DATE DOWNLOADED: Fri Feb 25 07:48:18 2022

SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline

Citations:

Bluebook 21st ed.

Razvan Nanescu, Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ, 2016 CURIERUL
JUDICIAR 466 (2016).

ALWD 7th ed.

Razvan Nanescu, Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ, 2016 Curierul
Judiciar 466 (2016).

APA 7th ed.

Nanescu, R. (2016). Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ. Curierul
Judiciar, 2016(9), 466-474.

Chicago 17th ed.

Razvan Nanescu, "Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ," Curierul
Judiciar 2016, no. 9 (2016): 466-474

McGill Guide 9th ed.

Razvan Nanescu, "Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ" [2016] 2016:9
Curierul Judiciar 466.

AGLC 4th ed.

Razvan Nanescu, 'Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ' [2016] 2016
Curierul Judiciar 466.

MLA 8th ed.

Nanescu, Razvan. "Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ." Curierul
Judiciar, vol. 2016, no. 9, 2016, p. 466-474. HeinOnline.

OSCOLA 4th ed.

Razvan Nanescu, 'Interesul in Litigiile de Contencios Administrativ' (2016) 2016
Curierul Judiciar 466

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance of HeinOnline's Terms and
Conditions of the license agreement available at
https://heinonline.org/HOL/License
-- The search text of this PDF is generated from uncorrected OCR text.
-- To obtain permission to use this article beyond the scope of your license, please use:
Copyright Information

Art
[nt resu I itli~ de o tenaos adinirtratf oDihotom a, iteres kqgiim p ivat - anl
egt; p bH'cDsti rtiairee pbic
Rdzvan Ndnescu
Avocat, Baroul Bucureqti
IntroiUea
,La rentree juridique" s-a consumat deja *i in anul
2016. Slile de judecatA ,,forfotesc" din nou, cortina s-a
ridicat *i pupitrul sustinerilor in fapt *i in drept este
din nou in centrul atentiei distin*ilor magistrati *i nu
numai. Liniile argumentative se expun pe larg sau mai
,la obiect", dupA caz, *i, dupA vrere ori pricepere, pe teme
de drept dintre cele mai diverse *i mai actuale.
Cateva ezitAri jurisprudentiale, cateva confruntAri
doctrinare subzistA, fie *i in virtutea faptului cA ,toate-s
vechi qi noud toate". Mai deunAzi, am asistat la o discutie
contradictorie intr-o salA de judecatA a Tribunalului
Bucure~ti, Sectia a II-a, avantatA ca tempo, dar pauperA
in continut, cu privire la notiunea de ,interes", cu varia-
tiunile acesteia din contenciosul administrativ.
Vorbitorii se opinteau intelectual: ba cA e o notiune de
drept procesual civil, ba cA e una de drept administrativ
material. Spre lauda lor, nimeriserA extremele doctrinare
ce animaserA *i spirite mai erudite, dar doar atat... Nu
reu~eau sA rationeze de lege lata, fiecare din unghiul ce-i
era favorabil, pentru cA, din pAcate, nu stApaneau istoricul
institutiei juridice, in definitiv, pentru cA nu aveau ,,ochi"
de administrativist procedurist. Da, subsemnatul, cred
cA existA aceastA sub-specie a juri~tilor de drept public,
a ,,administrativi~tilor litiganti", cArora subiectul li se
revelA, in toatA frumusetea lui.
Ca un mic ,connaisseur", am luat aminte de nevoia
de clarificare a continutului *i sferei de aplicare a acestei
notiuni, in litigiile de contencios administrativ, *i am
decis sA ies dupA 5 ani, din toropeala doctrinarA, comodA,
a propriilor lucrAri profesionale, pentru a incerca sA aduc
unui public mai larg, *i avizat, elemente de rAspuns, cu
rolul de fundament pentru viitoare discutii contradictorii,
la care sA asist pe deplin incantat.
Acest subiect comportA o dublA abordare: una doctri-
narA - pentru a avea reprezentarea sensurilor notiunilor
utilizate, *i a doua, de practician, pentru a vedea cum
sensurile degajate de doctrinA pe baza activului legislativ
ar putea fi de folos in cauzele pendinte. Avem astfel douA
planuri de analizA. Pe fundalul expunerii aspectelor
teoretice (primul plan), voi puncta probleme concrete
intalnite in practicA (al doilea plan), dupA cum urmeazA:
1. Aparitia notiunii *i evolutia ei doctrinarA prin
raportare ladiferitelelegi ale contenciosului administrativ
roman. Diferentierea de notiunea de ,,interes" din dreptul
procesual civil. Diferentele dintre autorii francezi *i
autorii romani ce derivA din diferentele de sistemjuridic.
CJ * nr. 9/2016
r teesgenra
Erorile de interpretare in operarea in sistemul roman,
cu sensurile ,franceze" ale notiunii de ,,interes". Erorile
de operare in prezent cu sensuri vechi ale notiunii, ce nu
mai corespund de lege lata.
2. Cateva probleme concrete intalnite:
- cazul in care a fost facutA *i distinctia interes -
conditie de exercitiu a actiunii civile/interes - notiune de
drept administrativ material;
-exemplul tertului la procedura de intrare in legali-
tate. Cine determinA interesul cultelor/colectivitAtilor de
credincio~i *i ce fel de interes este: public sau privat?;
-exemplul prefectului ca subiect de sezinA privilegiat
- interesul conditie de exercitiu a actiunii este prezumat
in mod absolut. Ce se intamplA cu interesul legitim public
apArat?
-exemplul subsidiaritAtii apArArii unui interes legitim
public in actiunea administratului care tinde la incetarea
vAtAmArii drepturilor *i intereselor legitime private.
11.Aparitia noti e ter s im s evolt ei
1. Contextul doctrinar franco-roman
Apreciem cA nu putem intelege cum s-a nAscut insti-
tutia juridicA a ,interesului legitim apdrat in contencios
administrativ"dacA nu amintim evolutia ideii inse*i, de
contencios administrativ.
La francezi, (pornind de la personalitAti precum:
Maurice Hauriou - 1892, E. Laferriere - 1896,
I. Barthelemy- 1908 *i Gaston Jeze- 1914) s-a pus pro-
blema contenciosului administrativ, autorii distingand
mai multe subclase, pe care profesorii romani de drept
le-au receptat la momentul studiilor lor universitare
(primele decenii ale secolului al XX-lea). Folosind cri-
teriul puterilor judecAtorului, autorii francezi delimi-
teazA 4 subclase: contenciosul de anulare, de plinA
jurisdictie, de interpretare sau de represiune. Folosind
criteriul naturii situatiei juridice deduse judecAtii,
autorii francezi disting 2 clase: contenciosul obiectiv
sau contenciosul subiectiv.
in sistemul nostru de drept, mai multi autori (a se vedea
P. Negulescu - 1925, E.D. Tarangul - 1929, G. Iuliu *i
R. Hutschnekerin 1930, C.G. Rarincescu- 1936) auincercat
sA adopte clasificArile din dreptul francez, ajungand de
cele mai multe ori la o suprapunere a subclaselor pe care
profesorii francezi le subsumeazA celor douA criterii de
mai sus. Aceste suprapuneri au avut meritul de a oferi
sisteme care au rezolvat probleme de drept ale acelor
CJ * nr. 9/2016
decenii, dar care, de atunci, au ramas neadaptate noilor
realitti sociale *i de drept administrativ.
Unii profesori francezi, mai noi, ca J. Rivero *i
J. Waline, recunosc vitalitatea primului criteriu de
clasificare, repertoriind *i o tendint doctrinara nou, de
a abandona vechea clasificare *i de a o inlocui cu una
nou, operand doar cu doua clase. in siajul acestora,
autori romani *i mai noi (a se vedea Oliviu Puie, Anton *i
Alin Trailescu) incearca s, clarifice terminologia utilizata
de marii profesori francezi, proiectand terminologia
franceza pe datele sistemului juridic roman actual.
Achiesam fMra rezerve la aceasta distinctie, in exact
definitia data de profesorii J. Rivero *i J. Waline, notand,
in plus, observatia c, primele dou, clase ale primei
clasificari corespund in mare celor doua clase din a doua
clasificare.
Astfel:
-prin contencios obiectiv se intelege acea forma
judecatoreasca de control care reune~te acele actiuni/
recursuri - cum zic francezii - care tind la restabilirea
legalitii generale sau ,obiective" (in terminologia prof
Hauriou: ,un proces fait a l'acte");
-prin contencios subiectiv se intelege acea forma
judecatoreasca de control care reune~te acele actiuni
care, fiind fondate pe un drept ,subiectiv", tind la
restabilirea unei situatii personale pierdute din vedere/
vatamate de autorittile administrative. In acest ultim
caz, reclamantul invoca dreptul sAu particular, in timp
ce in primul caz el apara ,,Dreptul - ordinea de drept"
(,,un proces fait a la personne morale administrative, de
partie a partie").
Clasificarea tipurilor de contencios administrativ are
o importanta deosebita pentra a intelege de ce se spune
in doctrina romana de dupa 2004/2007, c, in sistemul
roman de drept, avem un contencios obiectiv *i unul
subiectiv *i care este campul de aplicare al notiunii de
,interes legitim".
La nivel logic, nu putem fi de acord cu explicatiile
lui Oliviu Puie, care retine c suntem in prezenta unui
contencios obiectiv atunci cand,sepune in discutie numai
legalitatea actului administrativ, instanfa neputdnd
add.uga nicio condamnare la o indemnitate sau altceva
la motivele de anulare, judecdtorul avdnd de rezolvat,
deci, doar o chestiune de drept obiectiv" *i in prezenta
unui contencios subiectiv atunci cand ,se cere instanfei
de contencios administrativ,prin aceeaqi acfiune, atdt
anularea actului administrativ, cdt qi pronun[area de
despd.gubiri, sau obligarea autoritdii publice pdrdte
la emiterea unui act sau a altui inscris, incheierea
unui contract administrativ, executarea unor obligatii
contractuale"'.
A~a cum define~te Oliviu Puie termenii, distinctia pe
care o propune nu este corecta din perspectiva, in primul
rand, logica, pentru c, cele doua clase nu epuizeaza sfera
de clasificat *i ele se suprapun.
Acest autor argumenteaza distinctia dintre cele doua
tipuri de ,contencios" *i prin raportare la subiectele de
sezina. Cand am avea de a face cu administrati/parti-
culari, recursurile lor sunt de contencios subiectiv, pentru
1 Q.Puie, Contenciosul administrativ, vol. II, Ed. Universul
Juridic, Bucure~ti, 2009, p. 92-93.
ca atunci cand am avea de a face cu actiunile promovate
de subiecte de sezina calificate, am avea de a face cu un
contencios obiectiv.
Or, lucrurile nu stau chiar a~a:
- pe de o parte, niciun administrat nu cere doar
anularea unui act administrativ, el cerand *i repararea
vatamarii pe care o resimte. Contenciosul roman
actual este, a~adar, unul de plina jurisdictie in ipoteza
sa definitorie, in care dovedirea vtamarii dreptului/
interesului legitim este chiar o conditie de temeinicie;
- pe de alta parte, nici subiectele de sezina calificate
nu exercit, ,,recursuri" curat obiective. in cazul actiunilor
promovate de Avocatul Poporului [art. I alin. (3) din
Legea nr. 554/2004], Ministerul Public [art. I alin. (4) din
Legea nr. 554/2004], Agentia NationalM a Functionarilor
Publici [art. I alin. (8) din Legea nr. 554/2004] titularal
dreptului/interesului legitim privat estimat a fi fost
vatamat este introdus in cauza in calitate de reclamant,
analiza urmand s, fie fMcuta in coordonatele cazului sAu
particular.
Se poate pune problema unui contencios obiectiv
doar pentru actiunile promovate de: a) Ministeral
Public in temeiul art. I alin. (5) din Legea nr. 554/2004
(cand apreciaza c, prin emiterea unui act administrativ
normativ se vatama un interes legitim public); b)
autoritatea publica emitenta in baza art. I alin. (6)
din Legea nr. 554/2004 (pentru c, se apara ordinea de
drept in general, fMra ca autoritatea respectiva s, caute
repararea vreunei vatamari anume); *i c) Prefect in
temeiul art. I alin. (8) din Legea nr. 554/2004 coroborat
cu art. I alin. (3), art. 19 alin. (1) lit. e) *i art. 20 din
Legea nr. 340/2004.
Credem ca ramane mai utilM prima clasificare a
tipurilor de contencios, fiind mai valoroasa deosebirea
actiunilor de plina jurisdictie de cele de simplM anulare
(a se vedea relevanta contestailor fiscale).
2. Contextul normativ roman incipient
Contenciosul administrativ roman a luat na~tere ca
un contencios eminamente subiectiv, prin Legea din 11
februarie 1864, care dadea in competenta proasp,tului
infiintat Consiliu de Stat (dupa model francez) *i
judecarea conflictelor ,ndscute intre administratiuneqi
particularisau alte persoanejuridice ale cdror interese
se afl. vdtdmate prin vreo mdsurd administrativd pot
reclama la Consiliul de Stat". Constitutia din 1866
suprima institutia Consiliului de Stat in incercarea de
a intari principiul separatiei puterilor in stat, ceea ce
,,favorizeazd arbitrariuladministrativ".
La I iulie 1905, prin Legea denumita ,,BdrAu",
inaltei Curti de Casatie ii este data competenta de a
judeca in plina jurisdictie recursurile impotriva actelor
administrative in conditii de exercitare foarte ,franceze"
(recursuri pentru exces de putere, necompetent, ,,dena-
turare a actelor"sau violare de lege sau,regulament",ce
puteau fi promovate doar atunci cand ,se viola un drept
2 A se vedea C. Hamangiu,R. Hutschneker, G. Iuliu, Recursul
in casatie si contenciosul administrativ. Comentariul legilor
Curtii de Casatie si a contenciosului administrativ - dupa
doctrina sijurisprudenta, Ed. NationalA S. Ciornei, Bucuresti,
1930, p. 470.
 CJ * nr. 9/2016

al recurentului'). La 25 martie 1910, prin Legea ,Toma ca4 el era doar in sfera administratiei ca putere de stat.
Stelian", inaltei Curti de Casatie ii sunt luate toate com- Particularilor le ramanea sa4 exercite recursul gratios/
petentele acordate prin Legea Badarau, litigille urmdnd ierarhic/de tutela.
a fi solutionate de tribunalele de judet. Decretul de la 9 iulie 1948 desfiinteaza4 contenciosul
La 17 februarie 1912 se promulga o noua lege a administrativ, pentru ca Decretul nr. 132/1952 sa4
Curt i de Casatie (denumita ,Legea Cantacuzino"), care introduca4 in Codul de procedura4 civila o cale de atac
introduce o fornmul general,,,aceea de act administrativ numita ,,Pldngere", care putea fi folosita4 *i impotriva
de autoritate"fara a mai relua diferentierile,,franceze" din actelor administrative. Nu se distingea intre drepturi *i
Legea din 1905, pentru a permite recursul in contencios interese legitime.
contra lor, ,dacd violeazd. dreptulparticularului".
La 13 decembrie 1925 a fost elaborata *i a intrat in 3. Contextul normativ - consacrarea notiunii de
vigoare, in baza art. 107 din Constitutia Romaniei din ,interes legitim"
29 martie 1923 -,Legea contenciosului administrativ".
AceastO lege respecta prevederile art. 107 alin. (3) din Dup,4 ce nici Legea nr. 1/1967 *i nici Legea nr. 29/1990
Constitutia din 1923, in sensul ca erau aparate doar nu vorbeau decat de vftimarea unor drepturi, Legea
drepturile subiectelor de drept, nu *i interesele. nr. 554/2004, astfel cum a fost publicatWa, consacra pentru
La nivelul anului 1925, prof Paul Negulescu retinea prima data in sistemul juridic roman institutiile juridice
in Tratatul sau de Drept administrativ ca: ,...Legiuitorul ale ,interesului public", ,interesului legitim privat" *i
examineazd., apreciazd. interesele qi recunoaqte unele ,interesului legitim public".
dintre ele. ... Un interes recunoscut de legiuitor constituie Art. 2 alin. (1) avea redactarea urma4toare:
un drept. Legiuitorulrecunoaqte individuluiposibilitatea ,l) interes public - interesul care vizeazd. ordinea
de a putea realiza anumite interese. Aqa incdtt se poate de drept qi democratia constitufionald., garantarea
defini dreptul ca o posibilitate,o facultate recunoscutdI de drepturilor,libertdtilorqi indatoririlorfundamentale ale
lege"3 . Intr-o astfel de conceptie nici nu ar fi fost nevoie cetdtenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea
de distinctia drept - interes legitim. Era conceptia cu competentei autoritdtilorpublice;[..]
cea mai mare autoritate, *i care a *i fost retinuta de n) drept vdtdmat -orice dreptfundamentalprevdzut
legiuitorul acelor vremuri. de Constitutie sau de lege, ctruia i se aduce o atingere
Cu toate acestea, in practica se ridicau probleme mai printr-un act administrativ;
complexe in care particularii nu puteau identifica un o)interes legitimprivat-posibilitatea de a pretinde
drept recunoscut de lege, dar suportau totu~i o vatamare. o anumitdiconduitd, in considerarearealizdriiunui drept
Aceste realitai au fost comentate de alti autori, precum subiectiv viitor qi previzibil, prefigurat;
avocathii Richard Hutschneker *i George Iuliu. p) intereslegitimpublic posibilitateade a pretinde
La nivelul anului 1930, dupa 5 ani de aplicare a Legii o anumitdiconduitd., in considerarearealizdriiunui drept
contenciosului administrativ, ace~tia retin c, ,actul fundamental care se exercitd.in colectiv ori, dupdr caz, in
administrativpoate atinge drepturiqi poate leza interese. considerareaapdrdrii unui interes public".
In Franpa calea actiunei in contencios este deschisa. in In ciuda acestei indr,4zneli de reglementare, termenii
ambele imprejurdri.[. [La noi, aciunea in contencios este utilizati nu reprezentau o consacrare a ceea ce intelegem
admisibild. numai in in prezent prin
cazul violdrii unui Con tnia Roiin& dn :
3i notiunea de ,,interes
drept. P..] Actele Ai 48 p p i legitim" - institu-
regulamentele care v tt mtr (dtPer
...
MatA alun dreptL tie juridica de drept
ne vatdmd un simplu su rniintr-an inte egitim de l, administrativ/ mate-
interes,fdird sd aducd te ....
l er i
est d dnii.. -au pr o aill rial, prin opozitie cu
vreo atingere drep- rd interesul va4zut ca o
turilor noastre do- () i a nt..legi-, arnlarc.....al- ctlni conditie de exerci-
bdndite, sunt scoase t ean tare a actiunii civile
din competenpa J..t r (institutie de drept
()Statuld raspunde ptiilpun...
tribunalelor, admi- prejuicule cate p in eroI, jttdiaare procesual civil).
nistratia avdnd in RspundretAti -t1 tbil In acest sens sunt
privin.dle dupdr ....
.r xcomentariile dife-
principiul separa- ritilor profesori *i
fiunei administra- A i (O ~cesaSe poate arsuei magistrati care *i-
fiei de justitie o pentru apararea dreptriior, a ibertailor i a au trimis punctele
sde vedere cu privire
putere discreionard inter"sflor sale legitime.
qi necontrolabildt". la proiectul de lege,
,Actele de adminis- regrupate de prof
tratie pe ctt timp nu ating dectt simple interese [..] Antonie Iorgovan in lucrarea sa 6 . De exemplu, Pre~edin-
pdrpile se pot adresa la instanele administrative supe- tele Tribunalului Galati cere ca definitia sa fie completata
rioare". Exista un control al acestor ,vdtmdtri", numai
M.Of nr. 1154/07.12.2004.
A se vedea P. Negulescu, Tratat de drept administrativ
6 A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ -
romAn, vol. I, Tipograflile RomAne Unite, 1925, p. 230.
4 C.Hamangiu,R. Hutschneker, G. Iuliu, op. cit., p. 471. Geneza siexplicatii, Ed. Roata, Bucuresti, 2004.
CJ * nr. 9/2016 -n

pentru a fi clar ca se refera la,un interespersonal,direct, Regionale *i Guvern, prin care sunt stabilite *i asumate
ndscut qi actual la momentul promovdrii actiunii"7. proiecte de interes local/national, stabilindu-se *i pro-
Revizuirea Constitutiei Romaniei, prin Legea consti- portia finantarilor.
tutionala nr. 429/2003, intrata in vigoare la data de 29 Subliniem ca realizarea propriei competente este,
octombrie 2003, a schimbat *i datele contenciosului admi- insa, un interes legitim public prin determinarea
nistrativ, devenind evident ca Legea organica nr. 29/1990 legii, dar *i din perspectiva logica, pentru ca este,
trebuia modificata substantial pentru a corespunde noului pur *i simplu, in interesul tuturor administratilor *i
art. 52, care introducea sintagma ,ori intr-un interes persoanelor de drept public ca respectiva autoritate
legitim" in acela~i plan cu drepturile subiective. sa-*i indeplineascA/exercite competenta ce i-a fost
Legea nr. 29/1990 a fost abrogata in intregime atribuita. Evident, nu poate fi legitima exercitarea unei
de Legea nr. 554/2004, sintagma ,ori intr-un interes competente cu exces de putere.
legitim" fiind introdusa *i in textul legii organice/infra- Prin Legea nr. 267/20079 sunt aduse clarificari bine-
constitutionale corespunzatoare. venite notiunilor consacrate prin textul din 2004, dupa
in 2004 prof Iorgovan semnala ca sub imperiul cum urmeaza:
Constitutiei din 1991 -este suprimat termenul de ,interes public",pastran-
exista o contradictie Legen in 5 Zpana d du-se doar termenul
intre prevederile IO7 t aim de ,interes legitim
art. 21 alin. (1) *i GMY dispar..e. trm
.. .....l Ide "interes pulic" public", modificandu-
diinct de Ce! de "itee Iegiti... public se in consecinta art. 1
prevederile fostului I",,ita-,
art. 48, in sensul ca alin. (5) din Legea
in fata instantelor de f. .
c ..n.tare.,zo. nr. 554/2004, pentru
contencios adminis- k .
ca se clarifica faptul ca
o) drep~t -uat...... drp prvazut d1
trativ nu ar fi putut fi notiunile de ,interes
aparate *i interesele , ... pri-ti' legitim" privat sau
legitime, din moment ie itim public epuizeazA sfera
ce puteau fi formulate c -Ia a iie.izarii
unui drept
clasificarii *i pentru ca
p)ineeslgitim p.i.. posiblitata de
actiuni doar atunci bp acestea sunt notiuni
cand erau vatamate . pl os......
de drept material ce nu
dre ptu ri. de . .it.
.... e d previzibil,
preiyrw trebuie confundate cu
Nefiind pe deplin institutia ,interesului
- conditie de exercifiu
clarificate notiunile
a acftiunii civile", cu
utilizate *i nefiind
sensul de folos practic
cristalizatAo conceptie
unnarit prin promovarea actiunii *i cu atributele sale de
integratoare asupra tipului de contencios administrativ
a fi ,,personal,direct, ndscut qi actual";
roman care s-a vrut a fipus in functiune (daca sa fie *i
-este eliminata din definitia termenului de ,interes
un contencios obiectiv, pe langa cel subiectiv originar), in
legitim public" trimiterea la termenul de ,interes public".
prima redactare a Legii nr. 554/2004 a fost pastrat atat
inbaza vechii redactari, interesul public era o notiune de
termenul de ,interes public", cat *i cel de ,interes legitim
drept material din anticamera drepturilor subiective, spre
public". deosebire de cel legitim public, care putea fi inteles doar
S-a considerat ca ,interesul public" era necesar a fi ca o notiune de drept procesual civil. intot acest rastimp,
definit de sine statator, pentru ca fusese consacrat un termenul de interes legitim privat, de~i cu o denumire *i
caz de contencios obiectiv pur, la art. I alin. (5) pentru cu o structura identica cu a interesului legitim public,
Ministerul Public, corespunzator emiterii unui act admi- ramanea o notiune de drept material;
nistrativ normativ cu vatamarea unui interes public. -este eliminata vechea definitie a termenului care
La nivelul anului 2004 nu era clar nici mAcar daca crea confuzii asupra continutului notiunii. Aceasta crea
interesul legitim era o notiune de drept procesual in mod artificial o distinctie intre drepturile subiective
civil sau una de drept material, cum nu se retinea ca viitoare, previzibile *i prefigarate, in anticamera carora
persoanele de drept public, lato sensu, nu au interesul de se afla interesul legitim privat/a caror aparenta,legitima"
a face anumite operatiuni, pentru ca ele au competenta interesul privat, *i drepturile referite in cazul interesului
de a o face. public, care trebuia sa fie neaparat fundamentale *i sa se
Ce este ,interes" pentru un particular este ,compe- exercite colectiv;
tenffi" pentru o autoritate, iar competenta este *i drept, -este preluat termenul de interes legitim in toate
*i obligatie. Realizarea propriei competente nu poate fi textele din Legea contenciosului administrativ insotind
deci un interes ,,privat" al respectivei autoritati. cu acelea~i intelesuri sintagma de drepturi vatamate,
Cu toate acestea, poate fi imaginata *i situatia in ceea ce duce la o mai mare claritate a textului legal.
care persoanele de drept public (colectivitatile locale) [exceptie face art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,
ar avea un interes ,,particular".De exemplu, in Franta care consacra principiul preeminentei interesului public
se pot incheia ,contracte de dezvoltare" intre Consiliile asupra celor private, chiar legitime].

Idem, p. 75.
' Idem, p. 280. 9 M.Of nr. 510/30.07.2007.

4. Identificarea continutului !i a sferelor de
aplicare de lege lata
in lucrarea ,,Legea contenciosului administrativ -
Comentariuqi JurisprudenM "1°,editiadin 2008, colectivul
de autori preia din observatiile prof Iorgovan *i adaugA
observatii cu o generoasA dozA de plus valoare.
Aceste comentarii sunt de actualitate, avand in
vedere cA ele integreazA modific~rile aduse prin Legea
nr. 267/2007". Principalele idei sunt:
-,De vreme ce s-a reglementat (art. 48, devenit art. 52
din Constitutie, n. n.) o alternativd la dreptul subiectiv, ca
temei al unei acfiuni in justitie de sine stdtdtoare, qi nu
ca temei al actiunii care are ca obiect dreptul subiectiv,
este de la sine inteles cd ne afldm in fata unui concept al
Dreptului substantial,qi nu al Dreptuluiprocesual. [...]
De aici rezultd cd qi in ipoteza unui interes legitim, in cazul
actiuniicivile, persoanacare introduce actiunea trebuie s
justifice interesul de a promova acea actiune. Justificarea
acestui interes nu echivaleazd cu justificarea interesului
legitim pentru cd acesta este tocmai fondul litigiului. [...]
Interesul, ca notiune a procedurii civile, este un concept qi
interesul legitim, ca nopiune a Dreptului substantial, este
un alt termen. Orice interes legitim, ce face obiectul unei
actiuni in justifie, presupune qi justificarea interesului,
in sensul Dreptului procesual civil, de a promova acea
actiune, dar nu orice interes de a promova o actiune se
fundamenteazd pe un interes legitim";
- ...in sensul art. 52 alin. (1), <4nteresul legitim-
ne apare ca o situatie juridicd anterioard dreptului
subiectiv, cea care pregdteqte terenul dreptului subiectiv,
care este prefigurat, apare ca virtualitate, cu grad mare
de posibilitate, cu certitudine chiar, fiind doar o chestiune
de timp (p~tni se emite o autorizapie, ptndi se incheie un
contract, ptina se susine un examen, ptina se termina un
proces, sau, de ce nu, ptnd se adoptd o hotdrdre de Guvern
sau de cdtre un alt organ al administraiei publice".
Suntem de acord cu aceastA viziune consacratA de lege
lata, chiar dacA ea este criticatA virulent *i, indrAznim
sA spunem, cu argument, de autori afiliati $colii de drept
administrativ de la Cluj-Napoca, precum prof Dacian
Cosmin Drago*' 2. Se criticA, in esentA, cA legiuitorul
roman a transpus neinspirat dezvolt~rile jurisprudentei
Consiliului de Stat din Franta, atunci cand a consacrat
*i interesele legitime ca putdnd fi ,vdtdmate", fiind mai
utilA replicarea tipurilor de contencios administrativ
francez sau construirea unui model original romanesc,
integrator, cu interesul l~sat ca institutie de drept
procesual civil;
-,de vreme ce am convenit cd nu putem vorbi despre
drepturi dectit prin raportare la Constitutie qi la lege
[..] rezultd, in mod logic, cd nu poate fi plasat nici
interesul legitim in sfera orizontului de aqteptare pe care
10 A se vedea A. Iorgovan, L. Visan, A.S. Ciobanu, D.I. Pasdre,
Legea contenciosului administrativ. Comentariu si Juris-
prudentA, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 15.
M.Of nr. 510/30.07.2007.
12 D.C. Dragos, Implicatiile revizuirii constitutiei asupra
contenciosului administrativ: discutii privind senmificatia
sintagmei ,,interes legitim", in Pandectele RomAne nr. 1/2004,
Supliment, p. 69-70.
CJ * nr. 9/2016
U formeazd procesul legislativ. Nu se poate afirma cd eu
imi justific interesul legitim pe ideea de a promova o lege,
care lege va reglementa dreptul subiectiv. Dar se poate
spune ca existd un interes legitim de a cere Guvernului
qi oricdrei autoritdpi a administraiei publice de a emite
un act administrativ, care sd aibd semnificapia faptului
juridic, din care se va naqte dreptul subiectiv".
Achies~m la punctul de vedere al prof Antonie Iorgovan,
*tiindcAactele administrative (fie eleunilaterale,individuale
sau normative), respectiv contractele administrative
pot da na~tere la drepturi subiective n~scute din activul
legislativ. Noi am sustinut intr-o lucrare proprie cA putem
identifica *i drepturi subscrise procedurilor administrative/
nejudiciare, de exemplu: dreptul de a continua o procedurA
de avizare chiar dacA a fost emis un prim act premerg~tor
nefavorabil. in optica prof Iorgovan, un astfel de drept de
a se continua procedura de avizare ar fi un veritabil interes
legitim privat;
- ,ct priveqte elementele de coninut ale definipiei
noiunii de interes legitim privat, de vreme ce am plecat
de la ideea cd interesului legitim este un opremergdtor
al dreptului subiectiv, ni s-a pdrut firesc sd fie folosit,
in primul rtnd, cuvdntul oposibilitate> in sintagma
<posibilitatea de a pretinde>, care la fel de bine putea fi qi
oindrituireade a pretinde>>".
Prof loan $antai, la momentul discut~rii proiectului
Legii nr. 554/2004, a cerut ca interesul legitim sA nu
fie definit ca un ,drept subiectiv virtual", pentru cA
ar disp~rea distinctia dintre notiuni. Prof Iorgovan
a fost de acord cu eliminarea acestei trimiteri din
textul proiectului, retindnd insA cA ,se poate afirma cd
legiuitorul constituant le-a legat qi cd ele sunt condamnate
sA fie definite prin corelare, tocmai pentru a se marca ceea
ce le aseamdnd (reprezintd temeiurile constitupionale ale
aciuniiinjustifie), dar qi ceea ce le separd (dreptulpropriu-
zis qi dreptul virtual sunt realitapi distincte'. Nu este unul
*i acela~i lucru ca un subiect de drept sA aibA un titlu
de proprietate sau sA aibA numai dovezile cA a inaintat
cererea, dar incA nu s-a emis titlul de proprietate.
5. Explicaii alternative ale notiunii de ,,interes
legitim"
Prof Tudor Dr~ganu identificA douA posibile definitii:
a) interesul este legitim ori de cite ori nu contravine
unei reglement~ri in vigoare, potrivit ideii cA orice nu
este interzis este permis (N.B.: are o rezonantA redusA
in contextul dreptului public *i nu este sustinutA de
profesor) *i
b) interesul este legitim numai atunci cand el este
prev~zut *i ocrotit printr-o lege. Prin urmare, numai
in cazurile in care legea ocrote*te un interes, acesta
devine legitim *i poate fi invocat in fata instantelor
de contencios administrativ. Astfel, admisibilitatea
actiunii este conditionatA de capacitatea procesualA *i
de interesul procesual, in timp ce admiterea actiunii
este conditionatA de v~tamarea prin actul atacat a unui
interes legitim, ocrotit expres de lege.
13 A se vedeaA.-R. Nanescu, Regimul de contencios administrativ
al actelor premergatoare, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2011.
CJ * nr. 9/2016 nfl
in lucrArile sale de dinaintea Constitutiei din 199114,
prof DrAganu arAta cA doar dreptul subiectiv se na~te *i
existA ca element al unui raport juridic, in cadrul cAruia
acestui drept ii corespunde o obligatie a subiectului pasiv;
interesul, in schimb, chiar ocrotit de lege, nu apare in
cadrul unui raportjuridic, *i, ca atare, lui nu-i corespunde
obligatia unui subiect pasiv. Conceptia era civilistA, intre
timp impunandu-se conceptia administrativistA, care
distinge raporturile administrative de conformare de
cele de conflict (conflictul putand consta *i in urmArirea
unui interes legitim, vAtAmat de administratie).
Prof loan $antai subsumeazA ideii de ,interes
legitim"1 situatiile in care dreptul subiectiv este pe
cale s se nasc., dar inc nu s-a nAscut, existand *i
posibilitatea de a nu se mai na~te in viitor. Este teoria
dreptului subiectiv virtual.
in sens contrar, arAtAm cA, dacA in dreptul civil a fost
fundamentatA teoria drepturilor citigate prin raportare
la neretroactivitatea legii noi, in dreptul administrativ,
teoria, dacA este acceptata, este nuantatA in ,teoria
drepturilorcare sunt in curs de a se naqte", in sensul cA
trebuie parcursA mai intai o procedurA administrativA
nejudiciarA. De exemplu, problematica diplomelor cerute
a fi eliberate de Universitatea Spiru Haret.
Autorii M. Costin, M. Mure~an, V. Ursa sustin cA
notiunea de ,interes legitim" se aseamAnA cu cea de
,drept eventual"- dreptul subiectiv cAruia ii lipse~te fie
obiectul, fie subiectul activ *i care conferA titularului lui
un grad redus de putere *i de certitudine.
Pentra corecta receptare a notiunii de interes -
notiune de drept administrativ material, ne rezumAm la
a puncta *i cA in virtutea teoriei drepturilor castigate,
existenta unui drept este recunoscutA in patrimoniul
titularalui sAu *i, in prezent, indiferent de configararea
de lege lata a activului legislativ, citA vreme respectivul
drept s-a n~scut in mod valabil in trecut *i titularul a
formalizat o cerere administrativA prin care s-a prevalat
de dreptul respectiv 16 .
14 T Draganu, Actele de drept administrativ, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1970.
15 A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ,
op. cit., p. 102.
16 A se vedea analiza prof B. Seiller, de la Universitatea
Paris II Pantheon Assas, Facultatea de Drept, din lucrarea
Droit Administratif 2. L'action administrative, ed. 111,
Ed. Flammarion, p. 165, sau analiza avocatului R. Karim
din Montreal, Quebec, Canada, asupra jurisprudentei
Curtii de Apel din Montreal din cauza Anglade c. Qujbec
(Procureurginiral), 2013 QCCA 2179 (CanLII), raportata
la jurisprudenta Curii Supreme din Canada, din cauzele
Dikranian c. Quibec (Procureurginiral), [2005] 3 R.C.S.
530,2005 CSC 73, Gustavson Drilling(1964), Ltd. c. M.N.R.,
[1977] 1 R.C.S. 271, 1975-12-04 simai ales ProcureurGeneral
de la Province de Quebec c. Tribunal de l'Expropriation,
[1986] 1 R.C.S. 732, decizie fata de care autorul arata ca: ,,Un
droit acquis est un droit qui est n6 et qui produit des effets.
Cela ne comprendpas un droitdont on auraitpuseprivaloir,
mais dont on ne s'est pas privaluet que la loi n'accordeplus.
La jurisprudence et les auteurs distinguent entre un droit
acquis et ce qu'ils appellent tant6t une expectative tant6t une
facult. Je retiens de ces enseignements que la possibilit6 de
se privaloird'un droit ne sauraitconstituer a elle seule un
droit acquis. Meme si au moment de l'abrogation du texte
ligislatifledroitinvoqu6 est dijat suffisamment individualis6
Esenta teoriei drepturilor castigate este descrisA
de unii autori de drept administrativ 17 prin principiul
,intangibilitjtii efectelorjuridiceale actelor individuale,
ca o aplicapie in drept administrativ, a principiului
neretroactivitd[ii", din moment ce o autoritate adminis-
trativA nu poate nici sA retragg/sA revoce, nici sA abroge
o decizie constitutivA de drepturi subiective - interdictie
consacratA la noi, la art. I alin. (6) din Legea nr. 554/2004
*i prin principiul respectului de cAtre autoritAtile admi-
nistrative, ale propriilor norme edictate (exprimat prin
adagiul latin: ,Patere legem quam ipse fecisti", analizat
la rdndul lui, prin raportare la principiul ,,privilege
du prealable" - inteles in doctrina romanA de drept
administrativ ca,executio ex officio"').
in dreptul administrativ, teoria drepturilor cdtigate
se bucurA de o recunoa~tere doctrinarA necontestat 19 ,
de o consacrare legalA, prin art. 56 alin. (5) din Legea
nr. 350/2001 *i art. I alin. (6) din Legea nr. 554/2004,
dar *i de o aplicare jurisprudentialA, inclusiv la nivelul
20
I.C.C.J.
en faveur dujusticiablequi le revendique, ce dernierdoit aussi
dimontrer avoirpris en temps utile les mesures nicessaires
a sa mise en cruvre" (http:/ / www.abondroit.com12014/ 01 /
les-enseignements-de-la-cour-dappel-sur.html),publicata la
data de 2.01.2014.
17 A se vedea analiza prof si avocat J. Bouvier (notoriu in
analizele autorilor de drept administrativ si prin cauza
careia i-a dat numele sau, atunci cand a invocat dreptul sau
castigat impotriva Comunei Schaerbeek din Belgia), din
lucrarea publicata online (https:/ Iwww. koekelberg.be Ip4w /
user-ilesI Secretariat/examen IBOUVIER Elements Droit
Administratif avril 2011.pd, de la p. 18, din subsectiunea:
,,c) Principe de non r6troactivit6 des actes administratifs".
18 A se vedea analiza prof B. Seiller, op. cit., p. 144.
10 Q. Podaru, Drept administrativ. Actul administrativ (I).
Repere pentru o teorie altfel, Ed. Hamangiu, Bucuresti,
2010, p. 70: ,,Importanta practica a clasificarii [actelor
administrativeindividuale in acte subiective qi acte condiie],
una destul de decelata, este insa fundamentata qi se leaga
de teoria drepturilorcdqtigate. (...) Pentru a intelege mai
bine o astfel de situafte, vom lua un dublu exemplu. Astfel,
pe de o parte, in cazul unei autorizatii de construire (act
subiectiv), odata comunicata beneficiarului §i lucrarile
incepute, dreptul acestuia la edificarea unui imobil conform
cu prescriptiile autorizatiei in cauza este unul intangibil.
Chiar daca ulterior se schimba reglementarile locale in
materie de urbanism (de pilda, potrivit unui regulament de
urbanism, adoptatulterioremiterii autorizafteide construire,
inalnimea maxima a imobilelorcare pot fi construite in zona
se reduce), beneficiarulautorizaftei are dreptul de a construi
(sau, ulterior, dreptul de proprietate asupra construcfiei)
conform autorizaieiobpinute. Pe de altaparte insa, o decizie
de retragerela pensie (act conditie, caci ofera unei persoane
un statut nou, acela depensionar)creeaza ca drept intangibil
doardreptul la acel statut, care nu mai este deci influentabil
de modificarile ulterioareale cadrului normativ. In schimb,
continutul statutuluiramdne variabil".
20 A se vedea deciziile pronuntate de I.C.C.J., Sectia de
contencios administrativ si fiscal, si care sunt disponibile
pe site-ul oficial al instantei supreme (www.scj.ro): decizia
nr. 103/2009 -,,In ceea ce priveste incalcareaart. 6 din Codul
bunei administratii,aprobat prin Recomandarea CM/Rec
(2007) a Comitetului de Ministri al U.E. din 20 iunie 2007
- deci anterioradoptariiLegii nr. 262/2007 - Inalta Curte
apreciaza ca dispozitiile in discutie contravin,pentruaceleasi
argumente expuse anterior,principiuluisecuritatiijuridice,

Sfera de aplicare a notiunii de ,interes" presupune
*i discutia referitoare la nuantarea teoriei drepturilor
castigate, sub forma teoriei drepturilor in curs de a fi
catigate/susceptibile de a fi castigate 21, care presupune,
in corolar, aplicarea teoriei lucrului decis. In aceasta
nuantare, dreptul se na~te in patrimoniul administratului
dupa parcurgerea unei anumite perioade de avizare, in
momentul in care autorit,tile administrative au decis,
decizia avand autoritate astfel.
Suntem de parere c, ori de cate ori poate fi identificat
un drept (urmand rationamentul oric,rei forme a teoriei
drepturilor castigate) poate fi identificat *i un interes
legitim in corolarul acestuia care s, poata fi aparat in
instanta de contencios administrativ.
pot p
Ca subiecte de sezina necalificate, in logica Legii
contenciosului administrativ, avem administratul/
particularul/orice persoana fizica sau juridica [conform
art. I alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004] care se
considera vatamata intr-un drept al sAu ori intr-un
interes legitim.
Daca dreptul este personal (,,al sdu"), in cazul
interesului legitim a fost introdusa *i teza a doua, conform
careia: ,Interesul poate fi atdt privat, cdt qi public". S-ar
consacratde articolul respectiv din Cod, careprevede expres
cd administratiile publice nu pot lua masuri retroactive, in
afara exceptiilor legal justificate, §i nu pot aduce atingere
drepturilor cA~tigate §i situatiilor juridice legal constituite,
decAt in imprejurari urgente de interes public" sau cu
observatiile referitoare la nasterea legala a dreptului indicat
ca fiind ,,castigat"; J.C.C.J., Sectia de contencios administrativ
§i fiscal, decizia nr. 2647/2008 -,,Deqi instanta constata
cd teoria drepturilor cdqtigate nu este aplicabild in speta,
datoritafaptului cd nupoatefi c&stigat un drept acordatfdrd
temei legal, se recunoaqte existentn qi aplicabilitateaacestei
teorii in dreptul administrativ. In absenta unei asemenea
modificari,este irelevanta invocarea unui precedent in plata
acestorsporuri, iarteoria«drepturilorc& tigate,, invocata de
recurenti, nupoate fi primita in speta, caci nupoatefi cdstigat
un drept acordatfdrd temei legal".
A se vedea analiza prof B. Seiller, op. cit., p. 165-166:
,,Lucrul decis dd nastere la doud tipuri de drepturipentru
administrati.Unul, dreptul la efectele actului administrativ
este unul intrinsec autoritapii recunoscute acestui gen de
act. El presupune cd destinatariiau aptitudinea de a se
prevala de dreptul respectiv, de a-i revendica aplicareaatat
cat este in vigoare si, in mod evident, dacd sunt intrunite
toate conditiile cerute. ... Celdlalt, dreptul la men tinerea
efectelor actului, le conferd o intangibilitatein masura sa
garanteze situatiajuridica a destinatarului,dar de naturd
a reduce sensibil puterile autoritatiipublice asupra deciziei
pe care ea a luat-o. Recunoasterea acestui drept este in
consecinpa selectivd, motivata de grija a face sd prevaleze
securitateajuridicd. Unele acte dau nastere la drepturi cu
adevdratintangibiledupd expirareaunui termen scurt.Altele
conferd doargarantii impotriva unei repuneri in discutie a
efectelor lor trecute. Statul de drept ar fi mai bine reflectat
prin adoptareaunei terminologii care sA scoata in evident
in mod clar variabilitateadrepturilor ndscute din deciziile
administrative.Dacd toate creeazd un drept la efectele lor,
doar cdteva creeazd si un drept la men tinerea lor, care
este relativd. Ar fi deci preferabil a ne referi la drepturile
susceptibilede a fi castigate"(in traducerea noastra).
CJ * nr. 9/2016
putea trage concluzia c orice persoana ar putea promova
o actiune prin care s, indice vatamarea unui interes
legitim public, precum *i concluzia c, ar putea invoca
doar vatamarea unui interes legitim public.
Pentru a elimina aceasta ultima posibilitate, a fost
introdus prin Legea nr. 262/2007 alin. (1)' la art. 8 din
Legea nr. 554/2004, conform caruia: ,Persoanele fizice
qi persoanelejuridice de drept privat pot formula capete
de cerere prin care invocd apdrareaunui interes legitim
public numai in subsidiar,in mdsura in care vdtdmarea
interesului legitim public decurge logic din incdlcarea
dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat".
Este recunoscuta, a~adar, posibilitatea ca unul *i
acela0i act administrativ s, vat~me atit un interes
privat, cat *i unul public. Ad prelumque fit, particularul
se prevaleaza doar de vatamarea interesului sAu privat,
dar poate alege s4 se prevaleze atat de interesul privat,
cat *i de cel public.
Invocarea interesului public este doar una subsidiara,
ceea ce inseamn, c particularal nu se poate prevala
doar de interesul public. in plus, factoral generator al
vatamarii trebuie s, fie comun pentra cele dou, tipuri
de interes sau cel putin ca v,tamarile s, decurga ,,n
mod logic" dinspre interesul privat/dreptul subiectiv
spre interesul public. De exemplu, poate exista un caz in
care se solicita recunoa~terea unui noi ramuri sportive,
sustinand c, exista un drept de a obtine recunoa*terea,
ce este vatamat de actul administrativ de refuz al
Ministeralui Tineretului *i Sporturilor. Doar in subsidiar
poate fi aratat c, este vatamat *i un interes legitim
public, pe ipoteza afectarii drepturilor fundamentale ale
cettenilor, respectiv dreptul constitutional la asociere *i
nevoia comunitara a posibililor practicanti de a desfAura
o astfel de activitate. In acest caz, vatamarea interesului
public deriva,,in mod logic" din vatamarea unui drept al
titularului actiunii - un club sportiv, pentra care posibilii
practicanti pot semna scrisori de sustinere.
Prin Legea nr. 267/2007 a fost introdus *i alin. (1)2,
conform caruia: ,Prin derogare de la dispoziiile
alin. (1), actiunile intemeiate pe incdlcarea unui interes
legitim public pot avea ca obiect numai anulareaactului
sau obligarea autoritd ii pdrdte sd emit( un act sau un
alt inscris, respectiv sd efectueze o anumitd operaftune
administrativd,sub sancfiuneapenalitdfilor de inttrziere
sau a amenzii, prevdzute la art. 24 alin. (2)".
Obiectul litigiilor in care se invoca *i vatamarea unui
interes legitim public este limitat ope legis, neputand fi
ceruta repararea pagubei cauzate sau reparatii pentru
daune morale.
Recunoa~terea unui drept sau a unui interes legitim *i
repararea pagubei cauzate este subsecventa cererii indrep-
tate impotriva unui act administrativ tipic sau asiniilat, in
caz contrar competenta revenind instantelor civile 22 .
Conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, poate
fi subiect de sezina necalificat *i un ter fata de actul
administrativ individual ce este adresat altui subiect
de drept. Este situatia clasic, a anularii autorizatiilor/
avizelor de catre terte persoane care nu sunt destinatare
ale actelor emise de autoritatile publice.
22 G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ- comentata
si adnotata, ed. a 11-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014,
p. 246.
CJ * nr. 9/2016 Sn
1. intrebfiri din practicA
1) Poate fi retinutA o interpretare in baza cAreia,
pentru identitate de redactare, *i tertul poate invoca
faptul cA actul
individual, ce
nu-i este adresat,
v atemt u n interesine.s.u...
public? Credem cA
rAspunsul este NU. ri
Din coroborarea
primelor douA ali-
neate ale art. I din
Legea nr. 554/2004
se poate retine cA destinataral unui act administrativ
individual se poate prevala atat de vAtAmarea unui
interes legitim privat, cat *i de a unuia legitim public, in
timp ce tertul se poate prevala doar de vAtAmarea unui
interes legitim privat;
2) Poate destinatarul actului individual atacat sA
invoce in sustinerea apArArilor sale cA actul ce i-a fost
destinat corespunde, pe langA unui drept al sAu/unui
interes legitim privat, *i unui interes legitim public?
Credem cA rAspunsul este DA. Dispozitiile Legii conten-
ciosului administrativ nu interzic aceastA posibilitate;
3) Poate tertul sA justifice vAtAmarea unui interes
legitim privat ,,al sAu", in contextul afirmArii de cAtre
destinatarul autorizatiei de construire anulatA adreptului
sAu de a intra in legalitate? I1poate vAtAma intrarea in
legalitate a vecinului sAu, care se produce prin emiterea
unei noi autorizaii de construire? Apreciem cA incetarea
vAtAmArii unui drept are prioritate in fata vAtAmArii
oricArui interes al vreunui tert, chiar dacA acest interes
ar fi ,,legitim" (de exemplu, cazul vecinului care poate
formula cerere de interventie in interes propriu arAtand
cA insAii neintrarea in legalitate a clfdirii in cauzA
reprezintA interesul sAu legitim. Nu va putea sustine
cu temei cA are un drept ca vecinul sAu sA nu intre in
legalitate).
De lege lata, art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr.
554/2004 impune ca prin ,,interesul legitim public" sA fie
apAratA ordinea de drept *i democratia constitutionalA,
garantarea drepturilor, libertAtilor *i indatoririlor funda-
mentale ale cetAtenilor, satisfacerea nevoilor comunitare,
realizarea competentei autoritAtilor publice. Interesul
legitim public este o notiune la care se trimite in definirea
,,autoritAtii publice" de la art. 2 alin. (1) lit. b).
Interesul general nu trebuie confundat cu cel legitim
public, raportul fiind unul de la intreg la parte. Inte-
resele legitime publice sunt doar cele care vizeazA
elementele limitativ enumerate de Legea contenciosului
administrativ la art. 2 alin. (1) lit. r), in timp ce interesele
generale pot fi mult mai diversificate. Notiunea este una
cu care se opereazA in dreptul administrativ material
,,general", nefiind proprie Legii contenciosului admi-
nistrativ.
Notiunea poate fi consideratA sinonimA cu cea de
interes public doar in afara Legii contenciosului adminis-
trativ (notiunea este folositA cu precAdere in materia ser-
viciilor publice *i in cea a delegArii atributelor de putere
publicA atunci cand anumitor entitAti ce excedA apa-
ratului administratiei publice le sunt delegate misiuni de
interes general). in sensul acestei legi, a contenciosului
administrativ, existA doar notiunea de ,interes legitim
public".
Cu toate acestea, existA o singurA exceptie. Notiunea
de ,interes general"
Poarfci is p;aez d ant re se apropie ca sferA
e mpde aplicabilitate de
it anotiunea de ,,inte-
inerhh-eitn
pb I Trje I'
i gt, , ns, unas
intr iI it ind pttic vizeze ri res public", con
dreptidencri cnI i drepturilo, sacratA la art. 8
alin. (3) din Legea
......
a onr. 554/2004: ,(3)
La solutionarea
litigiilor prevdzute
la alin. (2) se are in vedere regula dupd care principiul
libertdjiicontractualeeste subordonatprincipiuluipriori-
tdfii interesuluipublic".
Este singura mentiune in Legea contencio-
sului administrativ a unui altfel de interes decat cel
,legitim public", dupA modificArile operate prin Legea
nr. 267/2007. Ratiunea este aceea de a consacra princi-
piul preeminentei interesului public, dar doar intr-o
anumitA materie (cea a clarificArii raporturilor nAscute
din contracte administrative - in legAturA cu contractele
administrative).
Notiunea de ,interes general" de drept material admi-
nistrativ se suprapune partial, prin sfera sa de apli-
cabilitate, pe sintagma ,satisfacerea nevoilor comuni-
tare",din definitia interesului legitim public de la art. 2
alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004.
,Doctrina francezd a analizat sfera nofiunii de interes
public, ocazie cu care a precizat cd in cuprinsul acesteia
sunt incluse necesitdfi vitale pentru intreaga comunitate
qipentrufiecare din membrii sdi, la care inifiativaprivatd
nu poate rdspunde qi care constituie domeniul propriu al
administraiei.Pe de altd parte, interesul public a fost
privit ca motor al acfiunii administrative. Este vorba
despre urmdrireainteresului general, a utilitdjiipublice
sau, dintr-o perspectivd mai filosoficd, a binelui comun.
Coninutul sdu variazd in functie de perioada istoricd,
de formele sociale, datele psihologice, tehnicile existente;
cu toate acestea, scopul sdu rdmdne acelaqi: acfiunea
administrativd care tinde la satisfacerea interesului
general"' .
Transpunand silogismul in sistemul juridic roman,
retinem c,,interesulgeneral" are o sferA de aplicabilitate
mai largA decat cea determinatA de legiuitor prin lege
pentru,interesullegitim public".
In concret, liantul dintre continuturile celor douA
notiuni este reprezentat de serviciile publice. Realiz area/
asigararea lor este atat de interes general (in sensul
cantitativ, de regrapare a nevoilor tuturor membrilor
colectivitAtii), cit *i de interes legitim public, pentra
cA ele corespund unor ,nevoi comunitare" ce trebuie
satisfAcute.
22 A se vedea opinia prof A. Jorgovan din lucrarea colectiva,
intitulata Legea contenciosului administrativ (Legea
nr. 554/2004) cu modificarile yt completarile la zi - Comen-
tariu si Jurisprudentd",plasata sub egida sa, de autorii
Liliana Visan, Alexandru-Sorin Ciobanu, Diana-Juliana
Pasare, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 96.

N.B.: problema comporta mai multe nuante la
francezi, care au *i servicii publice administrative -
acronim SPA (services publics administratifs)*i servicii
publice industriale *i comerciale - acronim SPIC
(services publics industriels et commerciaux), primele
corespunzand, in fine, fostelor puteri regaliene ale
statului, iar cele din urma fiind rezultatul dezvoltarii
economico-sociale 24.
De exemplu, serviciile publice de ingrijire medicala
de urgentg/serviciul public de asigarare a ordinii
publice sunt SPA-uri, iar serviciul public de asigarare
de internet in locurile publice este cel mai adesea un
SPIC, utilizatorii trebuind s, plateasca o taxa direct
2
autorittilor publice. 1
2. Apfrftorii cei mai potriviti pentru un interes
legitim public
Strans legata de problematica asigararii serviciilor
publice este aceea a modalitaii de identificare a unui
interes public. in mod traditional, autoritatile adminis-
tratiei publice sunt chemate s, gestioneze satisfacerea
nevoilor comunittii umane (la francezi, a colectivitatilor
teritoriale). Astfel, o comuna este raspunzatoare de
interesele persoanelor care traiesc pe teritoriul sAu,
autorittile ei publice fiind principalele raspunzatoare
de realizarea lor.
Ceea ce este interes colectiv al majoritaii locuitorilor
(in sensul de suma ponderata a intereselor individuale)
devine, intai de toate, interes general. Daca el corespunde
unuia dintre elementele enumerate la art. 2 alin. (1) lit. r)
din Legea nr. 554/2004, atunci acel interes este *i,legitim
public", deschizandu-se toate remediile repertoriate de
legiuitor. Or, ceea ce este o ,nevoie" pentru administrati,
devine in mod automat o ,misiune de interes general"
pentru administratie.
Prin insa4i ratiunea organiz,rii puterii de stat, care
este exercitata de autoritile publice, acestora le este
recunoscuta intaietatea de a identifica *i defini ,serviciile
publice" *i pe calea evolutiva prezentata mai sus, de a
defini ,interesele publice".
Consideram, a~adar, c, aceste subiecte de drept
public, a~a cum sunt tinute cu precadere s, gestioneze
un serviciu public/sa asigure realizarea unui interes
public, a~a sunt tinute *i s, apere interesul public. in
logica administrativista, de inspiratie franceza, interesul
public este cel mai bine aparat de administratie.
24 Pentru distinctia dintre cele douA tipuri de servicii publice,
vazute ca ,,activitti ale administratiei",a se vedea
Ph. Foillard,Droit administratif, Ed. Paradigme, Colecia
,,Ianuel", Orleans, 2009, p. 262-264. Pentru aceeasi discutie cu
un grad mai ridicat de critica asupra actualitavii clasificarii, a se
vedea G.Dupuis,M.-J Guedon, P. Chretien,Dmit administratif,
Ed. Sirey, ed. a 10-a, Paris, 2007, p. 554 si urm.
25 Pentru discutia asupra perceperii sau nu, a unui tarif
pentru prestarea serviciilor publice a se vedea G. Dupuis,
M.-J Guedon, P. Chretien, op. cit., p. 548-549.
CJ * nr. 9/2016
Orice incercare a unor particulari de a arata c,4
interesul public este in sensul sustinerilor lor trebuie
supus analizei critice *i controlului judiciar.
Administratia are beneficiul prezumtiei de corecta
identificare a interesului public *i, mai mult, are
mijloace special concepute pentru a asigura gestionarea
*i ap,4rarea lui. In concluzie, se poate afirma c,4
persoanele de drept public au monopolul gestiona4rii,
dar *i al apa4ra4rii lui.
in concluzie, daca la identificarea unui interes legitim
privat, administratii pot convinge instantele de judecata
de corectitudinea subiectivismului lor, atunci cand
vine vorba de identificarea interesului legitim public,
marja de manevr, a administratilor este mult mai
restrdnsa4, aprecierea existentei interesului public fiind
una subsidiara4 *i, oricum, mult subscrisa4 rolului activ
al judecatorului, care trebuie s, se asigure c, definitiile
legale in vigoare sunt respectate.
insa despre cum poate lupta administratul cu
persoanele juridice de drept public, pentru definirea
corecta a interesului legitim public *i, mai ales, care
administrat o poate face cu mai mult succes, conform
unei replici memorabile pentru generatia anilor '80, avizi
de enciclopedie, promit s,4 revin ,jnepisodul urmdtor".
Discutia ,,interesului legitim" este diferita de
,,discutia interesului - conditie de exercitiu a actiunii
civile". Interesul legitim este o notiune de drept material
administrativ, iar ,,interesul" simplu - fara atributul
,,legitim" este o notiune de drept procesual civil. S, nu
suprapunem ideile juridice *i s,4 nu opera4m in practica4
aproximdnd notiunile juridice. Rigoare in definitii *i, mai
ales, in pledoarii. Cdnd pledoariile juridice i~i propun s,4
fie cel putin la nivelul acuita4tii *i corectitudinii textului
cererilor depuse la dosaral de instanta, ar trebui s, fie
pastrate in minte diferentele repertoriate de doctrinari.
Studiu i cumpatare. Ca in orice domeniu de activitate,
emfaza este rezervata cunoscatorilor.