Decizie nr.

2008/2019 din 12-dec-2019, Curtea de Apel Bucuresti, actiune in constatare

(Civil)

Decizie
din 12 decembrie 2019
2008/2019
Text speţă

ANAF, Minister vs Persoană fizică

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2019:030.xxxxxx
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ NR. 2008A
Şedinţa publică din data de 12.12.2019
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: Judecător A______ P______
JUDECĂTOR: A__ C_______ C______-D_____
GREFIER: E_____-G___ P___
Pe rolul Curţii se află soluţionarea apelurilor civile formulate de apelanţii-pârâţi S_____
R____, prin M_________ FINANŢELOR P______, REPREZENTAT DE D.G.R.F.P.B. şi
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE A___________ F______ – A__________ E________,
împotriva sentinţei civile nr. 440/05.03.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a
V-a civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-reclamantă
N______ I______ G_______ , în cauza având ca obiect „acţiune în constatare”.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în şedinţa publică din data de 11.11.2019, fiind
consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când,
Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să
depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 25.11.2019, 27.11.2019, 02.12.2019,
09.12.2019, respectiv 12.12.2019, când a decis următoarele:
C U R T E A,
Deliberând asupra apelurilor cu soluţionarea cărora a fost învestită, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10.08.2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a V-a
Civilă, sub nr. dosar XXXXXXXXXXXX, reclamanta N______ I______ G_______ a
chemat în judecată pe pârâţii S_____ R____ prin M_________ Finanţelor P______ şi
Agenţia Naţionala de A___________ Fiscala - A__________ Economica, solicitând ca, prin
hotărârea ce se va pronunţa, să se constate existenţa dreptului de proprietate al reclamantei cu
privire la imobilul situat in Bucureşti, __________________. 78, Sectorul 2, compus din
teren in suprafaţa de 130 mp si construcţie edificata pe acesta şi să se dispună rectificarea
Cărţii Funciare nr. xxxxxx (nr. CF vechi 1493) a Sectorului 2 Bucureşti, în sensul radierii
drept ului de proprietate al ANAF asupra imobilului si intabularea dreptului de proprietate al
reclamantei; s-a solicitat, de asemenea, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând acţiunea, reclamanta a arătat că în data de 14.03.2002, D_____ S_____ a dobândit
prin cumpărare de la M_____ F______ si M_____ E____, imobilul situat in Bucureşti,
__________________. 78, Sectorul 2, având număr cadastral provizoriu 1312, în baza
contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 445/14.03.2002 de Biroul Notarului
Public A____ S______ (Anexa 2).
D_____ S_____ a fost condamnat penal prin Sentinţa penală nr. 966 pronunţată la data de
18.07.2005 de Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penala. la executarea pedepsei cu închisoarea
si a admis in parte acţiunea civila formulata de partea vătămată Peleg Shaul, obligând in
solidar inculpaţii D_____ S_____, Cerga I____ E____, R____ B_____, B_____ V_____ si
B_____ I__ la plata echivalentului în lei a sumei de 22.900 USD la cursul BNR din ziua
efectuării plaţii, precum si la plata sumei de 2000 lei, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri
materiale, si la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale, către partea civila Peleg
Shaul (Anexa 3).
Executarea asupra imobilului în litigiu a început la data de 06 .05.2009, când executorul s-a
deplasat la adresa imobilului si a încheiat Procesul-verbal de situaţie, prin care menţionează
ca „imobilul urmărit este compus din teren in suprafaţa de 130 mp si construcţia edificata pe
acesta, compusa din parter format din 2 camere, baie, bucătărie si etaj format din 3 camere, cu
acces înspre etaj pe scara interioara”. La aceeaşi data, 06.05.2009, B__ a transmis către
debitorul D_____ S_____ Somaţia de plata nr. 69/06.05.2009 în baza titlului executoriu
reprezentat de Sentinţa 966/2005 si de PV Situatie.
Prin adresa nr. xxxxxx/06.05.2009, B__ a solicitat Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara - Biroul de Carte Funciara Sector 2 Bucureşti înscrierea somaţiei de plata în Cartea
funciara a imobilului nr. 1493 a Municipiului Bucureşti Sectorul 2 (Anexa 8), înscriere
realizată prin încheierea nr. xxxxxx/14.05.2009 emisa de OCPI S2. (Anexa 9).
Potrivit extrasului de Carte funciara pentru informare nr. xxxxxx din 14.05.2009, se observă
că imobilul este grevat de următoarele sarcini:
a) Sechestru asigurător înscris în baza încheierii nr. 86/09.02.2004 în favoarea Ministerului
Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si justiţie;
b)Sechestru penal înscris în baza încheierii nr. xxxxx/22.07.2005 în favoarea Parche tului
ICCJ (Anexa 10).
Evaluarea imobilului s-a realizat cu acordul părţilor la suma de 62.000 Euro, potrivit
declaraţiei debitorului D_____ S_____ din data de 21.05.2009 (Anexa 11) si a declaraţiei
creditorului din data de 28.05.2009 (Anexa 12), astfel cu m au fost depuse la dosarul de
executare. La data de 02.06.2009, în temeiul art. 494Vechiul Cod proc.civ., B__ a emis
publicaţia de vânzare imobiliară nr. 69/02.06.2009 prin care a înştiinţat data vânzării la
licitaţie publica a imobilului, 06.07.2009, ora 12, la sediul B__, preţul de începere a licitaţiei
fiind de 259.266 lei, potrivit evaluării executorului judecătoresc prin acordul părţilor (Anexa
13).
La data de 22.06.2009, Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 a transmis către B__
Declaraţia de creanţa nr. S.J. 66.308, solicitând înscrierea la masa credală cu suma totala de
595 Lei, reprezentând debite datorate autorităţii (Anexa 14).
La data de 06.07.2009, reclamanta a formulat cererea de înscriere la licitaţia publică pentru
imobil, anexând recipis a de consemnare nr. xxxxxxx/06.07.2009 în valoare de 27.000 Lei,
reprezentând cauţiunea de 10% din preţul la care a fost evaluat Imobilul (Anexa 15).
La data aceeaşi dată s-a întocmit procesul-verbal de licitaţie publica imobiliara nr.
69/06.07.2009, iar imobilul a fost adjudecat definitiv la preţul de 259.266 lei de către
reclamantă, potrivit Actului de adjudecare eliberat la data de 26.08.2009 (Anexa 17).
Preţul vanzarii a fost achitat integral de către reclamantă, cu respectarea prevederilor art. 512
al in. 1 Vechiul Cod proc.civ., potrivit recipiselor de consemnare anexate (Anexa 18).
După distribuirea sumelor către creditori, a rămas suma de 176.693,76 lei apartinand
debitorului D_____ S_____, care conform art. 562C.proc.civ., a fost consemnată pe seama
debitorului si la dispoziţia instanţei, fiind indisponibilizata ca urmare a sechestrului
asiguratoriu instituit in dosarul penal nr. 147/P/2004 al DIICOT, nesoluţionat definitiv, cu
termen de judecata în apel la data de 08.09.2009 în dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Curţii
de Apel Bucureşti.
Actul de Adjudecare reprezintă un act translativ de proprietate, conform art. 518vechiul Cod
proc.civ. astfel că dreptul de proprietate asupra imobilului s-a transferat la data de 26.08.2009
din patrimoniul lui D_____ S_____ în patrimoniul reclamantei dată de la care şi-a exercitat
toate prerogativele acestui drept cu buna- credinţă.
Imobilul ce face obiectul prezentei este înregistrat pe rolul fiscal al reclamantei nr. xxxxxxx
deschis la Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 Bucureşti, începând cu anul 2009, dată de la
care a achitat toate impozitele si taxele aferente.
La data de 09.11.2009, reclamanta, prin Dl. Ganta I__, a formulat către OCPI S2 o cerere
privind înscrierea imobilului în cartea funciară însă prin închei erea nr. xxxxxx/14.12.2009,
OCPI S2 a respins cererea (Anexa 23), motivat de faptul că imobilul adjudecat nu corespunde
din punct de vedere al descrierii cu imobilul existent în cartea funciară, astfel: conf. CF 1493,
imobilul este compus din teren in suprafaţa de 130 mp si construcţie compusa din 2 camere si
dependinţe + 2 magazii, iar conf. actului de adjudecare, imobilul este compus din teren in
suprafaţa de 130 mp si. construcţie formata din parter (2 cam. si depend.) si etaj (3 camere si
depend.), pen tru diferenţele constatate nefiind depuse acte justificatoare (autorizaţie de
construire si procesul verbal aferent pentru extinderea construcţiei). De asemenea, s-a
menţionat că în cuprinsul actului de adjudecare nu s-a făcut vorbire de existenta sechestr elor
înscrise in P III a CF 1493 cu încheierile nr. 86/2004 si xxxxx/2005 şi că lipseşte dovada
achitării impozitului pe tranzacţie pentru actul de adjudecare, în conformitate cu prevederile
art. 77 indice 1 din Codul Fiscal.
La data de 06.10.2010, reclama nta, a solicitat B__ să efectueze demersurile necesare radierii
sarcinilor din cartea funciară a imobilului, anterioare Actului de Adjudecare, având în vedere
că reclamanta, în calitate de adjudecatară a dobândit imobilul liber de orice sarcini şi nu poate
dispune de acesta (Anexa 24), B__ a menţionat că această obligaţie de radiere revine OCPI
S2 (Anexa 25).
La data de 04.05.2017, ANAF prin Direcţia Generala executări silite cazuri speciale -
Serviciul valorificare sentinţe penale Bucureşti a transmis, la adresa imobilului, Notificarea
nr. A-VSP 33/02.05.2017 prin care a pus in vedere persoanei care se afla în imobil să
procedeze la evacuarea si predarea imobilului către ANAF, având în vedere dispoziţia
Sentinţei penale nr. 114/03.02.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penala,
rămasă definitivă prin Decizia penala nr. 1523/11.05.2012 emisa de Înalta Curte de Casaţie si
justiţie, cu modificările aduse prin Decizia penala nr. 123/A/19.01.2011 a Curţii de Apel
Bucureşti Secţia a II-a Penala, in Dosarul nr. xxxxx/3/2007. În temeiul Sentinţei 2012,
imobilul a intrat in domeniul privat al Statului R____.
Reclamanta a transmis ANAF o somaţie prin care a solicitat încetarea oricăror proceduri
întreprinse cu privire la imobilul aflat în proprietatea sa şi a întreprins demersuri la OCPI S2
pentru obţinerea unui extras de carte funciară pentru informare, observând cu stupoare ca,
potrivit extrasului nr. xxxxx/09.05.2017, în partea P II a Cărţii Funciare nr. CF vechi 1493,
ANAF figurează ca unic proprietar al imobilului înca din data de 17.01.2017, în temeiul
Sentinţei 2012 (Anexa 28).
Reclamanta consideră că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate impuse de prevederile art.
35C.proc.civ., deoarece nu poate formula o cerere în realizare câtă vreme prin Actul de
Adjudecare a dobândit dreptul de proprietate la data de 26.08.2009 si a exercitat toate
prerogativele conferite de acest drept în mod continuu si cu buna-credinţa, inclusiv posesia
bunului.
Reclamanta şi-a justificat interesul pentru acţiunea în constatare în raport de dispoziţiile art.
518Vechiul Cod proc.civ. deoarece prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, după
caz, un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silite se transmite de la debitor la
adjudecatar. De la această dată adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datorează
dobânzile până la plata integrală a preţului si suportă toate sarcinile imobilului. Prin
intabulare, adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul cumpărat, potrivit
regulilor de carte funciara, însă OCPI i-a refuzat acest drept.
Faptul că imobilului i s-au adus îmbunătăţiri de-a lungul timpului, de la data contractului de
vânzare încheiat în 2002 si până la data Actului de Adjudecare din 2009 când reclamanta a
dobândit dreptul de proprietate, şi că aceste modificări au fost realizate fără autorizaţii de
construire si procese verbale de recepţie, nu îi poate fi imputat reclamantei. Deşi somaţia de
plata si PV de situaţie întocmite de B__ înainte de adjudecare conţineau aceeaşi descriere,
OCPI S2 a înscris somaţia eliberată de B__ în Cartea Funciara şi la fel a procedat în
momentul înscrierii sechestrului asigurător si sechestrului penal în favoarea Parchetului ICCJ
fără a ridica vreo problemă similară. Abuzul cel mai grav a fost realizat în cursul lunii
ianuarie 2017, când ANAF a solicitat OCPI S2 înscrierea dreptului de proprietate asupra
imobilului în baza sentinţei 2012.
Reclamanta a arătat că faţă de ANAF, s-a manifestat ca un adevărat proprietar, în baza unui
titlu de proprietat e autentic, si anume Actul de Adjudecare, întocmit cu respectarea tuturor
procedurilor legale, dovadă sunt diligentele pentru înscrierea imobilului pe rolul fiscal al
reclamantei si achitarea tuturor taxelor aferente la zi, aspecte ignorate de ANAF.
Neînta bularea dreptului de proprietate în Cartea Funciară, nu îi este imputabilă şi nu
înseamnă că imobilul nu a ieşit din patrimoniul debitorului D_____ S_____, astfel că
dispoziţiile Sentinţei 2012 nu pot viza acest imobil ieşit din patrimoniul inculpatului D_____
S_____ de 6 ani, ci doar suma ce a rămas consemnată la dispoziţia instanţei ca urmare a PV
distribuire sume.
In acest sens s-a pronunţat si Înalta Curte de Casaţie si Justitie - Secţia penală, prin Decizia
penală nr. 3507 din 1 iunie 2006: „daca un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul
asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitaţie publică, iar o parte din preţul obţinut a
fost distribuit creditorilor, menţinerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai
justifică, ci sechestrul asigurator va fi menţinut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor
si asupra altor bunuri ale inculpatului, pana la concurenta valorii prejudiciului cauzat”.
Având în vedere aceste aspecte, interesul reclamantei de a promova prezenta acţiune este cu
atât mai mult legitim si derivă fără niciun dubiu din pericolul încălcării dreptului său de către
pârâta ANAF ce reclamă un drept de proprietate asupra aceluiaşi imobil.
Prin urmare, interesul reclamantei in formularea acestei acţiuni in constatare este legitim,
născut si actual.
Reclamanta a arătat că solicită constatarea existentei unei situatii de drept, respectiv a
dreptului de proprietate pe care l-a dobândit prin Actul de Adjudecare, în contradictoriu cu
titlul pe care îl reclamă pârâta ANAF asupra aceluiaşi imobil.
În măsura în care un act de adjudecare nu ar constitui un veritabil titlu de proprietate, cu
referire la un imobil vândut liber de orice sarcini, ar însemna încălcarea flagrantă a
dispoziţiilor art. 518Cod proc.civ. si ar lipsi de efec te întreaga procedura de executare silita,
generând grave prejudicii materiale si morale în patrimoniul oricărui adjudecatar de bună-
credinţă.
În probatoriu , s-a solicitat administrarea probei cu înscrisurile anexate, fiind totodată de
acord cu administrarea oricăror alte probe pe care instanţa le-ar aprecia ca fiind utile si
concludente pentru soluţionarea cauzei.
În drept , cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 35 şi dispoziţiile art. 518 si urm.
(Vechiul) C.proc.civ, precum si pe toate celelal te invocate pe parcursul cererii.
Pârâţii nu au formulat întâmpinare.
Tribunalul a încuviinţat reclamantei proba cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei.
Prin sentinţa civilă nr. 440/05.03.2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a Civilă a admis
acţiunea, a constatat că reclamanta este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului
situat în Municipiul Bucureşti, ___________________. 78, Sector 2, compus din teren în
suprafaţă de 130 m.p. (număr cadastral xxxxxx) şi construcţia edificată pe acesta (număr
cadastral xxxxxx-C1), înscris în CF nr. xxxxxx a Municipiului Bucureşti Sector 2 (CF vechi
1493, nr. cadastral vechi 1312), a dispus rectificarea cărţii funciare în sensul radierii înscrierii
dreptului de proprietate în favoarea ANAF - A__________ E________, de sub B5, şi
înscrierea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, în cotă de 1/1, în baza actului de
adjudecare din 29.08.2009 emis de executorul judecătoresc Raportoru G_______, în dosarul
execuţional nr. 69/2009 şi a obligat pe pârâţi la plata cheltuielilor de judecată către
reclamantă, în cuantum de 6197,66 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Pentru a hotărî în acest fel tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate
a acţiunii în constatare deoarece reclamanta nu are acces la o acţiune în realizarea dreptului,
câtă vreme are posesia imobilului; în acelaşi timp, însă, în ipoteza negării dreptului său, prin
operaţiuni şi acte materiale şi juridice, de către o altă persoană fizică sau juridică, protecţia
dreptului afirmat nu poate fi lăsată în afara oricărui mijloc juridic eficient prin care aceasta să
se poată realiza. Interesul promovării cererii este justificat din perspectiva reglementării
cuprinse în art. 518 din Vechiul Cod proc.civ., reclamanta afirmând un drept dobândit printr-
un act de adjudecare cu privire la un imobil asupra căruia nu poate realiza înscrierea în cartea
funciară, spre a beneficia de plenitudinea atributelor acestui drept, potrivit prevederilor legale
evocate, fiindcă, la acest moment, un alt drept este înscris în cartea funciară. Acţiunea în
realizare nu era, în cazul reclamantei, aşa cum se va arăta, plângerea împotriva încheierilor de
respingere a cererii de înscriere în cartea funciară şi de respingere a cererii de reexaminare
împotriva încheierii de respingere, căci, deşi acestea reprezentau un remediu efectiv pentru
înscrierea dreptului său, pe care reclamanta nu l-a epuizat, acţiunea vizează cu prioritate
constatarea dreptului de proprietate, în contra celui înscris în cartea funciară, iar restabilirea
situaţiei de carte funciară este numai efectul constatării dreptului, asupra acestui capăt de
cerere accesoriu instanţa urmând a decide în consecinţă, funcţie de rezultatul soluţionării
primului capăt de cerere.
Tribunalul a constat că acţiunea este şi întemeiată, circumstanţele factuale ale cauzei fiind
cele arătate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, confirmate în întregime de înscrisurile
aflate la dosarul cauzei, prin urmare, în expunerea argumentelor soluţiei, tribunalul nu le-a
reluat, reţinându-le ca dovedite. A subliniat ca relevante: hotărârea penală din anul 2005
(filele 19-26), cererea de executare silită a părţii civile Peleg Shaul din data de 25.02.2009
obiect al dosarului de executare 69/2009 (fila 27), procesul verbal de situaţie încheiat de
executorul judecătoresc Raportoru G_______ la data de 6.05.2009, cu privire la imobilul în
discuţie (fila 32), Încheierea din 14.05.2009 de notare a somaţiei imobiliare în cartea funciară,
pentru dosarul de executare 69/2009, precum şi extrasul CF din 14.05.2009 ce evidenţiază
notarea somaţiei imobiliare şi existenţa sechestrelor asigurătorii (filele 36, 37), publicaţia de
vânzare din 2.06.2009 (filele 41, 42), Declaraţia de creanţă DVBL Sector 2 din 22.06.2009
(fila 43), Procesul verbal de licitaţie publică imobiliară nr. 69/6.07.2009 (filele 47-49), Actul
de adjudecare din 26.08.2009 (fila 50), recipisa de consemnare CEC din 28.07.2009 (fila 51),
recipisa de consemnare CEC din 6.08.2009 pentru diferenţa de preţ (fila 52), Procesul verbal
de eliberare/distribuire sume din executarea silită imobiliară din 24.08.2009 (filele 53, 54),
recipisa de consemnare a sumei rămase din executare indisponibilizată pentru sechestrul
asigurător din 31.08.2009 (fila 55), adresa Ministerului Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ
înaintată către executorul judecătoresc din 20.08.2009 privind verificările efectuate în cauzele
penale şi măsurile asigurătorii dispuse împotriva debitorului D_____ S_____ (filele 56, 57),
Încheierea nr. xxxxxx din 14.12.2009 de respingere a cererii de întabulare formulată de
reclamantă în baza actului de adjudecare (fila 62), Notificarea ANAF din 2.05.2017 de
evacuare a imobilului (fila 69), răspunsul – Notificare al reclamantei către ANAF din
9.05.2017 (filele 70-73), precum şi extrasul CF pentru informare din 9.05.2017, în care se
evidenţiază înscrierea dreptului de proprietate în favoarea ANAF – A__________
E________, în baza unor hotărâri penale definitive (fila 74).
Examinând raporturile juridice create în urma adjudecării imobilului şi, respectiv, înscrierii în
cartea funciară a dreptului de proprietate al ANAF, în limitele învestirii sale, tribunalul a avut
în vedere, ca premisă, că obiectul acţiunii de faţă se mărgineşte la constatarea existenţei
dreptului de proprietate al reclamantei în baza actului de adjudecare din 26.08.2009, precum
şi la restabilirea situaţiei de carte funciară în favoarea reclamatei, în contra celui înscris,
respectiv pârâta.
În acest context, tribunalul a reţinut că reclamanta a dobândit, într-adevăr, dreptul de
proprietate în baza actului de adjudecare eliberat de executorul judecătoresc în procedura
reglementată de art. 516-517C.pr.civ. Dobândirea dreptului de proprietate reprezintă cel mai
important efect al adjudecării, potrivit art. 518 alin. 1 C.pr.civ.
La data notării în cartea funciară a somaţiei imobiliare (14.05.2009), asupra imobilului
proprietatea debitorului D_____ S_____, urmărit silit în baza titlului executoriu – Sentinţa
penală nr. 966/18.07.2005, erau notate, de asemenea, sechestrul asigurător înscris in baza
încheierii nr. 86/09.02.2004 în favoarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi
sechestrul penal înscris în baza încheierii nr. xxxxx/22.07.2005 în favoarea Parchetului ICCJ
(fila 37). În procesul verbal de licitaţie din 6.07.2009, premergător actului de adjudecare, s-a
menţionat existenţa acestor sechestre notate anterior în cartea funciară (fila 48); notarea
sechestrelor nu a putut împiedica nici dreptul creditorului de a valorifica bunul grevat, în
scopul satisfacerii creanţei sale (născute tocmai din cauza penală în care au fost instituite
sechestrele), şi nici dreptul adjudecatarului de a dobândi proprietatea imobilului valorificat în
procedura executării silite, în condiţiile în care acesta este un terţ dobânditor cu bună credinţă
şi cu titlu oneros al imobilului. Deşi potrivit art. 518 alin. 3 C.pr.civ., imobilul rămâne liber
de orice sarcini numai de la data întabulării (condiţie neîndeplinită în cazul reclamantei),
dreptul său rămâne valabil dobândit, în puterea normei instituite prin art. 518 alin. 1 C.pr.civ.;
înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv, ci condiţionează numai prerogativa
dispoziţiei, potrivit regulilor de carte funciară (alin. 2 al art. 518).
Tribunalul a avut în vedere că, potrivit art. 564C.pr.civ., existenţa sechestrelor penale nu
putea înlătura executarea silită imobiliară, întrucât efectele sechestrului se vor transfera
asupra sumelor obţinute prin executare, în speţă – asupra disponibilului rămas în urma
eliberării şi distribuirii de sume de către executorul judecătoresc, prin Procesul verbal din
24.08.2009 (filele 53, 54), suma rămasă din executare fiind indisponibilizată potrivit recipisei
de consemnare din 31.08.2009 (fila 55). În consecinţă, existenţa sechestrelor nu constituia un
impediment la înscriere, după cum nu constituia un impediment la înscriere nici lipsa
concordanţei între descrierea imobilului existentă în cartea funciară (aşa cum această
descriere corespundea stării imobilului de la data înscrierii, în anul 2002) şi descrierea
menţionată în actul de adjudecare întocmit la 7 ani după prima înscriere în cartea funciară,
întrucât, pe de o parte, potrivit prevederilor art. 11 alin. 23 din Legea nr. 7/1996, „La
înscrierea în documentele tehnice cadastrale şi în cartea funciară este suficientă prezentarea
ultimului act doveditor al drepturilor reale privitoare la imobilul în cauză”, iar pe de altă
parte, pentru rezolvarea acestor neconcordanţe era suficientă urmarea procedurii de
actualizare a informaţiilor tehnice din cartea funciară a imobilului, pe baza unei noi
documentaţii cadastrale, de data aceasta întocmită în baza actului de adjudecare, ca act primar
în sensul acestui text de lege şi în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 4 din acelaşi act
normativ. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 24 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, potrivit cu
care „Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în
cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor,
încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă
şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea
prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.”
Chiar dacă nu s-a urmat procedura plângerii împotriva încheierii de respingere a reexaminării,
reglementată prin dispoziţiile art. 31 alin.3 şi 4 din Legea nr. 7/1996, procedură
(esenţialmente necontencioasă), nu se poate considera că reclamanta este lipsită de orice
mijloc juridic de înscriere a dreptului său, dobândit în mod valabil, cu titlu oneros şi cu bună
credinţă, ci se va considera că, la momentul actual, cererea reclamantei, de radiere a înscrierii
efectuate în folosul unui terţ, nu ar putea fi formulată decât în contradictoriu cu titularul
dreptului înscris, în procedura rectificării reglementată de art. 33 alin. 1 din aceeaşi lege,
adică „decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti definitive şi irevocabile sau pe cale
amiabilă, în baza unei declaraţii date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de
titular, în baza unei documentaţii cadastrale”; se are în vedere că actul de adjudecare
îndeplineşte condiţiile de formă cerute de lege pentru validitatea sa, în înţelesul art. 29 din
aceeaşi lege; cât priveşte impozitul pe transferul dreptului de proprietate, se are în vedere că,
potrivit art. 9 alin. 10 din Legea nr. 7/1996, legiuitorul trimite la norma cuprinsă în art. 771
alin. 6 din Codul fiscal, care, în teza finală, stabileşte că „În cazul transferului prin executare
silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea
imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de
impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei”; prin urmare, nu reclamanta
datora acest impozit şi nici nu deţine mijloace prin care, personal, să facă posibilă
îndeplinirea acestei obligaţii de către debitorul din al cărui patrimoniu a ieşit imobilul vândut
prin executare silită, fiind la îndemâna organelor fiscale aducerea la îndeplinire a acestei
obligaţii, prin procedurile specifice stabilirii şi executării creanţelor fiscale.
În legătură cu pretenţia reclamantei de rectificare a cărţii funciare, pârâta al cărei drept este
înscris (ANAF) nu a formulat nici un fel de apărări, refuzând primirea corespondenţei ce
cuprindea cererea de chemare în judecată şi documentele doveditoare ataşate, potrivit
menţiunilor înscrise pe plicul poştal de către agentul procedural (filele 111 verso-113),
situaţie în care tribunalul a aplicat în mod corespunzător dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.pr.civ.,
pronunţându-se pe temeiul dovezilor administrate de reclamantă, în considerarea egalităţii de
tratament juridic al părţilor în faţa legii procesual-civile, neexistând o dispoziţie de favoare
pentru cazul drepturilor administrate de o instituţie publică a statului, când aceasta este
chemată în judecată.
Tribunalul a avut în vedere că, neputându-se nega, în acest cadru procesual, nici dreptul
pârâtei înscris în cartea funciară, dobândit de aceasta printr-o hotărâre penală (iar aici nu mai
prezintă nicio relevanţă considerentele ce au determinat instanţa penală să dispună trecerea în
proprietatea privată a statului a aceluiaşi bun proprietatea privată a reclamantei), dar nici
dreptul dobândit anterior de reclamantă, în condiţiile arătate, de sorginte eminamente civilă,
tot în urma unei proceduri desfăşurate în faza finală a unui alt proces (executarea silită),
ambele părţi deţin un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului; dreptul căruia tribunalul i-a acordat prioritate la înscriere,
uzând de procedura rectificării de carte funciară, este cel dobândit licit de către reclamantă;
desigur că radierea unui drept (în baza prezentei hotărâri) şi înscrierea altuia, în absenţa
efectului constitutiv al înscrierilor în CF, neafectând substanţa dreptului, nu înlătură
nicidecum posibilitatea ca părţile ce deţin un bun în înţelesul explicat să-şi dispute dreptul
printr-o acţiune petitorie, fiind posibilă o nouă rectificare, în funcţie de rezultatul acelei
proceduri; la momentul actual, însă, reclamanta fiind cea care avea prioritate la înscriere şi
care avea dreptul de a obţine, prin înscriere, purga sarcinilor asupra imobilului, potrivit art.
518 alin. 3 C.pr.civ., acţiunea acesteia va fi admisă şi se va proceda în sensul mai înainte
explicat.
Faţă de cele expuse, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., pârâţii, ca părţi căzute în pretenţii, au
fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 6197,66 lei,
reprezentând taxă judiciară de timbru, potrivit chitanţelor depuse la dosar, cu menţiunea că,
prin încheierea din 4.10.2017, tribunalul a încuviinţat reclamantei cererea de acordare a
ajutorului public judiciar sub forma reducerii la jumătate a taxei judiciare de timbru la
valoarea de 3098,83 lei, pentru care a eşalonat plata în 12 tranşe lunare egale; cum pârâtele
reprezintă s_____ însuşi, dispare raţiunea aplicării dispoziţiilor art. 18 din OUG nr. 51/2008
privind restituirea către stat a sumelor de care partea ce a câştigat procesul a beneficiat cu titlu
de ajutor public judiciar din fondurile statului.
Împotriva sentinţei tribunalului au declarat apel pârâţii.
I.1. În motivarea apelului declarat de S_____ R____, prin M_________ Finanţelor P______,
reprezentat de D.G.R.F.P.B. se arată că în mod greşit instanţa de fond a admis cererea de
chemare în judecata în contradic toriu cu paratul S_____ R____ prin M_________ Finanţelor
P______ cu ignorarea lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia.
Una din condiţiile impuse de lege ca o persoana sa fie parte în proces este calitatea procesuala
care contribuie la desemnarea titu larului dreptului de a acţiona si în acelaşi timp a persoanei
împotriva căreia se poate exercita acţiunea.
Calitatea procesuala pasiva presupune identitatea între persoana pârâtului şi aceea despre care
se pretinde că este obligata î n raportul juridic dedus judecaţii. Aşadar, este necesar ca
reclamanta sa justifice nu numai dreptul sau de a sta in judecata, dar si obligaţia paratului de a
participa la aceeaşi judecata.
D____ urmare, reclamanta are obligaţia sa justifice calitatea procesuala pasiva prin indicarea
obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile sale,
precum si arătarea dovezilor, astfel cum prevede art. 194 lit. d si e din Codul de Procedura
Civila, întrucât cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie sa o dovedească.
Mai mult decât atât, instanţa de judecata este obligată, în virtutea principiului rolului său activ
să verifice chiar din oficiu calitatea procesuala a fiecăreia dintre părţi, raţiunea acestor reguli
procesuale fiind tocmai asigurarea scopului definit de legiuitor prin art. 22 alin. 2 din Codul
de procedura Civila.
S_____ R____ prin M_________ Finanţelor P______ a fost chemat în judecată, fără a se
motiva în drept de ce acesta ar putea fi obligat în raportul juridic în condiţiile în care conform
extrasului de carte funciară în calitate de proprietar al imobilului figurează A.N.A.F -
A__________ E________. Este de principiu ca o cerere prin care se solicită radierea din
cartea funciară a unei înscrieri se introduce în contradictoriu cu titularul dreptului înscris, în
speţă cu ANAF -A__________ E________.
Mai mult, deşi instanţa de fond în considerentele sentinţei civile nr. 440/05,03.2018 de la fila
13, a reţinut că "cererea reclamantei, de radiere a înscrierii efectuate în folosul uni terţ, nu ar
putea fi formulată decât în contradictoriu cu titularul dreptului înscris ...", în dispozitivul
acestei sentinţe în mod greşit, acţiunea a fost admisă şi în contradictoriu şi cu S_____ R____
prin M_________ Finanţelor P______.
În speţă nu există identitate între pârâtul S_____ R____ prin M_________ Finanţelor
P______ si persoana ce poate fi obligata în raportul juridic dedus judecaţii, condiţie de
exerciţiu a acţiunii civile, în sensul că nu se probează legitimitatea procesuala pasiva a
acestuia.
I.2 Apelantul a invocat excepţia inadmisibilităţii capătului nr. 1 de cerere, având ca obiect
constatarea dreptului de proprietate al reclamantei, în raport de prevederile art. 35 din Codul
de procedura civila, excepţie de ordine publica.
Astfel, reclamanta a formulat o cerere de constatarea propriului său drept de proprietate, atâta
timp cât asupra aceluiaşi imobil exista un titlu de proprietate având ca izvor sentinţa penală
nr. 114/03,02.2009, pronunţata de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penala în dosarul nr.
xxxxx/3/2007, definitiva, fiind intabulat dreptul de proprietate în favoarea ANAF.
In circumstanţele descrise, reclamanta avea deschisă calea unei acţiuni în realizarea dreptului,
respectiv o acţiune în revendicare prin comparare de titluri, pe cale de consecinţă fiind
inadmisibila acţiunea în constatare promovată de reclamantă.
Faţă de motivele invocate solicită admiterea apelului şi schimbarea sentinţei apelate în sensul
respingerii primului capăt de cerere ca inadmisibil.
I.3 Referitor la capătul 2 de cerere a invocat excepţia inadmisibilităţii, faţă de faptul că
reclamanta nu a urmat procedura plângerii împotriva încheierii de respingere a cererii de
reexaminare, procedura prevăzuta de dispoziţiile Legii nr. 7/1996, a cadastrului si a
publicităţii imobiliare.
Actul normativ susmenţionat prevede o procedura speciala de contestare a actelor emise de
oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Atâta timp cat reclamanta nu a urmat până la
capăt aceasta procedura, nu poate formula, pe calea dreptului comun, o cerere de radiere din
Cartea Funciara a înscrierii dreptului de proprietate al ANAF asupra imobilului in cauza.
I.4 Apelantul a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a admis cererea de chemare in
judecata, având în vedere că asupra imobilului în cauza exista un titlu de proprietate având ca
izvor sentinţa penala nr. 114/03.02.2009, pronunţata de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a
penala în dosarul nr. xxxxx/3/2007, definitiva, fiind întabulat dreptul de proprietate în
favoarea ANAF.
Faţă de cele de mai sus, apare ca superficiala abordarea instanţei de fond, care reţine în
considerentele sentinţei civile atacate faptul ca reclamanta ar fi dobândit în mod licit dreptul
de proprietate asupra imobilului, ca si cum modul de dobândire de către ANAF a dreptului de
proprietate asupra aceluiaşi imobil ar fi ilicit.
Apelantul consideră că temeinicia pretenţiilor reclamantei ar fi putut fi apreciata in mod
corect de către instanţa de judecata doar în cadrul unei acţiuni în comparare de titluri. Faţă de
cadrul cu care instanţa de fond a fost investita, aceasta si-a depăşit limitele procesuale,
lansându-se în aprecieri ce ţin de o comparare autentica de titluri.
Mai mult, apreciază că reclamanta nu a produs în cauză dovezi care să duca la înlăturarea
titlului de proprietate al ANAF, a cărui existenţă face imposibila constatarea dreptului de
proprietate invocat de reclamanta.
Faţă de motivele invocate solicită admiterea apelului si schimbarea sentinţei apelate în sensul
respingerii cererii de chemare in judecata, ca neîntemeiata.
I.5 Apelantul consideră că în mod eronat instanţa de judecata l-a obligat la plata cheltuielilor
de judecata, atâta timp cât în cauză nu se poate reţine o culpa procesuala a paratului S_____
R____ prin MFP, care nu a dat dovada de rea-credinţa sau neglijenta si nu se face vinovat de
declanşarea litigiului, astfel ca nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecata.
II. 1 În motivarea apelului declarat de apelanta pârâtă Agenţia Naţională de A___________
F______ – A__________ E________, se arată că instanţa de fond a soluţionat cererea de
chemare în judecată fără a asigura îndeplinirea procedurii de citare a pârâtei ANAF, astfel
cum rezulta din chiar considerentele sentinţei apelate, unde s-a reţinut că ANAF ar fi refuzat
primirea corespondenţei ce cuprindea cererea de chemare în judecată şi înscrisurile ataşate.
ANAF, în calitate de instituţie publică, are în structura sa serviciul de registratura, cu atribuţii
de primire şi înregistrare a corespondenţei, inclusiv din partea instanţelor de judecata. Este
fără precedent susţinerea că registratura instituţiei ar fi refuzat primirea unei corespondente
transmise de către o instanţă de judecată.
In acest sens, solicită instanţei de apel să verifice dacă procedura de citare a fost îndreptata în
mod corect, la adresa oficiala a ANAF, respectiv Bucureşti, ___________________, sector 5,
adresa la care funcţionează registratura instituţiei. In caz contrar, culpa neîndeplinirii
procedurii de citare aparţine instanţei de fond, care ar fi trebuit sa dispună reluarea acesteia, si
nicidecum sa aplice dispoziţiile art. 223, alin. 2 C__.
F___ de cele de mai sus, în temeiul art. 480, alin.3, teza a doua din Codul de procedura civila,
solicită anularea sentinţei civile atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare către prima
instanţa, pentru a nu fi lipsită de un grad de jurisdicţie.
În continuare apelanta a criticat sentinţa pentru motive identice cu cele prezentate anterior în
expunerea apelului declarat de S_____ R____ prin M_________ Finanţelor P______,
respectiv, inadmisibilitatea capătului nr. 1 de cerere faţă de împrejurarea că reclamanta avea
la îndemână acţiunea în realizare; inadmisibilitatea formulării capătului nr. 2 de cerere
motivat de faptul că reclamanta nu a urmat procedura plângerii împotriva încheierii de
respingere a cererii de reexaminare, procedura prevăzuta de dispoziţiile Legii nr. 7/1996, a
cadastrului si a publicităţii imobiliare; netemeinicia cererii deoarece asupra imobilului în
cauza exista un titlu de proprietate având ca izvor sentinţa penala nr. 114/03.02.2009,
pronunţata de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penala în dosarul nr. xxxxx/3/2007,
definitiva, fiind intabulat dreptul de proprietate în favoarea ANAF, precum şi greşita obligare
la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă a expus pe larg situaţia de fapt astfel cum
este prezentată în cererea de chemare în judecată şi a formulat următoarele apărări în
combaterea motivelor de ape:
Referitor la presupusa neîndeplinire a procedurii de citare a pârâtei ANAF a precizat că
potrivit dovezilor de comunicare existente la dosarul cauzei, procedura de comunicare către
ANAF a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă a fost efectuată la data de
16.10.2019, la sediul ANAF din Bucureşti, ____________________, Sector 5, data la care
ANAF a refuzat primirea comunicării, conform menţiunilor efectuate de agentul procedural
în procesul verbal de înmânare, precum si pe plicul întors la dosar (filele 111-112) - Anexa 1.
După cum se poate observa pe dovada de înmânare (fila 111 — verso), este aplicata stampila
registraturii generale a ANAF, care a fost ştearsă ulterior de ANAF.
Mai mult decât atât, la data de 08.12.2017, s-a efectuat procedura de citare a pârâtei ANAF
pentru termenul din data de 31.01.2018, care a recepţionat citaţia, semnând de primire prin
persoana desemnata din cadrul registraturii generale a instituţiei, care a aplicat si stampila
ANAF (fila 187 - verso) - Anexa 2.
Raportat la existenta acestor documente la dosarul cauzei, susţinerile ANAF privind
presupusa neîndeplinire legala a procedurii de citare de către onorata instanţa care a
soluţionat cauza în primul stadiu procesual, sunt neîntemeiate si trebuie respinse ca
neîntemeiate.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de S_____ R____, intimata a
arătat că potrivit art. l alin. (1) din Ordonanţa de Guvern nr. 14/2007 pentru reglementarea
modului si condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privată
a statului:
„(1) Bunurile de orice fel intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică
in condiţiile prezentei ordonanţe de către Agenţia Naţională de A___________ f______ prin
organele de valorificare abilitate, dacă prin lege nu se prevede altfel".
Totodată, potrivit art. 3 alin. (1) din aceeaşi Ordonanţa de Guvern nr. 14/2007,
„(1) Bunurile confiscate sau neridicate in orice procedură judiciară trec in proprietatea privată
a statului in temeiul unei încheieri emise de judecătorul de cameră preliminară sau al unei
hotărâri judecătoreşti definitive ori, după ca^, definitive si irevocabile"
Conform celor expuse in cadrul prezentării situaţiei de fapt, imobilul în cauză a fost confiscat
prin sentinţa penală nr. 114/03.02.2009 pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a
Penala, rămasa definitiva prin Decizia penala nr. 1523/11.05.2012 emisa de înalta Curte de
Casaţie si Justiţie, cu modificările aduse prin Decizia penala nr. 123/A/19.01.2011 a Curţii de
Apel Bucureşti Secţia a II-a Penala, in Dosarul nr. xxxxx/3/2007.
Raportat la cele de mai sus, urmare a confiscării imobilului de la Dudita S_____, S_____
R____ este cel care poate invoca un titlu de proprietate asupra imobilului, ANAF având
exclusiv atribuţii in ceea ce priveşte preluarea si valorificarea imobilului.
Totuşi, având în vedere faptul ca ANAF este înregistrata în Cartea Funciara a imobilului ca
proprietar (în mod eronat, in opinia intimatei), atât ANAF cat si S_____ R____ (reprezentat
prin M_________ Finanţelor P______) au calitate procesuala pasivă în prezentul dosar.
Consideraţii privind excepţia inadmisibilităţii capătului nr. l de cerere invocata atât de
S_____ R____, cat si de ANAF:
Potrivit dispoziţiilor art. 35C.proc.civ., cel care are interes poate sa ceara constatarea
existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere
realizarea dreptului pe orice alta cale prevăzuta de lege. ".
Din această reglementare se desprind următoarele condiţii de admisibilitate a cererii: A.
partea sa nu poată formula o cerere in realizarea dreptului; B. partea sa justifice un interes; C.
partea sa nu urmărească constatarea existentei/inexistenţei unei stări de fapt., ci a unei stări de
drept.
A. Imposibilitatea formulării unei cereri in realizarea dreptului
Potrivit actului de adjudecare, intimata deţine dreptul de proprietate asupra imobilului
începând cu data de 26.08.2009 si a exercitat toate prerogativele conferite de acest drept in
mod continuu si cu buna-credinţa fiind în posesia imobilului.
Prin urmare, intimata în calitate de posesor al imobilului, al cărui drept de proprietate nu îi
este recunoscut de S_____ R____, ANAF si OCPI S2 din motive neimputabile a fost nevoită
să formuleze prezenta cerere în constatare, prin efectul imposibilităţii formulării unei acţiuni
în realizarea dreptului de proprietate, faţă de împrejurarea că are posesia bunului.
B. În continuare intimata a justificat interesul formulării acţiunii prin aceea că deşi conform
prevederilor art. 518Vechiul Cod proc.civ. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului
prin adjudecarea acestuia, în mod valabil si legal, având ca titlu de proprietate actul de
adjudecare din 26.08.2009 şi a iniţiat procedura de întabulare a dreptului de proprietate,
OCP1 S2 a refuzat categoric.
Acest refuz al OCPI S2 de a soluţiona în mod favorabil cererea de întabulare motivat de
faptul că descrierea imobilului din cartea funciara este diferita de cea din actul de adjudecare,
reprezintă o măsura abuziva, exercitata cu rea-credinţa, motivele neputând fi imputabile
intimatei reclamantă în condiţiile în care atât Somaţia de plata şi PV situaţie întocmite de B__
înainte de adjudecarea Imobilului conţineau aceeaşi descriere a acestuia cu cea din actul de
adjudecare si, cu toate acestea, OCPI S2 le-a înscris.
In acelaşi mod a procedat OCPI S2 si în momentul înscrierii sechestrului asigurător si
sechestrului penal în favoarea Parchetului ICCJ.
Însă abuzul cel mai grav a fost realizat în cursul lunii ianuarie 2017, în momentul în care
ANAF a solicitat OCPI S2 înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului in baza
sentinţei 2012 ale cărei dispoziţii nu pot viza imobilul ce a ieşit din patrimoniul inculpatului
Dudita S_____ şi a trecut în patrimoniul reclamantei în urmă cu 6 ani, potrivit actului de
adjudecare, ci doar suma ce a rămas consemnata la dispoziţia instanţei ca urmare a PV
distribuire a sumelor.
Având în vedere aceste aspecte, interesul intimatei de a promova prezenta acţiune este cu atât
mai legitim si derivă fără niciun dubiu din pericolul încălcării dreptului reclamantei de către
parata ANAF ce reclama un drept de proprietate asupra aceluiaşi imobil.
Reluând situaţia expusă intimata a argumentat în sensul că cererea formulată vizează
constatarea existenţei unei situaţii de drept, respectiv, constatarea dreptului de proprietate pe
care 1-a dobândit prin actul de adjudecare, în contradictoriu cu titlul pe care îl reclamă pârâta
ANAF asupra aceluiaşi imobil.
Excepţia inadmisibilităţii formulării capătului nr. 2 de cerere invocată atât de ANAF, cat si de
S_____ R____, faţă de faptul că intimata nu a urmat procedura plângerii împotriva încheierii
de respingere a cererii de reexaminare, este apreciată de intimată ca neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 7/1996, intimata avea dreptul de a formula plângere împotriva
soluţiei de respingere a cererii de reexaminare pronunţata de Oficiul de Cadastru si
Publicitate Imobiliara însă procedura plângerii prevăzută de Legea nr. 7/1996 nu împiedică
formularea unei cereri în constatare întemeiată pe art. 35 din C.pr.civ.
Plângerea împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare nu reprezintă o cale
prevăzuta de lege pentru „realizarea dreptului, ci este o cale de atac prevăzuta de lege
împotriva încheierilor pronunţate de registratorul-sef al Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara la care a fost înregistrata cererea de reexaminare formulata de petent împotriva
unei soluţii de admitere/respingere la înregistrare a unei cereri.
Astfel, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea 7/1996 a cadastrului si publicităţii imobiliare,
„(3) împotriva încheierii registratorului-sef emise potrivit alin. (2) cei interesaţi sau notând
public pot formula plângere, in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare si
plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial si se înscriu din oficiu in cartea
fundară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de
competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii si copia cărţii funciare"
Dovada în plus a faptului ca cererea de reexaminare nu poate fi considerata o cerere „în
realizare" este făcută chiar de menţiunea privind persoanele care pot formula o astfel de
cerere
(cei interesaţi adică public).
Mai mult decât atât, sintagma „orice alta cale prevăzuta de lege" se refera la cererile prin care
partea si-ar putea realiza dreptul în justiţie, in cazul de fata recunoaşterea în contradictoriu cu
apelanţii-paraţi, a calităţii de proprietar si posesor al imobilului.
Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale
prevăzuta de lege" este condiţionată de posibilitatea concretă, născută si actuală a
reclamantului de a cere realizarea dreptului, textul legal fiind neechivoc " daca partea poate
cere".
Se arată că cele trei condiţii pentru ca acţiunea în constatare formulată de intimată să fie
admisibila sunt îndeplinite, astfel că a solicitat respingerea apelurilor ca neîntemeiate.
Analizând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, în raport de probele administrate
şi de textele de lege aplicabile, Curtea constată că ambele apeluri sunt fondate, în limita
considerentelor care vor fi expuse în continuare:
A . Consideraţii cu titlu preliminar
Analiza de faţă se va raporta la situaţia de fapt stabilită de prima instanţă având în vedere că
apelurile nu conţin critici cu privire la aceasta. De asemenea, faţă de împrejurarea că motivele
de apel formulate de apelanţi sunt în parte identice, respectiv, inadmisibilitatea capătului nr. 1
de cerere faţă de împrejurarea că reclamanta avea la îndemână acţiunea în realizare;
inadmisibilitatea formulării capătului nr. 2 de cerere motivat de faptul că reclamanta nu a
urmat procedura plângerii împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare,
procedura prevăzuta de dispoziţiile Legii nr. 7/1996, a cadastrului si a publicităţii imobiliare;
netemeinicia cererii deoarece asupra imobilului în cauza exista un titlu de proprietate având
ca izvor sentinţa penala nr. 114/03.02.2009, pronunţata de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a
penala în dosarul nr. xxxxx/3/2007, definitiva, fiind întabulat dreptul de proprietate în
favoarea ANAF, precum şi greşita obligare la plata cheltuielilor de judecată, vor fi analizate
cu prioritate motivele referitoare la lipsa calităţii procesuale a Statului R____ şi lipsa de
procedură cu ANAF.
Excepţiile invocate prin cererile de apel vor fi analizate drept motive de apel deoarece acestea
reprezintă în realitate critici împotriva hotărârii primei instanţe şi vizează aspecte cărora
prima instanţă le-a(r fi) dat o rezolvare greşită în litigiul soluţionat prin hotărârea apelată.
B.1 Instanţa de fond a reţinut corect calitatea de pârât a Statului R____ prin M_________
Finanţelor P______.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Statului R____ prin M_________ Finanţelor
P______, se au în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de Guvern nr. 14/2007
pentru reglementarea modului si condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii,
în proprietatea privată a statului, care prevăd că bunurile confiscate sau neridicate în orice
procedură judiciară trec în proprietatea privată a statului în temeiul unei încheieri emise de
judecătorul de cameră preliminară sau al unei hotărâri judecătoreşti definitive/ si irevocabile.
Din informaţiile cuprinse în extrasul de carte funciară, depus la fila 74 din dosarul de fond,
partea II rezultă că înscrierile privitoare la dreptul de proprietate au la bază hotărâri
judecătoreşti penale (nr. 114/2009 din XXXXXXXXXX pronunţată de Tribunalul Bucureşti
Secţia a II-a Penala, nr. 1523/11.05.2012 emisă de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie Secţia
Penală; nr. 123A din 11.04.2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală),
ceea ce confirmă calitatea procesuală a apelantului. Potrivit dispoziţiilor art. l alin. 1 din
acelaşi act normativ Agenţiei Naţionale de A___________ f______ prin organele de
valorificare abilitate, îi revine atribuţia de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului.
B.2 Pârâta ANAF a fost corect citată la prima instanţă.
La fila 187 este ataşată dovada de înmânare a citaţiei pentru termenul din 31.01.2018 când a
fost reţinută cauza în pronunţare, dovadă care poartă toate menţiunile legale prevăzute de art.
164C.proc.civ, semnătura şi numele persoanei care a primit-o din cadrul Registraturii
generale a ANAF. Dacă apelanta nu se referă la citare ci la comunicarea cererii de chemare în
judecată în cadrul procedurii prealabile, este de remarcat faptul că la fila 111-112 se află
dovada de înmânare pe care a fost aplicată parafa registraturii generale a ANAF şi plicul.
Procesul-verbal de înmânare şi plicul poartă menţiunea că „registratura ANAF refuză
primirea deoarece nu le aparţine dosarul în speţă”. Menţiunile din procesul/verbal de
înmânare privitoare la faptele constatate personal de cel care le-a întocmit nu pot fi combătute
decât prin procedura înscrierii în fals. Prin urmare cum apelanta nu a indicat în mod concret o
vătămare şi nici nu s-a înscris în fals împotriva constatărilor personale ale agentului, această
critică va fi înlăturată ca nefondată.
B.3 Considerentele pentru care instanţa de fond a apreciat că acţiunea în constatare este
admisibilă sunt corecte faţă de situaţia de fapt reţinută. Reclamanta nu are acces la o acţiune
în realizarea dreptului deoarece imobilul se află în posesia sa dar totuşi nu se poate manifesta
ca un proprietar în ceea ce priveşte înscrierea dreptului, dobândit prin adjudecare, în cartea
funciară, fiindcă, la acest moment, un alt drept este înscris în cartea funciară. Aceste elemente
factuale justifică îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate reglementate de art. 35C.proc.civ.
Sunt nefondate susţinerile apelanţilor referitoare la faptul că reclamanta trebuia să recurgă la
acţiunea în revendicare prin comparare de titluri. Actiunea în revendicare este definită ca
acţiunea prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun individual determinat, cere
instanţei să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului şi să redobândească posesia
lui de la cel care îl stăpaneşte fără a fi proprietar sau potrivit art. 563C.civ. acţiunea în justiţie
aflată la îndemâna proprietarului bunului împotriva posesorului sau împotriva altei persoane
care deţine bunul respectiv, fără drept. Prin urmare, ceea ce este specific acţiunii în
revendicare ca mijloc de apărare a dreptului de proprietate, este faptul că este pusă la
îndemâna titularului care a pierdut stăpânirea bunului, situaţie care nu se regăseşte în cauza
supusă judecăţii.
B.4 Cererea accesorie de rectificare a cărţii funciare, calificată de instanţă drept cerere de
radiere a înscrierii efectuate în folosul unui terţ, nu este inadmisibilă de plano fiind privită, ca
o restabilire situaţiei de carte funciară în favoarea reclamatei urmare a constatării existenţei
dreptului de proprietate al reclamantei în baza actului de adjudecare din 26.08.2009, în
temeiul art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
B.5 Curtea constată că sunt fondate criticile referitoare la netemeinicia cererii.
Deşi situaţia de fapt reţinută de instanţă este necontestată, vor fi reluate aspectele care
jalonează analiza de faţă. Astfel, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra
imobilului situat în imobilului situat în Municipiul Bucureşti, ___________________. 78,
Sector 2, compus din teren şi construcţie, în baza actului de adjudecare din 26.08.2009
eliberat de executorul judecătoresc potrivit art. 518 alin. 1 C.pr.civ. La data de 09.11.2009,
reclamanta, a solicitat înscrierea imobilului în cartea funciară, solicitare respinsă de OCPI
sector 2 prin încheierea nr. xxxxxx/14.12.2009, pentru trei motive, dintre care unul viza
faptul că în cuprinsul actului de adjudecare nu s-a făcut vorbire despre existenţa sechestrelor
înscrise în P III a CF 1493 cu încheierile nr. 86/2004 si xxxxx/2005. Reclamanta nu a
formulat plângere împotriva acestei încheieri.
Cu privire la acelaşi imobil apelanta pârâta ANAF apare înscrisă în cartea funciară ca
proprietar în baza următoarelor hotărâri judecătoreşti penale (conform extrasului de carte
funciară, depus la fila 74 din dosarul de fond): nr. 114/2009 din XXXXXXXXXX pronunţată
de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penala, nr. 1523/11.05.2012 emisă de Înalta Curte de
Casaţie si Justiţie Secţia Penală; nr. 123A din 11.04.2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti
Secţia a II-a Penală.
Cu privire la efectele adjudecării şi ale întabulării se au în vedere dispoziţiilor art. 518 alin. 2
C.proc.civ (1865) care prevăd că prin întabulare, adjudecatarul dobândeşte dreptul de a
dispune de imobilul cumpărat, potrivit regulilor de carte funciară şi alin. 3, potrivit cu care, de
la data întabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea
drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut.
De asemenea este de remarcat art. 2 lit. d din Legea nr. 7/1996 cadastrului şi a publicităţii
imobiliare, care reglementează efectele înscrierii în cartea funciară, şi prevede că publicitatea
imobiliară asigură opozabilitatea drepturilor reale imobiliare […] , text privit coroborat cu
dispoziţiile art. 56 din Legea nr. 71/2011, care prevăd că art. 885 alin. (1) şi art. 886 din
Codul civil se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate
administrativ-teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru
imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii
imobiliare nr. 7/1996 , iar până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a
dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis,
constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.
Acestea fiind coordonatele legislative referitoare la efectele înscrierii în cartea funciară, se
poate concluziona că în cauză ambele părţi sunt titulare ale dreptului de proprietate asupra
aceluiaşi imobil, că ANAF şi-a înscris dreptul în cartea funciară şi se bucură de opozabilitate
faţă de terţi şi că, deşi reclamanta are poziţia avantajoasă de beatus possidens, suportă
consecinţele neformulării plângerii împotriva încheierii nr. xxxxxx/14.12.2009 prin care
OCPI S2 i-a respins cererea de înscriere a imobilului în cartea funciară, respectiv
inopozabilitatea faţă de terţi a dreptului dobândit prin actul de adjudecare.
Din acest punct de vedere este eronată aprecierea primei instanţe în sensul că dreptul
reclamantei este preferabil pentru că este dobândit licit, în condiţiile în care şi pârâta a
dobândit licit iar în plus, în mod diligent, şi-a înscris dreptul care a devenit astfel opozabil
terţilor şi de asemenea, până la proba contrară, pârâta se bucură de prezumţia de bună-
credinţă. Art. 518 alin. 3 reţinut ca argument, nu este aplicabil în forma prezentată de
tribunal, deoarece numai prin înscriere în cartea funciară, reclamanta putea obţine purga
sarcinilor asupra imobilului, ori tocmai din acest punct de vedere reclamanta nu a acţionat ca
un om diligent.
În aceste condiţii, contrar aprecierii primei instanţe, Curtea constată că este preferabil dreptul
pârâtei, împrejurare faţă de care nu se justifică constatarea dreptului reclamantei care să
atragă ca o consecinţă radierea dreptului înscris în cartea funciară în favoarea pârâtei.
Pentru considerentele expuse, Curtea în temeiul dispoziţiilor art. 480C.proc.civ., va admite
apelurile, va schimba în tot sentinţa apelată şi va respinge cererea ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453C.proc.civ. vor fi înlăturate şi dispoziţiile privind obligarea pârâtelor la
plata cheltuielilor de judecată iar potrivit art. 19 alin. (1) din Ordonanţă de Urgenţă nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cheltuielile procesuale avansate de
către stat prin admiterea cererii de ajutor public judiciar, rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ambele apeluri formulate de apelanţii-pârâţi S_____ R____, prin M_________
FINANŢELOR P______, REPREZENTAT DE D.G.R.F.P.B. şi AGENŢIA NAŢIONALĂ
DE A___________ F______ - A__________ E________, ambii cu sediul în Bucureşti,
_____________________, sector 2, împotriva sentinţei civile nr. 440/05.03.2018, pronunţată
de Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în
contradictoriu cu intimata-reclamantă N______ I______ G_______ , cu domiciliul procesual
ales la SCA M_______, P_____ şi Asociaţii, ______________________. 65, ____________,
sector 1.
Schimbă în tot sentinţa apelată, în sensul că, respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 12 decembrie 2019.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER
A______ P______ A__ C_______ C______-D_____ E_____-G___ P___
Red. ACCD
Tehnored. ACCD/GC
5 ex./
Jud. fond D______ M____ P_______
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro