｯｩ＠ ｣ｩｴ｡＠ anterior, ｣＠ investigarea indicilor copii cu ｴｵｬ｢ｲｩ＠ afective (McPhee ｩ＠ Wegner, 1976; Myers,
individuali nu poate permite discriminarea desenelor ､ｵｰ＠ tipul de
•
1978; Feuer, 1989);
｡ｴｭ･ｮ＠ al copilului. ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ cumulul de semne este foarte util.
În ｳｦ￢ｲｩｴＬ＠ Kidd ｩ＠ Kidd (1995) au studiat ｡ｴｭ･ｮｵｬ＠ ｦ｡＠ de • copii astmatici (Pec;:anha, 1997);
animale reprezentat în desene (reprezentarea propriei persoane, a unui
animal ｩ＠ a unui membru al familiei) ｩ＠ au ｡ｲｴ＠ ｣＠ acei copii ce ｰｯｳ･､＠ copii cu ､ｩｦ｣ｵｬｴ＠ de ￮ｮ･ｬｧｲ＠ (Pellettieri, 1971; Raskin ｩ＠
un animal îl ､･ｳｮ｡ｺ＠ mai aproape de ei decât pe membrii familiei.
•
Pitcher-Baker, 1997; Raskin ｩ＠ Bloom, 1979);

identificarea copiilor dintr-un mediu familial stresant printr-un

•
profil de desen (Brakarsh, 1989);
3. Evaluarea diferitelor ｰｯｵｬ｡ｩ＠
identificarea copiilor ｡｢ｵｺｩ＠ sexual (Hackbarth, Murphy ｩ＠
• McQaray, 1991); Kaplan, 1991; Rodgers, 1992; Bristow, 1994)
În descrierea lor asupra testului familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ Knoff ｩ＠ sau a impactului asupra ｡､ｵｬｩｯｲ＠ care au fost ｡｢ｵｺｩ＠ sexual în
Prout (1985) ｣ｩｴ･｡ｺ＠ cinci ｰｯｵｬ｡ｩ＠ pe care au utilizat testul desenului
familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｚ＠ ｣ｯｰｩｬｲ･＠ (Glaister, 1994);

copii în ｳｩｴｵ｡＠ de doliu (Forrest ｩ＠ Thomas, 1991);

• copii ｩ＠ ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ "normali"; •
impactul cancerului asupra copilului ｩ＠ asupra fratriei (Sourkes,
• copii ｩ＠ ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ având ｴｵｬ｢ｲｩ＠ afective sau •
1991) sau asupra familiei (Comman, 1993);
comportamentale;
｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ ｴｵｬ｢ｲｩ＠ Ｈｲｳｰｵｮｩ＠
• ｰｯｵｬ｡ｩ＠ cu nevoi ･､ｵ｣｡ｩｯｮｬ＠ speciale Ｈ､･ｦｩ｣ｮ＠ mintali, I
11
• mamelor la desenelor familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠
cu
realizate de copii,
comportamentale ale
i
I
copii cu ｴｵｬ｢ｲｩ＠ de ￮ｮ･ｬｧｲ＠ sau cu retard perceptivo- I Goldschmidt, 1991), ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ psihotici (Cameiro, 1988); I
motor); i
femei alcoolice (Soulestrowska, Bienicka ｩ＠ Arendarska, 1987),
• copii diabetici;
\
• copii ｰｲｯｶ･ｮｩ＠ din familii alcoolice (Matejcek ｩ＠ Strohbachova,
\
J
[

• copii ｭ｡ｬｴｲｩ Ｎ＠
1981; Gardano, 1988);

41
40
 Mai întâi, într-o cercetare În curs, Oullette, Charbonneau,
• femei cu ｴｵｬ｢ｲｩ＠ alimentare (Lindquist, 1992); Jourdan-Ionescu ｩ＠ colaboratorii (1999) ･ｸｰｬｯｲ｡ｺ＠ traiectoriile copiilor
ｰｬ｡ｳｩ＠ în familii de plasament din cauza ｭ｡ｬｴｲｩＮ＠ În acest cadru, una
• din ｭｯ､｡ｬｩｴ･＠
de-a studia familiale copiilor ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ ｩ＠ ｡ｴｭ･ｮｵｬ＠
ｰ｡｣ｩ･ｮ＠ cu schizofrenie ｰ｡ｲｮｯｩ､＠ (Grzywa ｩ＠ Kucharska-
ｦ｡＠ de familia lor de plasament ｣ｯｮｳｴ＠ În clasificarea ｰｲｯ､ｵ｣ｩｬ＠ lor
Pietura, 1998); grafice. În fapt, desenul familiei ni se pare perfect indicat pentru studiul
impactului ｳｩｴｵ｡ｬｯｲ＠ de separare asupra copiilor. Astfel, am cerut
• ｰ｡｣ｩ･ｮ＠ depresivi (Wright ｩ＠ McIntyre, 1982). ｦｩ･｣ｲｵ＠ CQpil întâlnit pentru acest proiect (n=15) deseneze familia ｳ＠
sa. Identificarea personajelor reprezentate în acest desen ne permitea
Pentru a detalia un exemplu din ｡｣･ｳｴ＠ ｬｵｮｧ＠ ｬｩｳｴ＠ a ｵｴｩｬｺｲｯ＠
ｳ＠ ｴｩｭ＠ care din familiile copilului a fost mai Întâi (familia ｲ･ｰｺｮｴ｡＠
de origine sau cea de plasament). Când a terminat, i s-a cerut ｳ＠
desenului familiei, vom prezenta rezultatele a patru studii privind
abuzul sexual al copiilor. Aceste studii ｡ｲｴ＠ ｣＠
deseneze ｣･｡ｬｴ＠ familie. Datele, în curs de ｡ｮｬｩｺＬ＠ ｡ｲｴ＠ ｣＠ marea
desenul familiei (utilizat
de clinicieni ･ｸｰｲｩｭｮｴ｡Ｉ＠ constituie un bun mijloc de detectare a
majoritate a acestor copii În primul rând familia de ｰｬ｡ｳｩ＠ ､･ｳｮ｡ｺ＠
abuzului (6). Mai mult, se pare ｣＠ mai ､･ｧｲ｡｢＠
maltratare este cea care ｡ｦ･｣ｴｺ＠
｡ｭ｢ｩｮ＠
dezvoltarea copilului decât actul de
ｦ｡ｭｩｬ＠ de
origine. În anumite cazuri, impactul familiale ､･ｺｯｲｧ｡ｮｩ＠ ｳｩｴｵ｡･＠
asupra copilului este foarte vizibil În desenele sale, În timp ce
abuz ￮ｮｳｵｩ＠ (Bristow, 1994). Hackbarth ｩ＠ colaboratorii (1991) au ｡ｲｴ＠
comportamentul (mai ales cel de retragere) nu apare ca fiind atât ｳｵ＠
de deranjant pentru ｬｵ｣ｲｴｯｩ＠
｣＠ nu numai desenele familiei în ｡｣ｩｵｮ･＠ ale copiilor ｡｢ｵｺｩ＠ sexual îi
sociali. Desenul familiei permite în acest
caz punerea accentului pe ｰ･ｲ｣ｩ｡＠
､ｩｦ･ｲｮ｡ｺ＠ de copiii care nu au suferit un abuz, ci, ｣＠ ｩ＠ desenele
pe care o are copilul asupra
mamelor copiilor ｡｢ｵｺｩ＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ ｳｩｴｵ｡＠ familiale semnificative mai
ｳｩｴｵ｡･＠ pe care o actualmente, pe impactul problemelor de ｴｲｩ･＠
maltratare pe care le-a ｴｲｩ＠ ｩ＠ pe ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ de ｡ｴｭ･ｮ＠
ｰｵｩｮ＠ dezirabile decât cele ale celorlalte mame. La rândul ｳｵＬ＠ Rodgers
care au fost
(1992) a ｡ｲｴ＠ pentru copii ｩ＠ ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ ｩｭｰｬ｣｡＠ În abuzul sexual - ca
determinate de ｣ｴｲ･＠ plasamentele În ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu maltratarca.
victime sau ca agresori - ｣＠ o ｡ｮｬｩｺ＠ a regres iei multiple pune În
･ｶｩ､ｮ＠ ､ｩｦ･ｲｮｬ＠ În raport cu grupul de control. În fapt, victimele - În scopul ｣ｵｮｯ｡ｴ･ｲｩ＠ ｰ･ｲ｣ｩ＠ lor asupra familiei În care un
ca ｩ＠ agresorii - ､･ｳｮ｡ｺ＠ paturi, personaje ￎｭ｢ｲ｣｡ｴ･＠ cu lenjerie de copil ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ ｴｵｬ｢ｲｩＬ＠
desenul familiei a fost realizat de mame ale ｣ｴｲ･＠
corp sau ､･ｺ｢ｲ｣｡ｴＬ＠ omit bustul, ､･ｳｮ｡ｺ＠ vag mâinile ｩ＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ copiilor mici care frecventeze un serviciu de ｲｩｳ｣＠ ｩｮｴ･ｲｶ＠
obiecte În gura personajelor mult mai ti'ecvent decât copiii din grupul ｰｲ･ｶｮｴｩ＠ (Jourdan-lonescu, Palacio-Quintin, Desaulnier ｩ＠ Couture,
de control. ｓｵ｢ｩ･｣＠ ｡｢ｵｺｩ＠ sau abuzatori fac desene care includ multe 1998). în acest caz este vorba de a cere ｰｲｩｮｬｯ＠ (în marea lor
detalii, cu ｣ｯｮｴ｡ｩ･＠ ｳ･ｸｵ｡ｬＬ＠ sau fac desene rudimentare ｦｲ＠ detalii. majoritate mame) copiilor de care au de ｶ￢ｲｳｴ＠ ｰｲ･｣ｯｬ｡＠ ｴｵｬ｢ｲｩ＠
Aceasta ｣ｯｮｦｩｲｭ＠ rezultatele lui Kaplan (I 991) care a ｡ｲｴ＠ ｣＠ atunci comportament ｦ｡｣＠ ｳ un desen al familiei lor actuale. Datele clinice
când copiii ､･ｳｮ｡ｺ＠ o familie în care se vede o activitate ｩｮｴｭ＠ sau provenind din desenele realizate au permis formularea ｲ･｣ｯｭ｡ｮ､ｩｬ＠
ｳ･ｸｵ｡ｬＬ＠ ･ｸｩｳｴ＠ ｢ｮｵｩ｡ｬ＠ ｰｲ･ｺｮｩ＠ unui abuz sexual. de ｩｮｴ･ｲｶＮ＠
Mai mult, utilizat În cadrul atelierelor de ｩｮｴ･ｲｶ＠
Grila de ｡ｮｬｩｺ＠ pe care am elaborat-o (1997) pentru analiza
ｰｲ･ｶｮｴｩＬ＠ desenul familiei poate servi pentru a determina
desenului familiei a fost ｵｴｩｬｺ｡＠ în cadrul mai multor ｣･ｲｴｩ＠ pe care ｣ｯｮｴｩ･ｺ｡ｲ＠ ｰｲｩｮｬｯ＠ care participau la atelier.
le vom prezenta pe scurt. Cea mai mare parte nefiind terminate, vom Pentru a ￎｮ･ｬｧ＠ mai bine impactul ｭ｡ｬｴｲｩＬ＠ Brule ｣ｯｭｰ｡ｲ＠
prezenta mai ales contextul acestora ｩ＠ specificitatea ｣ｯｮｴｲｩ｢ｵ･＠ lor la ｩ＠
indicii de intemalizare de extemalizare În testul desenului familiei a 30
desenul familiei. de copiii între 6 ｩ＠ 11 ani cu simptome indicate de ￎｮｶｴｯ｡ｲ･＠ (cu
Teacher reparI forme) ｩ＠ de ｣ｴｲ･＠ ｰｲｩｮ＠ lor (cu Achenbach) ｩ＠ cu
, scorurile a treizeci de copii de control.
6. Reamintim ｣Ｌ＠ ､ｵｰ＠ ｰｲ･｡＠ ｮｯ｡ｳｴｲＬ＠ indicii de abuz provenind din dese nu I \1 ｄ･ｳｦｵｲ｡ｴ＠ În cadrul Serviciului pentru ｳｴｵ､･ｮｩ＠ din Universite
｣ｴｲ･＠
familiei trebuie ｣ｯｲ｢｡ｩ＠ cu indicii similari provenind din alte probe.
I du Quebec il Trois-Rivieres în toamna anului 1998 de Labelle,

43
42
 rudimentare decât Dimensiunea ar avea o ｢ｩ･Ｎ＠ ｰｲｩｮｬｯ＠ ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠
｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ În timp ce ordinea În care sunt ｲ･ｰｺｮｴ｡ｩ＠ ｰｲｩｮ＠ ar avea o
Lachance ｩ＠ Leveillee, s-a realizat un studiu pe ｳｴｵ､･ｮｩ＠ care solicitau ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu autoritatea. în fapt, este reprezentat primul de ｴ｡ｬ＠ ｣ｴｲ･＠
servicii de consiliere ｰｳｩｨｯｬｧ｣Ｎ＠ Obiectivul acestei ｣･ｲｴｩＬ＠ care se 50% dintre copii (44% dintre fete 56% dintre mama de ｩ＠ ｢ｩ･ＩＬ＠ ｣ｴｲ･＠
dorea exploratorie, era de a stabili mai ､･ｧｲ｡｢＠ profilul ｳｴｵ､･ｮｩｬｯｲ＠ 19% dintre copii (22% dintre fete 16% dintre ｩ＠ ｢ｩ･ＩＮ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠
｣ｯｮｳｩｬ｡＠ decât problematica acestora, cu referire la alte ｣･ｲｴｩ＠ ｢ｩ･＠ mai mare decât mama În 51% din cazuri (31 % ￮ｩ＠ ､･ｳｮ｡ｺ＠ ｴ｡ｬ＠
efectuate în alte medii universitare. ｓｴｵ､･ｮｩｬｯｲ＠ care au acceptat ｳ＠ dintre fete) mama mai mare În 33% din cazuri (45% dintre fete) . De ｩ＠
participe li s-au aplicat mai multe probe, printre care ｩ＠ testul familiei. notat ｣＠ Didillon ｩ＠ Vanderwiele ｲ･ｭ｡｣＠ faptul ｣Ｌ＠ În general, ｴ｡ｬ＠ este
Dat fiind ｮｵｭｲｬ＠ impresionant de teste administrate, doar o parte din cu ｡､･ｶｲｴ＠
mai mare decât mama. în fine, datele de ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ ｡｣･ｴｩ＠
acestea a fost ｣ｯｲ･ｴ｡＠ ｩ＠ ｡ｮｬｩｺｴ＠ ｰ￢ｮ＠ în prezent. În momentul
( I autori este mai ｡ｲｴ＠
"decât la copiii ｣＠ ･ｶｯｬｵｩ｡＠ ｧ･ｮｴｩ｣＠ ｬ･ｮｴ＠
acestei ･､ｩ＠ a ｬｵ｣ｲｩ＠ de ｦ｡Ｌ＠ cele câteva probe cotate au permis occidentali, probabil deoarece copiii africani nu dispun de material de
constatarea În primul rând a ｬ･ｧｴｵｲｩｯ＠ dintre elementele de diagnostic desen În timp ce copiii occidentali sunt de la ｳｵｰｲ｡ＭｴｩｭｬＬ＠ ￎｮ｣＠
relevate în cadrul desenului ｩ＠ cele ｲ･ｩｮ､＠ din alte probe, printre care
ｩ＠ proba ｡ｴｲｩ｢ｵ･＠ cauzale a lui Lebel (1986), Rorchach, SCID 1 ｩ＠ II vârsta ｰｲ･Ｍ｣ｯｬ｡Ｌ＠ În planul grafiei.
(Spitzer, WiIliams ｩ＠ Gibbon, 1990), precum ｩ＠ chestionare ale stimei de \ Într-o cercetare În 1998, Nuttall, Chieh NuttaU (1988) ｰｵ｢ｬｩ｣｡ｴ＠ ｩ＠
sine ｩ＠ suportului social. au comparat desenele familiei În ale copiilor de ｡｣ｩｵｮ･＠ ｣ｯ｡ｬ＠
･ｬｭｮｴ｡ｲ＠ provenind din China cu cele ale copiilor din Statele Unite.
Copiii americani În desenele lor mai mult individualism ･ｸｰｲｩｭ＠ ｩ＠ " ,f. Il
ｩｮ､･ｰ＠ în raport cu familia lor decât copiii chinezi care includ mai
frecvent cei doi ｰｲｩｮ＠ ｩ＠ bunicii. De asemenea, În teza sa de doctorat,
. 4. Descrierea ､ｩｦ･ｲｮｬｯ＠ legate de ｣ｵｬｴｲ＠ I Chuah (1993) a comparat desenele familiei În a 146 de copii ｡｣ｩｵｮ･＠
chino-americani cu cele ale 71 de americani-caucazieni. Ansamblul
ｳｵ｢ｩ･｣ｬｯｲ＠ erau copii ｦｲ＠ ｴｵｬ｢ｲｩ＠ clinice din clasa Întâi ｰ￢ｮ＠ Într-a
Numeroase studii s-au ｦ｣ｵｴ＠ cu scopul de-a ｡ｲｴ＠ cum se ｡ｳ･Ｎ＠
Copiii chino-americani se disting prin desenele lor reprezentând
･ｸｰｲｩｭ＠ valorile culturale în cadrul desenelor copiilor. Anderson (1995) cultura ｣ｨｩｮ･ｺ Ｎ＠ Nivelul total de comunicare este ｳ｣ｺｵｴ＠ ｩ＠ mama
le-a cerut la 70 de copii suedezi, 140 de elevi tanzanieni ｩ＠ 52 de copii constituie principala se rar cu copiii, cel ｦｩｧｵｲ＠ ･､ｵ｣｡ｴｩｶＮ＠ ｰｲｩｮ＠ ｪｯ｡｣＠
sud-africani ･ｸｩｬ｡＠ în Tanzania ｳ＠ deseneze viitoarea lor familie . Studiul mai adesea ziarul mama se ｴ｡ｬ＠ ｣ｩｴ･＠ ｩ＠ ｧｴ･Ｎ＠ ｂｩ･＠ ､･ｳｮ｡ｺ＠
a relevat ､ｩｦ･ｲｮ＠ culturale la nivelul ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ ｳｰ｡ｩｬ･＠ Ｈ､ｩｳｴ｡ｮ＠ între jucându-se cu mingea, fetele temele. copiii ｦ｣￢ｮ､ｵＭｩ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠
personaje, ocluziuni, ｧｲ｡､ｩ＠ dimensiunilor). Copiii suedezi ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ americani-caucazieni familii care mai mult sunt ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ ｣ｯｭｵｮｩ＠ ｩ＠
copiii la o ､ｩｳｴ｡ｮ＠ mai mare de ｰｲｩｮ＠ ｩ＠ ､･｣ｯｲ｡ｺ＠ mai ､･ｧｲ｡｢＠ mai interactivi. Cu toate acestea, se adesea cu mingea, iar ｢ｩ･＠ ｪｯ｡｣＠
obiectele decât ｦｩｮ･ｬ＠ umane. Copiii din Tanzania ｡ｬｩｮｺ＠ membrii fetele citesc sau Chuah a de asemenea, locul de ｭｮ￢｣Ｎ＠ ｡ｲｴＬ＠ ｣＠
familiei cu ､ｩｳｴ｡ｮ･＠ reduse între personaje ｩ＠ ｡､ｵｧ＠ detalii hainelor. ｮ｡ｴ･ｲＬ＠
de ani În Statele Unite ｮｵｭｲｬ＠ ｰ･ｴｲ｣ｵｩ＠ ｩ＠ ｰｲ･ｦｩｮ｡＠
Cât despre copiii sud-africani, ｡｣･ｴｩ＠ au ｦ｣ｵｴ＠ desene care se ｰｬ｡ｳ･ｺ＠ ｬｩｮｧｶｳｴ｣＠
sunt legate de procesul de a acestor copii. ｡｣ｵｬｴｲｩ･＠
la un nivel intermediar Între celelalte ､ｯｵ＠ grupe de copii. Chuah desenul familiei În ｣ｯｮｬｵｺｩ･｡＠
valorile ｣＠ ｡｣ｩｵｮ･＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
Didillon ｩ＠ Vanderwiele (1988) au realizat o lucrare ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ copiilor, cultura acestora ｩ＠ poate fi util pentru ｣ｯｭｰ｡ｲｩｬ･＠ inter-
despre ､ｯｵ＠ sute de fete ｩ＠ ､ｯｵ＠ sute de ｢ｩ･＠ cu vârste Între 7 ｩ＠ 14
culturale.
ani de la o ｣ｯ｡ｬ＠ ｰｲｩｭ｡＠ din Brazaville. Rezultatele lor au ｡ｲｴ＠ ｣＠ Studiul desenelor familiei a 512 copii cu vârste între 7 Il ani ｩ＠
anumite date trebuie interpretate ､ｵｰ＠ cultura ｣ｲ･ｩ｡＠ ｡ｰｲｩｮ＠ ｡｣･ｴｩ＠ din Barbados, efectuat de Payne (1996) a valorile culturale ｡ｲｴ＠ ｣＠
copii. De exemplu, ､｡ｴｯｲｩ＠ - printre altele - dimensiunilor familiilor vizând structura familiale rolurile parentale se în ｵｮｩｴ＠ ｩ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
africane, 23% dintre ｳｵ｢ｩ･｣＠ nu se ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ pe ei ￮ｮｩ［＠ ､｡｣＠ se ｲ･ｰｺｮｴｩｬ＠ pe care copiii le au despre lor În cadrul desenului ｰｲｩｮ＠
､･ｳｮ｡ｺＬ＠ o fac În special ca primul personaj (doar 6%). Rezultate
｡ｳ･ｭｮｴｯｲ＠ au fost ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ În Zair. Fetele ｲ･｡ｬｩｺ＠ desene mai familiei. 45

44 I
 I
CONSEMNE DE ADMINISTRARE
ｉｄｅｃｏｔａｒ＠ ..., ,/
Ｂｄ｡｣＠ ai face ｩ＠ tu parte din ｡｣･ｳｴ＠ familie, cine ai fi?" "De ,
ce?"
I
ADMINISTRARE II
Subiectul trebuie apoi ｳＭｩ＠ scrie numele pe spatele desenului,
precum ｩ＠ data. În cazul copiilor mici care ￮ｮ｣＠ nu ｴｩｵ＠ ｳ＠ scrie,
Coala de hârtie trebuie ｰｲ･ｺｮｴ｡＠ subiectului orizontal. examinatorul ｮｯｴ･｡ｺ＠ aceste elemente.
Examinatorul îi pune la ､ｩｳｰｯｺ･＠ creioane colorate din lemn, dar nu
pasteluri, nici carioci sau creioane cerate. Trebuie ｳ＠ dispunem de un
ceas cu secundar sau de un cronometru pentru a nota timpul de COTARE
･ｸ｣ｵｩＮ＠

În mod repetat, am ｬｳ｡ｴ＠ ｳｰ｡ｩ＠

Consemnul trebuie formulat ､ｵｰ＠ cum ｵｲｭ･｡ｺＺ＠ Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠ în cadrul grilei pentru a scrie
o
familie". În ｦｵｮ｣ｩ･＠ de obiectivele ｡､ｭｩｮｳｴｲＬ＠
remarcile ｩ＠ impresiile clinice pe care cel ce ｣ｯｲ･ｴ｡ｺ＠ le poate emite pe
acest consemn poate fi
modificat sau completat astfel: Ｂｄ･ｳｮ｡ｺ＠
ｭｳｵｲ＠ ce ｡ｮｬｩｺ･＠ un protocol. Aceasta permite notarea elementelor
familia ta". În timpul
｡､ｭｩｮｳｴｲＬ＠ trebuie ｳ＠ ｮｯｴｭ＠ ordinea în care sunt desenate
pertinente care IlU au fost incluse ÎIl ｧｲｩｬＬ＠ precum ｩ＠ o ｰｲｩｭ＠ ｭｵｮ｣＠ de
elementele. Examinatorul ｯ｢ｳ･ｲｶ＠ ｩ＠ ｮｯｴ･｡ｺ＠ ､｡｣＠ ｳｩｮｴ･ｺＮ＠
subiectul este
dreptaci sau stângaci, precum ｩ＠ orientarea ｭｩ｣ｲ＠ grafice (În sensul
scrisului, de sus În jos, etc.). Examinatorul ￎｩ＠ ｮｯｴ･｡ｺＬ＠ de asemenea,
ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩｬ＠ asupra mimicii, gesticii, ｶ･ｲ｢｡ｬｩｺｯ＠ subiectului, precum 1. ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ În timpul ｡ｰｬｩ｣ｲ＠

ｩ＠ faptele care sunt sau nu legate în mod manifest de desen.

Unele ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩＬ＠ referitoare la ｶ･ｲ｢｡ｬｩｺ＠ subiectului ｩ＠ la
Când desenul este terminat, examinatorul ｳｯｬｩ｣ｴ＠ persoanei ｳ＠ maniera sa de a desena, sensul liniilor ｩ＠ etapele construirii desenului
dea unnume familiei desenate, ｩ＠ ｳ＠ scrie pe desen, deasupra ｦｩ･｣ｲｵ＠ ｳｵＬ＠ sunt consemnate în timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲＮ＠ Examinatorul ｮｯｴ･｡ｺ＠
personaj," numele, vârsta, sexul acestuia, precum ｩ＠ ｬ･ｧｴｵｲ｡＠ cu restul ｭｩ｣｡ｲ･＠ liniilor, ､･ｸｴｲｯｧｩ＠ sau ｳｩｮｴｲｯｧ［＠ descrie progresia
familiei. Examinatorul cere la ｳｴｲｩ＠ subiectului ｳ＠ arate cu ce personaj desellului, care poate fi ｣ｯｮｴｩｵ＠ (cap, corp sau membrc descnate dintr-
se ｩ､･ｮｴｦ｣Ｌ＠ ce personaj i-ar place ｳ＠ fie el. ａ｣･｡ｳｴ＠ întrebare ｲｭ￢ｮ･＠ o ｳｩｮｧｵｲ＠ ｭｩ｣｡ｲ･Ｉ＠ sau dis ｣ｯｮｴｩｵ＠ (mai multe linii alternativ la stânga
ｶ｡ｬ｢ｩ＠ chiar ､｡｣＠ subiectul ､･｣ｬ｡ｲ＠ singur ｣＠ a desenat propria sa ｩ＠ la dreapta pentru a face capul, corpul ｩ＠ membrele, sau mai întâi
familie. Când este vorba de un copil, i se pot pune ｩ＠ ￮ｮｴｲ･｢ｩｬ＠ capetele tuturor personajelor, apoi corpul acestora, etc.), ｬｯｧｩ｣＠ (de
sugerate de Corman (1970):
exemplu capul, corpul, ｢ｲ｡･ｬＬ＠ picioarele) sau nu (o parte a capului, un
• "Care este cel mai ､ｲｧｵ＠ dintre ｴｯｩ＠ din familia asta?" "De ce?" \ ｢ｲ｡Ｌ＠

ｦ｣ｵｴ＠
ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠
o parte a corpului, un picior, apoi ｰｲｵｬＬ＠

pe loc .
de exemplu). Orice ｡ｬｴ＠
asupra manierei personale a subiectului de-a desena trebuie

• "Care este cel mai ｰｵｩｮ＠ ､ｲｧｵ＠ dintre ｴｯｩ＠ din familia asta?" "De Celelalte ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ sunt scrise cât mai repede posibil ､ｵｰ＠
ce?"
administrare pentru a nu uita ｩｮｦｯｲｭ｡ｬ･Ｎ＠ Se ｮｯｴ･｡ｺ＠ prezentarea
subiectului, maniera de-a se exprima, tenta ｡ｦｩｲｭｬｯ＠ sale ｩ＠ ｲ･｡｣ｩ＠
• "Care este cel mai fericit dintre ｴｯｩ＠ din familia asta?" "De ce?" ｡､ｰｴｩｶ＠ la ｳｩｴｵ｡＠ de test, la fel ca ｩ＠ impresia ｧ･ｮｲ｡ｬ＠ pe care o
､･ｧ｡ｪ＠ pentru examinator. Acesta ｮｯｴ･｡ｺＬ＠ între altele, ､｡｣＠ ｡ｰｲ･ｮ＠
• "Care este cel mai nefericit dintre ｴｯｩ＠ din fami/ia asta?" "De
subiectului este foarte ￎｮｧｲｩｪｴ＠ sau în mod deosebit ｮ･ｧｬｩｪｴＬ＠ ､｡｣＠

ce?" vocea sa este ｳｩｧｵｲ＠ sau ｳｬ｡｢Ｌ＠ ､｡｣＠ debitul verbal este fluid sau
ￎｮｴｲ･ｩ｡Ｎ＠ EI ｩｮ､｣＠ ､｡｣＠ atitudinea este ｲｩｧ､Ｌ＠ ｦｵｧｩｴｶＬ＠ ｲ･ｺｶ｡ｴＬ＠ ､｡｣＠
subiectul este opozant sau supus, controlat sau spontan. EI va Înscrie
46
47 /

Jj
 ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩｬ＠ asupra nivelului de ｡ｴ･ｮｩ＠ al subiectului, ｰｲ･ｺｮ｡＠
｡ｮｸｩ･ｴ＠ în ｦ｡＠ ､ｩｦ｣ｵｬｴｯｲ＠ ｩ＠ ｲ･｡｣ｩｬ＠
ce apar în cursul ｴ･ｳｲｩＮ＠ În fine, 3. Aspectul ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠
analiza propriilor sentimente ale c1inicianului ｦ｡＠
subiectului permite ｯ｢ｩｮ･ｲ｡＠ de ｩｮｦｯｲｭ｡＠
de atitudinea
asupra anumitor
Acest punct ｶｩｺ･｡＠ stabilirea nivelului de dezvoltare a Jl
\
desenului personajului celui mai bine executat. Pentru a determina
､･ｴｲｭｩｮ｡＠ interni ai acestuia din ｵｲｭＬ＠ prin efectul lor asupra ｲ･ｬ｡ｩ＠
acest fapt, ｳｵｧ･ｲｭ＠ ￮ｮ｣･ｰｴｯｲｩｬ＠ care nu sunt ｦ｡ｭｩｬｲｺ＠ cu evaluarea
interpersonale care se constituie În timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ testului. Acest
în termeni de ｶ￢ｲｳｴ＠ ｭｩｮｴ｡ｬ＠ a desenului persoanei, ｳ＠ utilizeze scala lui
punct trebuie coroborat cu ｡ｬｩ＠ indici clinici.
Goodenough (Goodenough, 1957; Harris, 1963; Segers ｩ＠ Liegeois,
Timpul de ･ｸ｣ｵｩ＠ a desenului este consemnat ｩ＠ comentat, 1974) pentru a determina'nivelul de dezvoltare a ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj, ｩ＠ a
pentru a aduce date suplimentare asupra caracteristicilor psihomotrice
ｩ＠ afective ale subiectului.
ｾ＠ ｲ･ｩｮ＠
mult, ｳｵｧ･ｲｭ＠
nivelul cel mai ridicat. Cum acest procedeu ､ｵｲ･｡ｺ＠
clinicienilor mai ･ｸｰｲｩｭｮｴ｡＠ ｳＭｩ＠ verifice ･ｳｴｩｭｲｬ＠
destul de
cu
I li
Examinatorul emite apoi ipoteze clinice asupra ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩｬ＠ pe
ajutorul versiunii prescurtate ｩ＠ ilustrate de Stora (1963) sau a grilei I
Rouma, Partridge ｩ＠ Schutten (a se vedea Guillarme, 1983; p. 89). ｄｵｰ＠
care le-a ｦ｣ｵｴ＠ În timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲＬ＠ precum ｩ＠ asupra ｶ･ｲ｢｡ｬｩｺｯ＠
aceea se poate trece la evaluarea dimensiunilor afective ale desenului,
subiectului.
în lumina ｩ＠ în perspectiva ･ｶ｡ｬｵｲｩ＠ ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ acestuia.

2. ｃｯｭｰｺｩ｡＠ familiei desenate În raport cu familia ｲ･｡ｬ＠

4. Aspect global

• Clinicianul ｮｯｴ･｡ｺ＠
personajelor desenate, ､ｵｰ＠
În tabel, sub rubrica "Caracteristici" numele
ordinea în care au fost desenate.
Amplasare
• Corectorul ｶ･ｲｩｦ｣＠ ､｡｣＠ foaia, ｰｲ･ｺｮｴ｡＠ pe ｬｩｭ･＠ a fost
.1 fI
ｰｳｴｲ｡＠ ￮ｮｴｯ｡ｲｳＮ＠
EI ｩｮ､｣＠
Ｈｴ｡Ｌ＠ ｭ｡Ｌ＠
apoi vârsta, sexul ｩ＠ rolul ｦｩ･｣ｲｵ｡＠ în cadrul familiei
copilul cel mai mare, mezin, unchi, etc.).
astfel sau a fost
rotirii ｩ＠ amplitudinea acesteia.
Clinicianul ･ｸ｡ｭｩｮｺ＠ calitatea ｣ｯｭｰｺｩ･Ｚ＠
EI poate indica sensul
[J
• Examinatorul scrie apoi membrii familiei reale, numele acestora, • sunt personajele

vârsta, sexul, precum ｩ＠ ､ｩｦ･ｲｮｬ＠ observate Între fiecare

dintre membrii familiei reale ｩ＠ ai celei desenate, de exemplu
distribuite în mod regulat în foaie; repartizarea personajelor
ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ ｮ･ｲｧｵｬ｡ｩｴＬ＠ sau este ｣ｯｮｦｵｺＬ＠ astfel încât nu se [J
între ｴ｡＠ ｩ＠ personajul Ｂｴ｡＠ desenat. Aceste date provin în ､･｣ｬ｡ｺ＠ nici o ｬｯｧｩ｣＠ sau planificare?
principal din anamneza ｦ｣ｵｴ＠ anterior ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ ｩｮ､｣＠ ｳｩｴｵ･｡ｺ＠
familiei. În cazul copiilor, ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩｬ＠
Întâlniri cu ｰｲｩｮ＠ vin ｳ＠ completeze aceste date.
ｯ｢ｩｮｵｴ･＠
desenului
din diverse
• EI apoi unde se
Clinicianul poate nota mai multe ｡ｭｰｬｳｲｩＮ＠
desenul în cadrul foii.
De exemplu, un fJ
desen poate fi lucalizat în partea de sus a foii, de la stânga la

• Se ｩｮ､｣＠ apoi
desen, în raport cu familia
､｡｣＠ vreun personaj a fost
ｲ･｡ｬＮ＠
｡､ｵｧｴ＠ sau omis În
dreapta. Se alege atunci între ｳ･｣ｩｵｮｬ＠ "Sus-Stânga", "Sus-
Central" ｩ＠ "Sus-Dreapta". Ca exemplu, în desenull, Hugo (9
ani ｩ＠ 6 luni) a situat personajele familiei în stânga ｩ＠ în partea
fr
de sus a foii. Franyois (5 ani ｩ＠ 4 luni) a plasat personajele jos
• Apoi, se ｮｯｴ･｡ｺ＠ cu care dintre personaje se ｩ､･ｮｴｦ｣＠ ｩ＠ în stânga foii, în cele ､ｯｵ＠ desene ale familiei sale (desenul
subiectul. 2, desenul familiei în ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ desenul 3, desenul familiei).

49
48

ｾ Ｍ Ｍ Ｍ Ｍ｟ Ｎ ｟ Ｍ Ｍ ｟＠ •..
ｾ＠
 ,Dimensiunea
Dimensiunea ･ｸ｡｣ｴ＠ il ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj se ｣｡ｬｵ･ｺ＠ cu ajutorul
unei rigle, ､ｵｰ＠ ｩｮ､｣｡ｬ･＠ ｭ･ｮｩｯ｡ｴ＠ în ｧｲｩｬＮ＠ Capul este ｭｳｵｲ｡ｴ＠ ｦｲ＠
grosimea ｰｲｵｬｩＬ＠ trunchiul se ｭｳｯ｡ｲ＠ de la ｵｭｲ＠ (sau de la ｪｵｭｴ｡･＠
dintre cei doi umeri ､｡｣＠ ｡｣･ｴｩ＠ sunt la ￮ｮｬｩｭ＠ inegale) ｰ￢ｮ＠ la gambe,
ｂｲ｡･ｬ＠ sunt ｭｳｵｲ｡ｴ･＠ de la ｵｭｲ＠ la degete ｩ＠ gambele de la punctul de
unire a gambelor ｰ￢ｮ＠ la picioare. ｒ･ｭ｡ｲ｣＠ ｣＠ Fran90is, în ｶ￢ｲｳｴ＠ de 5
ani ｩ＠ 4 luni (desenul 2), a executat membrii familiei sale de ￮ｮｬｩｭ＠
diferite, având ｧｲｩｪ＠ ｳＭｩ＠ deseneze fratele mai mic, mai mic decât ea, ｩ＠
ｴ｡ｬ＠ mai mare decât mama .

• ｐｲｯｰｩｬ･＠ trunchi ｩ＠ cap, ｢ｲ｡･＠ ｩ＠ gambe trebuie indicate,

￮ｭｰｲｩｮ､＠ succesiv trunchiul cu capul, apoi ｢ｲ｡･ｬ＠ ｩ＠ gambele
cu trunchiul. ｄ｡｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ o ､ｩｳｰｲｯ･＠ între ､ｯｵ＠ membre,
calculul se face plecând dela media dimensiunii celor ､ｯｵ＠
membre. ｐｲｯｰｩ｡＠ ｣ｯｮｳｩ､･ｲ｡ｴ＠ ca ｮｯｲｭ｡ｬ＠ pentru raportul
'Ci trunchi-cap se ｳｩｴｵ･｡ｺ＠ între 1,5 ｩ＠ 2,4 cm, între 1,25 ｩ＠ 2 cm
..: pentru raportul ｢ｲ｡Ｍｴｵｮ｣ｨｩ＠ ｩ＠ 0,75 ｩ＠ 1,25 cm pentru raportul
ｾ＠
o;;;. gambe trunchi . ｄ｡｣＠ ｰｲｯｩ｡＠ se ｳｩｴｵ･｡ｺ＠ dincolo de aceste
'Ci cifre, ea trebuie ￮ｮ｣･ｲｵｩｴ＠ pentru a fi apoi ｡ｮｬｩｺｴ Ｎ＠ Un semn
OI
CI va indica sensul raportului: ,,-" ､｡｣＠ raportul este mai mic
O
C() decât norma ｩ＠ ,,+" ､｡｣＠ raportul este mai mare.
::1

-
==
"3
c::
Linia
Linia se ｣｡ｲｴ･ｩｺ＠ ､ｵｰ＠ ｣｡ｬｩｴ･＠ care reies din desen.

/r. >- '-< . . .1 . . . Ｚ ［Ｌ ＺＬｬ ｴＷｩｊＧｦ［Ｚ ﾷ Ｋｾ Ｇ ＲＺＮｩ＼ ｴ ｈＣ Ｚ ｦｾｉＧｲ［ ｾ＠ ｽ＼ Ｌ ｾ Ｎ ［ ［＠

<3)
Vl
<3)
el
Examinatorul poate nota în special ｣｡ｬｩｴ･＠
sublinia o linie anume, ､｡｣＠ o ｲｵ｢ｩ｣＠ ｣ｯｭｰｲｴ＠
diferite ale liniilor. Poate
mai multe linii, EI va
face în final o apreciere ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠ a ｢ｯｧｩ･＠ sau ｳｲ｣ｩ･＠ în realizarea
I desenului plecând de la elementele culese asupra liniei. Un desen
realizat va fi remarcabil prin calitatea liniei, prin cantitatea de detalii,
utilizarea ｪｵ､ｩ｣ｯ｡ｳ＠ a culorii ｩ＠ ｭｩｮｵｯｺｴ｡･＠ lucrului. Subiectul se va
f
dovedi atent ｦｲ＠ ｳ＠ fie obsesional, ｩ＠ preocupat de aspectul estetic al
desenului ｳｵＮ＠ Acest tip de desen va fi cotat ,,+". Desenul 4 ｰｲ･ｺｩｮｴ＠
I desenul bine elaborat de Andree-Anne, 9 ani ｩ＠ Il luni. De altfel, un
desen executat rapid, respectiv compromis, cu o utilizare ｰｲｩｴ＠ a
culorii, de ｣ｴｲ･＠ un subiect mai mult sau mai ｰｵｩｮ＠ atent la ｳ｡ｲ｣ｩｮＬ＠ va

I indica un desen neterminat, o ｣ｩｯｲｮＮ＠

situate între un lucru ｭｩｮｵｯｳ＠ ｩ＠ un desen ｭ￢ｺｧｬｩｴｶｯｲ＠
Acesta va fi cotat ,,-". Desenele
fi notate ,,+/-".

I
1- 50
51
.,
Il
Desenul 2: Franf,:oise, 5 ani ｩ＠ 4 luni (desenul familiei În ｡｣ｩｵｮ･Ｉ＠

Desenul 3: Franf,:oise, 5 ani ｩ＠ 4 luni (desenul. familiei)

 T -
Este posibil ca un desen ｳ＠ demostreze concomitent un bun
finisaj ｦｲ＠ ｳ＠ fie terminat complet. De exemplu, un subiect poate
desena o familie ale ｣ｲ･ｩ＠ personaje sunt reprezentate ｦｲ＠ picioare
Ｈ､･ｩ＠ ar fi ｳｰ｡ｩｵ＠ disponibil pentru ･ｸ｣ｵｩ｡＠ lor), în timp ce partea de
sus a corpului este ｭｩｮｵｯｳ＠ ･ｸ｣ｵｴ｡Ｎ＠ În acest caz, trebuie notate cele
､ｯｵ＠ elemente: desen dovedind un bun finisaj, dar neterminat.
În ｳｦ￢ｲｩｴＬ＠ examinatorul ｣ｯｮｳ･ｭ｡ｺ＠ primele sale ipoteze
diagnostice referitoare la calitatea liniei subiectului.

Dispunerea
• Clinicianul ｮｯｴ･｡ｺ＠ alinierea personajelor. EI ｩｮ､｣＠ ､｡｣＠ ele
r' . se ｳｩｴｵ･｡ｺ＠ pe o linie relativ ､ｲ･｡ｰｴＬ＠ sau ansamblul
·c ｣ｯｭｰｺｩ･＠ ｡ｴ￢ｲｮ＠
spre dreapta sau spre stânga, ｩ＠ ､｡｣＠

--=
....
.ii;.
·c
0:1
｡｣･ｳｴ＠ înclinare într-o parte este ｭｯ､･ｲ｡ｴ＠
Pentru aceasta, se ｵｴｩｬｺ･｡＠
sau ｡｣･ｮｴｵ＠
un raportor ｩ＠ se ｣ｯｮｳｩ､･ｲ＠
unghi mai mare de 15° este semnificativ: minor ｰ￢ｮ＠
｣＠ un
la 80° ｩ＠
.

0\ major dincolo de acesta. În desenul 5, Amelie (13 ani ｩ＠ 4 luni)

4f a dispus personajele sale pe un aliniament drept.
=
c
..."1.... • Apoi, c1inicianul ｯ｢ｳ･ｲｶ＠ ､｡｣＠ ､ｩｳｴ｡ｮ･ｬ＠ între personaje sunt
'O regulate sau neregulate. EI ･ｶ｡ｬｵｺ＠ ､ｩｳｴ｡ｮ･ｬ＠ luând ca
<= etalon lungimea ｡ｰｲｯｸｩｭｴｶ＠ a ｢ｲ｡ｵｬｩ＠ cel mai lung, ｩ＠
"<t
ｮｯｴ･｡ｺ＠ ､｡｣＠ ､ｩｳｴ｡ｮ･ｬ＠ sunt mai mari ｩＯｳ｡ｵ＠ mai reduse. EI
"3
.,
c ｣ｯｴ･｡ｺ＠ "redus" când ｳｰ｡ｩｵｬ＠ între ､ｯｵ＠ personaje este
.,'" inferior ､ｩｳｴ｡ｮ･＠ unui ｢ｲ｡＠ la un unghi de 45°, respectiv o
Q
ｪｵｭｴ｡･＠ de lungime de ｢ｲ｡Ｎ＠ În cazul în care personajele se
ating, el ｣ｯｴ･｡ｺ＠ "atingere".

Examinatorul ｩｮ､｣Ｌ＠ în fine, ､｡｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ una sau ､ｯｵ＠ atingeri

între personaje, despre ce personaje este vorba ｩ＠ ､｡｣＠
atingerea este ｪｵｳｴｩｦ｣｡＠ sau nu (de exemplu, printr-un gest
de ｡ｦ･｣ｩｵｮ＠ al unui dintre personaje). Se poate observa ｣＠ În
/ desenul 4, ､ｩｳｴ｡ｮ･ｬ＠ ｶ｡ｲｩｺ＠ între personajele familei.
• Clinicianul mai ｮｯｴ･｡ｺ＠ tipul de personaje, ､ｵｰ＠ ｶ￢ｲｳｴＬ＠

￮ｮｬｩｭ･Ｌ＠ sex, familie (în cazul familiei re-constituite), ｧ･ｮｲ｡ｩ＠

sau '-'te ｣ｬ｡ｳｩｦｲＮ＠ ｄ｡｣＠ nu se ｣ｯｮｳｴ｡＠ nici o ｬｯｧｩ｣＠ în
ordinea personajelor, este important ｳ＠ se precizeze acest
:r.

54
i
,J
 r
lucru. În desenele 1 ｩ＠ 5, prezentând desene executate de I
frate, ｩ＠ respectiv de ｳｯｲＬ＠ familiile sunt repartizate pe
ｧ･ｮｲ｡ｩＺ＠ ｰｲｩｮ＠ se ｡ｦｬ＠ la stânga ｩ＠ cei doi copii sunt în

Persevera rea
dreapta foii.

Clinicianul ｩｮ､｣＠
în desen. ｄｯｵ＠
ｰｲ･ｺｮ｡Ｌ＠ precum ｩ＠ tipul de perseverare vizibil
tipuri de perseverare pot fi ｧｳｩｴ･Ｚ＠
°I
[i l
• un stereotip major, respectiv reproducerea ｲｩｧ､Ｌ＠ ｲｩｴｭ｣＠ ｩ＠

ｳｩｴ･ｭ｡｣＠ a mai multor linii ｩ＠ forme. ａ｣･｡ｳｴ＠

extinde În Întregul ansamblu al desenului ｩ＠ poate merge ｰ￢ｮ＠
perseverare se Il
·c
-=v
Ｈ｡｣･ｬｩ＠
expresie).
la ｩｮ､ｳｴ｣｡＠ între personaje, desenate astfel În mod similar
linii pentru cap, ｢ｲ｡･Ｌ＠ gambe, ｡｣･ｩ＠ ｡ｬｵｲＬ＠ ｡｣･ｩ＠ ni
.in. • un streotip minor, mai ｰｵｩｮ＠ masiv, mai ､ｩｦ･ｲｮ｡ｴ＠ ｩ＠ localizat.

M
c
la

....
De exemplu, perseverarea poate viza numai un personaj sau
un singur element la mai multe personaje. În desenul 6
ci :
(EmmanuelJe, 7 ani) ｩ＠ în desenull (I-fugo, 9 ani ｩ＠ 6 luni),
.!!!..
:a:;
E
o:(
ｲ･ｧｳｩｭ＠
ｩ＠ ｢ｲ｡･ｬ＠
exemple de stereotipii minore la ｡｣･ｳｴ＠
sunt desenate în ｡｣･ｩ＠ ｭ｡ｮｩ･ｲＩＮ＠
ｶ￢ｲｳｴ＠ (umerii l'.J i
lJ")
Factori regres ivi
"5
c
OJ
Vl
OJ
o
Corectorul ･ｶ｡ｬｵｺ＠ factorii regresivi ｰｲ･ｺｮｩ＠
Aprecierea unui caracter regresiv sau arhaic major sau minor trebuie
în desen.
[II
･ｶ｡ｬｵｴ＠ subiectiv. Trebuie, ｴｯｵｩＬ＠ ｳ＠ ｮｯｴｭ＠ ｣＠ o simplificare ｭ｡ｪｯｲ＠
trebuie ｳ＠ fie ｰｲ･ｺｮｴ＠ în întregul desen, În fiecare personaj. De 1-1
exemplu, subiectul va recurge la forme mai ｵｯｲ＠ de reprodus, cu linii
simple Ｈｯｭｵｬ･ｩ＠ cilindrici, de exemplu), unghiurile vor fi rotunjite sau
atenuate, formele vor fi dificil de recunoscut. Ansamblul desenului va fi i
fi infantil, primitiv, cu mult sub vârsta ｲ･｡ｬ＠ a subiectului . O regresie sau J I

simplificare ｭｩｮｯｲ＠ nu va fi ･ｸｴｩｮｳ＠ la ansamblul personajelor, sau va fi

mai ｰｵｩｮ＠ ｩｭｰｯｲｴ｡ｮＮ＠ Formele vor fi recognoscibile. Când ･ｸｩｳｴ＠ o
fragmentare, personajele sunt ￮ｭ｢ｵ｣ｴｩ･Ｌ＠ respectiv elementele
corpului nu se ating ｩ＠ aceasta Într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｭｯ､･ｲ｡ｴ＠ sau mai
I
｡｣･ｮｴｵＮ＠
personaje sunt omise. ｎｯｴｭＬ＠
Sau, anumite ｰｲｩ＠ ale corpului unuia sau mai multor
de asemenea, între factorii regresivi r 1

bizareriile relevate în desen: obiecte sau forme stranii, ｮ･ｯ｢ｩｵｴＬ＠ de

fi I
56 1)
57
[Li '
,1 J ｾ＠
 exemplu ｢ｲ｡･＠ În ｦｯｲｭ＠ de ｡ｲｰ･Ｌ＠ o fizionomie ｮｯＭｵｭ｡ Ｌ＠ sau obiecte
necunoscute ｡･ｺｴ＠ ｡ｬｴｵｲｩ＠ sau asupra personajelor.

Dispunerea ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj

Echilibrul ｦｩ･｣ｲｵ＠
• personaj este calculat cu ajutorul unui
raportor. ｄ｡｣＠ este ｰｲ･ｺｮｴ＠ o înclinare, va fi indicat sensul
acestei ￮ｮ｣ｬｩｲ＠ Ｈ､･ｸｴｲｯｧｩ＠ sau ｳｩｮｴｲｯｧＩＬ＠ ca ｩ＠
amplitudinea acesteia. Se ｣ｯｮｳｩ､･ｲ＠ ｣＠ o înclinare trebuie
ｩｮ､｣｡ｴ＠ ､｡｣＠ este mai mare de 15°. Ea este ｭｩｮｯｲ＠ ｰ￢ｮ＠ la 45°
ｩ＠ mai mare dincolo de ｡｣･ｳｴ＠ valoare.

• Corectorul ｮｯｴ･｡ｺ＠ în ce ｰｯｺｩ･＠ se ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ silueta: este

､･ｳｮ｡ｴ＠ din ｦ｡Ｌ＠ din profil, din spate, ｡･ｺｴ＠ sau ｣ｵｬ｡ｴ＿＠
Este posibil ｳ＠ ｴｲ･｢ｵｩ｡ｳ｣＠ indicate ､ｯｵ＠ ｰｯｺｩＺ＠ de exemplu,
ｾ＠
c ｡･ｺｴ＠ ｩ＠ din profil. în desenul 4, Andrc-Anne, 9 ani ｩ＠ 11 luni,
r- a plasat trei personaje ｡･ｺｴＬ＠ ｩＬ＠ ｰ｡ｲｩｬＬ＠ din profil. Doar
ｾ＠
-.:; mama este ｶｺｵｴ＠ din ｦ｡Ｎ＠
::1
= ｐｯｺｩ｡＠ ｢ｲ｡･ｬｯ＠ ｩ＠ gambelor ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj este ｬｵ｡ｴ＠
ｾ＠

El • apoi În
a considerare, ｡ｲｴ￢ｮ､＠ unghiul sub care sunt desenate . De
ｾ＠
..o exemplu, examinatorul poate desena unghiul observat: ｢ｲ｡＠
întins, ｢ｲ｡＠ lipit de corp, ｢ｲ｡＠
'3
t::
"'" unei ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ a ｢ｲ｡･ｬｯ＠
În unghi drept. Un exemplu al
în "V" este dat În desenul 7,
II
"
el ilustrând pentru Mathieu (7ani ｩ＠ 4 luni) o ｳ｣･ｮ＠ de ｩ｡ｲｮ＠ În
familie. 1
ti
Se ｲ｡ｰｯｴ･ｺ＠ ｩ＠ postura ｩ＠ ｭｩ｣｡ｲ･＠ (sau ｡｢ｳ･ｮ＠
• acesteia).
Clinicianul ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ calitatea posturii: ､･ｺｩｮｶｯｬｴＬ＠ ｡ｦ･｣ｴＬ＠ 1II\ !
ｳｩｧｵｲＬ＠ ｲｩｧ､Ｌ＠ ｳｵｰｬＬ＠

-- -
etc. Desenul lui Mathieu (desenul 7)
1
ｯｦ･ｲ＠ o impresie de ｭｩ｣｡ｲ･＠ poate din cauza formei date

ｾ＠ •
fularelor ｩ＠ ｣ｩｵｬｯｲ＠
Se ｳｴｵ､ｩ｡ｺ＠
personajelor.
simetria între cele ､ｯｵ＠ ｪｵｭｴｩ＠ ale corpului
ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj. Examinatorul va sublinia ｰｲ･ｺｮ｡＠ \
problemelor minore de simetrie (dissimetrie ｵｯ｡ｲＩ＠ sau II
J\
majore (asimetrie ｭ｡ｲ｣ｴＬ＠ care ､＠ o impresie de bizarerie),
､｡｣＠ este cazul.

58 59
 Culoare
• La nivelul culorii, examinatorul ｮｯｴ･｡ｺ＠ mai întâi ､｡｣＠ desenul
este monocrom; în acest caz el ｩｮ､｣＠ ce culoare este ｵｴｩｬｺ｡Ｎ＠
ｄ｡｣＠ sunt prezente mai multe culori, el ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｮｵｭｲｬ＠ de
culori utilizate. În desenul 6, Emmanuelle, 7 ani, a lucrat cu
zece culori; ea a utilizat câte o culoare ､ｩｦ･ｲｴ＠ pentru fiecare
personaj, la fel ca ｩ＠ Mathieu (desenul 7) care s-a servit de opt
culori pentru desenul ｳｵＮ＠ Hugo, 9 ani ｩ＠ 9 luni, a ales ｡ｰｴ･＠

ｬＯｸＮＧ［ＺＱ ｾ＠
,:'/ ....-- . -< ',''''';;,. ,
culori pentru desen; el a colorat hainele sorei ｩ＠ mamei sale cu
｡｣･ｩ＠ culoare (desenull), în timp ce în desenul lui Andree-
Anne, 9 ani ｩ＠ Il luni, ｰｲｩｮ＠ au amândoi culoarea ｡ｬ｢ｳｴｲＬ＠
! fI
,1 una din cele unsprezece cul0ri utilizate (desenul 4),
----------
\' F" • Examinatorul ･ｶ｡ｬｵｺ＠ apoi tipul de culori alese de ｣ｴｲ･＠
c
::s desenator: culori calde ＨｲｯｵＬ＠ galben, portocaliu, etc.), reci
ot
O'

,...,
C
III ｰｵｩｮ＠
(albastru, alb, gri, violet, negru, etc.) sau mixte. Trebuie notat
｣＠ anumite culori cum este verde pot ｰｲ･｡＠
calde, ､ｵｰ＠
mai mult sau mai
cantitatea de galben ｩ＠ de albastru care ｩｮｴｲ＠
n
,n,,..

',.
...::-. •ｾ｟

\- ""r'"｟ｏＢ "ｾ＠ .
Ｎ Ｂ＠
Ｚｳｾ＠

.!!
.c
....
III
:l:
•
în ｣ｯｭｰｺｩ｡＠
Apoi, el se
ｮｵ｡･ｩ＠

intense, puternice, sau, ､ｩｭｰｯｴｲｶＬ＠

alese,
ｩｮｴ･ｲｳ｡ｺ＠ de ｮｵ｡･ｬ＠

atenuate, cu ｴ･ｮ＠ de
de culoare: sunt ele n
｡｣ｵｲ･ｬ＿＠ Emmanuelle, 7 ani, ｵｴｩｬｺ･｡＠ culori intense (desenul
r..:
, ! sc 6), în timp ce Amelie, 13 ani ｩ＠ 4 luni , (desenul 5), ｰｲ･ｦ＠
Q) culorile mai dulci, mai ｰｵｩｮ＠ pentru personajul ｴ｡ｬｵｩＬ＠
li)
Q)
o •
"\"
,

ｾｬ＠
Ｚ Ｌ ｾＢ ｜＠ /' ,.......".,.
,I EI ｮｯｴ･｡ｺＬ＠ de asemenea, detaliile particulare referitoare Ia
culori: repartizarea acestora în foaie ｩ＠ pe personaje. În
exemplul precedent, se poate nota ｣＠ toate persoanele au
fi
I
Ｌ Ｌ ｾﾷＧｩ＠ haine colorate, cu ･ｸ｣ｰｩ｡＠ unui singur membru al familiei, a
.;,"";r; ｣ｲｵｩ＠ ｡ｰｲ･ｮ＠ ｴｲｩｳ＠ este ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｴ＠ prin utilizarea ｳｩｮｧｵｬ｡ｲ＠ a r!
negrului pentru hainele sale.

Expresia )1
Clinicianul ｡ｲｴ＠ care este expresia ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj:
ｳｵｲ￢ｺｴｯ｡･Ｌ＠ ｴｲｩｳＬ＠ ｮ･ｬｩｴＬ＠ ｡ｧｲ･ｳｩｶＬ＠ dezaprobatoare, ｰｬ｡｣ｩ､Ｌ＠
stranie. EI poate ｡､ｵｧ＠ o ｡ｬｴ＠ expresie, ､｡｣＠ aceasta nu este ｩｮ､｣｡ｴ＠ f.
I '
în ｬｩｳｴ＠ (de exemplu, frica sau groaza). ｒ･ｭ｡ｲ｣＠ ｣＠ în desenul 3, i !
Franyois, 5 ani ｩ＠ 4 luni, a dat personajelor expresii diferite: ｴ｡ｬ＠ ｩ＠

60 61
-
subiectul au o expresie ｳｵｲ￢ｺｴｯ｡･＠ în timp ce mama ｩ＠ ｮｯｵＭｳ｣ｴｬ＠ au nivelul ｰｲｵｬｩＬ＠ al perciuni lor, al ｵｳｴｩ＠ｭ sau ｢ｲｩＬ＠ al accesoriilor cum
gura ､･ｳ｣ｨｩ［＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠ poate fi ｣ｯｴ｡＠ ca "alta", precizând ｣＠ ar fi cureaua, ｰｯ･ｴ｡Ｌ＠ bijuteriile, Ｌ＠ｩ în ｳｦ￢ｲｩｴＬ＠ al hainelor Pot fi relevate
forma gurii ､＠ impresia de comunicare ｶ･ｲ｢｡ｬＮ＠ Hugo, 9 ani ｩ＠ 9 luni, a ｩ＠ specificate ｩ＠ alte detalii .
dat personajelor sale expresii destul de ｡ｳ･ｭｮｴｯｲＬ＠ ｳｵｲ￢ｺｴｯ｡･＠
(desenul 1). ａ､ｵｧｩｲ＠
Se ｣ｯｮｳ･ｭ｡ｺＬ＠ de asemenea, ｡､ｵｧｩｲ＠ le la desen, ､｡｣＠ ･ｸｩｳｴＺ＠
haine, animale, elemente din ｮ｡ｴｵｲＬ＠ sau altele , precizând care sunt
5. Aspect detaliat acestea. În desenul 7, Mathieu, 7 ani ｩ＠ 4 luni, ｩＭ｡＠ desenat câinele ｩ＠ a
｡､ｵｧｴ＠ elemente din ｮ｡ｴｵｲＺ＠ arbore, soare, om de ｺｰ｡､Ｎ＠
Tipuri de detalii
Examinatorul ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ tipul de detalii utilizate de subiect.
Este probabil ｣＠ acesta a desenat mai multe feluri de detalii. În acest 6. Aspect clinic
caz, examinatorulle ｩｮ､｣＠ pe fiecare.
În ｡｣･ｳｴ＠ parte, clinicianul ｣ｯｮｳ･ｭ｡ｺ＠ diferite ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠
Detalii corporale ｦ｣ｵｴ･＠ în timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ sau al ｣ｯｴｲｩ＠ punctelor precedente ale
Clinicianul ￮ｮｦｩ･｡ｺ＠ nivelul de ansamblu al detaliilor: sunt grilei ｩ＠ ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠ ipoteze interpretative, în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de elementele deja
relativ ｡｣･ｬｩ＠ de la un personaj la ｣･ｬ｡ｴ＠ sau ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ ､ｩｦ･ｲｮ＿＠ Care relevate . Fiecare din temele tratate În ｡｣･ｳｴ＠ ｳ･｣ｩｵｮ＠ se ｲ･ｦ＠ la
sunt aceste ､ｩｦ･ｲｮ＿＠ În desenul ｳｵＬ＠ Andn!-Anne, 9 ani ｩ＠ II luni, a analiza ｣ｯｮｪｵｧ｡ｴ＠ a mai multor elemente specifice ale grilei, care sunt
subliniat personajul patern ｡､ｵｧ￢ｮ＠ culori hainelor sale (desenul 4). astfel condensate Într-o ｳｩｮｧｵｲ＠ ｰｲｯ｢ｬ･ｭ＠ pentru a face o ｡ｮｬｩｺ＠
Hugo, 9 ani ｩ＠ 9 luni, a ｡､ｵｧｴ＠ motive tricoului ｳｵ＠ ｩ＠ celui al sorei ｣｡ｬｩｴｶＮ＠
sale ｩ＠ ､･｣ｯｲ｡ｩｵｮ＠ ￮ｮ｣ｬｭｩｴ･＠

Clinicianul ｳｴｵ､ｩ｡ｺ＠
capul, sprâncenele, ochii, ､ｩｲ･｣｡＠
sau ｭｵｳｴ｡Ｌ＠ ｢ｲｩ｡Ｌ＠
apoi ｰｲｩｬ･＠
ｦｩ･｣ｲｵ＠ membru al familiei (desenull).
corpului ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj: ｰｲｵｬＬ＠
privirii, nasul, gura, urechile, barba
gâtuI, umerii, trunchiul sau pieptul, buricul,
organele sexuale sau cele interne, precum ｩ＠ membrele superioare ｩ＠
I
'1
Valorizare sau devalorizare
Clinicianul se ｩｮｴ･ｲｳ｡ｺ＠

inferioare,
Pentru fiecare din ｰｲｩｬ･＠ corpului, examinatorul ｣ｯｴ･｡ｺ＠
din punctul de vedere al ｣｡ｬｩｴ＠
dimensiunile, ｡｢ｵｮ､･＠
de personajele care sunt valorizate
sau devalorizate, de anumite caracteristici ale desenului: linia,
sau raritatea detaliilor. Este vorba de-a
\
avansa ipoteze asupra sensului valord\rii ｩ＠ al ､･ｶ｡ｬｯｲｩｺ＠ unui sau
I I
altuia dintre personaje.
detaliile
acestora: ｭｩｮｵｯｺｴ｡･Ｌ＠ accentuare, ｉ､･ｮｴｩｦ｣ｲ＠
\\
Clinicianul ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬ＠

I
bizarerii. ｐｲ･ｺｮ｡＠ anumitor detalii are o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｣ｬｩｮ＠ În sine: subiectului, Începând de la
coapsele, organele sexuale (mai ｰｵｩｮ＠ la copiii mici) ｩ＠ organele interne ｶ･ｲ｢｡ｬｩｺ＠ acestuia ｩ＠ de la indicii de valorizare ｩ＠ de devalorizare. EI
(7). ･ｮｵ＠ ipoteze asupra valorilor acordate ｩ＠ a problemelor de
identificare.
\
I
Sexualizare
Organizarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠
Examinatorul ｮｯｴ･｡ｺ＠ ､｡｣＠ este ｳｵｧ･ｲ｡ｴ＠ de ｣ｴｲ･＠ desenator Plecând de la ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩｬ＠ sale, cxaminatorul ￎｮ｣･｡ｲ＠ ｳ＠
｡ｰｲｴ･ｮ＠ la unul dintre sexe, prin sublinierea anumitor detalii, la determine care este tipul de organizare ｰｳｩｨ｣＠ a subiectului: ｡｣＠､ este
vorba de o personalitate ｲ｡ｩｯｮｬＬ＠ mai ､･ｧｲ｡｢＠ rece, ｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｌ＠ｩ
(7) ｍ･ｮｩｯｭ＠ aici ｣＠ acei copii mici Ｈｰ￢ｮ＠ la aproximativ 9 ani), ｰｲ･ｯ｣ｵ｡ｩ＠ ｯｲｧ｡ｮｩｺｴＬ＠ ｲｩｧ､Ｌ＠ sau de o personalitate ｳ･ｮｺｯｲｩ｡ｬＬ＠ ､ｩｮ｡ｭ｣Ｌ＠ ｭｯｴｩｶＬ＠･
de graviditate, pot reprezenta un ｮｯｵＭｳ｣ｴ＠ în pântecele mamei. ｬ｡｢ｩＬ＠ ｳ･ｮｺｩｴｶ＿＠

I 63
62 I:
) )
 I
I I

r' I
INTERPRETAREA
Clinicianul ｳｴｵ､ｩ｡ｺＬ＠
de asemenea, caracteristicile personajelor ｩ＠ SAU ANALIZA ｐｒｏｉｕＭｚｓ＠ r I
Ｌ｣･｡ｲ＠ ｳ＠ ､ｩｳ｣･｡ｲｮ＠ de ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ ｭｯ､｡ｬｩｴ･＠
ｰｳｩｨ｣＠ ale i

mbiectului, tipul de ｡ｮｧｯｳ＠ cu care se ｬｵｰｴＬ＠ mecanismele de ､･ｦｮｳ＠ Nu poate fi ｦ｣ｵｴ＠ o interpretare ｶ｡ｬ｢ｩ＠ a desenului familiei
t
pe care le pune în ｡｣ｩｵｮ･＠ pentru a combate ｡｣･ｳｴ＠ ｡ｮｧｯｳＬ＠
decât ｩｮ￢､＠ cont de mediul ｩ＠ de realitatea ｡｣ｴｵｬ＠ ｩ＠ ｩｳｴｯｲ｣＠ a
maturitatea ｡ｦ･｣ｴｩｶＬ＠ calitatea contactului cu realitatea ｩ＠ dispozitivele subiectului. ｃｵｮｯ｡ｴ･ｲ＠ în prealabil a anamnezei permite considerarea
I 1

psihice necesare pentru a face ｦ｡＠ acesteia, ｦｯｲ｡＠ ｩ＠ ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ･｡＠ i

ca fiind normale ｩ＠ relative a elementelor care, în alte ｣ｩｲｵｭｳｴ｡ｮ･Ｌ＠ ar fi I

"Eului", calitatea "Supra-Eului". semnificative pentru o patologie. Concret, este vorba de caracteristici
care corespund ｲ･｡ｬｩｴＬ＠ cum ar fi de exemplu dimensiunile respective ,"
I :

Analiza ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ dintre personaje ale ｰｲｩｮｬｯ＠ ｩ＠ copiilor, ｰｲ･ｺｮ｡＠ ｰ｡ｲｴｩ｣ｵｬｯ＠ în cadrul familiei !
Examinatorul ｡ｮｬｩｺ･＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ dintre personaje: ｰｯｺｩｬ･＠ (handicap, ｢ｯ｡ｬＬ＠ mortalitate sau altele). Astfel, mai multe ｴｲｳｵｩ＠
I
respective ｩ＠ ｩｮｴ･ｲｬ｡＠
sau de la alte elemente de ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠
dintre ele, plecând de la datele deja culese
raportate. EI ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠ ipoteze
caracteristice ale desenului nu sunt semnificative atunci când sunt
plasate în perspectiva ｣ｯｮｦｩｧｵｲ｡･＠ unui anumit subiect dintr-o n
asupra ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ obiectale ale subiectului, asupra ｲｩｶ｡ｬｴ＠ fraterne, a ｡ｮｵｭｩｴ＠ familie. De exemplu, în desenul4, elementele de ｡ｮｭ･ｺ＠ I.J I
permit ￮ｮ･ｬｧｲ｡＠ anumitor elemente: ｴ｡ｬ＠ - profesor ｩ＠ ｣･ｲｴｯ＠
i I
ｰｲ･ｺｮｩ＠ sau ｡｢ｳ･ｮｩ＠ conflictului oedipal, precum ｩ＠ asupra ｲ･ｺｯｬｶｩ＠
acestuia sau asupra formei ｩ＠ ｩｮｴ･ｳ＠ acestei problematici. (carte) _ ｭｵｮ｣･ｴ＠
domiciliu Ｈ､･ｰｲｴ｡＠
sunt reprezentate ､ｯｵ＠
ｪｵｭｴ｡･＠ din ｳｰｴｭ￢ｮ＠
de familie), Andre-Anne are o ｳｯｲ＠
fete). Alte ｴｲｳｵｩ＠
într-o ｺｯｮ＠

sunt mai ｰｵｩｮ＠

､･ｰｲｴ｡＠ de
(în desen
legate în
ri I
Alte remarci
ｄ｡｣＠ este cazul, ｮｯｴ･｡ｺ＠ alte ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ ｩ＠ le ｣ｯｭ･ｮｴ｡ｺＮ＠
\ \ mod direct de profilul ｩ＠ istoria ｦ｡ｭｩｬＮ＠
[1
1'1

7. Ipoteze diagnostice în ｬ･ｧｴｵｲ＠ 1. ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ pe timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠

1
cu celelalte date
f-:I I
În ｡｣･ｳｴ＠ ｵｬｴｩｭ＠ ｳ･｣ｩｵｮＬ＠ examinatorul face o ｳｩｮｴ･ｺ＠ a tuturor Davido (1976) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｳ＠ fim ｡ｴ･ｮｩ＠ în timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠
datelor ｩ＠ ipotezelor care au ｲ･ｩｴ＠ din ｡ｮｬｩｺ＠ ｩ＠ ･ｬ｡｢ｯｲｺ＠ ipotezele testului, la ceea ce spune subiectul ｩ＠ la comentariile sale. ｖ･ｲ｢｡ｬｩｺＬ＠ 1111
sale finale . El reia, între altele, analiza referitoare la contactul cu ｡､ｮｯｴｲｩ＠ le sau titlurile ｡､ｵｧｴ･＠ desenului sunt un ajutor ｰｲ･ｩｯｳ＠
realitatea, nivelul grafic, gradul de investire, ｲ･ｬ｡ｩ＠
｡ｦ･｣ｴｩｶＬ＠ ｭｯ､｡ｬｩｴ･＠ de ｡ｰｲ･＠ ｩ＠ elementele patologice. ｔｲｩ･｡＠
familiale, dinamica pentru analiza acestuia. ａ｡＠
ｯｲｩ･ｮｴ｡ｺ＠
cum spunea ｆｲ｡ｮｾｯｩｳ･＠ Dolto (1979), ele
asupra sensului desenului ｩ＠ constituie, prin ￮ｮｳｩ＠ calitatea
f, i I
｣ｯｮｴｲ｡Ｍｳｦ･ｩｬ＠ este ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ întrucât aceasta apare ca unul lor ｡ｳｯ｣ｩｴｶ＠ cu desenul, un prim nivel de interpretare.
din indicatorii ｣｡ｬｩｴ＠
dinamicii psihice care a colorat în ｭ｡ｮｩ･ｲ＠
ｲ･ｬ｡ｩｯｮ＠ de care este capabil subiectul, ｩ＠ a
ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ din timpul
li
Spre exemplu, o directoare de ｣ｯ｡ｬ＠
de 5 ani a desenat un soare ｩ＠ o ｬｵｮ＠ pe ｡｣･ｬｩ＠
ｩＭ｡＠ dat seama ｣＠ o ｦ･ｴｩ＠
desen. Directoarea i-a
UI
｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ testului.
Datele astfel ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ ｩ＠ ipotezele finale trebuie confruntate ｩ＠
atras ｡ｴ･ｮｩ＠ ｣＠ desenul ｳｵ＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ o ｳ｣･ｮ＠ ､ｩｵｲｮＬ＠ din cauza culorii r'i I
cerului, ｩ＠ ｣Ｌ＠ în acest caz, luna ｮｵＭｩ＠ ｧｳ･ｴ＠
conjugate cu datele anamnezei ｩ＠ cu rezultatele altor ｭｳｵｲｴｯｩ＠ ｲｳｰｵｮ＠ ｣＠ ea ｶｺｵｳ･＠ luna ziua, în ｡｣･ｬｩ＠
locul în peisaj. Copilul a
timp cu soarele, fenomen pe
1 ! I
cognitive ｩ＠ proiective referitoare la subiect, ｩ＠ cu ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩｬ＠ culese care-I observase de câteva ori, În anumite ｣ｯｮ､ｩＮ＠ O asemenea
asupra ｡､ｰｴｲｩ＠ sale la diverse medii de ｶｩ｡Ｎ＠ reprezentare corespunde unei descrieri originale a ｲ･｡ｬｩｴＬ＠ nu numai r': I
. I I
unei ｣ｲ･｡ｩ＠ imaginare, ｩ＠ nu este ｳ･ｩｺ｡｢ｬ＠ decât ､｡｣＠ ｬｵｭ＠ în \ J

considerare ｶ･ｲ｢｡ｬｩｺ＠
,j
copilului
1
ff
65
64 li
ｾ＠

"masculine" ｩ＠ "feminine", cu valorile reprezentate în societatea

Abraham (1977), ca ｩ＠ Machover (1949), ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ aspectul
adaptativ al desenului, respectiv felul în care subiectul, în acest caz
ｮｯ｡ｳｴｲ＠ despre ce ￮ｮｳ･｡ｭ＠ un ｢ｲ｡ｴ＠ sau o femeie. Este vorba,
întrucâtva, de un nivel ideal al Eului. Identificarea ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ ｩ＠ acceptarea
copilul, ｲ･｡｣ｩｯｮｺ＠ la solicitarea de a desena. ａ｣･｡ｳｴ＠ ｲ･｡｣ｩ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
nu ar fi singurele ｭｯｴｩｶ｡＠ interne implicate în alegere. Cum aceasta
anumite caracteristici ale subiectului. Observarea copilului ｩ＠ a
ｲｳｰｵｮｬｩ＠ acestuia, sau a ｡｢ｳ･ｮｩ＠ ｲｳｰｵｮｬｩＬ＠ vor fi revelatoare.
ｩｮ･＠ de rolurile sociale, devine mai de ￮ｮ･ｬｳ＠ ｣＠ ｩ､･ｮｴｬ＠ feminine
sunt mai puternice în perioada de ｬ｡ｴ･ｮＬ＠ când mama ｩ＠ substitutul ｳｵＬ＠
Unii indici pot fi ｬｭｵｲｩｴｯＺ＠ simplitatea (sau complexitatea) ｲｳｰｵｮｬｩ＠
subiectului, spontaneitatea (sau lipsa acesteia) în ｲ･｡｣ｩＬ＠ ｵｲｩｮ｡＠ (sau
､･ｩｮ＠ ￮ｶｴｯ｡ｲＬ un rol educativ important În planul ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ ｩ＠ al
dificultatea) ･ｸ｣ｵｴｲｩ＠ sarcinii ｩ＠ ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴｲｬ＠ afective prezente în modelelor.
cursul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ (Sattler, 1990). Ea ｲ･ｭ｡｣＠ faptul ｣Ｌ＠ în fapt, la cei ele 6-12 ｡ｮｩｾ＠ ｢ｩ･＠ ､･ｳｮ｡ｺ＠
mai frecvent un personaj de sex opus, ｩ＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ ､･ｳ｣ｲｴ＠ la
Kim Chi (1989) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ indici lor clinici ｲ･ｬｶ｡ｩ＠ În
calitatea desenului, în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de timpul de ･ｸ｣ｵｩＮ＠
｡､ｯｬ･ｳ｣ｮ Ｎ＠ La fete se ｯ｢ｳ･ｲｶ＠ contrariul. Ele ､･ｳｮ｡ｺ＠ mai Întâi
personaje de ｡｣･ｬｩ＠ sex cu ele, ｩ＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ ､･ｳ｣ｲｴ＠ ｰ￢ｮ＠ la
vârsta ｡､ｵｬｴＮ＠ Abraham crede ｣Ｌ＠ ÎtI ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮＬ＠ se impun valorile
masculine: spiritul de ｩｮ｡ｴｶＬ＠ ｩｮ､･ｰ｡Ｌ｣ｯｭｴ＠ prioritatea
2. ｃｯｭｰｺｩ｡＠ familiei desenate În raport cu familia ｲ･｡ｬ＠
ｲ｡ｩｯｮｬｴ＠ asupra ･ｭｯｩＬ＠ corespunzând unei ｭｯ､ｩｦ｣ｲ＠ în idealul
Descrierea familiei desenate Eului.
Porat (1965) a stabilit o ｲ･ｬ｡ｩ＠ între valorizarea sau
devalorizarea unui personaj ｩ＠ ｡ｮｵｭｩ＠ indici ai desenului: ｰｯｺｩ｡Ｌ＠ Personaje ｡､ｵｧｴ･＠ sau omise
ordinea, dimensiunea ｦｩ･｣ｲｵ｡Ｎ＠ Pentru el, ordinea în care subiectul
Debienne (1968) a reluat ｡ｲｧｵｭ･ｮｴｩ＠ lui Connan (1965) în ceea
､･ｳｮ｡ｺ＠ fiecare personaj ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ valoarea pe care o ｡｣ｯｲ､＠ acestora.
ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ personajele ｡､ｵｧｴ･Ｎ＠ Acestea ｩｮ､｣Ｌ＠ ､ｵｰ＠ ei, o ｰｲｯｩ･｣＠ a
În general, primul personaj desenat este considerat ca cel mai
unei ｰｲｩ＠ mascate a subiectului. De fapt, subiectul se ｴｲ｡ｶ･ｳＬ＠
important pentru subiect, în plan afectiv. În general, ｲ･ｭ｡｣＠
este desenat în partea ｳｴ￢ｮｧＮ＠
Porat, el \ mult sau mai ｰｵｩｮＬ＠ în toate personajele, dar într-un mod mai special,
mai

mai proiectiv, în aceste personaje ｡､ｵｧｴ･Ｎ＠ Din cauza acestei ｴ･ｮ､ｩＬ＠

Grimard (1982) ｣ｩｴ･｡ｺ＠ ｬｵ｣ｲｩ･＠ lui Harsanyi (1965) care desenul familiei ne permite, într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｰｲｩｶｬ･ｧ｡ｴＬ＠ ｳ＠ ｣ｯｭｰｬ･ｴ＠ o
｡ｮｬｩｺ･＠ desenele a 740 de copii, ｢ｩ･＠ ｩ＠ fete cu vârste între 10 ｩ＠ 16 evaluare, ｳ＠ ｡､ｵｧｭ＠ ｮｵ｡･＠ care ￮ｭ｢ｯｧ･ｳ｣＠ ￮ｮ･ｬｧｲ｡＠ ､ｩｮ｡ｭ｣＠ a
ani, ｩ＠ care ｲ･ｬｶ＠ trei ｴ･ｮ､ｩＺ＠ desenarea prima ｯ｡ｲ＠ a ｴ｡ｬｵｩＬ＠ desenarea
subiectului.
prima ｯ｡ｲ＠ a mamei Ｈｴ･ｮ､ｩ＠ care ､ｩｭｮｵ･｡ｺ＠ cu vârsta) ｩ＠ desenarea
ｄｵｰ＠ Porot (1965), analiza ｣ｯｭｰｺｩ･＠ familiale ｯｦ･ｲ＠ ｩｮｦｯ｡＠
prima ｯ｡ｲ＠ a propriei persoane. ｃ･ｲ｣ｴｯｵｬ＠ a concluzionat ｣＠ subiectul
asupra ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ între membrii ｳｩＬ＠ cum ar fi cele interpretate de subiect.
ｯｲ､ｮ･｡ｺ＠ personajele desenului ｳｵ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de evaluarea
Omisiunea unui membru ｩｮ､｣＠ adesea un afect de respingere referitor
ｳｵ｢ｩ･｣ｴｶ＠ pe care o face În planul ｩｮｶ･ｳｴｬｯｲ＠ identificatoare,
la ｡｣･ｳｴ＠ ｰ･ｲｳｯ｡ｮＮ＠ ｄ｡｣Ｌ＠ de exemplu, un copil ｵｩｴ＠ ｳ＠ se deseneze, ne
obiectale, sau ､ｵｰ＠ un alt registru de ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ (de exemplu,
putem gândi la un sentiment de exc\uziune din familia sa. Un personaj
narcisic).
｡､ｵｧｴ＠ poate face trimitere la o reprezentare ｡ｬｴ･ｲ＠ a subiectului
Morval (1973) ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ indicii de valorizare pot fi ､･ｵｩ＠
￮ｮｳｵｩＮ＠
plecând de la sexul primului personaj. Pentru Anzieu (1973), faptul ｣＠
La un copil care a- fost adoptat, mai ales ､｡｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｡､ｯｰｩ･＠ s-
primul personaj desenat este de sex opus desenatorului, ｡､ｵｧｴ＠ la o
a ｦ｣ｵｴ＠ ､ｵｰ＠ vârsta de un an, reprezentarea familiei poate duce la
calitatea ｡ｴｭ･ｮｵｬｩ＠ copilului ｦ｡＠ de familia sa de ｡､ｯｰｩ･Ｎ＠
､ｩｦ･ｲｮ＠ mare de ｶ￢ｲｳｴＬ＠ ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ o tulburare În planul ｩ､･ｮｴｦ｣ｲＮ＠
În
ｄｵｰ＠ Abraham (1992), alegerea sexului primului personaj desenul lui Bernard, 7 ani, adoptat la vârsta de 3 ani, ｲ･ｭ｡｣＠ ｡｢ｳ･ｮ＠
desenat se ｲ｡ｰｯｴ･ｺ＠ la identificarea cu rolurile social-sexuale
67
66
 I
1
Il,
ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ familiei, ､･ｩ＠ consemnul a fost foarte bine ￎｮ･ｬｳ＠ de ｣ｴｲ･＠ detaliu, ｵｩｴ＠ ce a desenat mai Înainte. Engelhart ｮｯｴ･｡ｺ＠ ＠｣ ｡｣･ｴｩ＠ copii
copil. Bernard ｣ｯｭｰ･ｮｳ｡ｺ＠ ｡｣･ｳｴ＠ dificultate de-a desena o familie, au o viziune ｳｩｮ｣ｲ･ｴ＠ ｩ＠ ｣＠ percep mai ､･ｧｲ｡｢＠ ansamblul formelor
I
l
care poate indica faptul ｣＠ familia nu a dobândit ｳｵｦｩ｣･ｮｴ＠ ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ decât detaliile. Dar, ､｡｣＠ forma este prea ｣ｯｭｰｬ･ｸ＠ nu pot sesiza decât
\
ｳｩｭ｢ｯｬ｣＠ pentru copil, prin desenarea unei case imense, animate, care detaliile.
pare ｳＭｉ＠ ｩｮ＠ în ｢ｲ｡･＠ cu liniile ce ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ drumul. Se poate Spre patru ani, copilul ､･ｺｶｯｬｴ＠ "realismul intelectual". Copilul r •
concluziona ｣＠ Bemard este pe cale de-a se integra în ｡｣･ｳｴ＠ familie ｩ＠ reproduce obiecte reale, cu elementele acestora, dar ｦｲ＠ ｳ＠ ｩｮ＠ cont de I i!
de a o internaliza, dar ｣＠ are ￮ｮ｣＠ nevoie ｳ＠ fie sprijinit, ca un copil mic. punctul de vedere din care este ￮ｮｦｩ｡ｴ＠ obiectul. El ｡､ｯｰｴ＠ mai <
(desenul 8) ､･ｧｲ｡｢＠ o diversitate de puncte de vedere (cum ar fi, de exemplu,
ｄｵｰ＠ Corman (1970), o ｴ･ｮ､ｩＮ＠ ｩｮ｣ｯｴ･＠ se va exprima aplecarea arborilor ｡･ｺｩ＠ de fiecare parte a unui drum). Copilul poate
adesea cu o ｡ｮｵｭｩｴ＠ deghizare, ､｡ｴｯｲｩ＠ cenzurii. Subiectul poate crea ｳ＠ ｩｮ｣ｬｵ､Ｌ＠ de asemenea, elemente invizibile pentru ochi, cum ar fi
atunci un personaj din toate piesele, un ｮｯｵＭｳ｣ｴＬ＠ un copil mai mare, interiorul unei case. Tot astfel, când ceea ce vrea ｳ＠ reprezinte este
sau o ､ｵ｢ｬｲ＠ care ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ un fel de ｧ･｡ｭｮＮ＠ foarte important, el ｵｴｩｬｺ･｡＠ mai multe puncte de vedere, ､ｩｳｯ｣｡ｺ＠
detaliile, ､･ｳｮ｡ｺ＠ în ｴｲ｡ｮｳｰ･Ｌ＠ ｵｴｩｬｺ･｡＠ înclinarea. Aceasta
､ｵｲ･｡ｺ＠ ｰ￢ｮ＠ În jurul vârstei de zece ani. Gardner (1982) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺＬ＠ de
asemenea, ｣Ｌ＠ de ｲ･ｧｵｬＬ＠ copilul ､･ｳｮ｡ｺ＠ plecând de la ceea ce
｣ｵｮｯ｡ｴ･＠ ｩ＠ nu de la ceea ce vede.
3. Aspectul ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠
Între opt ｩ＠ zece ani, copilul trece în mod progresiv de la
"realismul intelectual" la "realismul vizual". ￎｮ､｡ｴ＠ ce devine critic ｩ＠ ￎｩ＠ I
Pentru Royer (1984), maturitatea sau imaturitatea ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡＠ ､＠ seama de defectele desenului ｳｵＬ＠ Între altele de imposibilitatea I "
｣ｯｮｦ･ｲ＠ indici asupra ｭ｡ｴｵｲｩ＠ sau ｩｭ｡ｴｵｲ＠ afective . ､ｩｶ･ｲｳｦ｣＠ punctelor de vedere, se va limita la un punct de vedere 1 ｾ＠
unic. El va trebui ｳ＠ uite ceea ce ｴｩ･＠ despre obiect, pentru a-l observa
Traube (1938) concluzionase din analiza desenelor copiilor de 6 ｩ＠ a-l reda ｡＠ cum se ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ vederii sale.
ani ｩ＠ ｪｵｭｴ｡･＠ ｰ￢ｮ＠ la 14 ani, ｣＠ nu ･ｸｩｳｴ＠ o ｬ･ｧｴｵｲ＠ Între dinamica
desenului ｩ＠ vivacitatea ｦｩｺ｣Ｌ＠ dar ｣＠ se putea stabili o ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu Între 13 ｩ＠ 15 ani, adolescentul are mai multe resurse grafice
agilitatea ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｎ＠ Astfel, probele de desen permit realizarea unei pentru imitarea ｲ･｡ｬｩｴＬ＠ dar ￎｩ＠ pierde ､ｯｲｩｮ｡＠ de a se exprima prin J
･ｶ｡ｬｵｲｩ＠ a nivelului intelectual al copiîlor (Guillarme, 1983). desen, de ｦｲｩ｣＠ ｳ＠ nu se ､･ｺｶｬｵｩ＠ prea mult. Poate este ｩ＠ din ｣｡ｵｺ＠ ｣Ｌ＠
pentru a reprezenta ce este el, a început ｳ＠ utilizeze în mod ｰｲ･ｦｮｩ｡ｬ＠ r' (, II

Engelhart (1980) a realizat un tablou al ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ desenului la vorbirea sau scrierea. Putem avansa ｩ＠ ipoteza ｣＠ talentul grafic al ')
l
copil, continuând autori precum Luquet (1967). Ea ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ ｩｮｴ･｡＠
ｲ･ｰｺｮｴ｡ｩｶ＠
ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｭ￢ｺｧｬｩｴｵｲｯ＠
apare între doi ｩ＠ trei ani. Copilul ｣ｯｮｦ･ｲ＠
indescifrabile pe care le ､･ｳｮ｡ｺＬ＠
atunci o
face o
adolescentului nu este la ￮ｮｬｩｭ･｡＠
reprezentare.
｡ｳｰｩｲ＠ lor sale, a ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ sale de
I ｾ＠
1
I

analogie între ｭ￢ｺｧｬｩｴｵｲ｡＠ sa ｩ＠ un obiect real. Aceast procedeu se În lucrarea lui Guillaume (1983), putem ｧｳｩＬ＠ la pagina 89, o
ｮｵｭ･ｴ＠ "realism fortuit". Engelhart ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ ｣＠ ｩｮｴ･｡＠ reproducere a grilei lui Rouma ｩ＠ colaboratorii, ｡ｲｴ￢ｮ､＠ ･ｶｯｬｵｩ｡＠
ｲ･ｰｺｮｴ｡ｩｶ＠ nu ｰｲ･｣､＠ desenul, ci Îi succede. desenului În ｦｵｮ｣ｩ･＠ de vârsta copiilor. Dar cotarea lui Goodenough ｩ＠
etalonul ｳｵ＠ ､ｩｦ･ｲｮ｡ｬ＠ pe sexe (Segers ｩ＠ Liegeois, 1974) se dovedesc
ｃｴｲ･＠
trei ani ｩ＠ ｪｵｭｴ｡･Ｌ＠ copilul vrea ｳ＠ ｲ･ｰｯ､ｵ｣＠ un model. El mai precise când este vorba de deternlinarea nivelului intelectual.
￮ｮ｣･｡ｲ＠ respecte o ｡ｮｵｭｩｴ＠ ｳ＠
｡ｳ･ｭｮｲＬ＠ dar îi ｬｩｰｳ･ｴ＠ capacitatea
motrice de a o face. Este faza pe care Luquet o ､･ｳｭｮ｡ｺ＠ sub numele
de "realism deficitar". Mai mult, copilul are o ｡ｴ･ｮｩ＠ ｬｩｭｴ｡＠ ｩ＠
､ｩｳ｣ｯｮｴｵＬ＠ care se ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ în desenul ｳｵＺ＠ ､｡｣＠ se ｰｲ･ｯ｣ｵ＠ de un

68
ｾ＠ 69
, 1

111
 r
t

4. Aspect global

Amplasare
Sensul foii de hârtie
Pentru desenul familiei, foaia este ｰｲ･ｺｮｴ｡＠ pe orizontal. ｄ｡｣＠
subiectul ｲｯｴ･＠ ｵｯｲ＠ foaia, putem formula ipoteza ｣＠ ｡､ｰｴ･ｺ＠
stimulul pentru a-i fi mai ｵｯｲＮ＠ ｄ｡｣＠ rotirea foii este de 90 de grade sau
mai mult, ne putem imagina ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｲ･｡｣ｩ＠ are o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ de

J----.- . . ------... __ Ｎｾ＠ ____ .

----- ｯｰｺｩ･＠ ｦ｡＠ de consemn.

Calitate
ｴＮＨｾ｟ ｾ＠ ｄｵｰ＠ ｩｮ､｣｡ｬ･＠ analizei lui Bender, o dispunere foarte ｲｩｧ､＠
corespunde unei ｦｵｮ｣ｩｯｲ＠ intelectuale controlate, unui Eu. compulsiv
ｩ＠ unui Supra-Eu strict. Poate fi subiacent un conflict anal. O dispunere
ｭ･ｴｯ､ｩ｣＠ ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ o ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ ｮｯｲｭ｡ｬＬ＠ ｳｵｰｬＬ＠ o ｩｮｴ･ｬｧ＠ ｢ｵｮＮ＠
,--;;,-'" "'" ,, \\. ｄ｡｣＠ dispunerea este ｮ･ｲｧｵｬ｡ｴＬ＠ ne putem gândi la un Eu care se

:ｾ Ｌ＠
'c supune greu, la ｯｰｺｩ･＠ ｩ＠ impulsivitate. O dispunere ｨ｡ｯｴｩ｣＠ poate
I _Î"
OI
t- indica o ､･ｦｩ｣ｮ＠ ｭ｡ｪｯｲ＠ a Eului, uneori o ｰｳｩｨｯｺＬ＠ sau o anxietate

｜ｾＭ Ｌ Ｍ ｾＩ＠
ｾ＠ --"--'
-O
"-
OI
care ｣ｯｰｬ･ｴ＠ individul. În anumite cazuri, acesta poate fi indicele
C
.... unei ､･ｦｩ｣ｮ＠ intelectuale. Din punctul ｳｵ＠ de vedere, Engelhart

ｾ＠
'"
Q:l (1973) ｣ｯｮｬｵｺｩ･｡＠ din studiul ｳｵ＠ asupra 180 de ｢ｩ･＠ de 9 ｰ￢ｮ＠ la
00
:; 12 ani, din care 90 prezentau ｴｵｬ｢ｲｩ＠ de comportament, ｣＠ desenele
I
C
<U acestora din ｵｲｭ＠ compoltau lacune în ｣ｯ･ｲｮ＠ ｩ＠ organizare.
Vl
<1)
.../.... ｾ Ｌ ｾ＠ -- " ti O
Situarea desenului În cadrul foii
"'---- Mai ｭｵｬｩ＠ autori s-au aplecat asupra problemei ｡ｭｰｬｳｲｩ＠
ｾ Ｎ＠
desenului În foaie. Printre ei, Koch (1969) se ｩｮｳｰｲ＠ din ｮｯｩｵｬ･＠ lui
'..... .. .".
Griinwald (1964, a se vedea Koch, 1969) despre ｳｵｰｲ｡ｦ＠ de ｰｲｯｩ･｣Ｌ＠
. ) \I .. __ ..... -.....!..
. , 0/ / pentru a stabili schema interpretati ｶ＠ a ｳｰ｡ｩｵｬ＠ grafic, din care am
\. ..) /' ｲ･ｩｮｵｴ＠ lementele ilustrate În figura 2.
'------
Zona pas ｩｶｴｐ＠
ｍ｡ｭ＠ Zona ￮ｮｦｲｵｴｩ＠ ｔ｡ｴ＠
Spaliul
Trecut active cu viata Viitor
spectatorului victii
Debut, Regres ie
Pulsiuni, instincte
ｆｩｸ｡Ｚ＠ la un stadiu
In trovers ic Conflict Extravers ic
primitiv
Nostalgia mocirlei
Stare ､･ｰ＠ ｩｴ＠

Figura 2: Schema ｳｰ｡ｩｵｬ＠ grafic ､ｵｰ＠ Koch (1969)

70 71
 La rândul ｳｵＬ＠ Kim ehi (1989) se ｩｮｴ･ｲｳ｡ｺ＠ de maniera în care interne multiple, în ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu ｩｮｴ･ｲ｡｣ｵｬ＠ cu lumea ･ｸｴｲｩｯ｡Ｚ＠
subiectul ｵｴｩｬｺ･｡＠ ｳｰ｡ｩｵｬ＠ în desen, respectiv, cum anume interiorul Subiectul poate avea sentimentul unei ｳｴｰ￢ｮ＠ iri mai puternice sau mai
ｳｵ＠ ￮ｮｴ￢ｬ･＠ realitatea ･ｸｴｲｩｯ｡＠ ｲ･ｰｺｮｴ｡＠ de foaie. El reia ideea slabe a acestui ｳｰ｡ｩｵ＠ ｴｲｩＮ＠ Ea ｡､ｵｧ＠ ｣＠ locul în care se ｡ｦｬ＠
lui Abraham (1977) ､ｵｰ＠ care individul ￮ｩ＠ va plasa desenul în ｰ｡ｧｩｮ＠ personajul pe foaie ､＠ ｳ･｡ｭ＠ de ｳｩｴｵ｡＠ ｳｵ｢ｩ･｣ｴｶ＠ pe care el ｩＭｯ＠
strâns legat de locul pe care ｩＭｉ＠ ｣ｯｮｦ･ｲ＠ în realitate. Kim ehi (1989) ｡｣ｯｲ､＠ în lume, ｩ＠ de ｣ｯｮ､ｩｬ･＠ în care are loc realizarea sa ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬＺ＠
ｳ･ｰ｡ｲ＠ tipurile de utilizare a ｳｰ｡ｩｵｬ＠ în ､ｯｵＺ＠ utilizarea centrului, ｩ＠ alte respectiv, ｳｰ｡ｩｵｬ＠ pe care Eul crede ｣Ｍｬ＠ are pentru a se împlini,
amplasamente (zone verticale ｩ＠ zone orizontale). El este de acord cu angoasele sale, conflictele interne ｩ＠ ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ sale. Orice anormali tate
Royer (1984) ｩ＠ Buck (1948) referitor la interpretarea amplasamentelor în ｰｯｺｩｮ｡ｲ･＠ personajelor ar putea semnifica o imagine de sine
sus-jos ｩ＠ dreapta-stânga, dar ｡､ｵｧ＠ o ponderare, la nivelul axei ｡ｬｴ･ｲ＠ sau ､･ｦｩ｣ｴ｡ｲＮ＠
stânga-dreapta. Faptul ｣＠ desenatorul este stângaci sau dreptaci Pentru Abraham, ca ｩ＠ pentru Machover, axa ｶ･ｲｴｩ｣｡ｬ＠ ｣ｯｮｦ･ｲ＠
ｩｮｦｬｵ･｡ｺ＠ utilizarea acestei axe . Kim ehi (1989) ｩｮｳｴ＠ asupra indicii asupra ｰｯｬ｡ｲｩｴ＠ optimism-pesimism. Abraham ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｣＠
faptului ｣＠ un desen nu poate fi declarat ca situat sus sau jos decât ｡｣･ｳｴ＠ ｡ｸ＠ ､＠ ｳ･｡ｭ＠ de corpul ｴｲｩＬ＠ în planul sentimentului de
､｡｣＠ este plasat complet deasupra sau dedesubtul linie mediene. El lejeritate ｩ＠ de ￮ｮｬ｡ｲ･Ｌ＠ în cazul optimistului , sau de greutate ｩ＠ de
ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ｡｣･ｬｩ＠ lucru este valabil ｩ＠ în ｳｩｴｵ｡＠ stânga-dreapta. ｡ｰｳｲ･＠ în jos, la depresiv.
La rândul ｳｵＬ＠ Stora (1963) a reluat teoria lui Jompolsky (1940, a Axa ｯｲｩｺｮｴ｡ｬ＠ ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠ aspectul ｲ･ｬ｡ｩ＠ subiectului cu
se vedea Stora, 1963) asupra ｣ｯｮｳｴｲｵｩ･＠ ｳｰ｡ｩｵｬ Ｎ＠ În ｡｣･ｳｴ＠ anturajul ｳｵＮ＠
｣ｯｮ･ｰｩＬ＠ orice obiect desenat se ｳｩｴｵ･｡ｺ＠ în ｳｰ｡ｩｵｬ＠ foii ､ｵｰ＠ o linie
ｯｲｩｺｮｴ｡ｬ＠ ｩ＠ una ｶ･ｲｴｩ｣｡ｬＮ＠ Aceasta se face voluntar sau nu. Fraisse ｩ＠
Durup (1956, a se vedea Stora, 1963) atribuie o ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ ､･ｯｳ｢ｩｴ＠
• Centrul
punctului situat în centrul câmpului vizual. ｅｸｩｳｴ＠ o orientare a ｡ｴ･ｮｩ＠
｣ｴｲ･＠ ceea ce constituie centrul ｰ･ｲ｣ｩ＠ noastre vizuale. Kim ehi (1989) s-a inspirat din diverse ｣ｯｮ･ｰｩ＠ despre ｳｰ｡ｩｵｬ＠
grafic pentru a extrage anumite puncte de ｣ｯｮｲ､｡ Ｎ＠ Pentru el,
Kos ｩ＠ Biermann (1977) reamintesc, de asemenea, ｣＠ Abraham localizarea desenului în centrul paginii este ｰｲｩｭｯ､｡ｬ［＠ În fapt, este
(1963) a pus accent pe ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｬｯ｣｡ｩｺｲ＠ elementelor desenului În locul ｰｲｯｩ･｣＠ Eului. El ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣Ｌ＠ adesea, centrul desenului nu I
ｳｰ｡ｩｵｬ＠ grafic. Dispunerea acestora este în ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu ｰｯｺｩ｡＠ în care coincide cu mijlocul geometric al foii. El este decalat ｰｵｩｮ＠ la stânga ｩ＠
se ｳｩｴｵ･｡ｺ＠ subiectul ｩ＠ cu cea pe care crede ｣＠ o are în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu ｣･ｩｬ｡Ｎ＠ în sus. Kim ehi (1989) ｲ･ｩｴ｡ｺ＠ ｣ｯｮ･ｰｩ｡Ｌ＠ deja ｡ｶｮｳｴ＠ de ｡ｬｩ＠ autori,
Alegerea amplasamentului va fi ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶ＠ pentru ｳｩｴｵ｡＠ în care se ｣Ｌ＠ de ｲ･ｧｵｬＬ＠ copilul ｵｴｩｬｺ･｡＠ cu ｰｲ･｣､＠ mijlocul paginii, ｩ＠ ｣＠
I
ｰｬ｡ｳ･ｺ＠ subiectul. De altfel, Kos ｩ＠ Biermann (1977) s-au interesat de ｡｣･ｳｴ＠ ｴ･､ｩｮｾｲｭ￢＠ ｧ･ｮｲ｡ｬ＠ în ｭｳｵｲ｡＠ în care ｴｯｩ＠ copiii de 12 ani
anumite criterii referitoare la juxtapunerea elementelor În ｳｰ｡ｩｵ＠ În ￮ｩ＠ ｳｩｴｵ･｡ｺ＠ ､･ｾｮｬ＠ În acest amplasament. Machover (1949) ｩ＠ 1

ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ｶ￢ｲｳｴＬ＠
diagnostic. Ei au relevat ｰｲ･ｺｮ｡＠
de nivelul intelectual, de capacitatea ｧｲ｡ｦｩ｣＠
altor tipuri de aliniamente:
ｩ＠ de Abraham (1992) din ･ｸｰｲｩｮ｡＠
psihologic este cel care are ｩｭｰｯｲｴ｡ｮＬ＠
lor ｣ｬｩｮＬ＠ au ｡ｲｴ＠
ｩ＠ nu cel geometric. Acest
｣＠ mijlocul
r\ 1

juxtapunerea ､ｵｰ＠ o linie ｭ･､ｩ｡ｮＬ＠ juxtapunerea în partea de sus a foii, mijloc se ､･ｰｬ｡ｳｺ＠ pe banda ｶ･ｲｴｩ｣｡ｬ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ｶ￢ｲｳｴＬ＠

riI
conform
repartizarea pe ｴｯ｡＠ foaia, dispunerea în ､ｩ｡ｧｯｮｬＬ＠ dispunerea ｬｵ｣ｲｩｯ＠ lui Jolles ｩ＠ Beck (1953). ｓ＠ ｮｯｴｭＬ＠ de altfel, ｣＠ Abraham
ｴｲｩ｡ｮｧｵｬ＠ ｯｲｩｺｮｴ｡ｬＬ＠ dispunerea ｴｲｩ｡ｮｧｵｬ＠ pe ､ｯｵ＠ rânduri, (1963) ｯ｢ｳ･ｲｶ＠ ｣＠ utilizarea ｩｮｦｬ･ｸ｢＠ a ｣･ｮｴｲｩ＠ ｩ＠ a simetriei ｲ･ｬｶ＠ o
dispunerea ｶ･ｲｴｩ｣｡ｬＬ＠ ｰｲ･ｦｩｮ｡＠ ｬ｡ｴ･ｲＬ＠ ｰｲ･ｦｩｮ｡＠ în ￮ｮｬｩｭ･ Ｌ＠ ｩＬ＠ în fine, personalitate ｲｩｧ､＠ ｩ＠ ｮ･ｳｩｧｵｲＮ＠ Buck (1948) ｮｯｴ･｡ｺＬ＠ de asemenea, ｣＠ l
｡｣ｵｭｬｲｩ＠ le. ｄ･ｩ＠ nu am utilizat aceste criterii în grila ｮｯ｡ｳｴｲＬ＠ ni se pare desenele prea centrate pot fi asimilate unei ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ nesigure ｩ＠ ! -1
important ｳ＠ le ｭ･ｮｩｯ＠ cu scopul de-a le verifica ｰ･ｲｴｩｮ｡Ｌ＠ cel rigide, mai ales în ｲ･ｬ｡ｩ＠ interpersonale.
ｰｵｩｮ＠ în analiza ｣｡ｬｩｴｶＮ＠ Lil I

Abraham scrie ｣＠ organizarea ｳｰ｡ｩｬ＠ a desenului se ｲ･ｦ＠ la

un întreg construct interior, o structurare care ｩｮｴ･ｧｲ｡ｺ＠ ｳ･ｮｺ｡ｩｬ＠
U: I
72
73
rH:
 • Sus
Kim Chi (1989), reia interpretarea lui Buck (1948) în ceea ce • Stânga
\
ｰｲｩｶ･ｴ＠ utilizarea paginii: desenele executate complet în zona
ｳｵｰ･ｲｩｯ｡＠ pot fi puse în ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu un afect de ｬｵｰｴＬ＠ sau de refugiu Pentru Abraham (1963), stânga are o ｣ｯｮｴ｡ｩ･＠ mai ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬＮ＠
în imaginar. El ｩ､･ｮｴｦ｣Ｌ＠ de asemenea, amplasarea spiritualului în Ea ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ trecutul, Sinele ｩ＠ sensibilitatea. Kim Chi (1989) ｡ｳｩｭｬ･ｺ＠
partea de sus. În testul satului (Muchielli, 1960), partea de sus stânga ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ ｩ＠ trecutului. Stânga ･ｶｯ｣＠ ｶｩ｡＠ ｩｮｴ･ｲｯ｡Ｌ＠
corespunde ｰｲｯｩ･｣＠ Eului, în dimensiunea sa mai ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｎ＠ Ea intimitatea, amintirile ｩ＠ visele, dar ｩ＠ fuga ｦ｡＠ de mediul ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴＬ＠
poate reprezenta ceea ce este ､･ｰｲｴ｡Ｌ＠ ｩＬ＠ ｴｯ､｡Ｌ＠ riscul, ｩｮ｡ｴｶＬ＠ de ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ de ｣･ｬ｡ｴ＠ ｩ＠ de viitor (Muchielli, 1960). ｄｵｰ＠ Stora (1975)
efortul, precum ｩ＠ anticiparea. Aceasta poate semnifica ｩ＠ fuga de utilizarea ｶ､ｩｴ＠ a stângii ｲ･ｬｶ＠ o ､･ｰｮ＠ ｩ＠ un ｡ｴｭ･ｮ＠
prezent, evadarea ｣ｴｲ･＠ ireal, ￮ｮ､･ｰｲｴ｡＠ de sine. Corman (1970) ｩ＠ ambivalent ｦ｡＠ de ｭ｡Ｎ＠
Royer (1984), ｶ､＠ ｩ＠ ei partea de sus a ｰ｡￮ｾｩ＠ ca locul ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠
ｩｭ｡ｧｮ･Ｌ＠ ｩ､･｡ｬｺｲ＠ ｩ＠ al visului. ｐ･ｮｴｲｵａｬｾ＠ ｩ＠ Hatwick (1943),
utilizarea ｰｲｩ＠ de sus face trimitere la orgoliu.
• Alte ipoteze
Pentru Aischuier ｩ＠ Hattwick (1943), faptul de-a umple întreaga
foaie poate fi asimilat ｩｭ｡ｴｵｲＬ＠ în timp ce utilizarea unei ｰｲｩ＠
• Jos ｮ･ｯ｢ｩｵｴ＠ ･ｸｰｲｩｭ＠ un dezechilibru. Royer (1984) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ începând
Kim Chi (1989) de acord cu Buck (1948) presupune ｣＠ un de la 7 ani, este o anomalie ､｡｣＠ centrul desenului este plasat în zonele
grafism realizat în întregime în zona ｩｮｦ･ｲｯ｡＠ ･ｶｯ｣＠ o ｴ･ｮ､ｩ＠ exterioare. Din punctul nostru de vedere ｦｯｲｭｵｬ＠ ipoteza ｣＠ ､｡｣＠
､･ｰｲｳｩｶＮ＠ Ca ｩ＠ Royer (1984), el ｳｩｴｵ･｡ｺＬ＠ de asemenea, materialismul centrul foii este ｬｳ｡ｴ＠ gol, trebuie ｳ＠ ne gândim la o ｰｲｯ｢ｬ･ｭ｡ｴｩ｣＠
în josul paginii. Pentru Muchielli, utilizarea ｲ･ｳｴｩ｣ｶ＠ a ｰｲｩ＠ de jos este ｳ･ｲｩｯ｡＠ la nivelul Eului.
｡ｳｩｭｬｴ＠ materialismului ｩ＠ ｲ･｡ｬｩｺＬ＠ precum ｩ＠ ｰｲｯｸｩｭｴＬ＠ ｬｩｭｴｲ＠ În fine, ､ｵｰ＠ Reynolds (1978), aliniamentul desenului pe baza
｡｣ｴｩｶ＠ la ceea ce este aproape ｩ＠ ･ｸｩｧｮｬｯｲ＠ personale. Aceasta foii ｣ｯｮｦ･ｲ＠ subiectului o ｦｯｲｭ＠ de securitate, ｦ｡＠ de tensiunea ｩ＠
poate semnala ｩ＠ un recul în ｦ｡＠ riscului sau obstacolului, ｩ＠ frica de instabilitatea pe care o ｴｲｩ･＠ în sânul familiei. Alungirea
ｩｮ｡ｴｶＮ＠ Pentru Corman (1970), partea de jos ar fi mai ､･ｧｲ｡｢＠ locul personajelor spre partea ｳｵｰ･ｲｩｯ｡＠ a foii ｩｮ､｣＠ anxietatea, angoasa
instinctelor bazale, vizând conservarea. Ar fi, de asemenea, zona ､ｩｦｵｺＬ＠ dispunerea personajelor în ｰｲｩｬ･＠ din lateral ale foii poate
ｰｲ･､ｩｬ｣ｴ＠ pentru ｳｵ｢ｩ･｣＠ suferind de ｮ･ｶｲｯｺＬ＠ astenie sau depresie . indica o ｲ･ｺｩｳｴｮ＠ ｰｵｴ･ｲｮｩ｣＠ din partea copilului; de acord, între ｡ｬｩＬ＠
Din punctul lor de vedere, Alschuler ｩ＠ Hatwick (1943) ｬ･｡ｧ＠ utilizarea cu Buck (1948), Reynolds crede ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠ ･ｶｯ｣Ｌ＠ de
ｰｲｩ＠ de jos a foii de stabilitate. asemenea, ､･ｰｮ｡＠ ｩ＠ ｣ｵｴ｡ｲ･＠ structurii, ｦ｡＠ de insecuritate ｩ＠ ｦ｡＠
de o ｳｬ｡｢＠ încredere în sine.

• Dreapta
ￎｉＯｩｭ･｡＠
Abraham (1963) ｡ｳｩｭｬ･ｺ＠ partea ､ｲ･｡ｰｴ＠ cu dominarea
intelectului. Muchielii, ｩ＠ apoi Kim Chi (1989) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ partea Dimensiuni
､ｲ･｡ｰｴ＠ ･ｶｯ｣＠ expansiunea, elanul înspre mediu, spre ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠ spre Pentru cei mai ｭｵｬｩ＠ autori, ￮ｮｬｩｭ･｡＠ ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj este
｣･ｬ｡ｴ＠ ｩ＠ ｣ｴｲ･＠ viitor. Ea se ｲ･ｦ＠ ｩ＠ la angoasa de solitudine ｩ＠ ｦ｡＠ de ･ｧ｡ｴ＠ｬ de ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ investirii de ｣ｴｲ･＠ subiect. Ea ｩｮ､｣Ｌ＠ de
gândurile intime. asemenea, pentru unii, ｴｲｳｵｩ＠ de personalitate particulare.

75
74
 .
precum sex, ｶ￢ｲｳｴＬ＠ ｩ＠ ￎｮｬｩｭ･｡＠ personajelor. Lungimea desenului I I
În fapt, Koppitz (1964) vede în ｣ｲ･ｴ｡＠ ｰｲｯｧ･ｳｩｶ＠ a ￮ｮｬｩｭ＠ poate fi ｩｮｴ･ｲｰ｡＠ referitor la imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬ＠ ｩ＠ de sine, la idealul
desenului, în testul Bender Gestalt, indicii unui prag ｳ｣ｺｵｴ＠ de ｴｯｬ･ｲ｡ｮ＠ Eului, la narcisism ｩ＠ la ｡ｮｧｯｳＮ＠ "Ansamblul conceptelor se Învârteîn
la frustrare, ｩ＠ impulsivitate. Desenele mari sunt asimilate în general cu jurul axei expansiune-retragere, ｲ･｡｣ｩｬ＠ umane care ｣ｯｬｲ･｡ｺ＠ toate 1 I
lipsa de control ｩ＠ cu transpunerea în act, în timp ce desenele mici fac ･ｸｰｲｩｮｬ＠ de ｶｩ｡Ｂ＠ (p. 157). ￎｮｬｩｭ･｡＠ desenului poate fi ｰｵｳ＠ În
trimitere la anxietate, timiditate ｩ＠ la replierea în sine ￮ｮｳｵｩ＠ prin ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu ceea ce . Abraham ｮｵｭ･ｴ＠ "eva lu area de sine" ｩ＠
｣ｯｮｳｴｲｩ･Ｎ＠ Când desenele ｯ｣ｵｰ＠ mai ｰｵｩｮ＠ de ｪｵｭｴ｡･＠ din ｳｵｰｲ｡ｦ＠
i I
"expansiv itate" . Ea ､＠ ca exemplu desenele mult ｭｲｩｴ･＠ ale [
foii de hârtie, acest factor este legat de depresie, de retragere. În ceea paranoiacilor, ｩ＠ cele foarte mici ale schizofrenil or ｲ･ｧｳ｡ｩＮ＠ Astfe l de
I 1·
ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ desenul familiei, ｣ｲ･ｴ｡＠ ｰｲｯｧ･ｳｩｶ＠ a ￮ｮｬｩｭ＠ desene mari pot fi semnul unei ｩｮｦｬ｡＠ a Eului relevând iluzia, În timp ce
\ • I

personajelor în mod nejustificat (prin ｶ￢ｲｳｴ＠ sau ￮ｮｬｩｭ･｡＠ ｲ･｡ｬＩ＠ face desenele mici ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ afecte de inadecvare ｩ＠ ｴ･ｮ､ｩ｡＠
In
spre introversie.
trimitere la o ｬｩｰｳ＠ de control. O cercetare a lui Ludwig (1969) ilustreaz.:'i ｡｣･ｳｴ＠ ｡ｦｩｲｭ･Ｚ＠ ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠
Porot (1965) ｳｴ｡｢ｩｬ･＠ o ｲ･ｬ｡ｩ＠ Între valorizarea sau care au fost ･ｶ｡ｬｵｩ＠ negativ privind ｣｡ｬｩｴ･＠ lor fizice au desenat prin I

￮ｮｬｩｭ･｡＠
devalorizarea unui personaj ｩ＠ anumite ｣｡ｬｩｴ＠

ｴｯ､｡Ｌ＠
ｦｩ･｣ｲｵ＠
ｩｮｦｯｲｭ｡＠
personaj. EI crede ｣＠
asupra ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠
￮ｮｬｩｭ･｡＠
ale desenului, Între altele
ｩ＠ culoarea ｯｦ･ｲＬ＠
acestui personaj pentru
urmare personaje mai mici decât grupul ｣ｯｲ･ｳｰｵｮｺｴ＠
au primit ･ｶ｡ｬｵｲｩ＠ pozitive. Din punctul ｳｵ＠
indicat ｣Ｌ＠ În general, copiii timizi ｩ＠ ｡ｮｸｩｯ＠
de vedere, Koppitz (1968) a
､･ｳｮ｡ｺ＠
de colegi care

figuri mai mici

InI . ,
subiect. decât copiii normali.
Osterrieth ｩ＠ Cambier (1969) au ｡ｲｴ＠ prin analiza desenelor a Abraham (1992) face un avertisment pentru cei ce vor ｳ＠ l,n' I
utilizeze pentru analiza desenului numai un element, cum ar fi ￎｮｬｩｭ･｡＠
1363 de copii cu vârste între 4 ｩ＠ 17 ani, ｣＠ ￮ｮｬｩｭ･｡＠ personajelor tinde
personajului. Ea ｡ｦｩｲｭ＠ În ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｩｶｮ＠ ｣＠ un singur aspect al
1" I
ｳ＠ ｣ｲ･｡ｳ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ｶ￢ｲｳｴＮ＠ La rândul ｳｵＬ＠ Anzieu (1973) ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠

￮ｮｬｩｭ･｡＠
valorizarea sexului unui personaj este adesea ｰｵｳ＠ în ･ｶｩ､ｮ＠
mai mare a acestuia. Acesta reia concluziile lui Grimard (1982),
prin desenului, precum ￎｮｬｩｭ･｡Ｌ＠
anume al ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＮ＠ Putem ｧｳｩ＠
nu este legat În mod specific de un aspect
sensuri diferite la fete ｩ＠ la ｢ｩ･Ｎ＠
:'nII
în acord cu Morval (1973), care ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ indicii de valorizare pot fi ｓｵ｢ｩ･｣＠
pentru ｡Ｍｩ＠
pot utiliza dimensiuni diferite, elemente diferite ale desenului
proiecta ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ ｩ＠ conflictele. Izolarea unui singur
i: I
､･ｵｩ＠ plecând de la ￮ｮｬｩｭ･｡＠ primului personaj .
Kos ｩ＠ Biermann (1977) au remarcat, ca ｩ＠ ｡ｬｩ＠ autori, ｣＠ adesea,
element, scrie ea, ｵｲ･｡ｺ＠ foarte mult cercetarea, dar ｲｩｳ｣＠ ｳ＠ [J
copilul se ｩ､･ｮｴｦ｣＠ cu personajul cel mai înalt. ｄ｡｣＠ ｴ｡ｬ＠
foarte mare, în 27% din cazuri este vorba de identificarea cu agresorul.
Desenul unui ｴ｡＠ de talie ｲ･､ｵｳ＠ poate semnifica ､ｯｲｩｮ｡＠
este desenat

copilului
denatureze analiza ｣ｬｩｮＮ＠
poate ｾｳｩｧｵｲ｡＠
În ｡｣･ｳｴ＠
diagnosticul Întregii ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＢ＠
Î3urns (1990) ｲ･ｬｶ＠
ｳｩｴｵ｡･Ｌ＠ doar "analiza ｧｬｯ｢｡＠
(p. 156).
printre indicii clinici de observat În desenul
ni
de-a înlocui un ｴ｡＠ absent. În ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ personajul matern, ､｡｣＠ este familiei În cadrul unui cerc, ￮ｮｬｩｭ･｡＠ ｲ･ｬ｡ｴｩｶ＠ a ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj ca
evocând ｭｳｵｲ｡＠ ｰｳｩｨｯｬｧ｣＠ ｩ＠ nivelul de ｩｮｶ･ｳｴ＠ al ｦｩ･｣ｲｵ｡Ｎ＠
desenat mare, în 42% din cazuri este vorba de identificarea cu aceasta.
I Între altele, ･ｮｵｲｩｬ＠ autorilor ｰｲ･｣､ｮｩ＠ ｩ＠ care au subliniat ｣＠ un
El reia,
hl l

ri
Dimensiunile mari ･ｶｯ｣＠ pentru Royer (1984) încrederea în sine, desen ｮ･ｯ｢ｩｵｴ＠ de mare este un semn de ｴ･ｮ､ｩ＠ agresive (Buck,
ｳｩｧｵｲ｡ｮＬ＠ dar ｩ＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ sau ､･ｦｩ｣ｮ｡＠ ｩｨｮ｢･＠ ｩ＠ a controlului de 1984; Machover, 1949), de expansiune, de fantasme de grandoare, de ; I
sine, invaziunea, adesea compensatorie, ｩ＠ o ｬｩｰｳ＠ de ,r espect pentru ｴｲｳｵｩ＠ de hiperactivitate ｩ＠ poate maniacale, în timp ce desenele
｣･ｬ｡ｴＮ＠ Personajele mici, adesea situate în regiunile· exterioare, foarte mici ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ sentimente de inferioritate, de inadecvare ｩ＠ de
I

｛ｾ＠
ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ timiditate ｩ＠ ｴ･｡ｭＮ＠ ｩｮ･ｦ｣＠ (Machover, 1949), o personalitate ｣ｵｰｲｩｮｳ＠ de timiditate ｩ＠
Abraham ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ o cercetare ｲ･｡ｬｩｺｴ＠ în' 1959 de Starr ｩ＠ de ｴ･ｮ､ｩ＠ la constrângere, de sentimente de insecuritate (Buck, 1948; I
Alschuler ｩ＠ I-Iattwick, 1943). În fine, aceasta poate denota ｴ･ｮ､ｩ＠
ｰｯｵｬ｡ｩ･＠
Marcuse, care au demonstrat fidelitatea variabilei Ｂￎｮｬｩｭ･＠
de 193 de ｳｴｵ､･ｮｩＮ＠ La fel este cazul ｩ＠ pentru Gunderson ｩ＠
Lehner (1953). S-a demonstrat astfel ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ o ｲ･ｬ｡ｩ＠
pe o

între variabile
depresive ｩ＠ regresive (Machover, 1949). Reynolds (197S) ｳｴ｡｢ｩｬ･＠ o
r
[1
77 ]
76
1"1
 -
ｬ･ｧｴｵｲ＠ între ￮ｮｬｩｭ･｡＠ unui personaj ｩ＠ sentimentul de putere ｩ＠ de Pentru Lafrance (1979), inspirându-se din ｬｵ｣ｲｩ･＠ lui Schachter
dominare. O ￮ｮｬｩｭ･＠ ｭｩ｣＠ face trimitere la un sentiment de inadecvare. ｩ＠
Cotte (1953), linia ･ｸｰｲｩｭ＠ în mod deosebit ･ｭｯｩ｡Ｌ＠ intelectul ｩ＠
ￎｮｬｩｭ･｡＠ prea mare a personajelor poate duce la o ､･ｰｩｲ＠ a maturitatea ｰｳｩｨｯｦｺ｣Ｎ＠ Autorii care au studiat linia s-au Întrebat asupra
valorii diagnostice a acestui criteriu. Lafrance împarte acest aspect în \'
marginilor paginii. ｄ･ｰｩｲ｡＠ cadrului ｳ･ｭｮｩｦ｣Ｌ＠ ､ｵｰ＠ Alschuler ｩ＠
Hattwick (1943), ｴ･ｮ､ｩ｡＠ spre pierderea controlului ｩ＠ poate releva trei elemente: ｦｯｲ｡＠ ｩ＠ caracteristicile ｴｲｳｵｩＬ＠ apoi tipul de linie.
imaturitate ｩ＠ ｯｰｺｩｮｳｭＮ＠

Trasa} continuu ｩ＠ discontinuu

ｐｲｯｰｩ＠
Alschuler ｩ＠ Hattwick (1943), ｲ･ｬｵ｡ｩ＠ de Burns (1990), au sugerat
Kim Chi (1989) ｲ･ｬｶ＠ ､ｯｵ＠ genuri de ｰｲｯｩＺ＠ între desen ｩ＠ ｣＠ ｴｲｳｵｩｬ･＠ continue pot indica un comportament controlat, adesea
ｰ｡ｧｩｮＬ＠ ｩ＠ între desen ca întreg ｩ＠ detaliu (detalii). EI ｦｵｲｮｩｺ･｡＠ ｭｳｵｲｩｬ･＠ ｰ￢ｮ＠ la ｩｮｨ｢･Ｌ＠ în timp ce liniile scurte ･ｶｯ｣＠ mai ､･ｧｲ｡｢＠ ｴ･ｮ､ｩ＠
ｵｲｭｴｯ｡･Ｚ＠ pentru desen, el îl ｣ｯｮｳｩ､･ｲ＠ mic ､｡｣＠ ｯ｣ｵｰ＠ maximum a impulsive. La fel ca ｩ＠ Buck (1948), ei au notat ｣＠ liniile foarte scurte,
noua parte din ｰ｡ｧｩｮＮ＠ EI ･ｶ｡ｬｵｺ＠ desenul ca fiind mare ､｡｣＠ ｡｣ｯｰ･ｲ＠ rotunjite ｩ＠ ｳ｣ｨｩ｡ｴ･＠ pot semnifica. anxietate, incertitudine ｩ＠ depresie.
mai mult de ､ｯｵ＠ treimi din ｳｵｰｲ｡ｦＮ＠ În ｰｲｩｶｮ｡＠ raportului desen- Lafrance (1979) ｶｯｲ｢･ｴ＠ de liniile continue ｩ､ｳ｣ｯｮｴｵ･＠ ｩ＠

detaliu, el ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ､ｩｳｰｲｯ｡＠ este cea care va releva un ｲ･｡ｭｩｮｴ＠ ｣＠ în studiile lui Buck (1948), Corman (1965) ｩ＠ Holtzberg ｩ＠
element mai mult sau mai ｰｵｩｮ＠ patologic. Wexler (1950), simbolismul liniei discontinue este asimilat cu angoasa,
meticulozitatea, ｡ｭ｢ｩＬ＠ sau cu pulsiuni le agresive. Pentru Reynolds
(1978), o linie ､ｩｳ｣ｯｮｴｵ＠ ｩｮ､｣＠ insecuritatea ｩ＠ teama. ｉｮｳｴ｡｢ｩｬ＠ ｩ＠

Pornind de la ｡｣･ｳｴ＠ ｩｮ､｣｡･Ｌ＠ putem fO!Jl1-u1a ipoteza ｣＠ ｶ｡ｧＬ＠ ea poate sugera ｩ＠ o ､ｩｳｦｵｮ｣･＠ ｣･ｲ｢｡ｬＮ＠
elementul care va fi ｰｲｯｩｮ｡ｬ＠ desenat foarte mic sau foarte mare în Kim ehi (1989) distinge ｩ＠ el liniile continue ｩ＠ sigure - care
raport cu ansamblul personajului va indica o ｺｯｮ＠ ｣ｯｮｦｬｩｴｵ｡Ｌ＠ sau, de constituie un semn al bunei ｦｵｮ｣ｩｯｲ＠ - de liniile discontinue, rupte,
asemenea, ､･ｶ｡ｬｯｲｩｺｴ＠ sau ｳｵｰｲ｡ｶｬｯｩｺｴ＠ în plan simbolic. care trebuie analizate mai ｭｩｮｵｯｳＮ＠ Kopizz (1964) spune, din punctul
ｳｵ＠ de vedere, ｣＠ o linie ｴｲ･ｭｵｯ｡＠ este ｡ｳｯ｣ｩｴ＠ lipsei de stabilitate.

Trasaj Pentru Aubin (1970), amplitudinea trasajului se ｲ･ｦ＠ la un

caracter de tip primar, la expansiune, la extraversie. ｔｲｳｴｵｩｬ･＠ mai
Evaluarea ｴｲｳｵｩ＠ trebuie ｳ＠ ia în considerare pe de o parte scurte ｩ＠ ｨ｡ｵｲｴ･＠ sunt realizate mai ales de persoane introvertite,
ｰｲ･ｺｮ｡＠ caracterisiticilor studiate mai sus, ｩ＠ pe de ｡ｬｴ＠ parte secundare ｩ＠ care se ｣ｯｮｴｲｬ･｡ｺ＠ excesiv.
instensitatea acestora. Pentru Royer (1984), mâna ･ｶｯｬｵ｡ｺ＠ ､ｵｰ＠ o
traiectorie, într-o organizare care este ｬ･ｧ｡ｴ＠ de motricitate, ｩＬ＠ în Trasajul ｡ｰｳｴ＠ ｩ＠ ｵｯｲ＠

I special, de calitatea acesteia. Ea ｲ･ｬｶ＠ ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ ｮ･ｵｲｯｬｧｩ｣＠ Aubin (1970) ＠ ｡ｦｩｲｭ＠｣ persoanele energice, agresive ｩ＠ sigure
ｮｯｲｭ｡ｬ＠ sau ｰ｡ｴｯｬｧｩ｣Ｎ＠ Se poate, de exemplu, face o ｬ･ｧｴｵｲ＠ Între pe ele au un trasaj mai ｡ｰｳｴＮ＠ ｓｵ｢ｩ･｣＠ care au un intelect slab au
I ｳｴ￢ｮｧ｣ｩ･＠
simetriei. Autorul ｡､ｵｧ＠
ｩ＠ dificultatea ｳｴｰ￢ｮｩｲ＠
｣＠ ･ｸｩｳｴ＠
liniilor drepte ｩ＠ curbe, sau a
ｩ＠ o ｲ･ｬ｡ｩ＠ Între tipul de linie ｩ＠
ｴ･ｮ､ｩ｡＠ de-a executa linii mai greoaie, ｦｲ＠ rafinament. Persoanele care
sunt inhibate, timide ｩ＠ nesigure au un trasaj lejer, cu creionul abia
ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶＮ＠ De altfel, o linie ､･ｸｴｲｯｧｩ＠ ､＠ ｳ･｡ｭ＠ pentru o
I ｢ｵｮ＠ adaptare la regulile ｩ＠ ｣ｯｮｶ･ｩｬ＠ sociale, ｩＯｳ｡ｵ＠ o ｢ｵｮ＠
｡ｰｳｴ＠ pe foaie. Kopizz (1964) ｩ､･ｮｴｦ｣＠
timiditatea ｩ＠ cu retragerea.
liniile fine la copii, cu

dexteritate a ｭｯｴｲｩ｣＠ fine. Un traseu sinistrogir poate indica o

I dificultate ｰｳｩｨｯｭｴｲ｣Ｌ＠
celor ､ｯｵ＠
ｩＯｳ｡ｵ＠ o ｴ･ｮ､ｩ＠
sensuri alternativ poate permite presupunerea ､ｩｦ｣ｵｬｴｯｲ＠
spre ｯｰｺｩ･Ｎ＠ Utilizarea Royer (1984)
instinctual, senzual; ､｡｣＠
ｩ､･ｮｴｦ｣＠ linia ｧｲｯ｡ｳ＠ ｩ＠ ｳｵｩｮｴＬ＠
este fugace, ca un gest de ｭ￢ｺｧｬｩｴｵｲＬ＠
cu ceea ce este
poate
de organizare, în plan cognitiv, sau psihomotor. indica agresivitatea ｩ＠ ｩｮｳ｡ｴｦ｣Ｎ＠ Ea ｩｮ､｣＠ de altfel ｣＠ atunci când

78 79
 ｩ＠ liniile ￎｮｴｲｩ･Ｌ＠ sau elementele umbrite, de exemplu, pot evoca un
este ｬ･ｪｲＬ＠ linia ･ｶｯ｣＠ ､･ｬｩ｣｡ｴＬ＠ sesibilitate; ÎIl anumite cazuri race
conflict În jurul ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ afective a ｰｲｩ＠ puse astfel în evidenF\.
trimitere la o ｬｩｰｳ＠ de ｳｩｧｵｲ｡ｮＬ＠ indecizie, timiditate . ｄｩｦ･ｲｮｬ＠ de
calitate Între anumite linii ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ regiunile conflictuale. Kim ehi Pentru Royer (1984), liniile ￮ｮｴｲｩ･Ｌ＠ umbrite ･ｶｯ｣＠ o tensiune
(1989) ｭ･ｮｩｯ｡ｺＬ＠ de asemenea, presiunea trasajului care, ､｡｣＠ este ｮｴ･ｲｩｯ｡Ｎ＠ Ea ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ dungile, umbrele ｩ＠ caroiajul sunt legate
ｰｵｴ･ｲｮｩ｣Ｌ＠ ･ｶｯ｣＠ o tensiune ｩｮｴ･ｲｯ｡Ｌ＠ În timp ｣･ｴｲｩ｡＠ ､･ｰｲｳｩｶ＠ ｩ＠ de anxietate, în timp ce culorile îndulcite, stinse (mai ales când
lipsa de ｳｩｧｵｲ｡ｮ＠ pot fi exprimate printr-o linie slab ｡ｰｳｴＮ＠ Pentru subiectul revine asupra desenului ｳｵＩ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ depresia. Ea ｮｯｴ･｡ｺＬ＠
Reynolds (1978), o linie ｵｯ｡ｲ＠
linie ｰｵｴ･ｲｮｩ｣＠ ｩ＠ cu reveniri ｩｮ､｣＠
ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ insecuritatea, În timp ce o
anxietate ｩ＠ impulsivitate.
de asemenea, ｣＠ perplexitatea, ｮ･ｭｵｬｩｲ｡＠
sentimentul de ｮ･ｰｵｴｩＬ＠ se ｲ･ｭ｡｣＠
ｦ｡＠ de sine ￎｮｳｵｩＬ＠
prin corecturi, prin gesturile de a
11 1

La fel ca ｩ＠ Buck (1948) ｩ＠ Machover (1949), Burns (1990) ｩｮ､｣＠ / ｴ･ｲｧＮ＠

｡､ｵｧｩｲ＠
Ea ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ sentimentul de culpabilitate poate fi relevat prin
ｩ＠ umbriri. Reynolds (1978) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ ｴ･ｲｳｵｩ＠ le cu guma :n
faptul ｣＠ linia ｡ｰｳｴ＠ În mod ｮ･ｯ｢ｩｵｴ＠ ､･ｮｯｴ＠ o personalitate II

ｩｮ､｣＠ ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｮＬ＠ conflictul, sau compulsivitatea, ｮ･ｳｩｧｵｲ｡Ｎ ﾷ＠

ｰｵｴ･ｲｮｩ｣Ｌ＠ ｡ｭ｢ｩｯｳＬ＠ ｡ｦｩｲｭｴｶＬ＠ extrem de ｴ･ｮｳｩｯ｡Ｌ＠ sau ｡ｧｲ･ｳｩｶ＠ ｩ＠
Acesta poate fi ｩ＠ un semn de ｲ･ｺｩｳｴｮ＠ sau o ､･ｦｩ｣ｮ＠ I
'u
vizual-
ｩｭｰｵｬｳｶ［＠ În anumite cazuri extreme, aceasta poate constitui un indice
de organicitate. O presiune deosebit de ｳｬ｡｢＠ a trasajului poate fi motrice. Umbririle sau liniile ｨ｡ｵｲｴ･＠ pot indica ｰｲ･ｯ｣ｵｩＬ＠ anxietate,
sau ｩｮｨ｢･＠ sau o ｦｩｸ｡･＠ ｦ｡＠ de personajul respectiv. I
｡ｳｩｭｬｴ＠ cu un individ inadaptat, o personalitate ･ｺｩｴ｡ｮＬ＠ ｩｮ､･｣ｳＬ＠
ｴｩｭ､＠ ｩ＠ ｦｲｩ｣ｯ｡ｳＬ＠ sau cu ｴ･ｮ､ｩ＠ depresive. Burns (1990) Îi ｣ｩｴ･｡ｺ＠ pe
Altschuler ｩ＠ Hattwick (1943) care ｡ｳｯ｣ｩｺ＠
de energie.
acest tip de linie cu lipsa
Liniile curbe sau drepte, liniile jrânte, unghiu/are sau buc/ate
Lafrance ｡ｲｴ＠ ｣＠ Freud afirmase ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ o ｬ･ｧｴｵｲ＠ ｳｩｭ｢ｯｬ｣＠
il
Ti'asa} sigur, direct .l'au re/uat
Royer (1984) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｣＠ un trasaj sigur ｩ＠ ferm ､･ｮｯｴ＠
între forma obiectelor ｩ＠ organele sexuale masculine ｩ＠ feminine. Lessler
ｩ＠ Erikson (196R) au semnalat studiile care au analizat ｩ＠ au confirmat
｣ｯｮ･ｰｩｬ＠
ｬ･ｧｴｵｲ｡＠
freudiene. Alschuler ｩ＠ Hattwick (1943) au ｦ｣ｵｴ＠
între ｡ｰｲｴ･ｮ＠ la un sex ｩ＠ tipul de linie.
ｩ＠ ei
n
încredere în sine, spirit de decizie. Putem decela ｩ＠ o ｬｩｰｳ＠ în planul

ｰ･ｲｦ｣ｩｯｮｳｭＬ＠
deschiderii ｩ＠ al ｩｮｴｵ･Ｌ＠
ｩｮｴｵ･Ｌ＠
contrar ｦ｡＠ de cazul liniei reluate, care ､･ｮｯｴ＠
indeterminare. Pentru Kopizz (1964), liniile
ｌｵ｣ｲｩｬ･＠
au stabilit o ｬ･ｧｴｵｲ＠
lui Ludholm (1921; a se vedea Gilbert ｩ＠ Kirkland, 1977)
Între furie, agresivitate ｩ＠ utilizarea liniilor drepte
[J
reluate ｩ＠ ￎｮｴｲｩ･＠ ｩｮ､｣＠ impulsivitate ｩ＠ agresivitate. O a doua încercare în ｦｯｲｭ＠ de ｰｴｲ｡･＠ (atribuite ｳｵ｢ｩ･｣ｬｯｲ＠ masculi), pe de o parte, ｩ＠ între

､･ｮｯｴ＠
pentru executarea unui desen poate semnifica anxietate ｩ＠ impulsivitate.
Burns (1990) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠
o personalitate ｡ｭ｢ｩｯｳＬ＠
｣＠ un trasaj ferm, sigur, determinat,
dovedind securitate, în timp ce linia
liniile curbe ｩ＠ ｳ･ｮｩｴ｡＠
pe de ｡ｬｴ＠
erau în primul rând ｲ･｡ｬｩｴＬ＠
ｩ＠ ｧｲ｡ｩ･＠ (reprezentând mai tipic feminitatea),
parte. Alschuler ｩ＠ Hattwick (1943), au notat ｣＠ ｳｵ｢ｩ･｣＠
afirmati vi, mai ､･ｧｲ｡｢＠ agresivi ｩ＠ ｯｰｺ｡ｮｩＬ＠
care !n I
ｯｳ｣ｩｬ｡ｮｴＬ＠ în valuri, este un semn de insecuritate. aveau trasaje cu ｰｲ･｣､＠
､･ｰｮｩＬ＠
care au ｴ･ｮ､ｩ＠
nesiguri ｩ＠ care ｣｡ｵｴ＠
rectilinii. ｓｵ｢ｩ･｣＠ ､･ｬｩ｣｡Ｌ＠
confirmarea din partea ｣･ｬｯｲ｡ｩＬ＠
feminine, au mai multe linii curbe . ｓｵ｢ｩ･｣＠
sensibili,
sau
mai
III
Striuri, umbre, caroiaje,
Aubin (1970) ｡ｳｩｭｬ･ｺ＠
ｴｩ･ｵｲＬ＠

umbrele ｩ＠ striurile cu anxietatea,

･ｳｴｯｭｰｲｩ＠ ｩ＠ griuri Ｈｨ｡ｵｲｩＩ＠
･｣ｨｩｬ｢ｲ｡＠ ｵｴｩｬｺ･｡＠
agresivitate, liniile frânte la instabilitate.
Royer (1984) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠
､ｯｵ＠ tipuri de linii. Unghiurile fac trimitere la

｣＠ trasajele rectilinii ､･ｮｯｴ＠ ponderare,

n
n
ｭ￢ｺｧｬｩｴｵｲ･＠ sau înnegririle cu problematica ｡ｮｬＮ＠ Pentru el, ｴｩ･ｵｲ＠ le
prin una sau mai multe linii pot sugera o ｩｮｳ｡ｴｦ｣･＠ referitoare la sine rigiditate, în timp ce curbiliniaritatea este mai ｰｲｩｭｴｶＮ＠ Ea scrie ｣＠
￮ｮｳｵｩＮ＠ El ｡､ｵｧ＠ ｣＠ erorile pot fi asimilate adesea cu actele ratate. liniile disjuncte, pline de unghiuri ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ dinamismul, agresivitatea,
nervozitatea ｩ＠ masculinitatea; liniile curbe, pe care autoarea le ｣｡ｬｩｦ＠
Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｩ＠ ei ｣＠ anumite drept primitive, ･ｶｯ｣＠ feminitatea, supunerea, ｢ｵｮｶｯｩ｡Ｌ＠ ￮ｮ･ｬｧｲ｡Ｌ＠
caracteristici ale desenului sunt revelatoare pentru ､ｩｦ｣ｵｬｴＮ＠ ｔｩ･ｴｵｲ＠ le

81
li
80

l
 dar ｩ＠ ｴ･ｮ､ｩｬ＠ narcisice ｩ＠ ｮｯ｡ｬＮ＠ ｄ｡｣＠ liniile curbe au o ｐｯｲｩｵｮ＠ ｬｳ｡ｴ･＠ albe
ｴ･ｮ､ｩ＠ ｰｵｴ･ｲｮｩ｣＠ de rotire în jurul unui ax, ceea ce este nonnal ｰ￢ｮ＠ la Royer (1984) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｣＠ zonele goale ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｩｮｴ･ｲ､｣ｬ＠
4 ani, ele ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ､ｵｰ＠ aceea schizofrenia. ｩ＠ la ､ｩｳｴ｡ｮ ｩｮ･ｲ｡＠
Ｎ＠ Kim ehi (1989) ｡､ｵｧ＠ ｣＠ zonele albe ale paginii
Burns (1990) reia ideea lui Buck (1948) ､ｵｰ＠ care trasajul sunt la fel de semnificative ca ｩ＠ cele desenate; ､ｵｰ＠ ｰｲ･｡＠ ｮｯ｡ｳｴｲＬ＠
curbiliniu ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ o personalitate ｳｮｴｯ｡Ｌ＠ ｣ｲ･ｩ｡＠ nu-i place putând dovedi afecte clivate.
conformismul, în timp ce ｰｲ･ｦｩｮ｡＠ pentru trasaje rectilinii ｩｮ､｣＠ o
personalitate mai ､･ｧｲ｡｢＠ ｲｩｧ､＠ ｩ＠ ｡ｧｲ･ｳｩｶＮ＠
ｂｯｧｩ･＠ sau ｳｲ｣ｩ･＠ în realizarea desenului
Royer (1984) scrie ｣＠ nivelul de finisare a desenului este
Accentuarea liniei centrale verticale sau orizontale ｩｮｦｬｵ･｡ｴ＠ de ｩｮｴ･ｯ｡ｬ＠ copilului, de ￮ｮ｣ｬｩ｡＠ sa, care poate fi
Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣Ｌ＠ de ｲ･ｧｵｬＬ＠ copilul începe ｳ＠ ｡ｩ｢＠ ｴ･ｭｰｯｲ｡Ｌ＠ de-a ｲｳｰｵｮ､･＠ ｡ｴ･ｮｩ＠ adultului care Îi ｡､ｲ･ｳｺ＠ solicitarea.
controlul asupra ｴ･ｮ､ｩ＠ verticale înaintea celui asupra ｴ･ｮ､ｩ＠ Aceasta conduce la Ｂｧｲ･ｩ｡＠ sau "rafinarea" lucrului, ｩ＠ produsul
orizontale. Orientarea ､･ｳ｣ｮｴ＠ ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ depresia, oboseala, final va fi afectat de aceasta Într-un mod sau altul. Porot (1965) ｩｮ､｣＠
neurastenia; orientarea ｡ｳ｣･ｮ､ｴ＠ ･ｶｯ｣＠ bucuria de-a ｴｲｩ＠ ｩ＠
faptul ｣＠ un subiect poate valoriza sau devaloriza un personaj prin
intensitatea sentimentelor. modul În care îl ､･ｳｮ｡ｺＮ＠ O linie ｩｭｰ･ｲｦ｣ｴＬ＠ ｰｬ｡ｳｴ＠ în lateral poate
indica devalorizarea.
ｄ｡｣＠ subiectul pune în ･ｶｩ､ｮ＠ linia ｣･ｮｴｲ｡ｬ＠ ｶ･ｲｴｩ｣｡ｬＬ＠ aceasta
poate denota un efort de echilibrare a unei ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ fragile; pe de În ceea ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ ｢ｯｧｩ｡＠ ｩ＠ ｳｲ｣ｩ｡＠ desenului, Kos ｩ＠
｡ｬｴ＠ parte, punerea în ･ｶｩ､ｮ＠ a orizontalei ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ valorizarea Biermann (1977) trimit cititorul la schema ｰｲｯｵｳ＠ de Buhler, În testul
contactelor ｲ･ｬ｡ｩｯｮＮ＠ Alschuler ｩ＠ Hattwick (1943), ｲ･ｬｵ｡ｩ＠ de Burns satului (Muchielli, 1960). Ea distinge: lumi goale, care ｡ｲｴ＠ dificultatea
(1990) au observat, de asemenea, ｣＠ liniile verticale dominante erau ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ care ｣ｯｰｬ･ｴ＠ persoana; lumi confuze ｩ＠ haotice, care ｩｮ､｣＠
specifice ｳｵ｢ｩ･｣ｬｯｲ＠ activi ｩ＠ constructivi, uneori hiperactivi, ｩ＠ o perturbare a ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ cu realitatea; în fine, lumi rigide, în care o
manifestând o ｡ｮｵｭｩｴ＠ virilitate. ｄ｡｣＠ ､ｯｭｩｮ＠ liniile orizontale, este dispunere foarte ｳ｣ｨ･ｭ｡ｴｩ＠ ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｴｲｳｵｩｬ･＠ obsesionale ｩ＠
semnul unei ｳｬ｢ｩ｣ｵｮＬ＠ al unei temeri, al unei ｴ･ｮ､ｩ＠ de ｡ｵｴｯｰｲ･｣ｩ＠ rigide.
ｩ＠ de conflinte interne. Aceasta poate ｳ＠ fie ｩ＠ semnul ｴ･ｮ､ｩ＠ lor Autorii, ca ｩ＠ ｡ｬｩ＠ ｣･ｲｴｯｩＬ＠ ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ ｳｰ｡ｩｵｬ＠ este utilizat în
feminine. Orientate de o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｣ｯ･ｲｮｴＬ＠ liniile ･ｶｯ｣＠ ｳｵ｢ｩ･｣＠ ､･｣ｩＬ＠ mod diferit ､ｵｰ＠ vârsta subiectului. Ei ｣ｩｴ･｡ｺ＠ ｬｵ｣ｲｩ･＠ lui Koch (1969),
în timp ce ､｡｣＠ acestea nu au o orientare constituie indicii care a remarcat ｣Ｌ＠ ｰ￢ｮ＠ la 12 ani, copiii ､･ｳｮ｡ｺ＠ în cele mai multe
ｩｭｰｵｬｳｶｴＮ＠ cazuri pe marginea foii. Ei pun problema lumilor goale ｩ＠ ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ ｣＠
acei copii mai mici de 6 ani sunt, În general, ｳｲ｡｣ｩ＠ din acest punct de
vedere.
Pete ｩ＠ înnegriri, aspect murdar, ｣ｩｯｲｮ＠ sau exces de precizie
în detalii, pointilism
Royer (1984) ｲ･ｭ｡｣＠
problematica ｡ｮｬ＠
foarte ordonate, realizate ｭｩｮｵｯｳＮ＠
faptul ｣＠ acei copii ｡ｦ･｣ｴｩ＠ de
fac desene cu astect murdar, sau, paradoxal, desene
Pentru Alschuler ｩ＠ Hattwick
l Dispunerea
Aliniamentul global al desenului
Analiza probei Bender Gestalt a inspirat acest punct de studiu.
(1943), ｭｵｬｩ･｡＠ de puncte ･ｶｯ｣＠ meticulozitatea.
Se ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ rotirea ｧ･ｮｲ｡ｬ＠ a desenului ､＠ ｩｮ､｣｡＠ asupra
ｰ･ｲｴｵ｢ｩ＠ lor cu care are de-a face subiectul. O rotire ､･ｸｴｲｯｧｩＬ＠ în
ｦｵｮ｣ｩ･＠ de amploarea sa, ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ depresive ｵｯ｡ｲ･Ｌ＠ medii

83
82
 I
l
sau majore. O rotire ｳｩｮｴｲｯｧＬ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de amploare, ｩｮ､｣＠ ｴ･ｮ､ｩ＠
sau, cu ｡ｬｩ＠ termeni, repetarea ｳｩｴ･ｭ｡｣＠ a mai multor elemente; în al
de ｯｰｺｩｮｳｭ＠ - de o intensitate ｣ｯｲ･ｳｰｵｮｺｴ｡＠ amplitudinii rotirii - doilea rând, stereotip ia ｭｩｮｯｲＬ＠ ､ｩｦ･ｲｮ｡ｴＬ＠ care este reproducerea
､｡｣＠ subiectul ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠ ｣＠ este ｣ｯｮｴｩ･＠
suspecta o organicitate. La copii, o rotire ｵｯ｡ｲ＠
de aceasta. Altfel, putem
spre dreapta
ｵｯｲ＠ ､ｩｦ･ｲｮ｡ｴ＠ în planul formei, ､ｩｲ･｣＠
Waehner, 1942). Copiii normali ｵｴｩｬｺ･｡＠
psihoticii au o ｰｲ･ｦｩｮ＠ pentru forma ｭ｡ｪｯｲ＠
sau al ､ｩｳｴ｡ｮ･＠
a doua ｦｯｲｭ＠
(Schmidl-
de stereotipie, iar
(Borelli-Vincent, 1965).
·n
I

I
i1

ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ afecte le ｩ＠ pulsiunile sunt diminuate. Spre stânga, rotirea

face trimitere la afecte crescute ｩ＠ la ｯｰｺｩｮｳｭＮ＠ Pentru Aubin (1970), ､｡｣＠ stereotip ia este ｭ｡ｪｯｲＬ＠ ea poate fi o If"'
i 1 I

'. 1
ｴｲｳｵ＠ de schizofrenie.

ｄｩｳｴ｡ｮ＠
ｄｩｳｴ｡ｮ＠

･ｸｰｲｩｭ＠ ､ｯｲｩｮ｡＠subiectului sau respingerile acestuia

Factori regres ivi
ｮ ｾ＠I II

(Aubin, 1970). Acesta are ｴ･ｮ､ｩ｡＠

ｳ＠ ｰｵｮ＠ în apropiere ceea ce îi Regresia-simplijicare
｣ｯｮｦ･ｲ＠
ｶｯｲ｢･ｴ＠
ｳｩｧｵｲ｡ｮ＠
de ｳｰ｡ｩ＠
ｩ＠ ｳ＠
care ･ｶｯ｣＠
pe care o are în raport cu desenul ｳｵ＠
､･ｰｲｴｺ＠
fuga ｦ｡＠
ceea ce- l ｡ｮｧｯｳ･ｺＮ＠
de ceea ce sperie. Perspectiva
ne permite ｳ＠ ･ｶ｡ｬｵｭ＠
Aubin

､｡｣＠
Trei concepte au fost ･ｶｩ､ｮ｡ｴ＠ de ｣ｴｲ･＠
de finisaj, regresia ｩ＠ primitivismul, sC:tu recurgerea la magie. Lipsa de
finisaj se ｲ･ｦ＠ la ｰｲｯ､ｵ｣ｩｬ･＠ care dau o impresie de dizarmonie; ele
Aubin (1970): lipsa'
li
subiectul simte ｣＠ ｳｴｰ￢ｮ･＠ sau ､ｯｭｩｮ＠ ｳｩｴｵ｡Ｌ＠ sau ､｡｣＠ este strivit displac, cum scrie Aubin. ｒ･ｧｳｩｭ＠ în trasaj ｧｲｯｳｬｮｩ･Ｌ＠ neîndemânare n
de aceasta. Pentru Corman (1970), ､ｩｳｴ｡ｮｲ･＠ este o expresie de ･ｶｩ､ｮｴ＠ ｩ＠ adesea o banalitate ｴｯ｡ｬＮ＠ Regresia este mai ､･ｧｲ｡｢＠ o Il
ostilitate sau de ｡ｰｲ･Ｎ＠ O ､ｩｳｴ｡ｮ＠ ｭｩ｣ｯｲ｡ｴ＠ poate dovedi ｰｲ･ｯ｣ｵｩ＠ modalitate ､･ｦｮｳｩｶ＠ ｰｲｩｭｴｶＮ＠ Este vorba de o retrogradare la practica
oedipiene, cofuzia Între ｧ･ｮｲ｡ｩＮ＠ sau comportamentul dintr-o ｰ･ｲｩｯ｡､＠ ｡ｮｴ･ｲｩｯＮ＠ În ｳｦ￢ｲｩｴＬ＠

Clasarea personajelor
primitivismul, sau recursul la magie ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠
copilul fantasmei ｩ＠ magiei pentru a rezolva o ｰｲｯ｢ｬ･ｭＬ＠
￮ｮ･ｬｧ＠ o realitate care îl ｰｲ･ｯ｣ｵＮ＠
utilizarea pe care o ､＠
pentru a ni
ｯｲｧ｡ｮｩｺ＠
Studiul tipului de clasare a personajelor permite relevarea
pe care subiectul o ｣ｯｮｦ･ｲ＠
din sânul acesteia, ｳ･ｰ｡ｲｩｬ＠ ｩｮｴ･ｲｧ｡ｯｬ＠
familiei, ｧｲｵｰｩｬ･＠ sau elanurile
sau de alt fel,
｡ｮｸｩｯ＠
ｄｵｰ＠
Abraham (1977), se ￮ｮｴ￢ｭｰｬ＠
de ｰ･ｲｦｯｭ｡ｮｬ＠ ｦ｡＠
ca acei copii cu ｰｲｩｮ＠
lor motrice, ｳ＠ execute desene cu
n
personaje care au membre primitive, slab realizate.
conflictele, ｡ｬｩｮ･Ｌ＠
｣＠ ｰｯｺｩ｡＠
aranjamentele oedipiene. Porot (1965) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ
personajului care ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ subiectul poate ｴｲ､｡＠ anumite
Ｎ＠
Bender (1957) crede ｣＠ la schizofreni ･ｸｩｳｴ＠
distorsiunea formei ｩ＠ spre dezorganizarea structurii. Ea a constatat, de
o ｴ･ｮ､ｩ＠ spre [1
sentimente: de exemplu, un copil ｴ･ｭｯｲ＠ ｦ｡＠ de fratele lui se poate
asemenea, o ｴ･ｮ､ｩ＠ de aglomerare a formelor. Ulterior, Kopizz (1964)
desena între cei doi ｰｲｩｮＮ＠ ａ｢ｳ･ｮ｡＠ ｴｯ｡ｬ＠
o dificultate sau o fragilitate la nivelul structurii Eului.
a ordinii în desen ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠
a afirmat ｣＠ punctele în locul cercurilor, în Bender Gestalt la ｡､ｵｬｩＬ＠
･ｶｯ｣＠ o perturbare ｧｲ｡ｶ［＠ la copii, este mai ､･ｧｲ｡｢＠ în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu o ｬｩｰｳ＠
li
de interes ｩ＠ de ｡ｴ･ｮｩＬ＠ precum ｩ＠ cu impulsivitatea. În desenul familiei,
Persevera rea
Morval (1973) a constatat ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ o propensiune spre
recurgerea la forme simplificate sau regresate, în ｡｢ｳ･ｮ＠
intelectuale sau a ｯｲｧ｡ｮｩ｣ｴＬ＠
｣ｯｮｦｩｲｭ｡ｴ＠ ｩ＠ de ｡ｬｩ＠
ar constitui - atunci când este
indici clinici - un indice al ｴｵｬ｢ｲｩｯ＠
､･ｦｩ｣ｮ＠

grave ale
n
stereotipie sau spre perseverare la copiii de 5 ｰ￢ｮ＠ la 7 ani ｩ＠ ｡｣･ｳｴ＠
ｴ･ｮ､ｩ＠ ､ｩｭｮｵ･｡ｺ＠ de la 7 la Il ani. Schildkrout, Shenker ｩ＠
Sonnenblick (1972) au concluzionat în ｬｵ｣ｲｩ･＠ lor ｣＠ stereotipia
ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＬ＠ poate al psihozei.
i'
､ｩｭｮｵ･｡ｺ＠ într-un protocol, ｯ､｡ｴ＠ cu kinestezia.
ａ｡＠ cum s-a ｭ･ｮｩｯ｡ｴ＠ în partea referitoare la cotare, ･ｸｩｳｴ＠ 1-1 I
､ｯｵ＠ forme de perseverare: ｳｴｾｲ･ｯｩｰ｡＠ ｭ｡ｪｯｲＬ＠ ｲｩｴｭ｣Ｌ＠ ｲｩｧ､＠ ｩ＠ ｭ｡ｳｩｶＬ＠

85
84 Iti
Ｍ Ｍ ｾ Ｍｾ＠ -- -_ . .
 Fragmentarea
O ｴｲｳｵ＠ ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ a ｯｲｧ｡ｮｩｺ＠ vizual-motrice a ｄｩｳｰｵｬ･ｲ｡ｪ｣＠ personaj
schizofrenului este, ､ｵｰ＠ Bender (1957), sciziunea, disocierea. În Echilibrul
｡｢ｳ･ｮ＠ ､･ｦｩ｣ｮ＠ intelectuale sau a ｯｲｧ｡ｮｩ｣ｴＬ＠ un personaj foarte
fragmentat ar fi semnul unei ｰ･ｲｴｵ｢ｩ＠ grave a Eului, în anumite cazuri Reynolds (1978) crede ｣＠ o înclinare de 45 de grade sau mai
al psihozei. mult este un indice al ､ｩｳｦｵｮ｣･＠ cerebrale sau al sentimentului de-a fi
diferit, respins. ｓ＠ ｭ･ｮｩｯＬ＠ ｴｯｵｩＬ＠ ｣＠ Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠
desenul ｯｭｵｬ･ｩ＠ nu începe ｳ＠ fie orientat pe ｶ･ｲｴｩ｣｡ｬ＠ decât
Scotomizarea începând de la aproximativ 4 ani.

ｄｵｰ＠ Anzieu (1973), zonele vulnerabile ale ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ se

ｲ･ｬｶＬ＠ între altele, prin omisiuni, sau ｭｯ､ｩｦ｣ｲＮ＠ Reynolds (1978) Prezentarea siluetei
｡ｳｯ｣ｩｺ＠ ｰｲｩｬ･＠ ｬｩｰｳ＠ cu un conflict, cu negarea ｰｳｩｨｯｬｧ｣＠ ｩ＠ cu
､･ｰｮ｡Ｎ＠ În ceea ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ dispunerea cu ｦ｡＠ sau din profil, Royer
(1984) a ｡ｲｴ＠ ｣＠ ｯｭｵｬ･ｩ＠ sunt, în marea lor majoritate, ､･ｳｮ｡ｩ＠ din
Acest lucru este confirmat de Davido (1976) care ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ ｦ｡Ｎ＠ În ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ desenarea din profil, rar ･ｸ｣ｵｴ｡＠ corect, aceasta
omisiunile pot avea o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ care ｲ･ｬｶ＠ problemele poate sublinia fuga ｩ＠ în anumite cazuri ｭｩ｣｡ｲ･ Ｎ＠ La copilul mic, este
subiectului, la nivel afectiv ｩ＠ social. Uitarea gurii poate reflecta lipsa ｴｯｵｩＬ＠ un semn de maturitate ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｎ＠
de comunicare ｳｯ｣ｩ｡ｬ＠ sau un tabu de ordin sexual. Mutilarea unui
personaj poate avea o ｦｵｮ｣ｩ･＠ de devalorizare, sau de ･ｳ｣ｨｩｶ＠ a ｄｵｰ＠
Abraham (1992), profilul este utilizat pentru a evoca
regiunilor unde se ｡ｦｬ＠ conflictualitatea în plan fantasmatic. ｭｩ｣｡ｲ･Ｌ＠ ｡｣ｩｵｮ･Ｌ＠
încurajate în special la ｢ｩ･ Ｎ＠ Ea ｲ･ｭ｡｣Ｌ＠ de
asemenea, ｣＠ 50% dintre ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ ￮ｩ＠ ､･ｳｮ｡ｺ＠ personajele din
Porot (1965) crede, în anumite cazuri, ｣＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ ｢ｲ｡ｵｬｩ＠ poate profil, în timp ce dintre ｢ｲ｡ｩ＠ 79% ､･ｳｮ｡ｺ＠ astfel ｩ＠ dintre femei 49%.
fi o modalitate de a se debarasa la nivel simbolic de ｢ｲ｡ｵｬ＠ unui ｰｲｩｮｴ･＠ Abraham emite ipoteza ｣＠ atunci când o ｰ･ｲｳｯ｡ｮ＠ devine ｡､ｵｬｴＬ＠
ce are ｴ･ｮ､ｩ｡＠ de ｡Ｍｩ＠ lovi copilul. ａ｢ｳ･ｮ｡＠ mâinii face trimitere, constrângerile ｩ＠ ･ｸｩｧｮｬ＠ sociale o ､･ｴｲｭｩｮ＠ ｳ＠ disimuleze o parte
､ｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ la o ｴ･｡ｭ＠ de castrare sau la o nevoie de ｰ･､｡ｳ＠ ､｡ｴｯｲｩ＠ din sine, pe de o parte pentru a se proteja, pe de alta, pentru a se
｣ｵｬｰ｡｢ｩｴＮ＠ În ｡｣･ｬｩ＠ sens, Abraham (1977) a indicat ｣＠ acele corpuri conforma, ｩ＠ ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ este mai ｰｵｴ･ｲｮｩ｣＠ la ｢ｲ｡ｩ＠ decât la
mutilate sau ｶｴｭ｡･＠ fac trimitere la o ｡ｮｧｯｳ＠ de castrare. femei. Ne putem ｴｯｵｩ＠ întreba asupra ｰｲ･ｺｮｩ＠ unei asemenea
deosebiri în zilele noastre, când femeia este mult mai ｩｮｳ･ｲ｡ｴ＠ în
societate decât era înainte.
Bizarerii
Profilul absolut (personajul desenat în întregime din profil)
Reynolds (1978) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ desenarea de ｲｯ｢ｩＬ＠ de poate indica ｴｯｵｩ＠ o ｲ･｡｣ｩ＠ ｰ｡ｲｮｯｩ｣＠ sau o ､ｵ｢ｬ＠ personalitate.
personaje cu ｴｲｳｵｩ＠ de animale, sau vederea în ｴｲ｡ｳｰ･ｮ＠ a Postura din spate ｣ｯｮｩ･＠ o ｣ｯｮｴ｡ｩ･＠ ｮ｡ｲ｣ｩｳＬ＠ simbolizând privirea
organelor interne, pot evoca distorsiuni în contactul cu realitatea, celuilalt asupra sa. ｐｯｺｩ｡＠ ｡･ｺｴ＠ sau culcat (8), este ｬ･ｧ｡ｴ＠ de o ｬｩｰｳ＠
ｴｵｬ｢ｲｩ＠ ale gândirii, respectiv o ｰｯｳｩ｢ｬ＠ ｰｳｩｨｯｺＮ＠ Din punctul ｳｵ＠ de de energie, de pasivitate, de depresie, de ｢ｯ｡ｬＬ＠ precum în desenele
vedere, Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ psihoticii au ｴ･ｮ､ｩ｡＠ de-a sau fantasmele despre moarte.
produce personaje bizare, incoerente, aceasta datorându-se ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ＠
Eului lor. /
8. Mai ｰｵｩｮ＠ atunci când nu sunt reprezentative pentru un element din realitate.

87
86
 ｐｯｺｩ｡＠ membrelor / sunt semnificative pentru ｰ･ｲｴｵ｢ｩ＠ de ordin afectiv ｩ＠ frecvent
I
neurologic. Ea a remarcat ｣Ｌ＠ în desen, copiii traduc ｰ｡ｲｴｩ｣ｵｬ･＠
ｄ｡｣＠ ｢ｲ｡･ｬ＠ sunt foarte aproape de corp, respectiv aproape
incluse în acesta, aceasta poate semnifica ､ｵｰ＠
(1965) ｩ＠ Royer (1984), ｣＠ energia este ｳｬ｢ｩｴ＠
Anderson ｩ＠ Anderson
sau ｣＠ nu este ｯｲｩ･ｮｴ｡＠
handicapului lor. ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ exagerarea simetriei poate fi ｡ｳｩｭｬｴ＠
unui control obsesional ｩ＠ compulsiv (Anderson ｩ＠ Anderson, 1965;
(j
spre anturaj. Atunci când ｢ｲ｡･ｬ＠ sunt întinse, se face trimitere la o Aubin, 1970) sau problemelor de tensiune ｰｳｩｨ｣＠ ｩ＠ de ｩｮｨ｢･Ｎ＠
tensiune ｦ｡＠
indiciul unei ･ｭｯｩ＠
"V" întors, este ､ｵｰ＠
de anturaj. ｂｲ｡･ｬ＠

ea o ｰｯｺｩ･＠
în ;,V" sunt pentru Royer (1984)
intense, al bucuriei sau ｣ｨ･ｭｲｩ＠
ｮｯｲｭ｡ｬＮ＠ ｂｲ｡･ｬ＠
în ajutor. ｐｯｺｩ｡＠
rotunjite ｣ｯｮｦ･ｲ＠
în
Culoarea
f1
ｭｩ｣｡ｲ･＠ siluetei. Pentru ea, gambele în "V" întors sunt indicatorii Coloritul ne ｯｦ･ｲ＠ ｩｮｦｯｲｭ｡＠ asupra ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ personajuui
ｳｴ｡｢ｩｬ＠ sau ai ｭｩ｣ｲＬ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ｰｯｺｩ｡＠ picioarelor. . pentru subiect (Porot, 1965). Alegerea culorilor va fi indicatorul
｡ｦ･｣ｴｩｶＬ＠ intense sau delicate, ､ｵｰ＠ cum culorile sunt dure sau dulci
IJ
Burns (1990) reia ｡ｦｩｲｭｬ･＠ lui Machover (1949) asupra ｰｯｺｩ･＠
gambelor. Larg deschise, ｡｣･ｳｴ＠ ｰｯｺｩ･＠ poate indica, mai ales ､｡｣＠ (Kim Chi, 1989). Van Krevelen (1975) ｡ｲｴ＠ ｣Ｌ＠ de ｲ･ｧｵｬＬ＠ culoarea ｯｦ･ｲ＠
personajul este centrat, agresivitate cu posibilitatea transpunerii în act, ｩｮ､｣｡＠ pentru ￮ｮ･ｬｧｲ｡＠ sentimentelor. A se colora pe sine ｩ＠ ｡Ｍｩ＠
ｮ･ｵｴｲ｡ｬｩｺ＠ de insecuritate. ｄ｡｣＠ gambele ｡ｴ￢ｲｮ＠ în ｳｰ｡ｩｵ＠ ｦｲ＠ contact colora ｰｲｩｮ＠ utilizând ｡｣･ｬｩ＠ culori ､･ｮｯｴ＠ o identificare ｣ｬ､ｵｲｯ｡ｳＮ＠
cu solul ｩ＠ figura este ￮ｮ｣ｬｩ｡ｴＬ＠ aceasta poate indica o insecuritate WidlOcher (\ 965) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ orice culoare are o valoare
ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ ｩ＠ ､･ｰｮＬ＠ ca la alcoolici. ･ｸｰｲｳｩｶＺ＠ ｴｯｮ｡ｬｩ･＠ opace ･ｶｯ｣＠ materia ｳｯｬｩ､Ｌ＠ în timp ce ｴｯｮ｡ｬｩ･＠
vii au o ｣ｯｮｴ｡ｩ･＠ ｡･ｲｩｮＮ＠ Pe de ｡ｬｴ＠ parte, organizarea culorilor ｉ｡ｳＬ＠
､ｵｰ＠ caz, o impresie de armonie sau de dizarmonie. Se pot citi ･ｭｯｩｬ＠
Postura ｩ＠ ｭｩ｣｡ｲ･＠ r'"
Anderson ｩ＠ Anderson (1965) scriu ｣＠ postura personajului
reflectate de un desen prin culorile care sunt incluse în acesta.
Pentru Royer (1984), utilizarea creionului negru pentru contururi
II
permite decelarea atitudinii sale în ceea ce întreprinde: ｳｩｧｵｲ｡ｮ＠ sau poate indica prioritatea formei asupra culorii, ｩＬ＠ deci, a ｲ｡ｩｯｮｬｴ＠
ｮ･ｳｩｧｵｲ｡Ｎ＠ Ea este în ｬ･ｧｴｵｲ＠ ｩ＠ cu ｭｩ｣｡ｲ･Ｌ＠ cu dinamismul sexual ｩ＠ asupra ･ｭｯｩＮ＠ Aceasta din ｵｲｭ＠ este ｴｲ｡､ｵｳ＠ prin utilizarea unei fl
cu afirmarea de sine. palete restrânse de culori. Royer reia categoriile lui Minkowska (1952)
II
Postura, scrie Royer (1984) ､＠ ｩｮ､｣｡＠ asupra ､ｩｳｰｯｺ･＠ interne în ceea ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ utilizarea unui ｮｵｭｲ＠ mai mare sau mai restrâns de

ｭｩ｣ｲｬ･＠
a subiectului. ｒｩｧ､Ｌ＠ ea ･ｸｰｲｩｭ＠ uneori anxietatea ｩ＠ ｩｮｨ｢｡＠
pulsionale, alteori nesatisfacerea nevoilor ｩ＠ adesea
agresivitatea. ｆ･ｲｭ＠ ｩ＠ ｳｯｬｩ､Ｌ＠ ea ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ echilibrul ｩ＠ ｳｩｧｵｲ｡ｮＮ＠
ｦ｡＠ de culori, ､ｵｰ＠ tipul de personalitate. Schizoidul este reticent în utilizarea
culorilor, În timp ce epileptoidulle ｵｴｩｬｺ･｡＠ pe ｳ｣｡ｲ＠ ｬ｡ｲｧＮ＠ n
n
Intensitatea culorilor ｲ･ｬｶ＠ o afectivitate ｢ｯｧ｡ｴＬ＠ dar ｴｩｭ､＠ ｩ＠
ａｰｬ･｣｡ｴＬ＠ ea poate indica anxietatea de a se ｳｩｭ＠ dezechilibrat. Pentru ｮｵ｡ｴ＠ ､｡｣＠ sunt culori dulci, sau o afectivitate ｩｮｴ･ｳ＠ ､｡｣＠ sunt
Kim Chi (1989), o ｭｩ｣｡ｲ･＠ ｰｲ･ｺｮｴ｡＠ cu intensitate este un indice al culori vii. Royer descrie culorile cu simbolistica ｡ｳｯ｣ｩｴ＠ acestora în
tensiunii. general. Astfel, albastrul ･ｶｯ｣＠ ｴ｡ｮ､ｲ･Ｌ＠ candoarea, ｳ･ｮｩｴ｡Ｌ＠ dar

Simetrie
ｩ＠ intelectualismul rece ｩ＠ pur. ｒｯｵｬ＠

￮ｮ･ｬｰ｣ｩｵ｡Ｌ＠
iubirii, ｡ｧｲ･ｳｩｶｴ＠ ｩ＠
este asimilat ｩｮｴ･ｳＬ＠
dinamismului. Galbenul ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
superioritatea, dar ｩ＠ senzitivitatea ｩ＠ ｴｲ､｡･Ｎ＠
pasiunii,
veselia,
Verdele
n
Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ abia la 8 ani este capabil copilul de este culoarea ｳｰ･ｲ｡ｮｩ＠ ｩ＠ a ｲ･ｮ｡ｴｩ［＠ este o tonalitate ｲ･ｬ｡ｸｮｴ＠ dar

ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠
simetria celor ､ｯｵ＠
｣＠
ｰｲｩ＠ ale corpului ｩ＠ de la 9 ani pentru cea a ｦ･ｩＮ＠
trebuie ｳ＠ ､･ｳ｣ｲｩｭｮ＠ între dissimetriile datorate
Ea
ｴｲｩｳ･Ｌ＠
poate evoca ｩ＠ ｡ｭｲ｣ｩｵｮ･Ｌ＠
dar ｩ＠ al misterului ｩ＠ ｩｭ｡ｧｮ･＠
indicatorul constrângerii, ｩｮｨ｢･Ｌ＠
mânia. Violetul este semnul doliului, al

ｳ･ｲｩｯｺｴＬ＠
aberante. Maronul este
dar ｩ＠ al rebutului.
r
u
efectelor de ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶ＠ ｩ＠ ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ evidente în planul simetriei care
Negrul face trimitere la anxietate, la doliu, la culpabilitate, în timp ce

88 89
[,
ｾＧＢＱＮ＠
ｉｾ＠

albul este semnul absolutului, al ｰｵｲｩｴ＠ ｩ＠ al ｲ｣･ｬｩＬ＠ sau al indice al

goliciunii.
Culoarea permite, ｩ＠ manifestarea ･ｭｯｩｬｲ＠ contrastante la
｡｣･ｬｩ＠
personaj. Desenul lui Pierre-Luc, 10 ｡ｮｩＬｯｦ･ｲ＠ un exemplu de
utilizare a culorii pentru a exprima un conflict intern între ｳｴｲｩ＠
･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ opuse. În fapt, el a colorat hainele ultimului personaj din
dreapta, care îl ｲ･ｰｺｩｮｴＬ＠ În ､ｯｵ＠ culori. EI ･ｸｴｲｩｯｺ｡＠ astfel o
dualitate între ､ｯｲｩｮ｡＠ de-a desena un copil iubit ｩ＠ ｳ｡ｴｩｦ｣ｯｲＬ＠ ｩ＠ cea
de a se opune ｩ＠ de a se emancipa (desenul 9).
t;:J'
<el'
O ｅｸｰｲ･Ｎｾｩ｡＠

Ｌ ｾ＠
1 J1
ｾ｜＠ ｰｲ･ｺｩｮｴ＠
Bums (1990) ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠
o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｣ｬｩｮＺ＠
dezaprobator? Cum are privirea?
｣＠ expresia chipulu.i ｦｩ･｣ｲｵ＠
are un aer ｳｵｲ￢ｺｴｯ＠
personaj
sau trist,

l ' 'c0:1

ｾ Ｌ＠ - ｄｵｰ＠ Royer (1984), psihologii sunt de acord în a afirma ｣＠

,! <::>
r.J
expresia personajelor desenate ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ propriile sentimente ale celui
1; ::1 ce ､･ｳｮ｡ｺＮ＠ Ea ･ｶｯ｣＠ atitudinea ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ a desenatorului, cel ｰｵｩｮ＠
.j ...:l

..il:e.
ｾ＠ sentimentele cele mai intense.
ｾ＠
,j
î
ｾ＠
E::
i
0\
"3
r::
o<Il
o
el
5. Aspect detaliat

d
ｾ＠ Ｌ ＠ｾ Tipuri de detalii
Ｌ ｾ＠
ｌｵ｣ｲｩｬ･＠ lui Ferraris (1973) pun în ･ｶｩ､ｮ＠ faptul ｣＠ ｭｵｬｩ･｡＠
de detalii ｡､ｵｧｴ･＠ pentru a pune în valoare un personaj ｣ｲ･ｴ＠ o ､｡ｴ＠
cu vârsta subiectului . Dar, ､ｵｰ＠ Reynolds (1978), o ｡ｴ･ｮｩ＠ ･ｸ｡ｧｲｴ＠
, "" ｦ｡＠ de detalii poate semnifica insecuritate, compulsivitate ｩ＠ utilizarea
" ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡ｺｲ＠ în scop defensiv.

"'" detalii:
La fel
･ｳｮｩ｡ｬＬ＠
｣｡ｩ＠
Buck (1948), Kim Chi (1989) distinge patru tipuri de
accesorii, ｡､ｩｯｮｬ･＠ ｩ＠ patologice. Prin detalii
･ｳｮｩ｡ｬＬ＠ el ￮ｮ･ｬｧ＠ pe cele care sunt necesare pentru ca forma
desenului ｳ＠ fie ｲ･｣ｵｭｯｳｴＮ＠ ｄ｡｣＠ unul din aceste elemente ･ｳｮｩ｡ｬ＠
ｬｩｰｳ･ｴＬ＠ aceasta trebuie interpretat în mod scrupulos de ｣ｴｲ･＠ clinician;
/n fapt, când lipsesc mai multe elemente, putem ｢ｮｵｩ＠ ｰｲ･ｺｮ｡＠ unei

91
90
 patologii. Supravalorizarea unuia sau altuia dintre personaje prin detalii
ｐ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ narcisice ar avea ｴ･ｮ､ｩ｡＠ ｳ＠ deseneze coafuri
･ｳｮｩ｡ｬ＠ este ｩ＠ ea ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶＮ＠ Elementele accesorii, care sunt strâns
buclate (Aubin, 1970). Royer (1984) ｲ･ｭ｡｣＠ faptul ｣＠ fetele le
legate de tema desenului, au o ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ￮ｭ｢ｯｧｩｲ･Ｌ＠ de exemplu
detaliul unei ￮ｭ｢ｲ｣ｩｮＮ＠ Detaliile ｡､ｩｯｮｬ･Ｌ＠ cum ar fi norii, pietrele,
ｲ･｡ｬｩｺ＠
｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩＮ＠
cu mai ｭｵｬｴ＠
Aceasta ｳｩｭ｢ｯｬｺ･｡＠
ｭｩｮｵｯｺｴ｡･＠
ｴｲ･｢ｵｩｮｬ＠
decât ｢ｩ･Ｌ＠ ｩ＠ aceasta mai ales la
senzuale ｩ＠ se ｲ･ｦ＠ la
rl
( i
I

ｭｵｮｩ＠ sunt ￮ｮ､･ｰｲｴ｡＠ ｦ｡＠ de tema desenului. ｎｵｭｲｬ＠ mare al

aspecte primitive . Coafurile lucrate, cu bucle, pot denota ｴ･ｮ､ｩ＠
acestora, lipsa lor de ｣ｯ･ｲｮ＠ cu tema pot avea o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ mai mult
narcisice la ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩＬ＠ ｩＬ＠ posibil, o orientare ｣ｴｲ･＠ ､･ｬｩ｣ｶｮ＠ (Bums,
sau mai ｰｵｩｮ＠ ｰ｡ｴｯｬｧｩ｣Ｎ＠ Ultimul tip de detaliu prezentat de Kim Chi
1990). ａ｣･｡ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠ poate fi în ｲ･ｬ｡ｩ＠ ｩ＠ cu ｴｵｬ｢ｲｩ･＠
(1989), este detaliul ｮ･ｯ｢ｩｵｴ＠ sau patologic. El ｮｵｭ･ｴ＠ printre altele
psihosomatice sau mai specific cu problemele de astm. Machover fi
､ｯｵＺ＠ desenarea în ｴｲ｡ｮｳｰ･＠ a organelor interne, ｩ＠ desenarea
indicase ｣＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ ｲ･ｰｺｮｴｩ＠ ｰｲｵｬｩ＠

ni
poate fi un semn al lipsei de
organelor sexuale. El o ｣ｩｴ･｡ｺ＠ pe Royer (1984) care ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠
ｦｯｲ＠ ｦｩｺ｣Ｎ＠
acestea din ｵｲｭ＠ sunt reprezentate de ｣ｴｲ･＠ copiii care au ｰｲ･ｯ｣ｵｩ＠
sexuale majore, de ｣ｴｲ･＠ schizofreni ｩ＠ de ｣ｴｲ･＠ primitivi. Cu toate
acestea, Royer ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ o ｣ｲ･ｴ＠ a ｲ･ｰｺｮｴ ｩ ｩ＠ organelor sexuale
care ar fi ､｡ｴｯｲ＠
Majoritatea ｳｵ｢ｩ･｣ｬｯｲ＠ ￮ｩ＠ ･ｸ｣ｵｴ＠
ｬｩ｢･ｲ｡ｺ＠ moravurilor.
desenele, în general, într-o
Capul
Pentru Aubin (1970) ｩ＠ pentru Abraham (1977), capul ｳ･ｭｮｩｦ｣＠
în general sediul Eului, locul intelectului, al ｳｴｰ￢ｮｩｲ ｩＮ＠ Prea valorizat,
n
ordine ､｡ｴＬ＠ respectând o ｡ｮｵｭｩｴ＠ continuitate (Kim Chi, 1989). În caz
ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ o ｰｲｯ｢ｬ･ｭ＠ ｮ｡ｲ｣ｩｳＮ＠ Anzieu (1973) ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ la nivelul
contrar ｩ＠ ､｡｣＠ subiectul trece de la un detaliu la altul ｦｲ＠
decelarea unei logici oarecare, trebuie ｳ＠ ne ￮ｮｴｲ･｢ｭ＠
a fi ｰｯｳｩ｢ｬ＠
asupra a ce
poate semnifica aceasta: dezordine sau confuzie. Ansamblul final ne va
capului se ｲ･ｧｳ｣＠ ｴ･ｮ､ｩｬ＠ de control, de intelectualizare, ｣ｴｲ･＠
imaginar, dar ｩ＠ nevoile sociale. Royer (1984) concepe, de asemenea,
il I

permite ｳ＠ ･ｶ｡ｬｵｭ＠ cum anume face ｦ｡＠

ajunge la mascarea confuziei sau aceasta ｰｲ･､ｯｭｩｮ＿＠
subiectul acestui aspect:
capul ca locul unde este situat simbolic de ｣ｴｲ･＠
｡ｳｰｩｲｬ･＠
accentuat, poate indica, ､ｵｰ＠
intelectuale, ｶｯｩｮ｡＠
｡｣･ｳｴ＠
ｩ＠ ｳｴｰ￢ｮｩｲ･｡＠
subiect Eul. Aici ｲ･ｺｩ､＠
pulsiunilor. ｄ｡｣＠
autoare, o ｴ･ｮ､ｩ＠ ｮ｡ｲ｣ｩｳ＠
este
sau
ni
Simbolurile executate direct asupra personajelor constituie poate fi indicele unei ｳｵｰｲ｡ｶｬｯｩｺ＠ a ｩｮｴ･ｬｧ＠ de ｣ｴｲ･＠ in individ
indicii clinici ｩ＠ ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ cel mai adesea sentimente fundamentale: ｵｲ＠
sau iubire (Burns, 1990). La fel este ｩ＠ în cazul nasturilor evocând
afectat de retard sau de probleme cognitive. Anderson ｩ＠ Anderson
(1965) ｣ｯｮｳｩ､･ｲＬ＠ ｩ＠ ei, capul drept locul ｰｲｯｩ･｣＠ ｡ｳｰｩｲｬｯ＠ Ａ ｾ ｬ Ｇ＠
｡ｴｭ･ｮｵｬ＠ pentru unul sau altul dintre personaje. Burns ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ intelectuale, al ｶｯｩｮ･＠ ｩ＠ al imaginarului. Ei ｲ･ｭ｡｣＠ faptul ｣Ｌ＠ adesea,
ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠
pozitive sau negative?
｣｡ｬｩｦｲ＠ simbolurilor din jurul personajelor: sunt acestea capul este desenat cu o ｧｲｩｪ＠
reprezentarea Eului.
ｳｰ･｣ｩ｡ｬＬ＠ probabil pentru ｣＠ el este
I I
,
ｐｲｯｰｩｬ･＠ ｣｡ｰＯ￮ｮｬｩｭ･＠ ｶ｡ｲｩｺ＠ în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de vârsta subiectului:
Detalii corporale
ｐｲｵｬ＠
diametrul capului trebuie analizat ｩｮ￢､＠
(Royer, 1984). Ea are o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠
ｩｮｴ･ｬｧＬ＠ din cauza unui retard sau a unei ･､ｵ｣｡ｩ＠
ｳｰ･｣ｩ｡ｬＺ＠
cont de ｡｣･ｳｴ＠
semn de valorizare a
ｶ｡ｲｩ｢ｬ＠

inadecvate
Il I

Aubin (1970), care reia în mare ｩｮｴ･ｲｰｬ＠

Machover (1949), ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｬ･ｧｴｵｲ｡＠ dintre ｣ｯ｡ｦｵｲＬ＠
formulate de
pilozitate ｩ＠
pentru buna ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠
ａ｣･｡ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠
valorizare a imaginarului. În anumite cazuri de ､･ｰｮＬ＠
｣ｯｧｮｩｴｶ＠ (Anderson ｩ＠ Anderson, 1965).
poate indica ｩ＠ o ､ｩｳｦｵｮ｣･＠ ｯｲｧ｡ｮｩ｣Ｌ＠
capul este
sau, o ni
sexualitate, ele constituind atributele secundare ale acesteia.
ｭｲｩｴ＠ pentru ｣＠ este semnul ｣ｯｭｵｮｩｲ＠ sociale. O frunte ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｴ＠
Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ ｣＠ desenarea ｰｲｵｬｩ＠ poate (""- ,

poate evoca accentul pus pe ｰｯｴ･ｮｩ｡ｬｵ＠ intelectual. Burns (1990) l '

face trimitere la indicii ｴｲ･｢ｵｩｮｬｯ＠ senzuale ｩ＠ la ｰｲｯｩ･｣＠ sexuale mai
primitive decât în cazul ､･ｳｮｲｩ＠ nasului. Bums (1990) reia ･ｮｵｲｩｬ＠
｣ｩｴ･｡ｺ＠ ｡ｦｩｲｭｬ･＠ lui Buck, ､ｵｰ＠ care un cap anormal de mare poate !!
denota o supraevaluare a ｩｮｴ･ｬｧ＠ ｩ＠ a ｡ｳｰｩｲｬｯ＠ intelectuale înalte.
autorilor precum Buck (148) ｩ＠ Machover (1949), ､ｵｰ＠ care un accent
ａ｣･｡ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠ poate indica, de asemenea, ｩ＠ o in ｦ｡＠ｳｴｩ｣･ de
pus pe ｣ｯ｡ｦｵｲ＠ poate indica ｴ･ｮ､ｩ＠ virile sau ｰｲ･ｯ｣ｵｩ＠ sexuale. i
J
92 93
r corp, El reia ･ｮｵｲｩｬ＠ lui Machover (1949) care ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ aceasta
poate indica o ､･ｦｩ｣ｮ＠ ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｌ＠ în timp ce un cap desenat
I
I
anormal de mic ar putea indica sentimente de inadecvare, de ｮ･ｰｵｴｩＬ＠
ｩ＠ de inferioritate.

I -,:.. Ｇ ｾＮＧ＠ ｾＧＮ＠ Expresia ｦ･ｩ＠

ｾＮＬ＠
ｾ［Ｉ＠ ｎｉＮｾＧ＠ j!f
Expresia ｦ･ｩ＠ traduce ｣ｯｮｦｩｧｵｲ｡＠ ･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ a persoanei în
ｾ［ＺＩ＠
momentul ､･ｳｮｲｩ＠ (Aubin, 1970). Royer (1984) crede ｣＠ ｴｲｳｵｩｬ･＠
I ｦ･ｩ＠ ､･ｮｯｴ＠ ｩｮ､｣｡＠ asupra modului de comunicare a subiectului cu
ｾ＠ ｣･ｬ｡ｴＮ＠ Aceste ｴｲｳｵｩ＠ în cazul psihoticilor pot fi deformate, absente
I ｾ＠ <!""' sau stranii.
Burns (1990) este de acord cu Machover (1949) în a sublinia ｣＠
ｾ＠=)1 ＧＭｾ＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ ｴｲｳｵｩｬｯ＠ ｦ･ｩＬ＠ atunci când restul desenului este executat
I __ il
">'
I

II
\
ＭｾＺ［Ｎ＠

ｾｴ［＾＠
.-
..',
.'

' /
.
" ' 0.;illOlll
•

'i:
normal, face trimitere la un contact inadecvat cu mediul ｩ＠ la
superficialitate. ａ｣･｡ｳｴ＠ ｣｡ｲｴ･ｩｳ＠ ｡ｧｲｶ･ｺ＠ prognosticul. Desenul
OI

ＮＯｾ＠
lui Damien, 29 de ani, ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ o familie ai ｣ｲｯ＠ ｰｲｩｮ＠ nu au ｦ･＠
C (desenul 10). El ･ｸｰｬｩ｣＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ ｴｲｳｵｩｬｯ＠ prin incapacitatea sa de a
<1>
's
OI
reda personajelor ｦｲｵｭｳ･｡＠ pe care le-o atribuie. Ori, Damien nu are,
el ca ｳ＠ spunem ｡Ｌ＠ familie, el a fost plasat succesiv În mai multe familii
o de ｡､ｯｰｩ･＠ ｩ＠ în centre de primire pentru ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ cu ｴｵｬ｢ｲｩＮ＠ El
"3 ､ｯｶ･ｴ＠ o ostilitate ｡｣･ｮｴｵ＠ ｦ｡＠ de societate ｩ＠ are o mare
.,c:
.,
Vl dificultate în ｡Ｍｩ＠ ｧｳｩ＠ locul în aceasta. El se ｩｭ｡ｧｮ･ｺ＠ ｴｲｩｮ､＠ într-un
el loc ￎｮ､･ｰｲｴ｡Ｌ＠ departe de întreaga societate, la ｡ｲＬ＠ ｦｲ＠ constrângeri,
ceea ce este subliniat prin debordarea ｰｵｬｳｩｯｮ｡＠ ce reiese din
desenarea arborelui, ｩ＠ prin titlul pe care În ､＠ desenului ｳｵＺ＠ "Cu
･ｸ｣ｰｩ｡＠ omului, totul este sinonim cu libertatea!". Reprezentarea
ｾ Ｇ＠ ｩｮｴ･ｲ＠ ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｺｴ＠ Îi ｬｩｰｳ･ｴ＠ în mod tragic, ｩ＠ el nu poate decât ｳ＠ o
ｾ＠
"""" > idealizeze, reprezentând-o ca ｩｭｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠ (desenul 10).

j. Sprâncene
Trasate cu ｧｲｩｪＬ＠ sprâncenele pot reprezenta, pentru Machover
(1949), Aubin (1970), Royer (1984) ｩ＠ Burns (1990), gustul pentru
estetic, probabil pentru a preîntâmpina ｴ･ｮ､ｩｬ＠ refulate.
Desenate grosolan, ele ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ o ｡ｮｵｭｩｴ＠ asprime. Royer
ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ￮ｮｬｩｭ･｡＠ sprâncene lor ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ le ､ｩｳｰｲ･ｵｬＮ＠

94
95

ｾ ｉ Ｚ＠
 Nasul
Ochii
Pentru Machover (1949), un nas subliniat În mod deosebit
Ochii ､･ｺｶｬｵｩ＠ sufletul (Aubin, 1970), ei ･ｸｰｲｩｭ＠ starea poate semnifica ､ｩｦ｣ｵｬｴＡ＠ sexuale sau temeri de castrare. La ｢｡ｲｩ＠
･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ a subiectului (Royer, 1984). Pentru Anderson ｩ＠ Anderson mai în vârst!i aceast!i tr!is!itur!i poate indica sentimente de ｮ･ｰｵｴｩＮ＠
(1965), ochii mari absorb mediul inconjumtor, ochii mici îl ｲ･ｦｵｺＮ＠ Ei pot Când narile sunt desenate ｩ＠ accentuate, aceasta poate indica ｴ･ｮ､ｩ＠
exprima, ､ｵｰ＠ forma lor, tot felul de sentimente; de exemplu, frica sau agresive sau tulbur!iri de ordin psihosomatic sau, mai ales, astmatice.
curiozitatea daca sunt ｲｯｴｵｮｪｩＮ＠
Nasul este un simbol sexual ｩ＠ va fi subliniat într-o manier!i
Royer (1984) pune în legatura ｭｲｩ･｡＠ lor cu ｣｡ｬｩｴ･＠ de particular!i când sugereaz!i o dificultate la acest nivel (Anderson ｩ＠
extraversie ｩ＠ introversie. Accentuarea evoca fie agresivitate, fie Anderson, 1965; Aubiti, 1970; Royer, 1984). Royer adaug!i c!i ｢Ａｩ･＠ ii
severitate. Anxietatea ｩ＠ culpabilitatea pot determina desenatorul sa . confer!i adesea o ｦｯｲｭ＠ mai evoluat!i, uneori ｵｭｯｲｩｳｴ｣Ｎ＠ Anderson ｩ＠
accentueze sau sa omita aceasta parte a ｦ･ｩＮ＠ ｄ･ｳｮ｡ｩ＠ rotunzi, În Anderson (1965) ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ c!i tras!iturile umbrite sau anularea nasului
ｦｵｮ｣ｩ･＠ de expresia generala, pot reflecta voaiorismul sau frica cu creionul pot evoca conflicte de ordin sexual. În timp ce o t!iietur!i
ｰｳｩｨｯｴ｣Ｎ＠ Ca ｩ＠ Machover (1949), ｩ＠ mai târziu Abraham (1977), poate indica o ｦ｡ｮｴｳｭ＠ de castrare, accentuarea acestui organ poate
Anderson . . ｩ Ｌ＠ ａｮ､Ｚｲｳｯ＠ (1965) noteaza ca ochii pot exterioriza
releva o ｣ｲ･､ｩｮ＠ exagerat!i într-o putere viril!i.
neîncrederea paranoida, daca pupila este subliniata în mod deosebit
sau ､ｯｲｩｮ｡＠ ｾ･＠ a se pune În vedere, daca ochii sunt ｭ｡ｲｧｩｮ＠ de gene
lungi.
ｐｯｭ･ｩ＠
Machover (1949) a indicat ca ochii mari denota neîncredere, Pentru Royer (1984), ｰｯｭ･ｩ＠ sunt un semn de ｳｮＡｩｴ｡･＠ ｩ＠ de
trasaturi paranoide ｩ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ agresive, mai ales ､｡｣＠ sunt ｡､￢ｮ｣ｩ＠ ｩ＠
bucurie de ｶｩ｡ＡＮ＠
au un aer ｡ｭ･ｮｩｴｯｲＮ＠ Ei pot itidica ｩ＠ anxietatea, daca sunt umbri ｩＬ＠ o
hipersensibilitate ｦ｡＠ de opinia anturajului ｩ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ de voaiorism.
Ochii ､･ｳｮ｡ｩ＠ mici ｩｮ､｣Ｌ＠ dimpotriva, ｴ･ｮ､ｩ＠ de introversie, de I
Gura
ｩｮｴｲｯｳｰ･｣Ｎ＠ Daca ochiul este foarte mic, în contrast cli o orbita destul
de ' mare, aceasta poate denota o puternica curiozitate vizuala Pentru Machover (1949), accentuarea gurii poate denota I
｣ｵｬｰ｡｢ｩｺｮｴＮｃ￢､＠ se omit 'pupilele, aceasta poate indica un ｴ･ｮ､ｩ＠ regresive sau primitive, o personalitate cu ｴ･ｮ､ｩ＠ orale sau
dezinteres sau o confuzie în perceperea mediului ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴ＠ probleme de limbaj. Dac!i gura este omis!i (9), aceasta poate indica I I
(Machover, 1949; Bums ｩ＠ Kaufinann, 1970). ｴ･ｮ､ｩ＠ depresive sau probleme psihosomatice. Buck (1948) a emis
ipoteza c!i aceasta ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ o ｲ･ｺｩｳｴｮＡ＠ ｦ｡Ａｩ＠ de comunicare.
ｾ＠ I
Aubin (1970) noteaz!i c!i dac!i gura este ｡ｰＡｩｳｴＬ＠ ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｴ＠ În ,I
Privirea vreun fel, sau este omis!i, ea sugereaz!i o suprainvestire a sferei orale,
I
..,
Kos ｩ＠ Biermann (1977) ｦｯｲｭｵｬ･｡ｺ＠ ipoteza ca acei copii care nu în special a erotismului oral, ｩＬ＠ în anumite cazuri, a sadismului oral.
ｩＭ｡ｵ＠dezvoltat o identitate solida au o ｴ･ｮ､ｩ｡＠ mai ｣ｲ･ｳｵｴ＠ de-a face Royer (1984) vede în aceasta o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ deosebit!i, în ｬ･ｧＡｩｴｵｲ＠ cu
desene cu personaje a ｣ｲｯ＠ privire atrage ｡ｴ･ｮｩＬ＠ în procentaj de 77%, ･ｸｰｲｩｮｬ＠ primitive ale ｯｲ｡ｬｩｴ￢Ｎ＠ Ea scrie c!i forma gurii ｶ｡ｲｩｺ＠ dup!i ,1
anumite problematici: ea este ｭｩ｣＠ sau absent!i la anorexici sau la cei ,
ｦ｡＠ de 61 % dintre copiii bine ｩ､･ｮｴｦ｣｡Ｎ＠ 1 I

ｲ･ｬ｡ｩ＠
Când în desenul familiei persoanele se privesc, aceasta ｩｭｰｬ｣＠
semnificative in ｡｣･ｴｩ＠ membri ai familiei.
9. ｓ･ｭｮ｡ｬＬ＠
ｯｦ･ｲ＠
la nivel clinic, tehnica ､･ｺｶｯｬｴ｡＠
copiilor mici din studiul lor (de 3 ani, ｰ￢ｮ＠
deseneze gura personajului lor, o ｧｵｭ＠
de Shapiro ｩ＠ Sti ne (1965), care
la 5 ani ｩ＠ 3 luni) care omit ｳ＠
de mestecat sau o ｢ｯｭ｡ｮ＠ pentru a
\' I
\' \
ｾ＠
stimula în ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｫｩｮ･ｳｴｺ｣＠ sau ｴ｡｣ｩｬ＠ zona care ｬｩｰｳ･ｴＮ＠ 1 i
97 li"
96 ti
\ i
1.,1 i
 ce ￮ｮ｣･｡ｲ＠ o culpabilitate ｯｲ｡ｬＬ＠ sau deosebit de mare la bulimici. (1949) vede în aceasta ｩ＠ indicele unei ｶｯｩｮ･＠ puternice ｩ＠ posibila
\
Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｩｮ､｣＠ ｩ＠ ei ｣＠ accentuarea gurii poate fi ｣ｯｭｰ･ｮｳ｡ｩ＠ pentru sentimente de ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ･ Ｎ＠ Pentru Aubin (J 970) ｩ＠
ｰｵｳ＠ în raport cu ｴｵｬ｢ｲｩ･＠ de ｡ｬｩｭ･ｮｴＬ＠ ale vorbirii, ale ､･ｰｮｩ＠ Royer (1984), ｢ｲｩ｡＠ este ｡ｳｩｭｬｴ＠ cu o atitudine ｶｩｲｬ＠ sau ｶｯｬｵｮｴ｡ｲＮ＠
orale, sadismului oral sau verbal. Ei ｡､ｵｧ＠ ｣＠ ea poate fi reprezentarea Ea face trimitere la afirmarea de sine.
ｴｲｳｵｩｬｯ＠ senzuale sau erotice, uneori perverse.
Royer ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｦｲ･｣ｶｮ｡＠ ｡｣･ｮｴｵｲｩ＠ gurii prin culoare ｩ＠ linia
､ｵ｢ｬ＠ a buzelor, ca un indice de feminitate. Ea ｩｮ､｣Ｌ＠ de asemenea, alte Gâtui
ｰ｡ｲｴｩ｣ｵｬ＠ ale gurii: ｳｴｲ￢ｮＬ＠ ･ｶｯ｣＠ tensiunea; ｳｵ｢ｩｲ･＠ ｩ＠ ｲｩｧ､Ｌ＠ face Aubin (1970) ｩｮ､｣＠ ｣＠ gâtuI, care se ｡ｦｬ＠ între corp ｩ＠ cap,
trimitere la agresivitate. ｄ｡｣＠ este mai ､･ｧｲ｡｢＠ ｲｯｴｵｮ､Ｌ＠ ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ un ｳ･ｲｶｴ＠
drept ｬ･ｧｴｵｲ＠ între ｶｩ｡＠ ｩｮｳｴ｣ｵ｡ｬ＠ ｩ＠ cea ｲ｡ｩｯｮｬ Ｎ＠
caracter infantil. Bums (1990) ｡ｲｴ＠ ｣＠ pentru Machover (1949), o ｧｵｲ＠ Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｩ＠ ei ｣＠ gâtuI ｲ･ｰｺｩｮｴ＠
､･ｳｮ｡ｴ＠ doar printr-o ｴｲｳｵ＠ greoaie ｩ＠ ｳ｣ｵｲｴ＠ poate indica pulsiuni trecerea între capul care ｣ｯｮｴｲｬ･｡ｺ＠ ｩ＠ corpulpulsional. ａ｣･｡ｳｴ＠
agresive puternice, ￮ｮｳｯｩｴ･＠ de o ｴ･｡ｭ＠ de represiune (de o ｲ･｡｣ｩ＠ regiune poate exterioriza conflictul Între aceste ､ｯｵ＠ zone.
ｰｵｮｩｴｶＩＮ＠ În fme, de acord cu Buck (1948), Machover (1949) ｩ＠ Burns
ｩ＠ Kaufinann (1970), Royer (1984) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｰｲ･ｺｮ｡＠ ｣＠ ､ｩｮｬｯｲ＠ ｩｮ､｣＠ Prea lung, gâtui poate semnifica lipsa de control. Royer (1984)
adesea agresivitate ｩ＠ ｦｩｸ｡＠ la stadiul sadic oral. ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ particularitate poate semnifica ｩ＠ ｡ｭ｢ｩ Ｎ＠ Scurt ｩ＠
gros, poate evoca o personalitate ｰｯｳｭｲ￢ｴ＠ ｩ＠ ｰｲｩｭ｡ Ｎ＠ Royer (1984)
ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺＬ＠ de asemenea, ｣＠ la copiii astmatici, poate fi desenat îngust,
Urechile dând o impresie de strangulare. O linie ｴｩｮ､＠ gâtuI poate face trimitere
la castrarea ｳｩｭ｢ｯｬ｣ Ｎ＠ În fine, orice artificiu particular În jurul gâtului
Urechile mari, puternic accentuate sau ｶｺｵｴ･＠ în ｴｲ｡ｮｳｰ･＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ o ｴ･ｮ｡ｩｶ＠ de a deturna ｡ｴ･ｮｩ＠ de la un conflict.
prin ｰｲ＠ pot indica un handicap auditiv, o sensibilitate ｦ｡＠ de ｣ｲｩｴ＠
sau idei de ｲ･ｦｩｮ＠ (Machover, 1949; Burns ｩ＠ Kaufinann, 1970).
Royer (1948) - ca ｩ＠ Aubin (1970) ｩ＠ Anderson ｩ＠ Anderson Trunchiul (umeri, piept, buric)
(1965) - ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ ｣＠ urechile sunt puse în ･ｶｩ､ｮ＠ la diverse tipuri Royer (1984) vede În truchi zona ｳｩｭ｢ｯｬ｣＠ a instinctelor. ｄｵｰ＠
de personalitate ｩ＠ aceasta din motive diferite: la paranoici, la Aubin (1970), trunchiul este reprezentat diferit ､｡｣＠ este vorba de un
halucinatori; la copiii ｣ｵｲｩｯＬ＠ cu sete de ｣ｵｮｯ｡ｴ･ｲＬ＠ ｩ＠ la surzi. Aubin ｢ｩ｡ｴ＠ sau de o ｦ｡ｴ＠ care ､･ｳｮ｡ｺＺ＠ linii curbe la fete, linii mai
(1970) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ deformarea urechilor este mai ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶ＠ în plan unghiulare la ｢ｩ･Ｎ＠ ｄ｡｣＠ este desenat cu ､ｯｵ＠ paralele ｩ＠ gol, poate
clinic decât ｰｲ･ｺｮ｡＠ sau dimensiunea lor. indica o regresie, o disociere ｩ＠ arhaism. Foarte ｳｵ｢ｩｲ･Ｌ＠ face trimitere la
o stare de ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ･Ｌ＠ la ｮ･ｭｵｬｩｲ＠ ｦ｡＠ de corp, la teama de ｳ｡ｲ｣ｩｮＬ＠
sau la ､ｯｲｩｮ｡＠ de-a ｲｭ￢ｮ･＠ copil.
Barba ｩ＠ mustala
Pieptul ｩ＠ umerii ｳ･ｭｮｩｦ｣Ｌ＠ la ｢ｩ･Ｌ＠ ｦｯｲ｡＠ (Aubin, 1970). Pentru
ｄｵｰ＠
Royer (1984), barba ｩ＠ ｭｵｳｴ｡＠ ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ masculinitatea Buck (1948), umerii ｰｴｲ｡ｩ＠ pot denota ｴ･ｮ､ｩ＠ ostile, în timp ce ､｡｣＠
unui personaj ｩ＠ ｰｲ･ｯ｣ｵｩｬ＠ sexuale. sunt mici, aceasta poate fi semnul unui sentiment de inferioritate.
Machover (1949) a remarcat ｣＠ ｴ･ｲｳｵｩ＠ ｩ＠ ￮ｮｴｲｩ＠ riie la nivelul
umeri lor pot indica un interes pentru musculatura corpului ｩ＠
ｂｲ｢ｩ｡＠ masculinitate. ａ｣･ｴｩ＠ indici pot fi ｧｳｩ＠ la persoanele tensionate sau
O ｢ｲｩ･＠ ｡｣･ｮｴｵ＠ în mod anormal poate sugera pentru Buck suferind de probleme psihosomatice.
(1948) ｩ＠ Machover (1949) ｴ･ｮ､ｩ＠ dominatoare ｩ＠ agresive. Machover

98 99
 '\
La fete, pieptul ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｰｲ･ｯ｣ｵｩ＠ orale sau sexuale (Aubin, ､･ｰｬ｡ｳｴ＠ asupra unei alte ｰｲｩ＠ a corpului sau asupra unui detaliu
1970). Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ｢ｩ･ ｩ＠ care ､･ｳｮ｡ｺ＠ sâni au vestimentar.
adesea conflicte orale importante. Fetele care ､･ｳｮ｡ｺ＠ sâni pot avea
｡｣･ｬｩ＠ conflicte, dar ｡｣･ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠ poate, de asemenea, constitui
doar un indice de feminitate. Pentru Machover (1949), formele rotunjite ｂｲ｡･＠ ｩ＠ mâini
la nivelul trunchiului ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ feminine, dependente ｩ＠ Mâinile ｩ＠ ｢ｲ｡･ｬ＠ trebuie interpretate simbolic ca organe de
regresive, în timp ce formele unghiulare ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ masculine. conta6t-cu anturajul ｩ＠ de ｳｴｰ￢ｮｩｲ･＠ a mediului (Anderson ｩ＠ Anderson,
Buck (1984) ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ ｣＠ un trunchi mic, ､ｩｳｰｲｯｮ｡ｴＬ＠ poate 1965). Forma ｢ｲ｡･ｬｯ＠ ｩｮ､｣＠ ｡ｳｰｩｲｬ･＠ subiectului, încrederea,
constitui un indice de negare a pulsiunilor, ｩＯｳ｡ｵ＠ al sentimentelor de ｳｩｧｵｲ｡ｮＬ＠ sau, pe de ｡ｬｴ＠ parte, insecuritatea, agresivitatea,
inferioritate. Pentru Aubin (1970) ｩ＠ Royer (1984), desenarea buricului

ｰｲ･ｯ｣ｵｩｬ＠
este un indice de ､･ｰｮＬ＠
referitoare la ｮ｡ｴ･ｲ
dar ｩ＠ de obsesionalitate sau al
Ｎ＠
culpabilitatea. Pentru Buck (1948) ｩ＠ Machover (1949), ｢ｲ｡･ｬ＠
￮ｮ･ｰｩｴ＠
ｩｮｨ｢｡ｴＮ＠
personalitate în general ineficace, în timp ce pumnii în ｯｬ､ｵｲｩ＠
ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠
Machover (1949) face ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠
rigiditatea . ｩ＠ o personalitate ｣ｯｭｰｵｬｳｩｶ＠
｣＠ ｢ｲ｡･ｬ＠ moi ､･ｮｯｴ＠
ｩ＠
o
r
Ir• .I
I

ｾｉ＠
ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ narcisice sau dominatoare bine dezvoltate. Ea
Talia (bazinul, fesele) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ｢ｲ｡･ｬ＠ în unghi drept în raport cu corpul ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ o
Aubin (1970) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ fese le ｩ＠ coapsele sunt adesea personalitate ｳｩｭｰｬＬ＠ ｲ･ｧｳ｡ｴＬ＠ cu un contact superficial ｩ＠ ｬｩｰｳｴ＠ de
subliniate la homosexuali. EI ｡､ｵｧ＠ ｣＠ bazinul, la femeie, ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ afectivitate ｦ｡＠ de anturaj . La fel ca ｩ＠ Buck (1948), ea crede ｣＠ ｢ｲ｡･ｬ＠ 1; I
fecunditatea. O talie ｦｩｮ＠
Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｩｮ､｣＠
ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ o ｳｴｰ￢ｮｩｲ･＠ ｦｲ｡ｧｩｬ＠ a ｳ･ｸｵ｡ｬｩｴＮ＠
faptul ｣＠ o talie foarte ｳｴｲ￢ｮ＠
ｰｬ￢ｮ､･Ｌ＠
inadecvare; ｢ｲ｡･ｬ＠
ｵｯ｡ｲ･Ｌ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
lungi ｩ＠ puternice ｩｮ､｣＠
ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ･＠ ｦｩ Ｎ ｺｩ｣＠
｡ｭ｢ｩ･＠
ｩ＠ un sentiment de
compensatorie,
IIi I
poate evoca o ｩｮｨ｢･＠ sau o constrângere, între puterea ｦｩｺ｣＠ a nevoia de ｦｯｲ＠ ｦｩｺ｣＠ ｩ＠ de contact activ cu mediul. Aubin (1970) ) ｾ＠
｢ｲ｡ｴｵｬｩＬ＠
ｳ･ｭｮｩｦ｣＠
sau ｦｵｮ｣ｩ｡＠ ｮｵｴｲｩｶ＠ a femeii, ｩ＠ zona ｧ･ｮｩｴ｡ｬ
un conflict. Ei au indicat ｣＠ adesea conflictele cele mai grave
Ｎ＠ Aceasta ｣ｯｮｳｩ､･ｲＬ＠
sunt ｣ｺｵｴ･＠
ｳｩｭｰｬ＠ ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠
de asemenea, ｣＠ ｢ｲ｡･ｬ＠
ｦｲ＠ tonus, pot indica o atitudine de ｲ･ｮｵ｡Ｎ＠
infantilism. Royer (1984) ｡､ｵｧ＠
deschise ､･ｮｯｴ＠ sociabilitate. ｄ｡｣＠

｣＠ ､ｩｲ･｣｡＠
O linie
ｩ＠ forma
JI!
ｾ＠
se ･ｸｰｲｩｭ＠ prin ｴｲ｡ｮｳｰ･＠ în reprezentarea anumitor organe ale I:
corpului. ｢ｲ｡･ｬｯ＠ ･ｶｯ｣＠ intensitatea energiei. ａｭ｢ｩ｡＠ poate fi ｳｩｭ｢ｯｬｺ｡ｴ＠ prin
｢ｲ｡･＠ lungi ｩ＠ solide. Aspectul ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ＠ ｢ｲ｡･ｬｯ＠ poate evoca
imposibilitatea ｲ･｡ｬｩｺ＠ personale. Reynolds (1978) vede în ｢ｲ｡･ｬ＠ fA
Organele interne întinse o nevoie de control al mediului. Buck (1948) ｩ＠ Burns ｩ＠ !
Kaufmann (1970) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ ｢ｲ｡･ｬ＠ scurte ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ lipsa de ｡ｭ｢ｩ･Ｌ＠
ｒ･ｰｲｺｮｴｩｬ＠ viscerale au o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｰ｡ｴｯｬｧｩ｣＠ (Royer, ｡｢ｳ･ｮ＠ ｶｯｩｮ･Ｎ＠ Machover (1949) ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ ｣＠ ｡｢ｳ･ｮ＠ ｢ｲ｡･ｬｯ＠ ｩ＠ a r-'
1984), de manie sau de schizofrenie (Aubin, 1970). În fine, ｳｵ｢ｩ･｣＠ ! '
mâinilor poate indica sentimente de culpabilitate, sau depresia ･ｸｴｲｭＮ＠
ｮ･ｬｩｴ＠ de ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ corpului lor, schizoizii, narcisicii, ipohondrii Omiterea ｢ｲ｡･ｬｯ＠ în desenarea personajelor de sex opus ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｣＠ j .: I
ｩｮｳｴ＠ asupra detaliilor ｡ｲｴｩ｣ｵｬｯＬ＠ între altele ､｡ｴｯｲｩ＠ ｩｭ｡ｴｵｲ＠ sau subiectul se simte respins de ｣ｴｲ･＠ ｰｲｩｮｴ･ｬ＠ de sex opus. Burns (1990)
pentru a se proteja de o ｡ｮｧｯｳ＠ de dezorganizare (Aubin, 1970).
ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｣＠ uitarea sau suprainvestirea unei ｰｲｩ＠

Aubin (1970) scrie, de acord cu predecesorii ｳｩＬ＠

ｴｲｳｵ＠

｣＠ mâinile ｩ＠
｣ｬｩｮ＠ ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶ＠ în desenul familiei în ｭｩ｣｡ｲ･
a corpului este o
Ｎ＠ li I
Organele sexuale
｢ｲ｡･ｬ＠ sunt membre de contact cu ｣･ｩｬ｡＠ ｩ＠ cu mediul. Acestea sunt
Referitor la organele sexuale, Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ sunt
organe de explorare a lumii exterioare. Uitate sau trasate într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠
desenate de ｣ｴｲ･＠ copiii care au ｰｲ･ｯ｣ｵｩ＠ sexuale, ｩ＠ de ｣ｴｲ･＠ ｶ｡ｧＬ＠ mâinile ｩｮ､｣＠ o ｬｩｰｳ＠ de ｳｩｧｵｲ｡ｮ＠ în contactele sociale. Ele pot fi I
schizofreni. Ea ｡､ｵｧ＠ ｣＠ de obicei ｡｣･ｳｴ＠ reprezentare este
umbrite, sau ascunse în buzunare în caz de culpabilitate ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ sau de i
I I

101
100
ｾ＠

､･ｬｩ｣ｶｮＮ＠ Cât despre degete, ､｡｣＠ sunt desenate sub ｦｯｲｭ＠ de ai fricii ｩ＠ angoasei de culpabilitate ｦ｡＠ de anturaj (Royer, 1984). Ele
gheare, ｳｩｭ｢ｯｬｺ･｡＠ agresivitatea sau o ｴｲｳｵ＠ ｣｡ｲｴ･ｩｬ＠ sau constituie simboluri falice ｩ＠ Buck (1948) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ lungimea lor poate
ｰ｡ｲｮｯｩ｣Ｎ＠ În fine, revolta este adesea ･ｸｰｲｩｭ｡ｴ＠ prin pumnul închis. fi ｡ｳｯ｣ｩｴ＠ cu nevoia de securitate ｩＬ＠ în anumite cazuri, cu temerile de
Bums ｩ＠ Kaufmann (1970) ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ mâinile ｮ･ｯ｢ｩｵｴ＠ de mari pot castrare. De acord cu Machover (1949), ea ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ ｣＠ picioarele
semnifica agresivitate. Mâinile desenate vag ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ pentru mici pot indica insecuritatea, constrângerea, ､･ｰｮ｡＠ sau ｴｵｬ｢ｲｩ＠
Machover (1949) o ｬｩｰｳ＠ de încredere sau de ｣ｯｭｰ･ｴｮ＠ în ｳｩｴｵ｡ｬ･＠ de ordin psihosomatic. Machover ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ ｲ･ｴｩ｣ｮ｡＠ tn a desena
sociale. Ea este de acord cu Buck (1948) în a afirma ｣＠ mâinile umbrite picioarele poate indica ｴ･ｮ､ｩ＠ depresive, de tescurajare. Pentru
pot denota sentimente de culpabilitate în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu fantasme agresive Aubin (1970) degetele picioarelor în ｦｯｲｭ＠ de gheare fac trimitere la
sau masturbatorii. De asemenea, ､｡｣＠ mâinile ｡｣ｯｰ･ｲ＠ zona ｧ･ｮｩｴ｡ｬＬ＠ agresivitate. .
aceasta poate semnifica practici masturbatorii. Machover (1949) ｩｮ､｣＠
faptul ｣＠ mâinile umflate pot denota pulsiuni inhibate. Buck (1948)
ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ ｣＠ omiterea mâinilor poate fi uneori indicele sentimentelor Sexualizare
de inadecvare, al temerilor de castrare, de culpabilitate masturbatorie Valorizarea sexului unui personaj este adesea ｰｵｳ＠ în ･ｶｩ､ｮ［＠
sau de organicitate. Ea ｩｮ､｣＠ ｩ＠ faptul ｣＠ mâinile desenate la spate pot între altele, prin ｡､ｵｧｲ･＠ de detalii atribuite acestui sex (Anzieu,
sugera sentimente' de inadecvare ｩ＠ o ｲ･ｴｩ｣ｮ＠ în a lua contact cu 1973). Unele detalii, cum ar fi ｭｵｳｴ｡Ｌ＠ barba, cravata, cureaua, traduc,
mediul. ､ｵｰ＠ Porot (1965), la ｢ｩ･Ｌ＠ o ､ｯｲｩｮ＠ de manifestare a ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ sale
sexuale. Pentru ｦ｡ｴＬ＠ feminitatea poate fi ｲ･ｰｺｮｴ｡＠ prin bijuterii,
rochii, linia sânilor, tocuri înalte.
Gambe ｩ＠ picioare
Aubin (1970) este de acord cu Anderson ｩ＠ Anderson (1965) în
ceea ce ｰｲｩｶ･ｴ＠ sensul conferit gambelor ｩ＠ picioarelor, ｩ＠ asupra ａ､ｵｧｩｲ＠

ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ patologice a ､･ｦｯｮｲｩｬ＠ ｩ＠ ｡｣･ｮｴｵｲｩｬｯ＠ acestor membre. ￎｭ｢ｲ｣ｩｮｴ･｡＠

Pentru ei, picioarele au ｩｭｰｬ｣｡＠ sexuale dar ｩ＠ agresive. Gambele ｩ＠
picioarele ｰｯ｡ｲｴ＠ corpul ｩ＠ permit ｭｩ｣｡ｲ･＠ acestuia ｩ＠ deplasarea sa. Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｶ､＠ în ￮ｭ｢ｲ｣ｩｮｴ･＠ aspectul
Aubin ｮｯｴ･｡ｺ＠ ｣＠ persoanele deprimate sau retrase tind ｳ＠ deseneze superficial ｩ＠ ｣ｯｮｶ･ｩ｡ｬ＠ al ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＮ＠ Hainele sunt ｩ＠
personaje ｡･ｺｴＬ＠ sau au o ｲ･ｺｩｳｴｮ＠ în a desena gambele. Machover reprezentarea a ceea ce persoana vrea ｳ＠ arate sau ｳ＠ disimuleze.
(1949) a indicat asupra acestui punct ｣＠ refuzul de-a desena gambele Davido (1976) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｣＠ prezentarea ｶ･ｳｴｩｭｮ｡ｲ＠ a
începând din talie ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ o perturbare ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ sau un personajelor ･ｸｰｲｩｭ＠ sentimentele desenatorului. Pentru Royer (1984),
sentiment de constrângere ｰ｡ｴｯｬｧｩ｣Ｎ＠ Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ hainele au ｦｵｮ｣ｩ｡＠ de-a proteja corpul. Ea le ｣ｯｮｳｩ､･ｲ＠ ca "o a doua piele
gambele ･ｶｯ｣＠ ｬ･ｧｴｵｲ｡＠ cu mediul, securitatea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠ ｩ＠ activitatea. care ｰｳｴｲ･｡ｺ＠ ceva din corpul pe care-l ｡｣ｯｰ･ｲＢ＠ (p. 173). Ea ｩｮ､｣＠
￮ｮｬｩｭ･｡＠ lor ･ｶｯ｣＠ dinamismul desenatorului: ele sunt mai scurte la faptul ｣＠ ele ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ sexul personajului ｩ＠ ｣＠ au o valoare ｮ｡ｲ｣ｩｳ＠
ｳｵ｢ｩ･｣＠ pasivi ｩ＠ mai lungi la cei ce sunt activi. Asupra acestui punct, ｩｭｰｯｲｴ｡ｮＮ＠ Ea reia ideea lui Machover (1949) ､ｵｰ＠ care ･ｸｩｳｴ＠ ､ｯｵ＠
ea ｣ｯｮｦｩｲｭ＠ remarcile lui Buck (1948). ｐｲ･ｺｮ｡＠ ｡ｲｴｩ｣ｵｬｯ＠ poate tipuri de narcisistn legat de ￮ｭ｢ｲ｣ｩｮｴ･Ｚ＠ un narcisism vestimentar, la
denota angoase hipocondriace. Aubin (1970) ｲ･ｭ｡｣＠ faptul ｾ＠ ｳｵ｢ｩ･｣＠ care ｳｯｬｩ｣ｴ＠ o aprobare ｳｯ｣ｩ｡ｬＬ＠ ｩ＠ un narcisism coporal, la
ｯｬ､ｵｲｩ･＠ desenate în ｴｲ｡ｮｳｰ･＠ fac referire adesea la o anxietate ｳｵ｢ｩ･｣＠ care ｮ･ｧｬｩｪ｡ｺ＠ hainele pentru a nu se preocupa decât de ei
ｬ･ｧ｡ｴ＠ de homosexualitate. ￮ｮｩＮ＠
În ｰｲｩｶｮ｡＠ picioarelor, ､｡｣＠ acestea sunt ･ｶｩ､ｮ｡ｴＬ＠ sunt în ￎｭ｢ｲ｣ｩｮｴ･｡＠ ｣ｬ､ｵｲｯ｡ｳ＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ pentru Royer ､ｯｲｩｮ｡＠ de
ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu sexualitatea subiectului, cu temerile sale de castrare sau cu ｣ｬ､ｵｲ＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶＬ＠ mai ales din partea mamei. ｐｬｲｩ｡＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ adesea
ｰｲ･ｯ｣ｵｩｬ＠ masturbatorii. Ele pot fi, de asemenea, indicii ｩｮｳ･｣ｵｲｴＬ＠

103
102
 meseria sau rolul. Ea poate avea uneori o ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｳ･ｸｵ｡ｬＬ＠ în ｣ｵｴｲｩ＠ ｲ･｡ｳｩｧｵＮ＠ Un mediu decorativ, scrie ea, poate semnifica
ｦｵｮ｣ｩ･＠ de ｦｯｲｭＮ＠ Pantalonul este mai mult sau mai ｰｵｩｮ＠ asociat nevoia de securitate sau lipsa imaginii paterne de sprijin.
ｳ･ｸｵ｡ｬｩｴＮ＠ Fusta, ､｡｣＠ este ￮ｭｰｯ､｢ｩｴＬ＠ poate indica ｴ･ｮ､ｩ＠
narcisice. Hainele care ｡｣ｯｰ･ｲ＠ partea ｳｵｰ･ｲｩｯ｡＠ a corpului servesc
pentru a personaliza desenul ｩ＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ afectivitatea subiectului.
[J
Pentru Royer, buzunarele ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ secretul ｩ＠ posesiunea. 6. Aspect clinic
ｄｵｰ＠ locul în care sunt situate, pot avea o valoare ｯｲ｡ｬ＠
Nasturii sunt ｡ｳｯ｣ｩ＠ cu supunerea, cu ､･ｰｮ｡＠ ｩｮｦ｡ｴｬ＠
sau ｳ･ｸｵ｡ｬＮ＠
(Aubin, rl
1970); cravata este un atribut falic Ｈ｡､ｰｴ＠ la societate, ca pipa sau Valo11zare sau devalorizare
ｰｵ｣｡Ｉ［＠
ｭｮｵｩｬ･Ｌ＠
cureaua ｭ｡ｲ｣ｨ･ｺ＠ constrângerile în plan sexual, în timp ce
nodurile, baretele ｩ＠ ｩｲ･ｴｵｬ＠ ･ｸｰｲｩｭ＠ ｲ･ｩｮ｡Ｌ＠ ｩｮｨ｢｡＠ sau
ｳｵ｢ｩ･｣＠
Osterrieth ｩ＠ Cambier (1969) au concluzionat în ｬｵ｣ｲｩ･＠
care ､･ｳｮ｡ｺ＠ au ｴ･ｮ､ｩ｡＠ de-a valoriza personajul de ｡｣･ｬｩ＠
lor ｣＠
I
['1
ｳｴｰ￢ｮｩｲ･｡＠ Ｈ､ｵｰ＠ Anderson ｩ＠ Anderson, 1965). ￎｮｃｬｭｩｴ･｡＠ are un
sex cu ei ｩ＠ de-a devaloriza pe cel de sex opus, utilizând ￮ｮｬｩｭ･｡＠
sens falic. în fme, bijuteriile pot fi semnul ｣ｯｨ･ｴｲｩ＠ ｩ＠ al narcisismului.
acestora. Davido (1976) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠
diferite feluri, între altele prin ｡､ｵｧｲ･＠
｣＠ un personaj poate fi valorizat în
de detalii pe ￮ｭ｢ｲ｣ｩｮｴ･｡＠
!-;
acestuia. Kim Chi (1989) ｣ｩｴ･｡ｺ＠ diverse elemente de valorizare:
Mediul ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴ＠

｡､ｵｧｲｩ＠
Lafrance (1979) ｡ｶｮｳ･ｺ＠ ､ｯｵ＠ ipoteze de interpretare a
peisajului în completare la desenul familiei: subiectul are o
｡｢ｵｮ､･＠
acestora, ordinea ･ｸ｣ｵｴｲｩ＠
detaliu. Kim Chi ､＠ ca exemplu ｰｲ･ｺｮ｡＠
elementelor ｮ･ｳｩ｡ｬＬ＠ ￮ｮｴｲｩ･｡＠
acestora, ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠
sau perseverarea asupra
ｴｲ｡ｵｭｩ｣＠
unui nod pe un arbore, liniile
a unui n
｣ｯｮｴｩ＠ ｳｯ｣ｩ｡ｬ＠ mai ｣ｲ･ｳｵｴＬ＠ sau are nevoie de a se înconjura, de re ｴ｣ｵ･＠ ｩ＠ ｴｲ｡ｮｳｰ･Ｎ＠ ａ｣･｡ｳｴ＠ ｵｬｴｩｭ＠ ｣｡ｲｴ･ｩｳ＠ nu este ｶ｡ｬ｢ｩ＠
｡Ｍｩ＠
observat ｣＠ ｢ｩ･＠
､ｩｦ･ｲｮｬ＠
face mediul ￮ｮ｣ｯｪｵｲｴ＠
de ｰ￢ｮ＠
securizant. Richards ｩ＠ Ross (1967) au
la Il ani ､･ｳｮ｡ｺ＠
nu sunt semnificative între fetele ｩ＠ ｢ｩ･＠
mai ｰｵｩｮ･＠
de ｰ￢ｮ＠
peisaje, dar
la 7 ani.
decât pentru desenele ｡､ｵｬｩｯｲ
Ｂｮｯｲｭ｡ｬ＠ ｰ￢ｮ＠
Ｎ＠ Se ｴｩ･Ｌ＠
în jurul vârstei de 10 ani (Engelhart, 1973).
de fapt, ｣＠ ｴｲ｡ｮｳｰ･＠ este
IJ i
Valorizarea are loc ､ｵｰ＠ Corman (1970) asupra personajului
ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ Morval (1973) a relevat în ｣･ｲｴｩｬ＠ sale ｣＠ ｢ｩ･＠

elemente.
､･ｳｮ｡ｺ＠ mai des un peisaj, dar ｣＠ fetele ､･ｳｮ｡ｺ＠ mai multe
principal, cel ce are pentru copil o ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠
special investit în plan afectiv. Corman ｯ｢ｳ･ｲｶ＠
caractere distincte: el este adesea executat primul, este desenat cu mai
ｰ｡ｲｴｩ｣ｵｬ＠
｣＠
ｩ＠ cel ce este
acest personaj are Il :
Anderson ｩ＠ Anderson (1965) ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ atunci când sunt ｭｵｬｴ＠ ｭｩｮｵｯｺｴ｡･Ｌ＠ are mai multe elemente ｩ＠ ｯ｣ｵｰ＠ mai mult ｳｰ｡ｩｵ＠ în
prea multe elemente în fundalul desenelor ｡､ｵｬｩｯｲＬ＠ aceasta poate foaie, adesea în centru. Când desenul unui ｰｲｩｮｴ･＠ este primul executat, I r.1 I
semnifica o ｶｩ｡＠ ｩｭ｡ｧｮｲ＠ prea ｡｢ｳｯｲｮｴＮ＠ Royer (1984) ｩｮ､｣＠ faptul aceasta ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ faptul ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｦｩｧｵｲ＠ ｰ｡ｲ･ｮｴｬ＠ este ｣ｯｮｦｲｭ＠ cu

ｄｵｰ＠
｣＠

ｩｭ｡ｧｮｲ＠
umplerea unui desen cu elemente ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
vârsta de 10 ani, aceasta poate însemna insecuritatea ｩ＠ o ｶｩ｡＠
prea ｩｮｴ･ｳＮ＠ ｄ｡｣＠ subiectul ￮ｩ＠ ￮ｮ｣ｯｪ｡ｲ＠
o ｦｲｩ｣＠ de vid ｩ＠ de izolare.

desenul cu un fel
｡ｳｰｩｲｬ･＠
punem ｡｣･ｳｴ＠
copilului. ｄ｡｣＠ subiectul se ､･ｳｮ｡ｺ＠
orientare pe seama unei probleme narcisice ｬ･ｧ｡ｴ＠
dificultatea de-a investi figurile parentale.
primul, trebuie ｳ＠
de III
de Ｂｭ｡ｮ､ｉ＠ Ｈ､ｩ｡ｧｲｭ＠ ｧ･ｯｭｴｲｩ｣＠ utilizând cercuri concentrice ｩ＠
Devalorizarea, ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ Corman, ｶｩｺ･｡＠ escamotarea unei
având o ｣ｯｮｴ｡ｩ･＠ ｳｩｭ｢ｯｬ｣ＩＬ＠
ｩ＠ nevoia de a se proteja. Ea reia ideea lui Abraham (1963), ､ｵｰ＠
aceasta poate indica o ｴ･｡ｭ＠ de a fi ｲｮｩｴ＠
care
ｲ･｡ｬｩｴ＠ inacceptabile ｩ＠ dureroase. Ea se poate efectua prin o!Uiterea 1>] I
unui personaj sau a unei ｰｲｩ＠ a acestuia, ceea ce corespunde
｡､ｵｧｲ･＠ unui mediu în jurul unui personaj ar fi caracteristic copilului
Ｂｳ｣ｯｴｭｩｺｲ＠ pe care o ｧｳｩｭ＠
cu randament ｣ｯｬ｡ｲ＠
materne sau paterne într-un desen al unui copil poate semnifica
bun. Royer crede ｩ＠ ｣＠ ｰｲ･ｺｮ｡＠ simbolurilor
ａｬｴ､｡Ｌ＠ devalorizarea se ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠
în testul Patte-Noire-(Corman, 1961).
prin ｡ｬｩ＠
personajului devalorizat este mai mic, este situat mai în spate, executat
indici: desenul I lJ I
ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ ｰｲｩｮｬｯ＠ pentru copil, ､｡ｴｯｲｩ＠ ｡ｦ･｣ｩｵｮ＠ sale sau ､｡ｴｯｲｩ＠
ultimul, mai ｲｵ＠ ｴ｣ｵＬ＠ ridiculizat, nepersonalizat sau personajul

104 105

K!... _.)1 _ _ _ _ ｾ ｟＠
n
 - . - - ---
Ｎｾ＠
Ｎ ＢＧＭ Ｍ Ｍ ｾＭ

devalorizat este pur ｩ＠ simplu ｴｩ｡＠ cu o linie. Corman crede ｣＠ în acest Davido (1976) ｩｮ､｣＠ faptul ｣Ｌ＠ ､｡｣＠ în desenul familiei, copilul
din ｵｲｭ＠ caz, ･ｸｩｳｴ＠ un conflict intre ､ｯｵ＠ ｴ･ｮ､ｩ＠ referitoare la se ｩ､･ｮｴｦ｣＠ cu un personaj de ｡｣･ｩ＠ ｶ￢ｲｳｴ＠ ｩ＠ de ｡｣･ｬｩ＠ sex, putem
personajul barat: este ･ｸｰｲｩｭ｡ｴ＠ mai întâi una din ele, apoi este conc\uziona ｣＠ identificarea este ｮｯｲｭ｡ｬＮ＠ ｄ｡｣＠ se ｩ､･ｮｴｦ｣＠ cu cineva
｣ｯｮｴｲ｡＠ prin ｣･｡ｬｴＬ＠ adesea cu origine în Supra-Eu. mai ｴ￢ｮｲＬ＠ putem decela în aceasta o nostalgie a unei vârste ideale, de
Grimard (1982) reia teza lui Dennis ｩ＠ Uras (1965) care au ･ｸｭｰｾｵ＠ vârsta pe care o avea înainte de ｮ｡ｴ･ｲ＠ unui rival.
formulat ipoteza ｣＠ un subiect care ｰｲｩｭ･ｴ＠ consemn ｳ＠ deseneze un Kos ｩ＠ Biermann (1977) au indicat ｣＠ personajul cel mai mare
personaj va desena în general pe cineva pe care îl ｡､ｭｩｲ＠ personal. Ei ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ figura cu care se ｩ､･ｮｴｦ｣＠ copilul. Când ｴ｡ｬ＠ este desenat
au demonstrat aceasta într-o ｭ￢ｮｳｴｩｲ･＠ de ｣ｬｵｧｲｩＮ＠ Din acest studiu deosebit de mare, este vorba de o identificare cu agresorul în o ｰｴｲｩｭ･＠
reiese ｣＠ desenul este ｩｮｦｬｵ･｡ｴ＠ de valorile personale ｩ＠ de sentimente. din cazuri.
Galectic-Pirotte (1971) a tras concluzia dintr-un studiu ｦ｣ｵｴ＠ pe
Din punctul ｳｵ＠ de vedere, Abraham (1992) a analizat
､ｯｵｺ･｣ｩ＠ de copii cu vârste între 6 ｩ＠ 10 ani, ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ o ｬ･ｧｴｵｲ＠
ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶ＠ între ｲ･ｵｩｴ｡＠ ｣ｯｬ｡ｲ＠ ｩ＠ valorizarea figurii paterne.
diversitatea ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬｯ＠ precoce ale copilului ｩ＠ a studiat-o dintr-o
ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶ＠ ｲ･ｬ｡ｩｯｮＮ＠ Ea s-a interesat de ､ｩｦ･ｲｮ｡＠ ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ care
Porot (1965) ｳｴ｡｢ｩｬ･＠ o ｲ･ｬ｡ｩ＠ între valorizarea sau ｩｮ､｣Ｌ＠ ､ｵｰ＠ ea, gradul de integrare a ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＬ＠ mai ､･ｧｲ｡｢＠ decât
devalorizarea unui personaj ｩ＠ ｡ｮｵｭｩ＠ indici din desen; ｰｯｺｩ｡Ｌ＠ identificarea ｳ･ｸｵ｡ｬＮ＠
ordinea, ￮ｮｬｩｭ･｡＠ ｦｩ･｣ｲｵ｡Ｎ＠ Porot crede ｣＠ ￮ｮｬｩｭ･｡＠ ｩ＠ coloritul
ｦｵｲｮｩｺ･｡＠ ｩ＠ ｩｮｦｯｲｭ｡＠ asupra ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ persoanei pentru subiect. Ea crede ｣＠ identificarea ｳ･ｸｵ｡ｬ＠ poate fi ､･ｵｳ＠ din mai multe
Astfel, un subiect poate valoriza sau devaloriza un personaj prin modul elemente, pentru ｣＠ este vorba de un fenomen complex. Ea se ￮ｮｴｲ･｡｢＠
în care il ､･ｳｮ｡ｺＮ＠ O linie ｩｭｰ･ｲｦ｣ｴＬ＠ plasarea în margine poate indica despre natura elementelor de identificare despre care este vorba ｩ＠
｣ｯｮｬｵｺｩ･｡＠ ｣＠ aceasta este ｬ･ｧ｡ｴ＠ de imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬ＠ ｩ＠ de
devalorizarea. în alte cazuri, un personaj devalorizat printr-un aspect va
ｰｲｯｩ･｣｡＠ acesteia în desen. Ea ｭ･ｮｩｯ｡ｺ＠ supracompensarea ｩ＠
fi pus în ･ｶｩ､ｮ＠ la un alt nivel, ceea ce ､･ｮｯｴ＠ o ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｮ＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶＮ＠
Ferraris (1973) a notat ｣＠ personajul valorizat este adesea plasat în accentul prea mare pus pe accentuarea ､ｩｦ･ｲｮＮ＠
centru sau în partea ｳｴ￢ｮｧＬ＠ ｣＠ ｰｯｳ･､＠ mai multe accesorii ｩ＠ ｣＠ privirile Ea a analizat maniera în care se ｡ｲｴｩ｣ｵｬ･ｺ＠ procesul identificator:
sunt intoarse spre el. Davido (1976) ｳｵ｢ｬｩｮ｡ｺ＠ ｣＠ prezentarea alegerea sexului primului personaj desenat, maniera ｳｰ･｣ｩｦ＠ in care
ｶ･ｳｴｩｭｮ｡ｲ＠ a personajelor ･ｸｰｲｩｭ＠ sentimentele celui ce ､･ｳｮ｡ｺＮ＠ ｴｲ｡･ｺ＠ personajele masculine ｩ＠ feminine, postura acestora,
ｰｲｯｩｬ･＠ membrelor corpului la unul ｩ＠ la ｣･ｬ｡ｴ＠ sex, grafismul ca
atare, situarea personajelor ｩ＠ a ､ｩｦ･ｲｮ＠ sexuale ｰｲ･ｺｮｴ＠ la
ｉ､･ｮｴｩｪ｣ｲｬ＠ personajele din desen. Între altele, ea ｲ･ｬｶ＠ ｣＠ ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬ＠ defensive,
Corman (1970) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ în testul ｳｵ＠ ｳ＠ ￮ｮｴｲ･｢ｭ＠ subiectul, la mai precis ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬ＠ cu agresorul, ｧ･ｮｲ｡ｺ＠ o mai mare
ｳｦｲｩｴｵｬ＠ desenului, cu cine se ｩ､･ｮｴｦ｣Ｎ＠ El propune ｳ＠ ￮ｭｰｲｩ＠ distructivitate a subiectului, care se va imprima în imaginea ｣ｯｲｰ｡ｬＮ＠
ｒ･ｧｳｩｭ＠ aici resentimentele în ilustrarea ｧｲ｡ｦｩ｣Ｌ＠ ｩ＠ aceasta la diferite
ｩ､･ｮｴｦ｣ｲｬ＠ în trei forme: ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ realiste, când subiectul se
､･ｳｮ｡ｺ＠ în ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｲ･｡ｬｩｳｴ［＠ ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ ale ､ｯｲｩｮ･Ｌ＠ când ￮ｩ＠ niveluri. Abraham le descrie într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ､･ｴ｡ｬｩ＠ (p. 32): din factura
desenului se ､･ｧ｡ｪｺ＠ o impresie de agresivitate, sau de putere, fie în
ｰｲｯｩ･｣ｴ｡ｺ＠ ｴ･ｮ､ｩｬ＠ într-un alt personaj; ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠
ale Supra-Eului, care-i permit ｳ＠ evite culpabilitatea, punând in ｳ｣･ｮ＠
pulsiunea ｩｮｴ･ｲｺｳＬ＠ ｩ＠ identificându-se cu cel ce ｲ･ｰｺｩｮｴ＠
de ､･ｦｮｳＬ＠

ｩｮｳｴ｡＠
sau
\ alura ｧ･ｮｲ｡ｬＬ＠
expresia ｦ･ｩＩＮ＠
fie la nivelul ｰｲｩｬｯ＠
Ori anumite ｰｲｩ＠
deformate, sau diminuate sau ｭｲｩｴ･Ｌ＠
corpului (degetele, picioarele, gura,
ale corpului vor fi scotomizate, sau
în orice caz, rezultatul va fi o
ｰｵｮｩｴｶＮ＠ Corman ｡､ｵｧ＠ ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ ｩ､･ｮｴｦ｣ｲ＠ mai profunde, pe care
ｦｩｧｵｲ＠ ､･ｺ｣ｨｩｬ｢ｲ｡ｴＮ＠
trebuie ｳ＠ le ･ｶ｡ｬｵｭ＠ prin ｡ｮｬｩｺＬ＠ ､ｵｰ＠ valorizarea unui anumit element
sau personaj.

106 107
 1. : I
\

Organizarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ (1984), poate avea o ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu o ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡＠ ､･ｦｩ｣ｮｴＬ＠ r !

dar ｩ＠ cu caracteristici ale Eului, în termeni de imaturitate ｡ｦ･｣ｴｩｶＬ＠ de
ａｮｵｭｩ＠ autori, precum Machover (1949) ｩ＠ Abraham (1977), au
subliniat valoarea ･ｸｰｲｳｩｶ＠

ｳｰ｡ｩｵｬ＠
a desenului, în calitate de realizare a
gestului personal, prin ritm, linie, expresia ､｡ｴ＠
ｩ＠ dispunerea personajelor, ｦ｡＠
personajelor, utilizarea
ｩ＠ expresia acesteia, ｩｮｵｴ｡Ｌ＠
regresie.

grafice ale unui subiect ｰｯｺｩ｡＠

Pentru Corman (1970), este posibil ｳ＠ deducem din ｰｲｯ､ｵ｣ｩｬ･＠
Eului ｳｵＬ＠ referitor la principiul ｰｬ｣･ｲﾭ
n
gesturile, simetria ｩ＠ ｭｲｩ･｡Ｎ＠
subiectului, la ceea ce-l ､･ｦｩｮｴ＠
sarcini. Aceasta ｲ･ｦｬ｣ｴ＠
Expresia face trimitere la stilul propriu
ｩ＠ îl distinge când ｲ･｡ｬｩｺ＠
maniera sa ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬ＠
diverse
de-a face lucrurile.
ｮ･ｰｬ｣ｲＬ＠
EuWrebuie ｳ＠ combine ･ｸｩｧｮｬ＠
ale ｲ･｡ｬｩｴ＠
aceasta devine foarte dificil ､｡｣＠
în raport cu principiul ｲ･｡ｬｩｴ＠ ｣ｲｵｩ｡＠
lumii sale interne pulsionale, ｩ＠ cele
exterioare. El trebuie ｳ＠ creeze cel mai bun compromis, ｩ＠
･ｸｩｧｮｬ＠
i se supune. În fapt,

interne sunt prea mari, sau

il
Referindu-se la Fran/yoise Minkowska, Corman (1970) ､｡｣＠ realitatea este prea ｮ･ｰｬ｣ｵｴＮ＠ Eul face atunci ｡ｪｵｳｴｲｩＬ＠ ｣ｲ･｡ｺ＠
ｲ･｡ｭｩｮｴ＠ ｣＠ ea' a relevat ､ｯｵ＠ tipuri de ｰｲｯ､ｵ｣ｩＬ＠ una ｮｵｭｩｴ＠
Ｂｳ･ｮｺｯｲｩ｡ｉＬ＠ în care ｣｡ｲｴ･ｩｳ＠ este nu ･ｸ｣ｵｩ｡Ｌ＠ ci mai ､･ｧｲ｡｢＠
defense pentru ｡Ｍｩ＠
･ｸｴｲｩｯｺ｡＠
ｰｳｴｲ｡＠ echilibrul. Desenele subiectului
câte ceva din aceste mecanisme. Corman ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ unele .
QI
dinamismul desenului ｩ＠ aspectul ｳｵ＠ viu, ｩ＠ ｣･｡ｬｴＬ＠ ｮｵｭｩｴ＠

ｾ＠
din aceste defense, care ￮ｮ｣･｡ｲ＠ ｳ＠ ｲｳｰｵｮ､＠ unei angoase
Ｂｲ｡ｩｯｮｬＬ＠ în care realizarea este ､･ｦｩｮｴＬ＠ ｲｩｧｵｯ｡ｳＬ＠ respectiv ｲｩｧ､Ｌ＠ intolerabile, sunt prea masive ｩ＠ ､ｵｮ･｡ｺ＠ astfel ｡､ｰｴｲｩ＠ copilului;
dar ｩｭｯ｢ｬＬ＠ ｩ＠ ale ｣ｲ･ｩ＠ elemente ｲｭ￢ｮ＠ - unele mai mult 'decât celelalte negarea, care se poate manifesta prin uitarea unui membru al familiei,
- separate între ele. Corman scrie ｣＠ subiectul senzorial este recunoscut este un exemplu de acest fel. El ､＠ alte exemple de defense ale Eului ale
pentru sensibilitatea sa ｦ｡＠ de ｡ｴｭｯｳｦ･ｲＬ＠ prin spontaneitatea sa, prin ｣ｲｯ＠ ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴｲ＠ se ｲ･ｧｳ｣＠ în desen. El ･ｶｯ｣＠ între altele pe cele care
interesul pentru ceea ce este viu, ceea ce ｭｩ｣Ｌ＠ ceea ce. ､･ｧ｡ｪ＠ sunt legate de angoasele a ｣ｲｯ＠ ｰｲｯｶ･ｮｩ＠ pare ｳ＠ emane din
｣ｬ､ｵｲＮ＠ Senzorialul ｰｲｩｶｬ･ｧ｡ｺ＠ ｴｲｳｵｩｬ･＠ curbilinii. ｒ｡ｩｯｮｬｵ＠ este mai exterior: inversiunea rolurilor, sau identificarea cu rivalul, în cazul I
inhibat. Gândirea sa este mai ｰｵｩｮ＠ ｦｬ･ｸｩ｢Ｌ＠ mai ､ｩｳ｣ｰｬｮ｡ｴＬ＠ mai geloziei fraterne, de exemplu, regresia sau deplasarea, în anumite cazuri

mobilitate ｲ･､ｵｳＬ＠
ｯｲｩ･ｮｴ｡Ｌ＠ mai ｯｲ､ｮ｡ｴＮ＠ ｒ･｡ｬｩｺｲ＠ sale se ｣｡ｲｴ･ｩｺ＠
profunzimea detaliilor, liniile drepte ｩ＠ unghiulare.
prin izolare, de ｡ｮｧｯｳ＠ de pedepsire (Corman, 1970). O
În alte cazuri, defensa vine ｳ＠ ｲｳｰｵｮ､＠ angoaselor de origine
Aubin (1970) a reluat ｬｵ｣ｲｩ･＠ lui Minkowska, distingând ､ｯｵ＠ ｩｮｴ･ｲＺ＠ ｲ･ｧｳｩｭ＠ aici negarea afectului sau a pulsiunii, refularea în
tipuri de ｳｵ｢ｩ･｣Ｎ＠ Tipul senzorial, concret, foarte senzitiv, adeziv, la ｩｮ｣ｯｴ･＠ prin deplasare ｩ＠ ｰｲｯｩ･｣Ｎ＠ În ｳｦ￢ｲｩｴＬ＠ ･ｸｩｳｴ＠ ｲ･｡｣ｩ＠ de
care culoarea ｩ＠ ｭｩ｣｡ｲ･＠ ｡｢ｵｮ､＠ în desenul ｳｵＮ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ tipul ｡ｰｲ･＠ în ｦ｡＠ angoasei ｳｵ｣ｩｴ｡＠ de Supra-Eu: este vorba, în principal,
ｲ｡ｩｯｮｬ＠ se ｣｡ｲｴ･ｩｺ＠ prin echilibru, rigoare, ｡｢ｳｴｲ｣ｩ･＠ ｩ＠ o oarecare de culpabilitate. Defensa ia adesea alura ｦｯｲｭ｡ｩｵｮｬ＠ ｲ･｡｣ｩｯｮｬＮ＠
imobilitate. .
Autorul ｣ｯｮｬｵｺｩ･｡＠ ｣Ｌ＠ ｩ＠ ､｡｣＠ aceste ｦｯｲｭ｡ｩｵｮ＠ defensive

n
Royer (1984) ､＠ ｩｮ､｣｡＠ asupra anumitor ｴｲｳｵｩ＠ ale nu par la prima vedere ｳ＠ se conformeze principiului ｰｬ｣･ｲｩＬ＠ din cauza
ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ în raport cu factura de-a desena. Ea ｡ｳｩｭｬ･ｺ＠ ｣ｵｬｰ｡｢ｩｴ＠ care este adesea ｰｲ･ｺｮｴ＠ ｩ＠ care ｡ｮｴｲ･ｺ＠ mecanisme ,'1!
emotivitatea unei linii ｵｯ｡ｲ･＠ ｩ＠ ezitante, unor personaje descentrate,
de auto-pedepsire, aceasta din ｵｲｭ＠ permite ｴ･ｲｧ｡＠ ｧｲ･ｬｩ＠ ｩＬ＠ astfel,
;!
membrelor inferioare scurte, ｣ｵｴｲｩ＠ de sprijin, culorilor dulci li
anularea angoasei.
estompate, ｦ･ｬｯｲ＠ exprimând ｮ･ｬｩｴＮ＠ ｓｵ｢ｩ･｣＠ mai ｰｵｩｮ＠ emotivi
､･ｳｮ｡ｺ＠ cu linii regulate, desenul fiind centrat ｩ＠ culorile
intermediare.
ｄｵｰ＠ Corman (1970) o ｴ･ｮ､ｩ＠ ｩｮ｣ｯｴ･＠
adesea cu un anumit grad de deghizare, pentru ￮ｮ･ｬ｡ｲ＠
deplasarea poate fi ｵｴｩｬｺ｡＠
se va exterioriza
cenzurii:
atunci pentru realizarea unei ､ｯｲｩｮ･＠
n
ｦ｡＠
o ｬ･ｧｴｵｲ＠
Factura personajelor - impresia de ｦｯｲＬ＠
fragilitate pe care o ､･ｧ｡ｪ＠
de mediul ｳｵ＠
､･ｦｩ｣ｮｴ＠
ｩ＠ ｦ｡＠
de soliditate sau de
- pot fi puse în raport cu ｴｲｩｬ･＠ subiectului
de realitate. Personajele imateriale ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠
cu realitatea. Imaturitatea lor, ｳ･ｭｮ｡ｬｺ＠ Royer
interzise ｦ｡＠ de un alt personaj care are un corespondent în realitate.
Royer (1984) ｩｮ､｣＠
desen efecte ale ､･ｰｬ｡ｳｲｩ＠
faptul ｣＠ se ￮ｮｴ￢ｭｰｬ＠ adesea ｳ＠ ｲ･ｧｳｩｭ＠
unei probleme, asociate implicit unei ｰｲｩ＠
în
a
n
IlI '
109
108

Ｍ ｾＢＭ Ｍ｟ Ｎ ｟Ｍ Ｍｾ Ｍ ＭＭ Ｍ Ｍ -- ----
f ｾ＠
 ...

corpului, asupra unei alte ｰｲｩ＠ a corpului. De exemplu, ､ｩｦ｣ｵｬｴ･＠ Încercuirea unui personaj prin contur poate indica respingerea sau
sexuale pot.fi deplasate ｩ＠ exteriorizate prin accentuarea unei alte ｰｲｩ＠ suprimarea personajelor ｡ｭ･ｮｩｴｯｲＮ＠ Personajele ｬｩｰｳ＠ sunt asociate
a corpului cum ar fi nasul sau cravata. cu respingerea, cu afecte de izolare sau de negare. Cele desenate pe
dosul paginii pot semnifica faptul ｣＠ ･ｸｩｳｴ＠ un conflict Între subiect ｩ＠
persoana ｲ･ｰｺｮｴ｡＠ prin acest desen. Izolarea personajului
Analiza ｲ･ｬ｡ｩＯｯ＠ dintre personaje reprezentând subiectul poate semnifica depresia, sentimentul de-a nu
fi acceptat. Compartimentarea foii, cu personajele desenate în ｳ･｣ｩｵｮ＠
Corman (1970) ｡ｦｩｲｭ＠ ｣＠ ､ｩｳｴ｡ｮ＠ pe care subiectul o interpune
diferite, ｳ･ｭｮｩｦ｣Ｌ＠ pentru Reynolds (1978), anxietatea ｬ･ｧ｡ｴ＠ de ｲ･ｬ｡ｩ＠
între diverse personaje, mai precis între personajele care nu îl ｲ･ｰｺｩｮｴ＠
perturbate din cadrul familiei. El a indicat ｣＠ ｡｣･ｳｴ＠ ｴｲｳｵ＠ este
ｩ＠ celelalte, este ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶ＠ pentru ｲ･ｬ｡ｩ＠ pe care o ￎｮｴｲ･ｩ＠ cu
puternic ｳ･ｭｮｩｦ｣｡ｴｶＮ＠
｡｣･ｴｩ＠ în lumea sa ｩｮｴ･ｲＬ＠ ｩ＠ pentru ､ｯｲｩｮ｡＠ sa ｩｮ｣ｯｴ･＠ ｦ｡＠ de ei.
Proximitatea ｲ･ｬｶ＠ o ､ｯｲｩｮ＠ de intimitate, un ｡ｴｭ･ｮ＠ crescut;
､･ｰｲｴ｡＠ ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ conflicte, respingere. Când subiectul se ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ la
､ｩｳｴ｡ｮＬ＠ aceasta poate fi interpretat ca o dificultate în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu restul
familiei (10). Davido (1976) reia ｡ｦｩｲｭ＠ lui Corman. Ea scrie ｣＠ ｰｯｺｩ｡＠ 7. Ipoteze diagnostice în ｬ･ｧｴｵｲ＠ cu celelalte date
copilului în raport cu fiecare din ｰｲｩｮ＠ ｳｩ＠ poate reflecta ｳｩｴｵ｡＠ sa
ｯ･､ｩｰ｡ｮ＠ ｩ＠ conflictele cu care se ｣ｯｮｦｲｵｴＮ＠
Aspectul clinic constituie pentru noi o ｰｲｩｭ＠ ｳｩｮｴ･ｺ＠ a analizei
ｄｵｰ＠ Porot (1965), analiza ｣ｯｭｰｺｩ･＠ familiei ne va da
testului, ｩ＠ o ･ｬ｡｢ｯｲｭ＠ plecând de la datele culese în ｰｲｩｬ･＠ precedente
ｩｮｦｯｲｭ｡＠ asupra ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ Între membrii familiei, ｡＠ cum sunt
ale testului. În ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｩｶｮＬ＠ am ｡ｲｴ＠ itemii testului care ni se par a
interpretate de ｣ｴｲ･＠ subiect. Omisiunea unui membru ｩｮ､｣＠ un afect
fi cei mai ｬ･ｧ｡ｩ＠ de fiecare parte a aspectului clinic. De exemplu, pentru
de respingere ｦ｡＠ de ｡｣･ｳｴ＠ ｰ･ｲｳｯ｡ｮＬ＠ respectiv un sentiment de
a distinge mai bine organizarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＬ＠ ne ｩｮｳｰｲｭ＠ din toatâ
excludere din propria familie, ､｡｣＠ este subiectul ￮ｮｳｵｩＮ＠ Un personaj
grila, dar mai ales din analiza ｣ｯｭｰ｡ｲｴｩｶ＠ ｩ＠ ｣ｯｮｪｵｧ｡ｴ＠ a anumitor
｡､ｵｧｴ＠ poate face trimitere la o reprezentare ｡ｬｴ･ｲ＠ a subiectului.
puncte din aceasta, cele care ni se par ｣＠ dau cele mai multe ｩｮ､｣｡＠
Burns (1990) a observat, la ｳｵ｢ｩ･｣＠ ale ｣ｲｯ＠ figuri parentale asupra acestei teme. ｉ｡ｴ＠ schema de ｲ･ｦｩｮ＠ pe care o ｵｴｩｬｺｭＺ＠
introiectate sunt rele, ｣＠ personajele sunt desenate cu ｴｲｳｵｩ＠ sau
ｰｲｩ＠ ale corpului omise. ｔ｡ｴｬＬ＠ mama ｩ＠ personajele reprezentând
subiectul sunt de ￮ｮｬｩｭ＠ ､ｩｳｰｲｯｮ｡ｴ･Ｎ＠ Subiectul ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ ｦ･＠ a - Pentru tema Valorizare sau devalorizare, ne servim de
neprietenoase, membrii familiei sunt ｬｩｰ＠ sau prea ､･ｰ￢ｲｴ｡ｩＮ＠ Limbajul elementele ｵｲｭｴｯ｡･Ｚ＠
corporal în desen ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ｰｲｩｮ＠ sau reprezentarea proprie
- Itemul 1.: Observarea subiectului pe timpul ｳｩｴｵ｡･＠ de
sunt ､･ｴ｡＠ sau controlante. ｐｲｩｮ＠ pot, de asemenea, ｳＭｩ＠ ￮ｮｴｯ｡ｲ｣＠
testare: punctul "j" (derularea testului la nivelul ｳ･｣ｶｮｩ＠
privirea de la subiect. Adesea, simbolurile ce ￮ｮ｣ｯｪ｡ｲ＠ desenul sunt
verbale ｩ＠ non-verbale).
negative. în alte cazuri mijlocul este gol. În concluzie, desenul ｰｲ･ｺｩｮｴ＠
atunci o lume în care personajelor nu le-ar ｰｬ｣･｡＠ ｳ＠ ｴｲｩ｡ｳ｣Ｎ＠ - Itemul 3. : Aspectul ､･ｺｶｯｬｴｲｩＮ＠
ｄｩｳｴ｡ｮ＠ ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ respingerea ｩ＠ ｩｺｯｬｾｲ･｡Ｌ＠ în timp ｾ＠ - Itemul 4.4: Dispunerea, punctul "c" (clasamentul
proximitatea face trimitere la acceptare ｩ＠ la ｳｵｩｮ･ｲ＠ ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ personajelor).
(Reynolds, 1978). ｄ｡｣＠ între personaje sunt desenate obstacole,
- Itemul 4.7: Dispunerea ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj, punctul "a"
aceasta ｳ･ｭｮｩｦ｣＠ o ､ｯｲｩｮ＠ de protejare sau o ､･ｦｮｳ＠ sau un conflict.
(echilibrul personajelor), "b" (prezentarea siluetei) ｩ＠ "e"
10. Corman ｣ｯｮｳ｡ｲ＠ o ￮ｮｴｲ･｡ｧ＠ parte din lucrarea sa "Desenul familiei" (1970) (simetria).
ｩｮｴ･ｲｰ＠ ｲ･ｬ｡ｩｯＮ＠

110 111
 - Itemul 5.2: Detaliile corporale, punctul "b" (nivelul d - Pentru tema Analiza ｲ･ｬ｡ｩｯ＠ dintre personaje, ne ｩｮｳｰｲｭ＠
specific). mai ales din:

'b - Pentru tema Identificare, ne servim de:

ｾ＠
_ Itemul 1.: Observarea subiectului pe timpul ｳｩｴｵ｡･＠ de
testare: punctul "c" (atitudinea subiectului), ｩ＠ "d" (maniera de
ｲ･ｬ｡ｩｯｮＩＮ＠
n
- Itemul 1.: Observarea subiectului pe timpul ｳｩｴｵ｡･＠
testare: punctul "j" (derularea testului la nivelul
verbale ｩ＠ non-verbale).
ｳ･｣ｶｮｩ＠
de _ ltemuI2.: ｃｯｭｰｺｩ｡ｦｬ･＠
- Itemul 4.2: ￎｮｬｩｭ･｡Ｎ＠
fn raport cufamilia ｲ･｡ｬ Ｎ＠
il
- ltemuI2.: ｃｯｭｰｺｩ｡ｪｬ･＠
punctul "c"(cu care personaj se ｩ､･ｮｴｦ｣＿ＩＮ＠
În raport cujamilia ｲ･｡ｬＬ＠ _ Itemul 4.4: Dispunerea, mai ales punctele "b" Ｈ､ｩｳｴ｡ｮＩ＠
"c" (clasamentul personajelor).
ｩ＠
n
ｾ＠ ltemuI4.5: Perseverarea.

ｵｲｭｴｯ｡･ｬ＠
c - Pentru tema Organizarea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴＬ＠
date:
ne ｩｮｳｰｲｭ＠ din - ltemul4. 7.: ｄｩｳｰｵｮ･ｲ｡ｪ｣＠
- ltemuI5.1: Tipuri de detalii.
personaj. fl
I
- Itemul 1.: Observarea subiectului pe timpul ｳｩｴｵ｡･＠
testare: punctul "e" (adaptarea la ｳｩｴｵ｡＠
(gradul de ｡ｴ･ｮｩＩＬ＠ "g" (nivelul de anxietate ｩ＠ ｲ･｡｣ｩ＠
de
de testare), "f"
la Kim Chi (1989) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠
personalitatea are o dimensiune ｳｰ｡ｩｬＬ＠
o ｡ｮｬｩｺ＠ care ｩｮ･＠ cont de faptul ｣＠
n
o
､ｩｦ｣ｵｬｴＩＬ＠ "h" (alte ･ｭｯｩ＠ observate pe timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ în sensul în care diferitele
testului), ,J" (derularea testului la nivelul ｳ･｣ｶｮｩ＠ verbale ｩ＠ ｰｲｩ＠ sunt în ｲ･ｬ｡ｩ＠ ｣ｯｮｴｩｵ＠ unele cu celelalte, ｩ＠ o dimensiune
non-verbale). ｴ･ｭｰｯｲ｡ｬＬ＠ care face trimitere la faptul ｣＠ persoana este ｲ･ｰｺ｡ｮｴ＠ cu
trecutul ｩ＠ cu viitorul ｳｵ Ｎ＠ Analiza desenului, spune el, Ｂ｣｡ｵｴ＠ mai ales
- ItemuI4.1: Aspectul global, mai ales punctele "b" (calitate) ｩ＠
"c" (situarea desenului în cadrul foii).
ｳ＠ ￮ｮ･ｬ｡ｧ＠ diferitele problematici care ｡ｮｩｭ＠
mecanismele de degajare, de acomodare ｩ＠ de adaptare la ｳｩｴｵ｡＠
individul cum ar fi
[1 "
- ltemuI4.3: Trasaj. dificile" (Kim Chi, 1989; p. 76).

- ltemul 4.4: Dispunerea.

- ItemuI4.5: Perseverarea.
Debienne (1968) reia ideea lui Buck (1948) asupra a trei principii
de interpretare care ｲｭ￢ｮ＠ importante: n
• Interpretarea trebuie ｳ＠
ｾ＠
- ltemuI4.6: Factori regresivi. se refere atât la elementele desenului,
cât ｩ＠ la ｡ｳｯ｣ｩｬ･＠ subiectului. Acestea sunt necesare;
- ltemul 4.7.: Dispunerea pesonajelor.
- Itemul 4.8. Culorile. •
- ItemuI4.8: Expresia.
Fiecare element trebuie ｳ＠
ｧｬｯ｢｡＠ a desenului;
fie studiat în ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu structura
n
- Itemul 5.: Aspect detaliat, mai ales punctele 5.2 (detalii
• Rezultatele analizei trebuie puse în raport cu datele istorice
corporale) ｩ＠ 5.3 (sexualizare).
sau anarnnestice ale subiectului. [
l-
113
112
I
,ｾ＠
 Wallon, Cambier ｩ＠ Engelhart (1990) ｳｵｧ･ｲ｡ｺ＠ ｩ＠ ei analizarea
desenului ｴ｣￢ｮ､＠ ｬ･ｧｴｵｲ｡＠ între elementele sale ｩ＠ organizarea sa
ｧｬｯ｢｡Ｎ＠ Anderson ｩ＠ Anderson (1965) scriu ｣＠ elementele expresive, Eltt!tre Î\ tiDqnll d.!saW:ii.
între altele omisiunile, distorsiunile ｴｲｳｵｩｬｯＬ＠ efectele de ｰ･ｲｳ｣ｴｩｶＬ＠ tdri
｡｣･ｮｴｵｲｩｬＬ＠ trebuie analizate în ｦｵｮ｣ｩ･＠ de localizarea lor în cadrul M d.!sl!\Uultimul DerWIi:lm1i
f--

l
corpului personajelor ｩ＠ a simbolismului de care sunt legate. Desenul M d.!serw.m.liimic fiPipWl'l!
poate reprezenta ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ ｭｲｴｵｩｳ･＠ ｩ＠ ｮ･ｭｲｴｵｩｳ＠ ale subiectului, Commmiregâ1t d.tspa
precum ｩ＠ lipsurile ｩ＠ ｳｬ｢ｩ｣ｵｮ･Ｌ＠ sau eforturile de compensare a ud
acestora. Un Eu slab structurat poate permite exteriorizarea afecte lor de Mmni dtserudpIiIM
￮ｮｳｴｲｩ｡･Ｌ＠ în cadrul distorsiunilor ｩ＠ lacunelor în ｣ｯｮｳｴｲｵｩ｡＠ ｾ｣ｕＺ｡Ｑｲｌｴｩ＠
Mmni d.eserud cum.lii ｊｭｰｾｦｩｐ＠
ptOOl.em.t
desenului. lmlhigJ.'jji f---too- lD.IItm\e
Otdpie:lt
Osterrieth ｩ＠ Cambier (1969) au relevat dificultatea cu care se Mmni dtserudm.liimm-e
｣ｯｮｦｲｵｴ＠ cei ce doresc realizarea unei analize serioase a desenului. StplRum
ｾ Ｎ＠

j
Sunt prezentate ､ｯｵ＠ ｯｲｩ･ｮｴ Ｚ＠ fie cotarea desenului plecând de la SlDi.ect îm ｴｵｩｉｦｬｍｄ＠
ｰｾ＠
fiecare din elementele sale, în mod ｭｩｮｵｯｳＬ＠ dar pierzând ､｡ｴｯｲｩ＠
ｄｭｲＮａｳ､ｬｩ｣ｴ Ｎ ｉｦｬｍｄｩｭ｡＠
acestui fapt elaborarea ･ｸｰｲｳｩｶ＠ ｩ＠ ｰｲｯｩ･｣ｴｶ＠ a desenului. O ｡ｬｴ＠ 1-- ｾｩ･ｬｮ､＠
micid.ect ､ｩｳｴｉｮｾ＠ subiect-
lJW!Ii
､ｩｲ･｣＠ ｡､ｯｰｴ＠ de ｡ｮｵｭｩ＠ clinicieni este de a se lansa într-o Uti
interpretare care poate ｰｲ･｡＠ ｬｩｰｳｴ＠ de rigoare ｴｩｮｦ｣＠ prin
subiectivitatea sa. Ei ｦ｡ｶｯｲｩｺ･＠ o atitudine ｩｮｴ･ｲｭ､｡Ｎ＠ În loc de a
cumula elementele, ei ￮ｮ｣･｡ｲ＠ studiul ｳｴｲｵ｣ｩ＠ variabilelor prezente.
Figura 3: Schema ｩｮｴ･ｲｰ｡ｶ＠ a datelor ｯ｢ｩｮｵｴ･＠ cu ajutorul desenului familiei
Mai mult, ei ｣ｯｮｳｩ､･ｲ＠ ｣＠ primul demers ｣ｯｮｳｴ＠ în a ｣ｵｮｯ｡ｴ･＠
variabilele în ､ｩｳ｣ｵ･＠ ｩ＠ axele de ､ｩｦ･ｲｮ＠ a elementelor.
Morval (1974) distinge trei etape în procesul de interpretare a
unui desen, în cazul de ｦ｡Ｌ＠ al desenului familiei. Ea ｩ､･ｮｴｦ｣＠ mai întâi
indicii, ceea ce ea ､･ｮｵｭｴ＠ "semnele"; aceasta îi permite accesul la
sensul manifest, la Ｂｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ･ｸｰｬｩ｣ｴＢＮ＠ Analiza ｶｩｺ･｡＠ apoi sensul
ascuns, Ｂｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠ ｬ｡ｴ･ｮＢ Ｎ＠ Al treilea nivel corespunde ｩｮｴ･ｲｰ＠
propriu-zise. Ea ajunge la acesta ｳ＠ ｰｲｯｵｮ＠ o Ｂｩｰｯｴ･ｺ＠ ｩｮｴ･ｲｰ｡ｶＢＮ＠
Noi ｳｵｧ･ｲｭ＠ adoptarea unui asemenea demers de ｳｩｮｴ･ｺ＠ la finalul
lucrului explorator ｩ＠ interpretativ ｡＠ cum este prezentat în ｡｣･ｳｴ＠
lucrare.
ｉｮｳ･ｲｭ＠ un exemplu al unei ･ｬ｡｢ｯｲｩ＠ interpretative. În Figura 3,
｣ｩｴｭ＠ textual lucrarea lui Morval (1975, p. 458).
ａ｣･｡ｳｴ＠ ｭｵｮ｣＠ de ｳｩｮｴ･ｺ＠ a desenului familiei se înscrie în
structurare a unui examen psihologic. În ｡｣･ｳｴ＠ ｯｰｴｩ｣Ｌ＠ subliniem ｣＠
scrierile lui Corman (1972) ｩ＠ Royer (1993) asupra examenului
psihologice pot fi deosebit de utile clinicienilor ｩ＠ ｳｴｵ､･ｮｩｬｯｲ Ｎ＠

\
115
114

______________________. . . . . . . . . .. . . . . .. . ｾｉﾷ＠
 BIBLIOGRAFIE
rl I
ｂｾＮＬ＠ Anthony, J. (1985). Fami/y Relalion Test. Nfer. Windsor: Ii
Nelson Publishing co.
Abate, M.A. (1994). Kinetic Family Drawing. Dissertation Abstracts
International, 55 (3B), 1175.
Abraham, A. (1992). Les identifications de l' enfant il travers son
Berger, R. (1994). Children draw their stepfamily. Journal of F amily
Psychotherapy, 5 (4), 33-48. n
Borelli-Vincent, M. (1965). L'expresion des conflicts dans le dessin de
dessin. Toulouse: Privat.
Abraharri, A. (1977). Le dessin d 'une personne - le test de Machover.
Paris: EAP.
la familie. Revue de Neuropsychiatrie Infantile, 13, (1-2), 45-65.
Borges, L.A., Loureiro, S.R. (1990). O desenho da familia commo
il
Abraham, A. (1963). Le test d'une personne. Neuchâtel: Delacheux et
Niestle.
instrumento de avaliacao clinica de um grupo de criancas
encaminhadas para atendimento psicopedagogico (Testul
desenului familiei ca instrument clinic de evaluare a unui grup de
Il
Acosta, M.L. (1990). The Kinetic family Drawing: A developmental and copii ｲ･ｦ｡ｩ＠ pentru consiliere ｰｳｩｨｯ･､｡ｧ｣ＩＮ＠ Arquivos "'1 I
validity study. Dissertation Abstracts International, 50 (8-B), Brasileiros de Psicologia, 42, (2), 106-114. 1
I I
3680. Boulanger, N. (1990). Etude comparative entre les dessins de la
maison, de l'arbre et du chemin d'enfants de familles
ｬ ｾＡ＠
Aischuler, R.H ., Hattwick, L.A. (1943). Painting as an index of
personality in preschool children. American Journal of traditionne//es, âges entre 8 et 13 afis . Memoires de maîtrise. I
Orthopsychiatry. 13, 616-625 . Trois-Rivieres: Universite du Quebec li Trois- Rivieres.

Alves, K.A., Loureiro, S.R. (1994). Representacao grafica da familia am

um grupo de pacientes esquizofrenicos (Desenul familiei la un grup
de ｰ｡｣ｩ･ｮ＠ schozofrenici). Psico, 25 (1), 75-89.
Bourges, S. (1984). Approche genetique et psychanalytique de
I'enfant. Tome 1. Neuchatel: Delacheux et Niestle.
Boutonnier, J.F. (1959). La signification du complexe d'oedipe.
r l

Anderson, H., Anderson, 1. (1965). Techniques projectives. Paris:

Editions universitaires.
Anderson, S.B. (1995). Social scaling in children's family drawings: A
Evolution Psychiatrique, 2, 197-202.
Brakarsh, J. (1989). The child's family drawing as a measure of
stressfull family environment. Dissertation Abstract International,
n
comparative study in three cultures. Chi/d Study Journal, 25 (2),
97-121.
49 (7-B), 2844.
Brewer, F. (1980). Children's interaction patterns in Kinetic Family
1: I

Anzieu, D. (1973). Les methodes projectives. Paris: P.U.F., Collection

S.U.P.
Drawing. ｔ･ｺ＠
University.
de doctorat ｮ･ｰｵ｢ｬｩ｣｡ｴＮ＠ United States International
I I

Aubin, H. (1970). Le dessin de l'enfant inadapte. Toulouse: Privat. Bristow, K.1. (1994). The impact ofmaltreatment and sexual abuse on

Aulagnier, P. (1975). La violence de l'interpretation. Paris: P.U.F.

Barker, C.L. (1991). The perception of eight type of american middle
class women toward those childhood factors wich most influenced
their development (women). Dissertalion Abstract International,
52 (3-B), 1745.
Bender, L. (1975). Un testvisuo-moteur. Paris: P.U.F.
children's drawings. Master Abstracts International, 32, (3), 1070.
Brofenbrenner, U. (1979). The Echology of Human Development:
Experiments by nature and design. Cambridge, Mass.: Hardvard
ni
Univerity Press.
Brofenbrenner, U. (1996). Le modele "Processus-Persoime-Contexte-
Temps" dans la recherche en psychologie du developpement:
principes, applications et implications. În R. Tessier et G. M.

116
117

ｾＭＮ［Ｂ＠ - Ｎ ｾＭ

Tarabulsy (Editori), Le modele ecologique dans l'etude du
developpement de l'enfant. Collection D'enfance. Sainte-Foy,
Quebec: Les Presses de l'Universite du Quebec.
Brule, D. (în pregâtire). Les manifestations comportamentale
d'internaJisation et d'externalisation chez les enfants maltraites.
Buck, I.N. (1948). The HTP Test. Journal ofClinical Psychology, 4,
151-159.
Buck, lN. (1964). The House-Tree-Person (HTP) Manual supplement.
Los Angeles: Western Psychological Services.
Burns, R. C. (1990). A guide to Family-Centered Cirele Drawings
(F.C.C.D.). New York: Brunner/Mazel PubJishers.
Burns, R.C., Kaufmann, H. (170). Kinetic Family Drawings; New York:
Brunner Mazel.
Cain, I., Gomila, I. (1953). Le dessin de la famille chez l'enfant, criteres
de classification. Annales Medico-Psychologiques, 4 (1), 502-506.
Cambier, A., Pham Hoang Quoc Vu (1985). Problematique oedipienne et
representation de la famille. Bul/etin de Psychologie, 38,217-229.
Cargo, A.P. (1990). Children's concept offamily: early latency aged
children in divorced and intact families. Dissertation Abstracts
International, 28 (1), 162.
Carneiro, F. (1986). A simboJizacao no teste do Desenho da Familia.
Jornal de Psicologia, 5 (1),13-17.
Carneiro, F. (1988). O desenho da familia de adolescentes psicoticos
(Desenul familiei la ｡､ｯｬ･ｳ｣ｮｩ＠ psihotici). Jornal de Psicologia, 7
(4),8-12.
Chuah, V.N.-F. (1993). Kinetic Family Drawings of chinese-american
children. Dissertation Abstracts International, 53 (7-B), 3831.
Cobia, D.C., Brazelton, E.W. (1994). The application ofFamily Drawing
Test with children in remariege families: Understanding familial
roles. Elementary School Guidance and Counseling, 29 (2), 129-
136.
Comunian, A.L. (1984). 1\vard the validation ofthe Kinetic Family
Drawing·. Dissertation Abstracts International, 50 (2-B), 743.
ｾ＠
118
\.
Cook, M. S. (1991). Integrating kinetic family drawing into Adlerian life- f,
stile interviews. Individual Psycholgy: Journal of Adlerian I,
Theory, Research and Practice, 47 (4),521-526.
Corman, L. (1961). Le test PN. Paris: P.u.F.
Corman, L. (1965). Le test du dessin de la familie, Signification des
personnages surajoutes. Revue de Neuro-Psychiatrie Infantile, 13
(1-2),65-67.
Corman, L. (1970). Le test du dessin de lafamille. Paris: P.U.F.
Corman, L. (1972). L 'examen psychologique d'un enfant. Bruxelles: G
Dessart.
Cornman, B.J. (1993). Childhood cancer: differential effects on the
family members. Oncology ｎｵｾｳｩｮｧ＠ Forum, 20,(10), 1559-1566.
Davido, R. (1976). Le langage du dessin chez I'enfant. Paris: P.U.F.
Debienne, M.C. (1968). Le dessin chez l'enfant. Paris: P.U.F.
Decobert, S., Sacco, F. (1995). Le dessin dans le travail
psychanalytique avec l'enfant. Ramonville Saint-Agne: Edition
Eres.
Dennis, w., Uras, A. (1965). The reJigious content of human figure
drawings made by nuns. Journal of Psychology, 61, 263 -266.
DeOrnellas, K.,Kottman, T., Millican, V. (1997). Drawing a family:
Family art assessment in Adlerian therapy. Individual Psychology:
Journal ofAdlerian Theory, Research and Practice, 53 (4),451-
460.
Deren, S. (1975). An empirical evaluation ofthe validity ofthe Draw-A-
Family Test. Journal ofClinical Psychology, 31, (3),542-546.
Didillon, H., Vanderwiele, M. (1988). Le test du dessin de la familie
chez les ecoliers congolais. Revue Belge de Psychologie et de
Pedagogie, 50 (201), 1-16,
Dolto, F. (1979). L 'image inconsciente du corp. Paris: Seuil.
Dubuc, B., Dudek, S. (1984). Le developpement de production d'un
dessin chez les enfants de l'ecole elementaire. Enfance, 2, 189-200.
1I9
OUss, L. (1971). La methode des fables en psychanalyse infantile. Goldschmidt, H.L. (1991). Mother's psycho10gical responses to the
Paris: L'arche. kinetic family · drawings of conduct-disordered adolescents
Engelhart, O. (1973). Etude dimensionelle des indices de personnalite (projective drawings). Dissertation Abstracts International, 52 (3-
de l'enfant. Revue de Psychologie Appliquee, 23 (2) 91 -104. B),1717.

Engelhart, O. (1980). Dessin et personna/ite chez l' enfant.
Monographies ｦｲ｡ｮｾｩｳ･＠ depsychologie, Paris: CNRS.
Ferraris, O.A. (1973). Les dessins d'enfants et leur signijication.
Verviers: Marabout.
Feuer, M. (1989). "Elrontott" csaladrajzoc szerepe a gyermek-
pszichodiagnostikabzan Ｈｓ･ｭｮｩｦ｣｡＠ desenului familiei Ｂｲｳｦ｡ｴ･＠
in psihodiagnosticul copilului). Magyar Pszichologiai Szelme, 45
Goodenough, F. (1957). L 'intel/igence d'apres le dessin . Paris: P.U.F.
Grimard, L. (1982). Le contenu du dessin de la familie aupres
d'adolescents, ｧ｡ｲｾｯｮｳ＠ etfilles âges de 12 a17 ans. Memoires de
maîtrise. Trois-Rivieres: Universite du Quebec aTrois- Rivieres.
Grzywa, A., Kucharska-Pietura, K. (1998). Dynamika obrazu rodziny w
n
pracach graficznich chorych na schizofrenie paranoidalna
IJ 1:'. I
(Dinamica imaginii familiei în ｬｵ｣ｲｩ･＠ grafice ale ｰ｡｣ｩ･ｮｬｯｲ＠ cu
｛ ｾＧ＠

(4),370-386. schizofrenie paranoidli). Psychiatria Polska, 32 (1), 47-57. "

I \i
Fleuridas, C.L. (1988). Treatment component analysis of the Milan
systemic model: A family therapy outcome study. Dissertation
Guillarme, J.J. (1983). Psychologie et education, Tome 3: /'examen
psychologique de I'enfant et de I 'adolescent. Paris: Fernand l
Abstracts International, 48 (11 -B), 4312. Nathan. r· 1
Forest, M., Thomas, G.V. (1991). An exploratory study of drawings by Hackbarth, S.G., Murphy, H.D., McQuary, J.P. (1991). Identifying
bereaved children. British Journal ofClinical Psychology, 30 (4), sexually abused children by using kinetic family drawings.
373-374. Elementary School Guidance and Counseling, 25 (4), 255-260. r\ 1i
Fury, 0., Carlson, E.A., Sroufe, L.A. (1997). Children's representation of Halvorsen, M. (1996). Childrer.'s drawings and loneliness: The concept
attachement relationships in family drawings. Child Develpment, of loneliness in middle childhood. Master Abstracts International, f" : I
34(1),421.
68 (6), 1154-1164. I !'
GaJetic-Pirotte, M. (1971). Image patemelle et reussite scolaire. Bul/etin Hamilton, L.S. (1984). Human figure drawings as measure of self-
de Psychologie Scolaire et d'Orientation, 20 (3), 120-138. concept development in bilingual children. journalof r, I
Instructional Psychology, Il (1), 28-36.
Garadno, A.C. (1988). A revised scoring method for kinetic family ! I I
drawings and its application to the evaluation of family structure Handler, L., Habenicht, O. (1994). The kinetic family drawing
with an emphasis on children from alcoholic families. Dissertation
Abstracts International, 49 (4-B), 1385.
technique: A review of the Iiterature. Journal of Personality
Assessment, 62 (3), 440-464. . 1:
Gardner, H. (1982). Gribouillages et dessins d 'enfants, leur Harris, D.B. (1963). Goodenough-Harris Drawing Test. New York:
signijication. Bruxelles: P. Mardaga.
Gendre, F., Kirkland, K.O. (1977). Unobtrusive assessment of
interpersonal affect throug expressive line drawings. Perceptual
Harcourt, Brace & World inc.
Harsanyi, 1. (1965). School children's drawing in which is represented
as a mean for revealing family relation and self-concept.
n
and Motor Skills, 44,423-428. Psychological Abstract. r:
i 1
? I
Glaister, J.A. (1994). Projective drawings. : helping survivors of
childhood abuse recognise boudaries. Journal of Psychosocial
and Nursing Mental Health Services, 32 (10), 28-34. r
(
120 121

['
 Holty, R., Moran, P.w., Brannigan, G. (1986). Social schemas in the Kaplan, N., Main, M. (1986). A system for classifying children 's
Kinetic Family Drawing of young adults. Journal of Social drawings in term of the representation of attachment. Manuscris

J" Psychology, 126 (5),689-690. nepublicat: Berkeley University.

ｾ ＬＧ＠ Holtzberg, 1.D., Wexler, M. (1950), The validity ofhuman form drawings
as a measure of personality deviation. Journal of Projective
Kidd, A.H., Kidd, R.M. (1995). Children's drawings and altachment to
pets. Psychological Reports, 77 (1),235-241.
J Techniques, 14, (4), 343-361.
Kim, Chi, N. (1989). Lapersonalite et l'epreuvede dessin multiple.
Paris: P.U.F.

I
I[ Hulse, w.c. (1951). The emotional disturbed child draws his fami1y.
Quartely Journal of Child Behavior, 3, 152.
Ionescu, S., Lhote, C., Jacquet, M.-M. (1997). Les mecanismes de
Knoff, H.M., Prout, H.T. (1985). The Kinetic Drawing System: A review
an integration ofthe kinetic family and school drawing techniques.
1: defence: tMorie et c/inique. Paris: Nathan Universite. Psychology in the School, 22 (1), 50-59.

I; ＠ Jackson, L. (1950). A study of sado-masochistic attitudes in a group of

delinquant girls by means of a special design projcction Iesi
Koch, C. (J 969). Le test de l'arbre. Lyon: Vitte ed., Collection animus et
allIma.
ｉ ｾ＠ (Family Attitude Test). The British Journal of Medical Psycholgy,
Koenigh, F. (1979). Dominant parent as projected by homosexual and

:I 22,53-65.

Jacobson, A. (1973) . A study of Kinetic Family Drawings o/public

heterosexualmales. Journal ofSex Research, 15 (4), 316-320.

Il: school children, ages six trough nine. ｔ･ｺ＠

Cincinnati University.
de doctorat ｩｮ･､ｴＺ＠
Kopizz, E. (1964). The Bender Gestalt test for young children. London:
Grune & Stratton inc.
i{ Kopizz, E.M. (1968). Psychological evalua/ion ofchildren 's human
Jolles, L., Beck, H.S. (1953). A study ofthe validity of some hypothesis
1, for the qualitative interpretation of the HTP for children of
figure drawings. New York: Grune & Stratton.

I I elementary schoolage: vertical placement. Journal of Clinical Kos, M., Biermann, G. (1977). La familie enchantee. Paris: Centre de
i I Psychology, 9, 164-167. Psychologie Appliquee.

ｾ ｉ＠
Jourdan-Ionescu, c., Palacio-Quintin, E. (1995). Etude de l'interaction
des facteurs de risque et de protection chez les jeunes enfants
frequentant un service d'intervention precoce. Cerere de ｳｵ｢ｶ･ｮｩ＠
｣ｴｲ･＠ Consiliul din Quebec pentru Cercetare ｓｯ｣ｩ｡ｬＮ＠
Jourdan-Ionescu, C., Palacio-Quintin, E, Desaulniers, R., Couture, G.
(1998). Etude de 1'interaction des facteurs de risque et de
protection chez les jeunes enfants frequentant un service
d'intervention precoce. Raport de cercetare prezentat Consiliului
din Quebec pentru Cercetare ｓｯ｣ｩ｡ｬ Ｎ＠ Trois-Rivieres: Universite du
Quebec li Trois- Rivieres.
Kaplan, B.J. (1991), Grafic indicators of sexual abuse in drawings of
sexually abused severely emotionaly disturbed children and
nondisturbed children (child sexual abuse). Dissertation Abstract
International, 52 (2-13), 1065.
Lafrance, D. (1979). Etude des caracteristiques generales du dessin
de lafamille chez les adolescents de 12 il 17 ans. Memoires de
maîtrise. Trois-Rivieres: Universite du Quebec li Trois- Rivieres.
Lara, A., Garcia, T., Acevedo, M. (1995). Evaluacion de kas
reoresebtat uibes de las petas de apedo en ninos Mexicanos por
medio de dibujo de la familial Seguimento a un ano (Evaluarea
pattern-urilor de ｡ｴｭ･ｮ＠ la copii mexicani cu ajutorul desenului
familiei: Studiu pe durata unui an). Sa/ud Mental, 1g (1), 56-60.
Lehner, G.F., Gunderson, E.K. (1953). Heigh relationships in the D.A.P.
test. Journal ofPersonality, 21,392-399.
Lessler, K., Erikson, M.T. (1968). Response to sexual symbols by
elementary school children. Journal ofCounsulting and Clinical
Psychology, 32,473-477.

122 123

ﾷＧ Ｎ ｦ ﾷＺＧ ＧＺＭ＾ｩＮｾｊｉ＠ Ｚ｣ Ｎｾ ＺｾＮ＠

Lieberman, F.R Baer (1992). Validity ofthe Kinetic Family Drawings as
a measurement ofthe perception offamily relationships and family
dynamics (parental care). Dissertation Abstracts Interational, 53
(6-B),3203.
Lindquist, N.C. (1992). Figure and family drawings of eating disordered
females . Master Abstracts International, 30, (20), 384.
Longmaid, K.J. (1994). Representation of relationships in children's
family drawings and prediction of early school outcomes.
Dissertation Abstracts International, 54 (8-B), 4395 .
Ludwig, D.1. (1969). Self perception and the draw-a-person test.
:Journal of Projectives Techniques, 33,257-263.
Luquet, G.H. (1967). Le dessin enfantin . Neuchâtel: Delacheux &
Niestle.
Machover, K. (1949). Personality projection in lhe drawing of human
figure. Springfield: Thomas Publishers.
Maggi, A. (1970). Teste do de senho em cores da familia. Sao Paulo:
Instituto de Psychologie de Universidade de Sao Paulo (IPUSP),
Disserta<;:ao de Mestrado.
Matejcek, Z., Strochbachova, 1. (1981). Kresba zacarovane rodiny
(Desenul familiei ｶｲｪｩｴ･Ｉ Ｎ＠ Ceskoslovenska-Psycholgie, 25 (4), 316-
329.
McPhee, J.P., Wegner, K. W. (1976). Kinetic family drawing styles and
emotionaly disturbed childhood behavior. Journal of Pesonality
Assessmenl, 40 (5), 487-491.
Minkowska, F. (1952). La typologie constitutionelle vue a travers le
Rorschach et les dessins d'enfants . Revue de Morphophysiologie
humaine, 3, 121.
Morgenstern, S. (1937). La psychanalyse infantile. Paris: DenoeJ.
Morval, M. (1973). Etude du dessin de la familie des ecoliers
montrealais. Revue de Psychologie el des palpliquee, 23 (2), 67-
89.
Morval, M. (1974). A propos de I'interpretation du dessin de familie.
Revue de Psychologie el des Sciences de [,Education, 9 (4), 457-
473.
124
Morval, M. (1975). Le dessin de la familie d'enfants prives de pere.
Enfance, 1,37-45 .
Morval, M. (1986). Stress et familie: vulnerabilite, adaptation.
Montreal: P.U.M.
Morval, M ., Laroche, 1.-L. (1976). Constance du dessin de familie .
Revue de Psychologie Appliquee, 26 (2),475-481. li
Moetkoff, D., Lazarus, P. (1983). The Kinetic Family Drawing: The
reliabilty of an objective scoring system. Psychology in the
Schools, 20, 16-20.
Muchielli, R (1960). Lejeu du monde. Paris: P.U.F.
Muchielli, R. (1963). La notion de projection. Bulletin de Psychologie,
XVII (227), 2-7.
Muller, P. (1958). Recherches sur le dynamisme enfantin . Beme: Ed.
Hans Huber.
Myers, D.V. (1978). Towards an objective evaluation procedure ofthe
Kinetic Family Drawings (KFD). Journal of Personality
Assessment, 42 (4), 358-365. fi
(,
Nanpon, P. (1986). Les parents et les grand-parents dans le dcssin de la
ri
familie. Statut familial et statut linguistique. Enfance, 39 (4),367-
377.
I '
Nuttal, E.Y., Chieh, L., Nuttal, R.L. (1988). Views of the family by
Chinese and U.S . children: A comparative study ofkinetic family
Drawings. Journal ofSchool Psychology, 26 (2),191-194.
O'Brien, RP., Patton, W.F. (1974). Development ofan objective scoring
method for Kinetic Family Drawings (KFD). Journal of Personality
Assessment, 38 (2), 156-164. f
1
I .
Ortega, A.C., Pereira dos Santos, M.P. (1987). O desenho sa familia
como tecnica de investigacao psicologica: lnfluencias da idade,
sexo e ordem de nascimento (Desenul familiei ca ｴ･ｨｮｩ｣＠ de
evaluare ｰｳｩｨｯｬｧ｣Ｚ＠ ｉｮｦｬｵ･｡＠ vârstei, sexului ｩ＠ ordinii ｮ｡ｴ･ｲｩＩ Ｎ＠
Psicologia Teoria e Pesquisa, 3 (3), 239-249.
Osterrieth, P.A., Cambier, A. (1969). Essai d'investigation rigoureuse du
dessin chez l'enfant. Revue de Neuropsychiatrie lnfantile, 17 (6-
7),393-409.
125
1
Oullette, F.-R., Charbonneau, l, Jourdan-Ionescu, C., Palacio-Quintin,
E., Nadeau, P, Methot, C., Moore, l, Patenaude, C., Streit, Y. (1999).
Trajectoires d'intervention et !ien familial dans des situations de
placement en familie d'accueil: les points de vue des differents
acteurs. Laborator prezentat la al 5-lea Simpozion din Quebec de
｣･ｲｴｩ＠ asupra familiei. Trois-Rivieres.
Payne, M.A (1996). Some effects of sex, age, and household structure
of family drawings of 8arbadian children . Journal of Social
Psychology, J36 (5),567-568.
Pec;:anha, D.L. (1997). A reciprodidade de desevolvimental entre a
crianr;a com ama e siafamilia. Sao Paulo: Instituto de Psychologie
de Universidade de Sao Paulo (lPUSP), ｔ･ｺ＠ de doctorat.
Pelletieri, AJ. (1971). Family in action drewings of poor readers.
Comunicare ｰｲ･ｺｮｴ｡＠ la Congresul ｎ｡ｩｯｮｬ＠ de ｌ･｣ｴｵｲＬ＠ Tampa,
decembrie.
Pianta, R.C., Longmaid, K., Ferguson, lE. (1999). Attachment-based
classification of children's family drawings: Psychometric
properties relations with children 's adjustment in kindergartcn.
Journal ofClinical Child Psychology, 28 (2), 244-255.
Porot, M. (1965). Le dessin de la familie. Revu,e de Psychologie
Appliquee, j 5 (3), 179-192.
Rabinowitz, A (1992). Acceptance-rejection and height of parental
figures on the Kinetic Family Drawings. Perceptual and Motor
Skills, 74 (1), 329-330.
Rambert, M. (1969). Das puppenspiel inder kinder psychoterapie, în
Kos, M., Biermann, G (1977). Lafamille enchantee. Paris: Centre de
Psychologie Appliqee.
Raskin, L.M., Bloom, AS. (1979). Kinetic Family Drawings by children
with learning disabilities. Journa/ of Pediatric Psychology, 4 (3),
247-251.
Raskin, L.M., Pitcher-Backer, G. (1977). Kinetic family drawings by
children with perceptual-motor delays. Journa/of Learning
Disabilittes, 10 (6),370-374.
126
Ｚ Ｌｾ Ｍ ｾＬ＠ }j' - Ttett'··..,trm"""w
Reynolds, C.R. (1978). A quick-scoring guide to the interpretat ion of
children's Kinetic Family Drawings (KFD). Psychology in Ihe
Schoo/s, 15 (4), 489-492.
Reznikoff, M., Reznikoff, H.R. (1956). The Family Drawing test: A
comparative Study of Children's Drawings. Journal of Clinical
Psychology, 37 (1),73-80.
Rodgers, P. (1992). A correlational developmental study of sexual
symbols, actions, and themes in children s Kinetic Family and
Human Figure Drawings. ｔ･ｺ＠ de doctorat ｩｮ･､ｴＺ＠ Universitatea
Andrews.
Royer, J. (1984). La personnalite de l'enfant il travers le dessin du
bonhomme. Bruxelles: Editest, 2eme edition.
Royer, J. (1993). L' examen psychologique de l' enfant. Marseille:
Hommes et Perspectives.
Royer, J. (1995). Theorie et pratiques psychologiques concernant le
dessin d'enfant. Psychologie el Psychometrie, 16 (4),79-97.
Sami-Ali, M. (1974). L 'espace immaginaire. Paris: Gallimard.
Sattler, 1. (1990). Assessment of children. San Diego: Jerome M. Sattler,
Publisher.
Schachter, J., Cotte, S. (1953). Les divers tests de dessin. Sauvgarde
de 1'enfance, 8,620-633.
Schilder, P. (1968). L 'image du corps. Paris: Gallimard.
Schildkrout, M., Shenker, R., Sonnenblik, M. (1972). Human figure
drawings in adolescence. Australian Psychologist, 8, 77-78.
Schmidl-Waehner, T. (1942). Formal criteria for the analysis of
children's Drawings. American Journal ofOrtopsychiatry, 12,95-
103.
I Segers, J.-E., Lieogeois, M. (1974). Application du "Goodenough-
Harris Drawing Test". Revue Belge de Psychologie et de
Pedagogie, 36 (145-146),1-20.
Shapiro, T., Stine, J. (1965). The figure drawings ofthree-years-old
children. A contribution to the eraly development ofbody image. În
R.S. Eissler, A. Freud, H. Hartmenn ｩ＠ M. Kris (editori), The
127
ti- tliith ｬＧＺｴｑｦＢｾ ｾ ＲｃＺ＠
 LI
psychoanalytic study ofthe chi/d.
Universities Press. Inc.
xx. New York: International Sulestrowska, H., Bienicka, A., Arendarska, B. (1987). Projeckjia
wlasnej rodzinnej wychowankow domu dziecka w tescie
r: I

rysunkowim "Zacharowana rodzina" Ｈｐｲｯｩ･｣｡＠ unei ｳｩｴｵ｡＠

Shaw, J.G. (1990). Adevelopmental study on the kinetic family drawing
for nonclinic, black child population in the Midwestern region of
the United States. Dissertation Abstracts International, 50 (10-B),
familiale prin intermediul membrilor din casa în care ｬｯ｣ｵｩ･ｴ＠
copilul pe baza unui test de desen: Familia ｖｲｪｩｴＩＮ＠
Poiska, 21 (2),103-109.
Psychiatria- n
4797.
Sindou, o. (1991-92). Images de soi et adaptation scolaire chez des
enfants de parents divorces. Psychologie et Education, 8, 9-38.
Tharinger, DJ., Stark, K.D. (1990). A qualitative versus quantitative
approach to evaluating the Draw A Person and Kinetic Family
Drawing: A study of mood and anxiety disorder children.
fl
Psychological Assessmi!nt, 2 (4), ＳＶＵ ｾ ＳＷＵ Ｎ＠
Soes, B. (1984). Om "Kinetic family Drawing": Testens, anveldelse,

ｍｩ｣｡ｲ･ＢＺ＠
dens begraensninger og muligheder ("Desenul Familiei in
ｕｴｩｬｺｲＬ＠ limite ｩ＠ ｰｯｳｩ｢ｬｴＩＮ＠ Skolepsykologi, 21 (5-6),
Thompson, L. (1975). Kinetic Family Drawings of adolescents.
de doctorat ｩｮ･､ｴＺ＠ San Francisco, ｣ｯ｡ｬ＠ ｡ｬｩｦｯｲｮ＠ｃ
ｔ･ｺ＠
de
n:
450465.
Sourkes, B.M. (1991). Truth to life: Art therapy with pediatric oncology
Psihologie ｐｲｯｦ･ｳｩｮ｡ｬＮ＠
Traube, T. (1938). La valeur diagnostique des dessins des enfants
li
patients and their siblings. Journal of Psychosocial Oncology, 9 difficiles. Archives de Psychologie, 26,285-309.
(2),81-96.
Spigelman, 0., Spigelman, A., Engelson, I.L. (1992). Analysis of family
Van Krevelen, D.A. (1975). On 'the use ofthe family drawing test. Acta
Paedopsychiatrica, 41 (3), 104-109.
fl

ni
drawings: A comparison between children from divorce and non-
Wallon, P., Cambier, A. Engelhart, D. (1990). Le dessin de l'enfant.
divorce families. Journal ofDivorce and Remariage, 18 (1-2), 31-
Paris: P.U.F., Paideia.
54.
Widlocher, D. (1965). L'interpretation des dessins d'enfant. Bruxelles:
Spizer, R.L., Williams, lB., Gibbon, M. (1990). SCID versions 1 et Il
(Structural Clinical Interview for DSM-IlI-R Personality
Disorders). American Psychiatric Press.
Dessart et Mardaga, Col:lection Psycholgie et sciences humaines.
Wilner, R.S., Rau, G.H. (1976). Family systems drawings. Family
IJ I

Spotts, J., Brooks, J. (1993). Oh no, not again! În L.B. Golden ｩ＠ M.L.
Norwood (editori), Case studies in child counselig. New York:
Merril-Macmillan Publishing.
Tyherapy, 3 (3), 245-267.
Winnicott, D.W. (1969). De la pediatrie il la psychanalyse. Paris:
Payot.
ni
Standard, H.C.III. (1994). An investigation of normative adolescent
separation-individuation features in the Kinetic Family Drawings of
Winnicott, D.W. (1971). La consultation therapeutique de ['enfant.
Paris: Gallimard.
iti
adolescents. Dissertation Absfracts International, 54 (8-B), 4408. Ij I
Worden, M. (1985). A case study comparison ofthe Draw-A-Person
Starr, S., Marcuse, F.L. (1959). Reliabilty in the draw-a-person test.
JournalofProjectives Techniques, 23,83-86.
Stora, R. (1963). Etude historique sur le des sin comme moyen
and Kinetic Family Drawing. Journal of Personality Assessment,
49 (4), 427-433.
Wright, lH., Mclntyre, M.P. (1982). The Family Drawing Depression
li 1

d'investigation psychologique. Bul/etin de Psychologie, 225 (17),

266-307).
Scale. Journal ofClinical Psychology, 38 (4),853-862.
Il I
Stora, R. (1975). Le test du dessin de I'arbre. Paris: Jean-Pierre Delarge.

129
l] i
128

t--
ａｮ･ｸＺ＠ Sarcina ｩ＠ ｮ｡ｴ･ｲ＠ au decurs în bune ｣ｯｮ､ｩｵ＠ (exceptând
GRILA DE COTARE ｧｲ･ｵｩｬ＠
din primele cinci luni de ｳ｡ｲ｣ｩｮＬ＠ la fel ca ｩ＠ în celelalte sarcini).
Francis a avut o dezvoltare ｦｲ＠ probleme, a vorbit devreme, a mers la
aproximativ un an, ｩ＠ atunci ｩＭ｡＠ ￮ｮｳｵｩｴ＠ controlul sfincterian într-o
EXEMPLU DE COTAREA UNUI DESEN AL UNUI COPIL ｆｒ＠ ｳｰｴｭ￢ｮＮ＠ Doarme ｩ＠ ｭｮ￢｣＠ foarte bine. Este ｳｮｴｯ＠ ｩ＠ n-a avut
PROBLEME decât de ､ｯｵ＠ sau trei ori ｯｴｩＬ＠ când era mai mic (în timpul primilor doi
ani de ｶｩ｡ＩＮ＠ Francis n-a avut vreo ｲ･｡｣ｩ＠ anume la ｮ｡ｴ･ｲ＠ fratelui
ｐｲ･ｺｮｴｭ＠ un exemplu de desen al familiei realizat de ｣ｴｲ･＠ un ｳｵ［＠ de obicei ｡､ｯｰｴ＠ ｦ｡＠ de el o atitudine ｰｲｯｴ･｣ｩｶＮ＠
copil de ｡ｰｴ･＠ ani "normal". L-am ales ､｡ｴｯｲｩ＠ anumitor ､ｩｦ｣ｵｬｴ＠ de
cotare. În fapt, Francis (desenul 11) a realizat un desen Familia s-a mutat de ､ｯｵ＠ ori de la ｮ｡ｴ･ｲ＠ lui Francis. Ultima
ｮ･｣ｯｶｩ｡ｬＬ＠ casa sa ocupând o mare parte ｦ｡＠ de familia sa. mutare s-a datorat ｡｣ｨｩｺｯｮｲ＠ casei socrilor, ｣｡ｳ＠ în care Francis ｩ＠
Pentru cotare, am inclus ｩ＠ partea cu desenul familiei în ｭｲｩ･＠ ｲ･｡ｬ＠ fratele ｳｵ＠ împart ｡｣･ｩ＠ ｣｡ｭ･ｲＮ＠
(desenul 11 bis). Fratele ｳｵ＠ mai mic Simon (6 ani ｩ＠ 9 luni) a ｦ｣ｵｴ＠ un Francis este în clasa întâi (echivalentul anului ｰｲ･ｧｴｩｯＩ＠ ｩ＠
desen care ｰｲ･ｺｩｮｴ＠ ｡｣･ｩ＠ ｳｴｲｵ｣＠ (desenele au fost realizate ｦｲ＠ ca ￮ｮｶｴｯ｡ｲ･＠ a remarcat ｣＠ la începutul anului, era lipsit de încredere În
cei doi copii ｳ＠ ｶ｡､＠ desenele unul celuilalt) ｩ＠ acesta este motivul sine. Mama a remarcat ｩ＠ ea ｣＠ este speriat adesea de necesitatea
pentru care l-am ｡､ｵｧｴ＠ desenului lui Francis, ｴｯｵｩＬ＠ ｦｲ＠ a-l cota sau ｡｣ｯｭ､ｲｩ＠ ｩ＠ nu este atent la ｣ｯ｡ｬ Ｎ＠ ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ unul din punctele
analiza (desenul 12). Anamneza lui Francis, ｲ･｡ｬｩｺｴ＠ cu ajutorul mamei, forte ale lui Francis este de ｡Ｍｩ＠ face prieteni cu ｵｲｩｮ＠ ｩ＠ de a fi
este ｩｮ｣ｬｵｳ＠ în prima parte. Grila de cotare ｣ｯｭｰｬ･ｴ＠ ｩ＠ ｩｮｴ･ｲｰｬ＠ ce foarte sociabil.
decurg din aceasta ｦｯｲｭ･｡ｺ＠ partea a doua a exemplului.
Francis are o ｰｩｳ｣Ｌ＠ fratele ｳｵ＠ are ｩ＠ el una, dar atitudinea lor
Acest exemplu va permite ｦｲ＠ ￮ｮ､ｯｩ｡ｬ＠ ￮ｮ･ｬｧｲ｡＠ modului cum ｦ｡＠ de animale este total ､ｩｦ･ｲｴ Ｎ＠ Francis, când nu poate adormi,
se ｣ｯｴ･｡ｺ＠ un desen al familiei, dar ｩ＠ sesizarea ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ･＠ anamnezei ｰｲ･ｦ＠ ｳＭｩ＠ ｳｴｲ￢ｮｧ＠ pisica în ｢ｲ｡･［＠ la fel cum a ｲｭ｡ｳ＠ ｡ｴ＠ ｩ＠ de ursul
pentru interpretarea datelor desenului. Reamintim ｣＠ grila de cotare a de ｰｬｵ＠ pe care-l ｰｯ｡ｲｴ＠ peste tot. ｄｩｭｰｯｴｲｶＬ＠ fTatele ｳｵ＠ mai mic este
fost ｣ｯｮ･ｰｵｴ＠ pentru a permite o utilizare relativ ｳｵｰｬ［＠ este vorba, mai ｰｵｩｮ＠ ｡ｴ＠ de ursul ｳｵ＠ ｩ＠ rar ￮ｩ＠ ｩｮ･＠ mult timp în ｢ｲ｡･＠ pisica.
cum se poate vedea ｩ＠ din desenul lui Francis, ｩ＠ mai exact din ｩｴｵ｡＠ｳ Când se ｪｯ｡｣Ｌ＠ Francis poate ｲｭ￢ｮ･＠ absorbit de ｡｣･ｬｩ＠ joc mult timp.
desenului familiei, de adaptarea la ｮ･｣ｳｩｴＮ＠ ｊｵ｣ｲｩｬ･＠ sale preferate sunt ｭ｡ｩｮｵ･ｬＬ＠ jocurile tip lego ｩ＠ nintendo. Îi
Poate ｣＠ ar fi interesant pentru sesizarea aspectelor iegate de place, de asemenea, ｳ＠ ｵｮｲ･｡ｳ｣＠ documentare la TV. În general, este
dezvoltare ｩ＠ a celor proiective, ･ｶｩ､ｮ｡ｴ＠ prin desenul familiei, ｳ＠ un copil ｣ｲｵｩ｡＠ îi place ｳＭｩ＠ ｰｩ｡ｲ､＠ timpul, ｳ＠ ｰｵｮ＠ ￮ｮｴｲ･｢ｩ＠ ｩ＠ care este
｣ｯｭｰ｡ｲ＠ desenul lui Francis cu cele ale altor copii de ｡｣･ｩ＠ capabil ｳ＠ ｦ｡｣＠ compromisuri. ｄｵｰ＠ mama sa, Francis este foarte
categorie de ｶ￢ｲｳｴＬ＠ care ｩｬｵｳｴｲ｡ｺ＠ lucrarea de ｦ｡＠ (Emanuelle, Mathieu, apropiat de ｰｲｩｮ＠ ｳｩＮ＠ Mama face o ｰ｡ｲｬ･＠ Între propria sa ｳｩｴｵ｡＠
Melody). ｦ｡ｭｩｬ＠ (a doua ｮｳ｣ｵｴＬ＠ dintre cei trei ｦｲ｡ｩＩＬ＠ caracterul ｳｵ＠ de când era
copil, pe de o parte, ｩ＠ cel de-al doilea copil al ｳｵＬ＠ pe care-l descrie ca
Provenind dintr-o familie ｢ｩｰ｡ｲ･ｮｴｬ＠ ｩｮｴ｡｣Ｌ＠ de nivel socio- fiind mai dificil decât Francis (fratele ｳｵ＠ manifestând ｵｯ｡ｲ･＠ ｴｵｬ｢ｲｩ＠
economic mediu, Francis, 7 ani ｩ＠ 7 luni, are un frate de 6 ani, Simon. ale somnului, de ｡ｬｩｭ･ｮｴＬ＠ suferind de astm, instabil, etc.)
Mama, 34 de ani, care ｳｴ＠ ｡｣ｳ＠ pentru ｡Ｍｩ＠ ｣ｲ･ｴ＠ copiii, este în
prezent ￮ｮｳｲ｣ｩ｡ｴ＠ în luna a patra. ｔ｡ｴｬＬ＠ 41 de ani, ｬｵ｣ｲ･｡ｺ＠ ca
tehnician la o ｦ｡｢ｲｩ｣＠ de hârtie, unde are program în trei schimburi, ｎｯｴ＠ ｰｬﾷ｣ｩｭｮ｡ｲ＠ la cotar,:a dcsenului familici
ceea ce nu este totdeauna ｵｯｲ＠ pentru ｶｩ｡＠ de familie. Bunicii materni
ｩ＠ paterni, la fel ca ｩ＠ unchii, ｭｴｵｩｬ･＠ ｩ＠ verii locuiesc în ｡｣･ｬｩ＠ ｯｲ｡Ｎ＠ În general, etapa ｦｩｮ｡ｬ＠ a ｣ｯｴｲｩ＠ este ｵｲｭ｡ｴ＠ de o ｡ｮｬｩｺ＠ vizând
Familia ｬｲｧｩｴ＠ se ｲ･ｵｮｴ＠ cel ｰｵｩｮ＠ o ､｡ｴ＠ la ､ｯｵ＠ ｳｰｴｭ￢ｮｩＮ＠ stabilirea de ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ Între ｩｮｦｯｲｭ｡ｬ･＠ din ｡ｮｭ･ｺＬ＠ observarea
copilului în mediul ｳｵ＠ de ｶｩ｡Ｌ＠ rezultatele altor probe proiective ｩ＠

130 131
 \ '

li
Ｌ ｾｴ ｾ＠
n
( 1 • ""-
,/ -' ,. '-, t- , ,'"

/' II':;' "

i'
n I

ｴＫ Ｇ Ｎｾ＠ frr'
, "" ｾ ｾ Ｌ＠ ..... - . " - ' v v' ...... Ｌ ｾＮ＠

1
ni
. t ｾ＠ ｉ ｾ＠
!tl
.
, . .
.i ", .f,
ｾＺＮＧＬ Ｎ＠
'
,
.' .. " . ,.'f .'.
' .-'
iii '
:1 ;1
I

ni
_ ...... -,.._L t: . ＭＮＬｾ｟
. • 'P lI!r ...
＠Ｂ .."'. '''''-••
Ｍｾ . ....
ＮＢ Ｌ ｱ［ＮＬ＠ ｾ＠ 1:

,
.\
.
Desenul 11 : Francis, 7 ani ｩ＠ 7 luni

Desenul 12: Simon, 6 ani ｩ＠ 2 luni, fratele lui

ni -'

,i
, ･ｶ｡ｬｵｲｩ＠ nivelului cognitiv, ｩ＠ sinteza datelor ｲ･ｩｮ､＠
familiei. Or, noi am cules pentru ilustrarea ｵｴｩｬｺｲ＠
familiei doar o ｡ｮｭ･ｺ＠
din desenul
testului desenului
ｩ＠ desenul familiei unui copil. Am putut ｯ｢ｩｮ･＠
n
..'j'
i
Î! ｩ＠ un desen al familiei din partea fratelui subiectului, ceea ce constituie
r o ､｡ｴ＠ ｳｵｰｬｩｭ･ｮｴ｡ｲ＠ pentru ￮ｮ･ｬｧｲ｡＠ ､ｩｮ｡ｭ｣＠ a ｰ･ｲｳｯｮ｡ｬｩｴ＠ lui
Il
! Francis. ａ｡＠ cum s-a indicat anterior, alte ｯ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠
evaluare ar permite confmnarea sau invalidarea ipotezelor pe care le-am
ｩ＠ ｭｳｵｲｩ＠ de I

.ｾ＠
,
formulat în sinteza pe care o ｧｳｩｭ＠ în partea 7 a grilei .
ni
Ｎ ｫＮｾ＠ _ _ _ ,..'4-•.!;..... -
ni
I! I
Desenul Il bis

ｾＱ Ｑ＠
ｾｩ＠ I
132 ＱＳｾ＠

[ 1
 Desenul familiei
Co/ette Jourdan-Ionescu ｩ＠
Joan Lachance

ｇｲｩｬ＠ de cota re

Anul Luna Ziua

Data exam ｩｮｲ＠ 1997 05 03
Data ｮ｡ｴ＼ｲｩ＠ 1998 10 03
Vârsta 7 7 00

Nume ｩ＠ prenune:,
M F
ｎｵｭｲｬ＠ subiectului
CI Sex I Xl
Exam imtor: .
Tim p de ･ｸ｣ｵｾ＠ [ ＭＷｾ［ＵＢＩ＠

1. Observarea subiectului pe timpul ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ testului

a. Aparenta: De labe nJ!die, Francis pare ｳｮｴｯＮ＠ Este ｦｭ｢ｲ｣｡ｬ＠ adecvat ｩ＠ ...imphl. ｐｵｩｮ＠ timid, IlU
ｩｬＱ､ｲｺｮ･＠ ｾ＠ ｰｲｩｶ･｡ＮｾＺ＠ prea mull examina/Darea fII timpul ｰｲ･ｺｮｴｩＬ＠ dar o ｵｲｭＡ｡ｺ＠ b,euros ÎI, .JOia
de testare

b. Limbajul: Cu ･ｸ｣ｰｩ｡＠ ｰｲｯｮｵ［＠ lui "s", preschimbal Î/I ＢＬ＠ ｶｯｲ｢･ｴ＠ clar ｩ＠ articularea saesle
｢ｵｮＮ＠ Are o voce lIioaie ｩ＠ debihll este fluid ....................... .

c. Atitudinea subiectului, spontaneitatea ｩ＠ ini,iativa: Este un copi/piu/, sociabil, sili/or. Vorbelte

la inceput, apoi se ｣ｯｮ･ｴｲ｡ｺ＠ asupra sardnii sale ｩ＠ Începe ｳ＠ ｶｯｲ｢･｡ｳ｣＠ din 1l0U pentru a intreba
､｡｣＠ poate s6 adauge ceva (pisicile sale). fndemnulexaminatoarei de-a desellaceea ce ､ｯｲ･ｴＬ＠ iliace ｳ＠
se simtd mai in largul ｳｬｩＮ＠ Devine mai spontan la ｳｪ､ｲｩｴｵｬ＠ ｴ･ｳｲｩ＠ ｩ＠ ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠ ｩｮ｡ｴｶ＠ in cadrolpus la
dispoz;/ie

Maniera de ｲ･ｬ｡ｩｯｮＺ＠ ｕｲｭ･｡ｺ＠

adu/tul cu oarecaJe timiditate, dar Ｎｦｲ＠ ｴ･｡ｭＬ＠ ｩ＠ este ｳ｡ｴｩｦ｣ｵ＠ de-a
fi obiectul ｡ｴ･ｮｩ＠ acel·tula. Se ｩ＠ ｡ｴ･ｰ＠ ｡･ｺ＠
illstrucp,mile. Se ｳｴｲ､ｵｩ･＠ slI arate adultulul ceea ce
poate. ｩ＠ ｳ､Ｍｩｦｴ｣ｰ･＠ plac Ｈ｡ｲｮｪ･ｺ＠ cutia de culori ｩ＠ pUlle creioane/! hlOpOi 111 suport ､ｵｰ＠ utilizarea
lor). ｄｯｶ･､ＡｴＬ＠ de asemefl!Q, nevoe de aprobare.

Desenul familiei" J

135
134
 ･ｸ｣ｰｩ｡＠
•• Ad.pta .... 1. situ_ii. de \elta .... gradul de coopera ...: Acceptil oonsemnul cu atenlie. ｪｲｩｬ＠
oo/llesle sarci/la. Pare sil o aprecieze cajiind ｵｯ｡ｲｬＬ＠ ｩ＠ li face plilcere sil deseneze. Pare sil"i ｦ｡｣＠
ｳ＠
mai
IlIldl o Imagine mintalda CleQ ce urmeazij sd dueneze. apoi trece la aeatlie cu un gesl sigur li rapi4 cu
a mia ･ｺｩｴｲ＠ pentru alegerea culorilor. Il 2. Compozitia fa mi Ii .. desena le În raport cu familia ｲ･｡ｬ＠
r
b. Gradul de ｡ｴ･ｮｩＺ＠ Are lelldin/a sd 1ac4 pentru a lucra ｩ＠ pare jCXJrle concenlral,
•. F.miIia deseuall:
. Se Înscriu În tabel persorajele de!enate in adinea ｾｳ･ｮｩｲﾷＮ＠ Se·indicA vârsta ｩ＠ rolul ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj,
il I
I
c. Nivelul de ... Ietate, .... <tI.ln ra.. dlftcullitilor: Nu se ｲ･ｭ｡｣＠

ni
amietale In atitudinea capilului, Ordinea Caracteristici Virsta Sexul Rolul
cu exx:eplia u/lel ｵｯ｡ｲ･＠ tlmidilllfi la Incq>ttlullestiirll. Singurele mici dificultilli Inldlnte "z«ud alegerea (deserArii) sau numele _p!!,so'!l!.ului ltatA.maml etc,)
culorilor pe1J1ru plslolJ ｩ＠ pentru pdrul mamei salt.. A gdsit ｳｯｬｵｩ｡＠ optdnd pentru o cu/oare de ren/ur In
1 Frallcis M Subiectul
aaul pisicii ｩ＠ pentru o cu/oare apropiaJli pentru pdruJ mamei.
Simon M }-rate

d. Alte emo ｩ＠ obltrvate: A p6rul enluziasl cdnd a vorbit despre pisicile sale: ele ii cooferl1 slguran/iJ ｉ＠
1/ consoleazd. Re/aiia Inlre plsicl ｩ＠ el este ambigud: nu sunl prea feri cile sil jie linule. dar se ｯ｢ｬｮｵ･ｳ｣＠
cu el. Din flllreMrtle dirijate, se
ｳ･ｭｮｩｦ｣｡＠
ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴ＠
ro i-ar pldc«l slIfie mai cuminte.
o Mnomlie: po ｶ･ｳｴｬ＠ e ro nu esle tol timpul cuminte, cu
Mama

Tata M
F Mamll

raid
n I
.. Derul ..... I.. llril; .eCII..," verb.11 (verbaJla ... II notindri) ,1 non·verb.11 (mi'ca .... liniei,
prog .... ul d ..enului, etc.): Francls (dreplaci) ｡･ｺ､＠
incep< cu soarele (galben, Inoollul sldng). ｒｏｬ･ｦｯ｡ｩ＠
cutia de culori. ezi/il Inlre culor( apoi spune ｣＠ lO
penlru a-I oo/ora. Ezild ｩ＠ deseneazd solul,
6
n
n
maro. Face casa (fn vlolel), fereslrele de sus tn Jos (galbefK,'fUriu). ｵ｡Ｌ＠ apoi cerul. ｍｩ｣｡ｲ･＠ esle 7'
dextrogirli. Dese/I/i<Ud un personaj tn plciaare: un dreptullghi deschi" (gambe), doud pdlrale (parlea tk
los ｩ＠ cea de sus a oorpulul), bralele. apoi capul pe care-l oolareazil Inainte de a"; duena ｉｲｳｬｴｵｩ･＠
ｩ＠ de-<J colora oorpul. Procedeazd la fel ｩ＠ penlru ci doilea personaj Dupd ce a inlrebal ､ｯ｣＠
fel"
poale sli",
..... _ .............. _ ..... _A" ....... _. - .............. ...... - -,.....
i
duenae pisicile, Iraseazd III casd o ｢ｩｯｬ･｣＠ ga/bend cu ｣ｲｬ＠ (mama lui a illslalatoC. pisicii ti pace sil
urce pe ea) ｩ＠ deseneazij oorpul, capul. urechile ｩ＠ coada pisicii sale. apoi pelllrU cea de-<t doua ｰｩｳ｣Ｎ＠ ] I
Deseneazd dupd aceea ｾｉ＠ de-allreilea ｩ＠ cel de-aI patrulea persOIKlj. .>i ei kJI (n picioare, Incepdnd 101 tit
los, ｾ＠ lermi"dnd cu ft:4a ｩ＠ cu colorarea. 1" ace.sllimp jredoneazd, apoi deseneazlJ Irei piisdrele desaiioo
ceea c.

f. ｃｯｭ･｡ｲｩ ﾷ Ｌｩ＠ rlJPUftJuri 1. IntrebArile dirijate: Intrebat. Francis ｲＮ｜ｰｷｬ､･＠ ro ｡｣･ｳｬｦｭｩ＠ se

b. F.milia re.lI:
Se indicA subiectul..ｾｮｴｬ＠ Încercuind numele acestuia
descendent Se precizazA dacA este vorba de tati sau de 50J (sau de
ｩ＠ se ordoneali membrii fmnjJiei
ｭ｡ｬｳｯｾ･Ｉ＠
､ｵｰ＠ ｶ￢ｲｳｴ＠ În sens
Încen:uind statutul
li
corespunzitor,
numq/e "Familia mea", cel mai drdguJi sunl "Iala ｩ＠ mama", apoi Ｂｴｯ｡ＯｭｩＬ＠ ｡､ｵｧ￢ｮ＠ at mce
scdzUltJ .. ｩ＠ eu uneori ". Mama este ､ｲｧｵｬｊ＠

cu ",ce mai ｳｍｺｉＯＩＮ＠

esl. el Ｈ｣ｴｩｧｉｊ＠
pentru al face mâncare, taia pentru ｣＠ il ia ｳ＠ se plimbe cu
bie/clelu, "dar n" inlltdeauna" (esle o favoare). Fraele ｓｬｩＬ＠
, Jocul nintendo, iar cele doud pisid "dorm al mine ｩ＠ nul ｣ｯｮｳｬ･｡ｺＢ＠
Simon. este ､ｲｧｵｬ＠

Cel mal pulin drdgul esle Simon, pentru cd uneori Ｂｭ＠

la IIlnlelldo). <:<1 mal ｰＧｬ＠ ferlcil esle fralele silu ("se ｳｵｰ､ｲ＠
ｬｯｶ･ｴＢＮ＠
pentru ｣＠ ti aju/a JlJ
(acesllIlIim cuvdnl esle ｰｲｯｮｵ｡ｴ＠

ade.Iea "). La Irtrebarea

Cel mai Ieri cii
a
Rol
Tati / SOI
Numee
Pierre
Vârsta
41
Sexul
M
Diferen", mii
de desen
Perseana adiu8ai
(A). anisl (O) n
"Dacd tu II-al fi Francis 111 desen, atunci cine ai j?" flfelege ce ￎｮｳ･｡ｭ＠ ､｡｣＠ ,,-arfi el ｩ＠ ｲＮＧｬｊｕ､･＠ ｣＠
i-ar place .)·tI fie fratele lui, pentru cd ar fi singur, s-ar juca CU ｪｵ｣ｲｩｬ･＠ acestuia ｩ＠ ar ｲｭ￢ｮ･＠ ｡｣ｳ＠
b MamA/sotie Martine 34 F
dimilleala (j'alele stlll nu merge la ､･｣ｬ＠ ｡･ｬ＠ dupd-<tmiaza). [1
c Copilul I Francls 7 M

Fapte ｩ･ｴ＠ in c..'V idenl! ｩ＠ corn entarii clinice: Franci.,' line ＮＬﾷ＠ ..ｩ＠ demonstreze ｣ｯｭｰ･ｴｮｬ＠ ｦ｡ｬ＠ de adult. d Copilul 2 Simon 6 M
pentru afi confirmat de acesla din ｵｲｭＮ＠ dar ｩ＠ pe"'ru 00 ･ｾＧｉ＠ sigur pe ｃｘｬｦ｣ｩｴｊ･＠ sae. ｔｯＯｵｩＬ＠ Incearm
sti Justifice cew ce face. dind 'trebuie sti ｦ｡｣＠

Dar esle ｩ＠ rea/iSI ｩ＠ ｲ･｣ｵｮｯ｡ｬ＠

･ｧｯ｣ｮｬｲｩ＠
sale fII sdnul familiei ｩ＠ rlll SeJltimellt de ｡ｰｲｴ･ｮＱＮ＠

｣＠
ｯ｢ｩｮｵｴ＠
ｭｯ､ｩｦ｣ｲ＠
referitor la cII/oare. El caultI elIma aprobarea aduhlllui. Se poate relem cd singurafamilie semnificativd
estefamUia sa Ｈ｣ｯｮ･ｰｩ＠
ｉｩｬＩＬｾ［Ｇ･＠ de realij'm in desenul ｳｲＨ＠

penlru vârsta sa). Aceasta deno/tI ｳ｡ｴｩｦ｣･＠

eluu este fntotdeauna ､ｲｧｵＮ＠

Se simte vinomt ｳ＠ vorbeascd despre familia sa fII
termeni critici. ceea ce..f face sti fnfrrlllnlse/eze siillalia ｩ＠ ｳ＠ nege ro ar pulea fi ｩ＠ persoane antipatice.
Probabil ｣＠ are relineri in a vedea pe
de exemplu

in ｴｲｩｬ･＠
e

g
Copilul 3

Copilul 4

Altul I
X ? FilM in pâtllec.1e
mamei MIle (O)
,

n
oeilalJi membri ai familiei abIel decât fn mod pozidv. Dar ｡｣･ｰｴ＠ ｣ｾｩ＠ ､＠ seama ｩ＠ de aspecte negative.
Pare ro"; esle mai ｬｉｯｲ＠ sti mrbeascd de antipa/ia fratelui ｳｵＬ＠ ｩ＠ al ｡ｦｩｲｭ＠ corespunde ｲ･｡Ｏｩｉ＠ (a St h Altul 2
vedea anamneza). Dar, poale aJ este vorba, În ｡｣･ｬ［＠ timp, de o ｭｩ｣｡ｲ･＠ ､･ｦｬｊｳｩｶＬ＠ intervenind ulterior
ｩ＠ absolv/lldu-l de villoldlfa simlitil illilial Pare, de altfel. sil,,; valorizeze compelenla la jocul nilllelldo,
ｩ＠ ｳ＠ ｧ＼ｕＬｴ｡｣＠ i" aceasta o mare .,·alis/aclie. Referitor lafralele ｳｵ＠ ｩ＠ la pisici. exue nu par fericiJi, part
ｳ＠ desaie si/llalii reale ｩＭ＠ ､･ｭｯｮｳｴｲ｡ｺ＠ astfel ｣ｯｮｴｩ･ｬ｡＠ QSl/JTa ceea ce..f inconjoord. Dar se poale ro
astfel ｬｩ＠ ･ｸｰｲｩｭ＠

sa, dar i-ar place ｳｪｩ･＠

Desenul familiei
ｩ＠ seJU'ibiJilalea la situaliile cu aue se ｣ｯｬｦｲｵｮｴＺ＠
Referitor la ickJllijicare reiese o allumitil amblvalell/d, ＱＰｬｩ＠
ＮＡｉｾＧＢ＠

*2
ｩ＠ silaiM avalliajele de-<tji mai ｴ､ｮｲＮ＠
dezaprobare ｩ＠ COIlstrdngere.
bine w'IIm<lIIi. EI esle ｳ｡ｴｩｦ｣ｵｬ＠ de pozi/ia
Desenul familiei *3 Il
137
136
ｬ ｾ＠

a. Cu c. personaj le Identl"ld subiectul? La I""'put cu ･ｬｳｵｩＮ＠ dar ､｡｣＠ =mlnatoarea insljfd sd.re
plaseze În afara familiei, se exclude, pentru 00, probabil, ,,--0 fn/efes intrebarea. Se identifia.'i apoi cu
fratele ｳｵＮ＠ pentru ｡Ｎ［＠ putea folosi din nou ｪｵ｣ｲｩｬ･＠ sale. apoi pentru a putea ｳ＠ se ｴｲ･ｺ｡ｳ｣＠ mai târziu 4.1 ￎｮａｬｩｭ･｡＠
､ｩｭｮ･｡Ｎ＠

Fapte ｩ･ｴ＠ În ･ｶｩ､ｮａ＠ ｩ＠ comentarii clinice: ａ｢ｳ･ｮ｡＠ viitorului ｮｯｵｾｳ｣ｴ＠ (din desen ｩ＠ comentarii) a. Dimensiuni {tii ｣ｾｬｉｩＬＢ･ｴｲｑ＠
aratel al sarcina mamei nu esle, probabil, ｶｩｺ｢ｬＬ＠ dar ｩ＠ ｲ･ｬ｡ｩ＠ mai ｳ･ｭｮｩｪｊｶ＠ in plan afectiv cu
fratele, decdt cu un copii virtual. Ordinea din desen ｩｮ､｣＠ faptul ｣＠ ｰｯｺｩ｡＠ sa in familie este ｭＯｯｲｩｺ｡＠ r-
ar fi singur ､｡｣＠
(identificare ｢ｵｮＩＮ＠ El ar wea ｳｦｩ･＠ fratele ｳｉＨ＠ pentru ｣＠ acesta din ｵｲｭ＠ el ar lipii. ｩ＠
I Ｎｾ＠
:a.
.::. I 8 I 8 ｾ＠
.g... ii
ｾ＠ ｾ＠
[>eli/TU a se putea juru In continuare al propriile sale ｪｵ｣ｲｩＮ＠ ａｰｯｾ＠ ar avea privilegiul copilului mai mic: :"[
ford ｣ｯ｡ｬｩＱＬ＠ rdmdlldnd mai aproape de mama sa. Aceasta poate IlIsemna ｣Ｎｩ＠ ｩｵ｢･ｴ＠ locul In /amilie. ｾ＠ E
"<
dar ｣＠ ｉＯｃ･ｑＧ｣＠ o ambivalenli1: a avea loculjratelui sl1u, mai aproape de mamd. ｩ＠ fori1 ＬﾷＮｩ＠ parclll di"
prerogative.
).6 4,6 Z,7 1.7
￮ｮａｉｾｭ･｡＠ totalA

(3. Aspectul dezvoltilrii] 0.9 0,7 0.9 0,4

Cap Ｈｦｲａ＠ pAr)

Nivelul graic al pcnonajuJui ｲ･ｵｩｴ＠ cd mai bine: 6 ani ,i 6 luni -1 Trunchi (lIllcri - Între gaml::e)
1,5 I,R I,Z 0,8

Fapte ｩ･ｴ＠ în ･ｶｩ､ｮａ＠ ｩ＠ comentarii clinice: Personajele nu sunt foarte inveslile. Ele sunt foarte 0,6 0,7 0,6 0,5
aproplale, ca /ormil. de amulelfl-dtibrit. Dar di/erenla Ｏ｡ｬ＠ de Idrsta reald este ｭｩ｣＠ ｩ＠ pulill ｂｲ｡＠ Ｈｵｭｲ＠ - <ilget)' 0,7 1.0 0,6
semnlficatild.
I.Z 0,6 0,5
Gambe (Între gambe. picior)' ' J.J

(4. Aspect global J b. ｐｲｯｰｩ＠ truncm ｩ＠ cap, ｢ｲ｡･＠ ｩ＠ ｧ｡ｭ｢ｾ＠

Se ÎncercuÎ::sc valaile in afina namelor ｩ＠ se indicA jrin ,,+" sau ,,-" ､ｲ･｣ｾ｡＠ excesului:
4.1 AmplasArea ,,+" =maimare, ｩ＠ ,,-" = mai mic oocâtnorma.

ｾ＠
• • Sensulfoll • Cel sugeml de ""aminator (

I....
U
.".
Roti .... "ii ("":
ｾ＠
ｾ＠
ｾ＠
I ! I! ｾ＠
8
'5.
8
ｾ＠
..:
ｾ＠
..:

b. Calitdea Ｇｄｩｳｴｲ｢ｵ･＠

• ｄｩｳｴｲ｢ｵ･＠
regulatA (echilibru, rispunzând unei anumite organizAri)

neregulatA (un anumit dezechilibru În ｣ｯｭｰｺｩ･Ｉ＠

§ 1,5? TrunchilCap? 2.4 cm
I

l
1,67 2,57
+
I,H
-
I
R
, ｄｩｳｴｲ｢ｵ･＠ haoticl (aranjament bizar)
ｂｲ｡Ａｦｵｮ｣ｨｩ＠
0,47 0:5 ｏＮｾｊ＠
c. Sttuar." desendli In cadrulfoll (se plHJl. nola mai muk d. un amplruoment)
1.25 ? ? 2,0 cm" 0._4J
-
0,75? GambelTrunchi? 1,25 an" r 0,8
0,67 0,51 0.6J

ＮＬｾ＠
• Utilizarea spatiului giobai desen

, Sus-Stânga • Centru-Dreapt a
• Sus-Centru • Jos·Stânga
Fapte ｩ･ｴ＠ în ･ｶｩ､ｮ＠ ｩ＠ comentarii clinice: ｰｲｯｩｬ･＠ .\llftt i"plliile, .mb nivelul ｳｵ＠ de vârstâ. Acesta
• Sus·Oreapta • Jos-Ccntru pOlite fi 'In i"dice de imahlrilate. /)imemiunlfe reduse Cllle personajelor ｲ･ｪｬ｣ｊＬ＠ pOlite, indici de
, Centru-Stânga • Jos·Dreapta familie Ix depresie, de OIKielate, de replieN insine, Aceaslapoate i"dicase"lÎmellle el! inferioritate, de i"adecvare
ｩ＠ selllime"te de constrângere.

Fapte ｩ｣ｴ･＠ in eviden,l fi comentarii clinice: Adoptd j'ellSUl propus, dar "toarce foaia pentru a colora UII
element. Dispullerea este dtatd ca regulatd, ､･ｩ＠ casa, la gdnga, diJ o impresie de dezechilibru. Acest
copII pare sâ alb/J o ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠ a .. Eului" ｾ＠ o ｉｮｴ･ｬｩｧ＠ normale, da ｳｵ｢ｺｩｴ＠ o oarecare fragilitate u
slrucJurif personalltdlN. In plan spalial. desenul cuprinde tot spaliul. dar /amilia se aJld jos In dreapta.
Pot fi da. dmtd ｉｮｴ･ｲｰｩ Ｚ＠ ulII/zarea/oII O(Toape In Ittregime, ､･ｳｭｮ｡ｺ＠ o pers01lOiitaie care ｯ｣ｵｰ＠
un loc Impartanl In mediul sI1u. ｩ＠ poale fi o ｡ｮｵｭｩｴ＠ maturitate. Locul/amiliei, ｩｮ､｣＠ o irwestire a
instinctelOl' de bazl1. a ｭ｡ｴ･ｲｩｬｾＨ＠ a ｣ｉＱｵｴｲｩ＠ ｳｩｧｵｲ｡ｴ･＠ ｩ＠ ｪｦ｡ｬｩｴＨ＠ precum ｩ＠ a expanslunii, a • ehi ｣ｬ､ｏｩ｜｢ｲ｡ｾ＠ SILI cdedoolgambc Ultdc ｢ｬｧｩｭ､ｲ｣ｴｾ＠ ｬｃｮｯｴ｣｡ＮＷ･ｵｾｩｭ Ｎ＠
dadtlderff ｣ｴｲＮ＠ m«llu ｩ＠ a ｃｔｬ･ｮｴｲｉ＠ ｣ｴｲ･＠ viitor. •• CAd ,ambele .... ｢ｾｯｬ｣ ｬ ｬｊＱｴ､ｯｱｩｭｦﾫￎ･ＬＮ＠ clIIculoa:.l modi. u",imibrccbrdool mcnbrc.

Desenul familiei • 4 Desenul familiei • 5

138
139
 4.1 Tras.jul' Dislan/D
l'
Se ｩｮ］･ｴ＠ tipul de trasaj când se ｲ･ｰｴ＠ pentru ｡｣･ｩ＠ linie (model: ｬｵｮｾｭ･ｯ＠ Ira (ului cel mai lung)

li
§ II
• T rasaj conti nuu x • Linii drepte x ｒ･ｧｵｬ｡ｴＺ＠ • ｎｯｲｭ｡ｬ＠ (aproxinativ o lungime re bIBIl
• Trasaj discontinuu • Unii fute, unghiulare ｅｸ｣･ｳｩｶ＠ (mai mult de o lungine)

• Trasaj apAsat x • Bucle Redusi ('pa Jiul interior al unui b"l care fuce un unghi de 45")

• Accentuarea liniei centrn1e verticale

r i
• T ... aj lejer
ｎ･ｲｧｵｬｩｴＺ＠ ｅｸ｣･ｳｩｶ＠ (mai mult de o lungine)
• Trasaj sigur. dil\lct x • Accentuarea oriwntalci

w
Ｈｳｰ｡ｩｵ＠

il
Redusi mai mi: decât al unui bIBlia un unghi de 45")
• T...aj reluat • Pete ｩ＠ ｰｯｲｩｵｮ＠ innegrite
ÎncAlaale, se precizeazA: Cerul trece peste ｣ｲｯｰ･ｩｵＯ＠ ca'lei
• Pointilism • Aspect murdar, ｭ￢ｺｧｬＮｩｴ＠

• Striuri, lJllbn; caroiaj • Exces de precizie În detalii

b. OasiflClU'ea persoMjelor fi
• Estompare, griuri
• ｐｲｩ＠ IAsate albe, se ｰｲ･｣ｩｺ｡＠
Centru dreapta ..
care: x
i'
ｾＮＭＧ＠
ｾ＠
• TAieturi aeionaul. Criterii - pe ｶ￢ｲｳｴ＠
ftaituri OJ
QJ
guma
• Alte ｰ｡ｲｴｩｷｬＮ＠ se ｰｲ･｣ｩｺ｡＠ care.. x
Delimitarea tntre par/ea de Sili' ｩ＠ de jru' a

n
- pe ￮ｮｬｰｭ･＠ - copii 1n centru
• Linii wrbe foII

- pe sex - alte aiterii

Orientarea tlUajului:

o ｄ･＼ｴｲｯｾ＠ 1) ｓｩＮｳｴｲｯｾ＠ D Cele ､ｯｵ＠ sensuri alternativ D

- pe familii - flrl criteriu

n
+ +/- Fapte ｩ･ｴ＠
În ･ｶｩ､ｮ＠
ｮｯｲｭ｡ｬ
ｩ＠ comentarii clinice: Alinierea este ､ｲ･｡ｰｬＬ＠
Ｎ＠ Neregularilalea dislanjelor, pu/in mai mare intre Simon ｩ＠ ｭ｡Ｌ＠
ceea ce ｩｮ､｣＠ o ｦｵｮ｣ｩｯ｡ｲ･＠
ｩ＠ filtre aceasla ｩ＠ ｉｯｬＬ＠ ca ｩ＠
! I

BogiIi. ｩ＠ sin1ci. deaenului din punet de vedere al oompletitudinii aceatuia: X clasificarea pe ｧ･ｮｲ｡ｩ＠ pot tejlecta o ｴ･ｮ､ｩｦ＠ ek-a pure o oarecare ､ｩｳｴ｡ｮ＠ filtre copii ｩ＠ ｰｲｩｬＬ＠ mai
ales intre Simon ｩ＠ ｭ｡［＠ DCeQS/Q poate, de asemenea indica o proximitate ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠ (poate ｡ｦ･｣ｴ＠ ci!
Fapte ｩ･ｴ＠ in ･ｶｩ､ｮｬ＠ ｩ＠ oomentarii clinice: Analiza Irasajului (ool1tinuu, ｡ｰｳｴＬ＠ :igur) ｩ＠ pre!erin/a
puntTII rectiliniarl/at.. Indic:il o personalilate aclivil. sigwll. dar ｩ＠ controlall. Liniile drepte pun In
""den/4 mascullni/area. Aspedul final al lksenulull!fte mediu: nu este nici rafinament, nid ｭ､ｺｧｊ･｡ｬＮ＠
Zona goaIiJ (C1!IItTll-dreap/a) poat. semnala un oonftct sau o I,tudic/I.. Ia nivelul reallziJril Eului. De
altfel, desenul est. bogat prin abundm/a elementelor, demonstrând, tn ｡｣･ｩ＠ timp o silrilci. a ｣｡ｬｩｴＯ＠
｡ｭ｢ｩｶｬ･ｦＩ＠ inlre copii.

n
n
acestora. 'Acest. auaclutstld pol fi legat. In special d. \dTsta copilului, dar ｩ＠ de tipul siJu de
4.1 Persewr .. e. (Stereotipii elementelor)
personalitate: el est. mat pu/lnlnteresat de mlnu/lozllate, ｩ＠ mai mult de culoare, de aspectul animat al
de.unulul. Est. mat p-eocupol de efectul ansamblului d«4t de luuul ｭｩｮｵ｡＼＠ al detalii/a.
Niciuna

4.1 DbpUD ......

.. Allnl_tul ftJtmd 0/ Iks."ulul (se utilizt:a1ll un raportor)

• Dreapta: 7 1S' l2l

Minori (perseverare la un ｾｲｳｯｮ＠
sau a câtorvaelemente
Maj orli (rediferenJiere intre personaj e)
sau ｲ･ｴ｡＠
a mai multe personaje)
unuia

w fi
I
Ｇｄ･＼ｾｲＰ＠ • Sinistrogir 0 Fapte ｩ･ｴ＠ in ･ｶｩ､ｮａ＠ ｩ＠ comenilrii clinice: La ｡｣･ｳｴ＠ ｶ､ｲｳｴＮ＠ perseverarea InI esle CII ｡､Ａｶｲｴ＠
indice patologic, mai ales cdnd este vorba de reproducerea personajelor care 011 În mare ｡｣･ｩ＠
La Iimilll, ea .mnakazi1 o relativd imatur/lale
ｦｯｲｭＮ＠
lin

1;
- Mi .... : (16'1. 80") Mi .... : (16'1080")

• Major: (81'1. 180") Major: (81'1. 180")

• AC:.u&l cllÎif..aro o. inIpir." dupi RDyor (1984). Desenul familiei • 7

fi
Desenul familiei • 6

141
u
140
11
ｾ＠ ｾ＠

b. ｐｲｾｬＡＱｉｴ｡･＠ siluetei
4.1 Factori "li ... Ivl
." .,. -
!
ｍ｡ｪｯｲ＠ ｍｩｮｯｲ＠ Niciuna

Iii! ｉＡｾ＠
ii
a. RegresiNimplijietue (desene simplijicate) X ｾ＠ ｾ＠
u
o '<
ｅｸｰｬｩ｣｡･Ｚ＠ Simplificarea (brale. gambe ｩ＠ labele plslci( toate In ｦｯｲｭ＠ de chibrft) este cotata ca mInora. ｾ＠
Ilndnd cont de Idrsta copilului ｩ＠ de nivelul ｳｵ＠ grafic general.

Din miA . l X
X X X
I I
c-r
Da Nu
b. Fragmentare (pre:en/a elementelor tisaciate)
»actlda:
uX
I Din profil I I ｝ｰｩｳ｣＠

Minori: ａ･ｺ｡ｴ＠

Ml\iori:
- Pilli disjuncte

- ｓｰ｡ｩｵ＠ tipsi
B A1ungit!

Din spate

- Pilli varte fmgmentate

D c. ｐｯｺｩ｡＠ membre/or
Idcnti ficarca pozitiei membrelor ｦｩ･｣ｲｵ＠ personaj (ex: .. 11"= ｢ｲ｡･＠ lipite de corp; ,,--" = ｢ｲ｡･＠ întinse)
Da Nu

G Scotomitare(elemente /lps4 In cUltla sp.,ulul tisponihil)

I xii
{ i g.u- ;;,
N

ｾ＠
o
M

'5,
o
.,.
'§-
-
ii
ｾＬ＠

ii
Fapte ｩｾｴ･＠ 1n ･ｶｩ､ｮｬ＠ ｾｩ＠ comentarii clinice: Lipsesc mâinile ｩ＠ picioarele. Simplificarea ｬ･ｪｲ＠ ｩ＠ f-o u u u '< '<
felul fii
soolomiziJrJi rejleclll mai ､･ｧｲ｡｢＠ lmaturilae decdt o patologie ｳｰ･｣ｩｦＮ＠ ::E

Brale 1- \1 II \1
Da Nu
ti. Blzareril
ｅｸｰｬｩ｣｡･Ｚ＠ Ix -, Gambe II II II II
---

4.1 Dispunerea fiec:lrul pononaj

d Postura ＠ ｮｩ｣｡ｲ･＠
a. EcId/ibrul persOlfqjelor

.""" _ I IMI ｾ＠ I-
ｾ＠
ｾ＠f-o ｾ＠
li
::g
ｾ＠ ｾ＠
N

! ｾ＠ ｾ＠ li ｾ＠
O-

;;J
."""
ｾ＠
li
ｾ＠

'5,
u
o
ii
'<
ii
'<
::g

Drept? 15" I X I X X X
Cu ｭｩ｣｡ｲ･＠

- Dcxtrogirll ｆｲ＠ ｭｩ｣｡ｲ･＠ X X X X

:::';;."" II 1 1 1 1 I-T I ｅｸｰｬｩ｣｡Ｚ＠ Doar ｰｯｺｩ｡＠

e.sle deslu' de .f/afic.
brefelor, fII" V" larg deschis. poate ｬｳ｡＠ ｳ＠ se ｰｲ･ｳｵｬｉ＠ ｰｵｩｮ＠ ｭｩ｣｡ｲ･Ｎ＠ Re.';',,'

ＺｾＢ＠
- Sinistrogirl

I II II I I II Desenul familiei • 9
Desenul familiei • 8

142 143

ｱｩﾷＧ ﾷ ｾ ｭ＠
 .. Slmdnll 4.9 Expresia

l - '" M .. - a'" { .IJ. - .... M . - ....

r
! ;;"

ｾ＠
8-u 8-
u
:s.o
u
8-u ＠
;( ;( ... ｾ＠ e
ｾ＠
! ! ! ! ｾ＠ il.(
1 I

Nld o problanl X X X X
. --
ｓｵｲ￢ｺｴｯ｡･＠ X X X X
'-1
1I :I
Probleme minore Trist!
(Utoare nerogularilili)
Probleme majore ｎ･ｬｩｮ ｩ ｴｩｬａ＠
Ｈ､ｩｦ･ｲｮ＠ bi..,.olntre cele doui

Fapte ｩ･ｴ＠
ｰｬｲｩ＠

În evidentA ｩ＠ Comentarii clinice: ｪｵｭｴ｡･＠

ale corpului)

ｳｵｰ･ｲｩｯ｡＠ a a corplliui este ｵｯｲ＠ ､･ｳ｣ｦＡｉｴｲ｡＠ in

Agresivi I
I
raport cu ｪｵｭｴ｡･＠ de jos. Ansamblul elementelor indial o oarecare deschidere spre aIIturaj Ｈｰｯｺｩ｡＠
bralelor), un contact adeCWlI cu realitatea Ｈｰｯｺｩ｡＠ gambeJor). Nu apare nici un dezechilibru accentuat. Dezaprobatcare

Placidl '

Stranie
4.8. Culo .....

II. UI/liuuetl cu/onl

Alta (se ｰｲ･｣ｩ［｡ｺＩ＠

I i
Monoaomie

Poliaomio (numlr d. adori utilime) @ Fapte ｩ･ｴ＠ in ･ｶｩ､ｮ＠

poate semn!ficacli Francij' este mai pulin sigur de ･ｭｯｩｬ＠

ｩ＠ comentarii clinice: Atitudinea ｡ｦ･｣ｴｩｶ＠
care este ｰｵｳ＠ fn ･ｶｩ､ｮｦ＠ este un surâs,
dar acesta nu este lafol de vizibilpentruJiecare personaj. Este mai pulin vizibil fII cazul tatilhli, ceea ce
latillui, sau de ceea ｾ＠ simte ｦ｡＠ de el ..
ni
i

b. lipll de cu/ori
II
Culori calde ｾｲｯｵＬ＠ galben, portocaliu, etc.)
n
@
5. Aspect detaliat
Culori n:ci (albutru, alb, sri, etc.) I :
S.1 TIp de detalii
Amestec din dool tipuri de culori

ｾ＠
II. Esenflak (necesare pentru ｲ･｣ｵｮｯ｡ｴ＠ formei)
1:
.. ｎｵ｡ｮ･＠ b. Accesorii (legat: de tema wsenului, detalii vestimentare) I }
Culori puternice (intense)

Culori dulci, atenuate (P8Stel) Ej c.

ti. ｎ･ｯ｢ｩｮｵｴ＠
ａ､ｩｯｮ｡ｬ･＠

Precizari care:
(depArtate w tem Ii. w e.emplu, norii)

(de exern plu. orga", inter", vA21Ite În transparenti ｩ＠ ors"e ",.uale) 1'-1
i:
ti. DdaJii particulare, precizati care: Francls evocll ｡ｰｲｯｩ･ｬｾ＠ Intre personaje prin culorile utilizate:
Francls ｩ＠ mama sa SIJIII am4ndolln albastru ｩ＠ pisica este desenallJ cu bieti. ｔ｡ｴＯＬ＠ mama ｩ＠ Simon au S,I Detalii corporale
culoarea orange, lallJl pentru Imbr/lelJmlnte, mama pentru ｰＧ＠ ｩ＠ Simon pentrrt conturul corpulut ........... .
II. Nivel de ansamblu
1:
Fapte ｩ･ｴ＠
bogat6 ｩ＠ ｮｵ｡ｦｬＯ､＠
in evidentA ｩ＠ oomentarii clinice: Utilizarea unei game largi de c"lori
InlensilaJea anumita culori ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ o irtensilale ･ｭｯｩｮ｡ｬ＠
ｲ･ｦｬ｣ｴ＠ o ajecJivUate
Oetalîi asemlin'ltoare pentruliecare persoroj

Detalii diferite pentru liecare personaj tj (-""'

I '
Prccizltp detaliile: Hainele ｩｪｯｲｭ｡＠ corpului sunt destul de ｡ｳ･ｭｮｬｩｴｯｲ Ｎ＠ [. :I
Desenul familiei * 11
Desenul familiei * 10 r -,
I :
I

Id
144 145
ｾ ｉ ｾ＠ r -

a. Nivel specific 5.3 Seluali'lllre

Se ｮｯｴ･｡ｺ＠ pentru 6ecare pmonaj al &miliei tipul de detalii dupl unnlUoarea scali:

...,." -
O - Onitcrea unui dcment
1 - Nici un detaliu subliniat in vreun i:I ｾ＠ . N M ... - N

2" Elemente lua1tte ro minutiozitate ;,f- ｾ＠ .5. 'g. 8- 8- a a

3 - Detaliu accentuat În mod special (prin linie, ilnnA, culoare, etc.)
fi
o
u u u u < <
4 - Detaliu il8l1e bizar
::E

ｾ＠
;, ·i. 8-- N

8-
M

:a.o
...
8-
-
a
N

a Niciuna X X X
f-
＠ｾ U U U u < <
::E PM X

1. PM o 3 o o ｍｵｳｴ｡＠ ｩＯｳ｡ｵ＠ barbi

2. Cap J I I I
Accesorii
3. Expresia ilei I I I I

4. Sprâncene o o o o Îmbrnclminte

5. Ochi J I I I
A1tde
6. ｄｩｲ･｣｡＠ privirii· o o o o
1. Nas I J I J

8. Paneti o o o o Fapte ｩ･ｴ＠ În ･ｶｩ､ｮａ＠ ｩ＠ comentarii clinice: ｄｩｦ･ｲｮｬ＠ sexuale sunt inexislenle, mai ｰＢｩｮ＠ in ceea ce
ｰｲｩｶ･ｴ＠ ｰｲｵｬ＠ mamei, alribut sexual secundar. Personajul feminin, ｶｺｵｴ＠ din ｡｣･ｳｴ＠ ｰｲｩｶｮ Ｌ＠ este cem
9. Guri 1 1 1 1
mai ､ｩｦ･ｲｮ｡ｬＮ＠
10. Urechi o o o o
II. BarbA, mustati o o o o
12. Birbi. I I I J

\3. Gât o o o o
14. Trunchi (umeri, ｰｩ･ｾ＠ buric) J J J I 5.4 Adliugiri
15. Talie, bazin, tese J J J I

l:l
ÎmbrAclminte Elemente ale naturii
16. Organe interne·· o o o o
17. Organe sexuale··
18. Bral
19. Miini

20. Desele
o
I

o
o
o
J

o
o
o
J

o
o
o
J

o
o
Care sunt:
Accesorii (bijuterii, etc.)

Animale

PlsJciJ, pih'i:ri. cer, sot CtJj'd, lib/Jotcal

Altde Coruri, obiecte..

Niciunul
D
21. Gambe J J I I
22. Coapse J J J J

23. Picioare o o o o
Fapte ie,ite În ･ｶｩ､ｮ＠ ｩ＠ comentarii clinice: ｅｸｩｳｴ＠ o multitudine de detalii dovedind lin univers bogat,
24. A1tde (se precizeazA) sau o ｬ･ｮ､ｩ＠ de" umple universul, cu scopul de-a conlracara o illsecurilale fn ｴｲｩｬ･＠ ｲ･ｬ｡ｩｯｮＮ＠
Se MM:lxnJUlprivirli (jos, stânga, ele.)
.. AccalC dc:tamauo JemnirtcaPc clin}cl

fapte ｩ･ｴ＠ in ･ｶｩ､ｮｬ＠ fi comentarii clinice: ｐｵｩｮ･＠ de/alii ale personajelor slInl subli";elc fn mod
deosebit; esle ca ｩ＠ cum rorpurile diferi/elOt' personaje ar fi mai PUlill ｩｬｶ･ＮｾＯｴＬ＠ fn genere, in ｰｲｩｶｮ｡＠
formei, mai pulin WllorizaJe fi d/ereIlJiale. jind investite mai mult prin culoare. Sngurele omisiuni care,
pol flluale In considerare. Ia aceastlJ ldrstd. sunt cele ale mâinilor ｩ＠ pcioare/of.
Desenul familiei * /3
Desenul familiei * 12

147
146
 I

6.4 Analiza rcl_liilor dintre personaje: pozitlUe re.pectlve ,1 luterrelatiile iutre ek: (mll11l'>-/iu,
ｭｉｬＱＭｦｩ｣ａＮＬ＠ tatA.ftu, ｴ｡ａＭｩ｣Ｌ＠ frate-sorl,etc.) f
1 ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｩ＠ lpotere interpretative
6.1 Valorizare .au devalorizare

Personaje le sunt mai bine sau

ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｾｩ＠ Ipotem interpretati ve
Mama pare personajul cel mai valorizal, lafel ca ｩ＠ pisicile
ｰｲ･｡＠
Mama
Ｂ､ｲｧｵ＠
este ､･ＮＧ｣ｲｩｳ＠
pentru
mâncarea.
｣＠
ca
ea
Mte ｶ｡ｬｯｲｩｺｦｭ｣＠
jJplul ｣＠ Francis are ､ｯｲｩｮ･＠
｡ｬｩｭ･ｮｴｲ＠ a mamei, ceea ce ｳ･ｭｮｩｦ｣＠
la acest nivel.
r
i
mal puJln bine realizale, dar care par a ""ea o ｪｕｮ｣ｩ･＠ de inlocuitori ai ｳｩ＠ (el? ｣ｯｮｦ･ｲ＠ ｔ｡ｴｬ＠ este ｶｺｵｴ＠ ca d islrându-se ｔ｡ｴｬ＠ este inveslit ca cel ce !E ｪｯ｡｣＠ cu el, ￎｮｳ＠ numai Îll
mama este mai mare ｩ＠ ese siguronfil ｩ＠ consolare), ｩ＠ CQ1'l, din a:esl punci de veche, !It fmpreulJd cu el, dar nu anumile momente, ca ｩ＠ CIm copihll ar trebui ｳＭｩ＠ ｭｳｯ｡ｲ･＠
singura care posediJ piir. qfI4 In aria obieclelor tranzilionale. Aceasta pare ｳ＠ ｩｮ､ｬｾ＠ intokieaulJU. ､ｯｲｩｮ･ｬ＠ ludice, Jln4nd COlII de disponibililalea ｬ｡ｵｩ＠ ｳｵＮ＠
r-
Pisicile
comentariu entuziast din partea
sunl obieci de nevoia de ｰｲｯｩ･｣＠ ｭ｡ｴ･ｬｮ｣＠ ｰｲ･ｺｮｬ＠ la e( ｩ＠ necesitalea
de-a cduJa un sprijin compensator, in afara mamei, cel ｰｵｩｮ＠
'. i
I .1
ｖｯｲ｢･ｬ＠
de biblioleca mamei ｓｬ｡｢ｩ･ｲ＠ o ｬ･ｧｴｵｲ＠ afoctivll Intre mamll ｩ＠ plslci. Activilatea
lui Francis. In anumlle ｳｩｴｵ｡＠ (Ia cukare, In ｳｩｴｵ｡＠ i dificile). sale cu ｰｬ｣･ｲＬ＠ ca desplf! un mamei, materia0 ｩ＠ ｩｮｴ･ｬ｣ｵ｡Ｎ＠ este ｩ＠ ea ｩｭＡｦｳｴＮ＠
I 1
e/emenl pe care ea l-a inslaloJ
ｩ＠ pe care pol ｳｲｩ＠ animalek.

6.1ldentificirl

ｏ｢ｳ･ｲｶ｡ｾｩ＠ Ipoteze interp",tative

ｐｲｩｮ＠
ｉｭｰｲ･ｵｮＬ＠
copii, mama este
frale.
ｵｯｲ＠
sunl

ｰｬ｡ｳｴ＠
､･ｰｲｴ｡ｩ＠
､･ｳｮ｡ｩ＠
tE
/dngd
ge"eralii, ＡＮｩ＠
｡ｬｴｵｲｩ＠
Existii la Francis o ｢ｵｮ＠
｡｣･ｰｴ＠
de /rate, ｣Ａ･｡＠
bi,e ｰｯｺｩ｡＠
integrare a ､ｩｦｯｲ･ｮｾＯ＠
de copil. P/aseazlJ mana
ce trebuie sii ｣ｯｲ･ｳｰｵｮ､＠
Intre

tlrei anumite
r I
ｲ･｡ｬｩｴＬ＠ ｩＬＮ Ｎ＠ poate unei anumite nostalgii din partea lui
& ､･ｳｮ｡ｺ＠ primul l-ar place Par. Jd po.reeM o bun6 kie IIt;jicare, dar se IlIldmpld .rit fie Franci.r.
ｳ＠ .fie frale le ｳｵＬ＠ penn a fi nostalgic dupd o ｶ､ｲｳｴ＠ mai micd, poate penlnl a o avea pe Fratele este desenat chiar ｒ･ｬ｡ｩ＠ cu fratele e.U! fII mod ceri ajocluo(J...tr, dar pare ｩ＠
singur, pentru a .. juca cu mama sa de o manierd malevchlsivd. lângcl el, ｩ＠ ｢ｲ｡･＠ le lor .re ating. ｡ｭ｢ｩｶｬ･ｴＮ＠ ｃｌｾ｡＠ ce ･ｶｯ｣＠ UII cmiflicl intem pe ｡Ｚ･ｳｴ＠ ｴ･ｭＮ＠
ｪｵ｣ｲｬＯ･＠ lui ｩ＠ a nu merge la El esle ｶｺｵｬ＠ ca cel care ÎI ｡ｪｵｴ＠
｣ｯ｡ｬ＠ ､ｩｭｮ･｡Ｎ＠ la nintendo dar ｩ＠ ca cel care il
loveste.

r'I
6.5 Alte remarci
6.3 Organizar.. per.onatllllU Ｈｭｯ､｡ｬｩｴｾ＠ de ｦｵｮ｣ｾｯ｡ｲＮ＠ psihic!, tip de angoalii, m ",ani"" o do apArare Observalii Iooteze interoretative
penlrU a face ra,. angoallli, maturitate afectivA, calitatea eontactului cu realitatea ｾ＠ adaptAri neresare
pentru a-i fiice taI!, forjl li alibiciunea ,,Eului", calitatea ,,supra-Eului')

Observatii Ipoteze interpretative fi

numeroase ｣ｬｉｯｲｾ＠
Trasa} mai ､･ｧｲ｡｢＠ rectiliniu,
numerot:lR ｲ｡ｩｯｮｬｴ･Ｌ＠
Chiar docil trasajul ｩｮ､｣＠ o ｬ･ｮ､ｩ＠ de masculinltare, de
alte carac/eristici ale desenului (culori, animale)
7. Ipote"" diaeno.tice În ｬ･ｧｴｵｲｩ＠ cu celelalte date
ii I
detalii, linie ｦｯｲｭＬ＠ maniero denofiJ o personalilate mai ､･ｧｲ｡｢＠ ｳ･ｮｺｯｲｩ｡ｬＬ＠ afeclivd, (Contact cu realitatea, nhelgrare, grad winvestire, ｲ･ｬ｡ｾｩ＠ fllRilialo, ､ｩｮ｡ｭ｣ｬｦ･ｴｶＬ＠ ｡［ＺｲｬｩＬ＠ oltmone
ｨｮｰｲ･｣ｩｳＮ＠ ｡｣ｴｩｶＬ＠ ､ｩｮ｡ｭ｣Ｎ＠
ｾ＠ patologice, contratransfer,etc.)
i.....j
Realism al comentariilor Aceasta denolli un bun con/a;/ cu reali/area ｩ＠ o jullcfionare A"anmeza ｲ･ｬｶ＠ ｣＠ dervolwea timpuri, a lui Francis s-a realizal fol1 dijiculJate: ci fost sdn/Jtos, n-a I
copilului, ｰ･ｲｳｯｮ｡ｾ＠ bine adecvalif a Eului. avut nici un relard de ｣ｲ･ｩｵ＠ ... ｰ Ｚ ｬ･ｺｶｯ｡ｲ＠ motorle, a limbajului sau cognitivil, a prezenlOt o reec/ie
amplasale, linie ｦｯｲｭＬ＠ pllJlne ｡､･｣ｶｬ＠ la ｮ｡ｴ･ｲ＠ fralelul ｳｴＮ Ｇ＠ In fine, din S[Jllsele mamei, reiose ｣＠ Francis esle foarle aprOpial 1 I
elemen. ngresiw. afecl", de ｰｩｲｮｬ＠ ｳｩ Ｎ＠ Din anallw desenululjmriliel reiese la Franci, un nivel al ､･ｺｶｯｬｴｲｩ＠ Sinelui ｵｯｲ＠
mai mic, iar aJitudinea j:lfd de fiutele lui esle ImpregrKllil de ambivalenfd, ceea ce II! apare ca fiind fn
Qud impozan/d, ､･ｳｮ｡ｴ＠ Aceasla dmold, 'poate revola unei structuri proiectoare, cOll.formllate cu ideea p! cun o alem despre un copil norma/In ｳｩｬｵ｡＠
InaJnlea ｰ･ｲｳｯｮ｡ｾ＠ lor. penn bUllaJuncJlonare a Eului. Acesl ""peel poale fi legal de
o anumilc'f maturilale ｡ｦ･｣ｴｩｶＮ＠ In ｯｮ｡ｭ･ｺ＠ .sle vorba despre ｡ｦｯ｣ｩｵｮ･ｰｲｴ＠
riva/ild/ii /raleme.

a lui Francis fofil de piJ;ca sa ｩｦｯｬ＠ de ursul de ｰｬｵＮ＠

11
) I
Animalul ｩ＠ ursul constituie pentru el obiecte reconjJrlante, In momentele tk ｳｩｮｧｵｲｴ｡･＠ 3QU de tranzilie.
Se veti ca un copil care nu est PosedIJ un Supra.Eu eficcre. puternic, d? mi prea .Y!v,r. In desell ｩ＠ In ｶ･ｲ｢｡ｬｩｺ＠ observilm ｣＠ pisica ｯ｣ｵｰ＠ o ｰ｡ｺｩ･＠ ｰｲｍｬ･ｧｩ｡＠ penlnJ copii: ea es" ｵ､ｬｷｴ＠ ca
Iotdeauna cuminl. l' nplll un substitut malern ､ｩｳｰｯｬＱ｢Ｏｾ＠ care lEcepllJ oceasIQ frecondilional, ｩＬ＠ din acest motiv, reasigurakJr.
(voce Ｂｺｵｴ＠ cdnd o qfirmll).

Personqj.1e sunl mici, mai mult ｐｲ･ｺｩｮｴ＠ o ｵｯ｡ｲ＠ Imaturi lale, poale ｬ･ｧ｡＠ de o ｷｬｕｭ＠
｡｣･ｳｬ＠
In!elegemcil ｲ･ｬ｡ｩ＠ cu mama rdmdM joar/# Imporlankl, centrold In ｶｩ｡＠
parle, el se idenlificli cu pisica, cme are lIXes ･＠ biblio/eca mamei sah, care a cucerit bllTucdlva
reprezentare a ｣ｵｮｯ｡ｴ･ｲｩ＠ EI se JdentijiciJ ｦｲ＠
afoclÎvli a copilului Pe de al/lJ

IlIdoiaM ｩ＠ cu pisicile ｣ｲｯ｡＠ nu le paie

r:
sau mal ｰｬｩｮ＠ bine desenate. /n.$ecurilate ･ｭｯｩｮ｡ｬ＠ Casa ｳｩｭ｢ｯｬｺ･｡＠ c6ularea cO/lStrtingerlie (afi linule), dar se ｯ｢ｩｮｵ･ｳ｣＠ cu a:easta, lafol ca ｩ＠ el
Sunl desenate mult mal mici securild"'. care nu este gari/li In Intregime in re/ali ile actuale
dectil casa, ｩ＠ ､ｊｰ＠ dt ..natea din sdnuljmrillel. ReferilOr la ｩｯｬＬ＠ remarclim cd spusele lui Fran;is corespund cRscrierli prezenlate de ｣ｴｲ･＠ ｭ｡＠
acesteia. efecl"" esle ｰｵｩｮ＠ disponibil peninl jmrilia sa, /Intind conl tE ｯ｢ｬｩｧ｡･＠

foc', ,..jerllor ｲ｡ｩｯｮｬＯｺ･＠

｢ｬｖｩ｡ｴ＠ s(J Ｏｮｩｊ＠
lui prafesionale. Frrurls a
COllt d! aCl!asla, li, dupd mintea lui de copiI. .fd nu-i cearil pma mult Aceus" dispozilie 1/
I
Descrie c.a CI UtiliZlaziJ In anumi le momente pe"trll a ､ｯｶ･ｴ＠ o ｰｲｯ｢＠ a ｲ･｡ｬｩｴ＠ adecvatl1 la acest copil Percepem b, comentariul copilului ｩ＠ ､ｯｲｩｮ｡＠ unei
la aleg, reu culorilor, d, compensa Q/uJelaleu t:k--a IIU se cOllforma ｲ･｡ｬｩｴ＠ SlJU ｰｲ･ｺＢ＠ ｩ＠ a mei ､ｩｳｰｯｬ｢ｫ＠ mai pregnante a taliJlu/, pentru a rd."l'unde u"ei ｮ･｣ｳｬｩＱ＠ de
exemplu. ｳｯｬｩ｣ｴｲ＠ O#' adultulul. ａ｣･｡ｳｴ､ｮｯｬ＠ ｩ＠ O ｡ｮｵｭｩｴ＠ il/hibilie a idelllificare, fn ｵ｣Ｚ･｡Ｎｙｉ＠ ･ｴ｡ｰ＠ de via/lL
Inlflatlvelln situaJll1e In care ar pu"a merge ., ulldmplnarea

ｅｸｩｳｴ＠ un gol ti parlea din

cenn-dr.apla a de ..",ulul

Desenul familiei - /4
ｳｯｬｩ｣ｴｲ＠ parentale.
AC6askl poate denota, ｩｮ￢､＠

comoensakl ori'I.11!k:iJ1,ea cmel,

cont de micimea personajelor, o
Iac,md In stabilirea unui sentiment de securitate, care este 1 De altfel. mama lui Francis a olt:ervatcil ClC$sJa are o bundcapac/tate ci! con;enlrare atun:i cdnd!l!
joacll; el ｰｲ･ｦ＠ jocurile care ｮ･｣ｳｩｴ＠
dexterilale motrice. Ea afirma ca ene curios, ｲｬＱ｢､ｴｯ＠
､･ｺｶｯｬ｡＠
｣｡ｰｩｬｊｉ＠

ｩ＠ un Supra-Eu ejicace,jIrcl ajl prea sever.

de organizare ｳｰｯｦｬ｡Ｌ＠ ｡ｬ･ｮｩＬ＠ imaginaJie ｩ＠
ｩ＠ adaptat. posedând o lume ;nlerioard baga til fi
Desenul familiei _ J5
r-
i

148 149