Cursul 2 - Aps I - 2020-2021

MATERIALE DENTARE 2020-2021
CURS 2
Coordonator activitate didactica:

Conf.Dr.Gradinaru Irina 1
MATERIALE UTILIZATE IN MEDICINA
DENTARĂ PROFILACTICĂ: fluoruri; dentifrice;
ape de gură; indicatori de placă; perii de dinti;
mijloace suplimentare utilizate pentru indepărtarea
plăcii bacteriene.

INDICATORI DE PLACĂ

Placa bacteriană este recunoscută ca
fiind factorul etiologic primordial în
caria dentară și boala parodontală.
Aceasta trebuie îndepărtată, iar

rezultatele obținute trebuie menținute
în parametri optimi.
PRIMA ETAPĂ în acest sens o

constituie evidențierea și revelarea
plăcii bacteriene.

OBIECTIVELE ACȚIUNII DE REVELARE A DEPOZITELOR DE PLACĂ
BACTERIANĂ sunt:
 conștientizarea pacienților asupra existenței depozitelor de placă bacteriană și

explicarea patogenității acesteia în raport cu dinții și parodonțiul marginal;
 motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale și de îndepărtare

a factorilor favorizanți depunerii de placă bacteriană;
 verificarea eficienței și corectitudinii efectuării periajului dentar (cel mai practic

mijloc de îndepărtare a plăcii bacteriene);
 calcularea indicilor de igienă orală și aprecierea ei de-a lungul ședințelor de

tratament. Pacienții care nu respectă regulile de igienă orală nici după
demonstrarea tehnicilor de periaj, nu oferă garanția menținerii rezultatelor
terapiei aplicate;
 evaluarea legăturii ce există între maturizarea plăcii bacteriene și ritmul

inflamației gingivale

Metode de evidențiere a plăcii bacteriene
- Substanțe revelatoare de placă
bacteriană
Pentru vizualizarea plăcii bacteriene se

folosesc metodele de colorare in vivo cu
substanțe colorante denumite revelatori de
placă bacteriană.
Calitățile pe care trebuie să le indeplinească
revelatorii de placă bacteriană sunt:
 să nu fie toxici sau alergici;
 sa aibă un index bun de colorare, realizând o colorare selectivă;
 colorarea să fie imediată, să persiste după clătirea orală și să

poată fi indepărtată cu ușurință prin periaj;
 utilizare facilă și să nu necesite condiții speciale de depozitare;
 să prezinte gust agreabil;
 să fie ușor de procurat și ieftini.

Revelatorii de placă bacteriană disponibili în prezent încearcă să se încadreze în
regulile expuse, dar nu există încă reprezentantul ideal.
În practică se folosesc următoarele substanțe

colorante:
 soluții colorante (ca soluții de clătire, sau spray-uri) cu: fuxină bazică
0,03%, albastru de toluidină1%, albastru de metilen 2%, hematoxilină
0,1% eozină 1%, tinctura de iod 2%, eritrozină.
 coloranți pe bază de fluoresceina - se vizualizează cu lampa Wood.
 drajeuri sau comprimate colorante, care se dizolvă în salivă și produc

colorarea plăcii bacteriene, mono sau bitonic- Placolor, Ceplac, Red-Cote,
Revelan, Oral B, Mira-2- Ton
 coloranți bitonici, care colorează placa bacteriană tânără în violet și placa

bacteriană matură în albastru.

Protocolul clinic de revelare a plăcii bacteriene
constă în :
• clatire orală cu apă simplă sau utilizarea spray-ului de

apă și aer pentru îndepărtarea depozitelor moi și a
resturilor alimentare;
• vaselinarea buzelor pentru a evita colorarea lor;
• aplicarea revelatorului de placă (soluție - cu bulete de
vată prin badijonare sau tabletă - se va plimba prin
gură până la dizolvare);
• clătirea cavității orale pentru îndepărtarea surplusului
de colorant

FLUORURI

Fluorul prezent în mediul natural (apă, alimente) necesită o
suplimentare, până la o doză eficientă, cario-preventivă.
Surse de fluor
Principalele surse alimentare de fluor sunt: apa de băut,

vegetalele cultivate pe soluri îmbogăţite cu acest oligoelement,
ceaiul negru şi produsele alimentare de origine marină
(sardinele, spre exemplu).
Hrana completă asigură zilnic între 0,25 şi 0,35 mg de fluor.
Apa de băut consumată în 24 de ore aduce o cantitate de 1,0-
1,5 mg fluor.
Acest aport acoperă necesarul zilnic, cuprins între 1 şi 2 mg de
fluor pe zi.

De asemenea, fluorul se găseşte în pastele de dinţi în diferite cantităţi, în
funcţie de producători, şi în apele de gură.
Pastele de dinţi destinate copiilor trebuie să conţină maximum 0,03% fluor, iar
cele pentru adulţi maximum 15%.
Pentru a nu fi afectat echilibrul fluorului din organism, experții

recomandă următoarele doze zilnice:
Sugarii 0-6 luni: 0,1 mg/zi

7- 12 luni: 0,5 mg/zi
Copiii si adolescenții:
1-3 ani: 0,7 mg/zi
4-8 ani: 1 mg/zi
9-11 ani: 2 mg/zi
14-18 ani: 3 mg/zi
Adulți:
femei peste 19 ani: 3mg/zi
bărbați peste 19 ani: 4 mg/zi.
A apărut o gamă vastă de produse sintetice cu fluor:
 tablete
 paste, soluții
 geluri
 lacuri
 cimenturi
 pulberi.
Utilizarea acestora se bazează pe posibilitatea creșterii

concentrației de fluor în straturile superficiale ale smalțului
și după erupția dinților în cavitatea orală prin contactul
direct dintre suprafața smalțului și preparatul cu fluor.

Metodele de administrare a fluorului se împart în:
1. Metode de administrare pe cale generală:

 Fluorizarea apei potabile (doza optimă este de 1g F/1 litru
de apă)
 Fluorizarea alimentelor
 Fluorizarea sării de bucătărie
 Fluorizarea pâinii
 Fluorizarea laptelui
1. Metode de aplicare locală a fluorului – se pot folosi 3
categorii de preparate cu următoarele combinații:
 Combinații anorganice de fluor
 Combinații organice de fluor
 Combinații cu acid fosforic.

Indiferent de modul de administrare
(generală sau locală) rolul decisiv al fluorului
în prevenirea cariei dentare rezultă din:
Favorizarea maturării și asigurarea
integrității smalțului dentar
Inhibarea metabolismului plăcii dentare.

Indicațiile fluorizării
• Tratamentul de fluorizare este indicat in primul rând copiilor

cu vârsta între 6 si 16 ani, aceasta fiind perioada de formare a
dinților permanenți. Cu toate acestea, și adulții pot beneficia
de acest tratament profilactic.
• Exista și câteva afecțiuni care prezintă risc crescut pentru
apariția cariilor, cum ar fi: sindromul gurii uscate, bolile
gingivale.
• Persoane cu predispoziție pentru dezvoltarea cariilor.
• Pacienți cu restaurări dentare sau aparate ortodontice.

FLUORIZAREA reprezintă procedura prin care se
suplimentează cantitatea de fluor a dinților, în scop
profilactic și este indicată cu precadere copiilor.
Fluorizarea are rolul de a preveni formarea leziunilor

carioase si / sau de a reduce progresia cariilor deja
existente.
Procedura se poate realiza:

- în cabinetul stomatologic
- la domiciliu.

Fluorizarea in cabinetul stomatologic
Tratamentul de fluorizare se poate realiza de 3 - 4 ori pe an, iar procedura este

foarte simplă:
- după o igienizare profesională, medicul aplică pe dinți soluții, geluri sau lacuri
speciale, cu un conținut ridicat de fluor, pentru un timp de 1 - 2 minute.
- După tratament pacientul nu trebuie sa clăteasca gura sau să consume alimente
și lichide timp de 30 de minute.
Fluorizarea in cabinetul stomatologic se poate realiza de 2 - 3 ori pe an.

Eficiența tratamentului depinde de menținerea unei igiene dentare stricte:
periajul dentar de două ori pe zi, utilizarea aței dentare și a apei de gură, plus
vizitele periodice la medicul stomatolog.
Fluorizarea la domiciliu
Medicul poate prescrie pacienților produse - paste de dinți și ape de gură - cu o

concentrație mai scazută de fluor, pentru utilizare săptămânală sau zilnică, însa
aceste tratamente acasă sunt contraindicate copiilor sub 6 ani.

Clatirile bucale – Apele de gura cu fluor
Metoda de fluorizare locală, prin clătiri orale, a fost aplicata în SUA si

Scandinavia, ca apoi sa fie preluată pe scară largă. S-au utilizat soluții de NaF,
SnF2, fluorura de amoniu.
Concentrațiile folosite pentru clătirile bucale sunt :

· 0,05% NaF pentru clătirea zilnică;
· 0,2% NaF pentru clătirea saptamânală;
· 0,1 % SnF2 pentru clătirea zilnică.
Cercetările au demonstrat că se obțin rezultate pozitive cu oricare din

combinații, eficacitatea lor depinzând de concentrația ionului de fluor, de
frecvența clătirilor, de timpul cât se asigură contactul cu suprafețele dentare.
Clătirile bucale efectuate zilnic, timp de mai mulți ani, au dus la o scădere a
incidenței cariei cu 35%. Metoda nu este indicată la copiii sub 5 ani deoarece
pot înghiti o cantitate din solutie.

DENTIFRICE

În cadrul periajului dentar, alături de periuțele dentare
un rol important îl au și dentifricele.
Ele constituie mijloace secundare, adjuvante care se

aplică cu ajutorul periuței la nivelul dinților sau
restraurărilor protetice fixe în scopul igienizării și
lustruirii suprafețelor accesibile.
Dentifricele potențează acțiunea de curățire a

dinților și a aparatelor protetice fixe prin periaj.

Dentifricele sunt preparate artificiale care
se prezintă sub 3 forme:
• Pastă
• Gel
• Pudră
Pasta este cel mai răspândit mod de prezentare.

În general, în compoziția dentifricelor intră o serie de compuși cum ar fi:
 Substanțe ușor abrazive: carbonat de calciu și magneziu, bicarbonat de
sodiu, clorura de sodiu, oxizi de siliciu și aluminiu, silicat de zirconiu,
granule de cloruri polivinilice.
Substanțele abrazive reprezintă 20-40% din conținutul pastelor și 95% în
cazul pulberilor dentifrice.
 Substanțe tensio-active: lauryl-sulfat de sodiu, lauryl-sarcozinat de sodiu
 Substanțe care dau consistență: carboxi-metil-celuloză
 Vehicule: apă, glicerină
 Substanțe aromatizante: esență de mentă, mentol, diverse arome de
fructe
 Edulcoranți: sorbitol
 Diverși coloranți și conservanți.

Permanent au existat numeroase încercări de îmbunătățire a efectelor
pastelor de dinți prin adăugare de substanțe chimice cu acțiune
antimicrobiană, de inhibare a formării plăcii bacteriene și tartrului, de
combatere a hiperesteziei dentinare.
Astfel, s-a ajuns la înglobarea în pastele de dinți a compușilor de

tipul:
 Agenți desensibilizanți: azotat de potasiu, formaldehidă, fluoruri
 Agenți remineralizanți și cario-protectori: mono-fluor-fosfat de sodiu
 Agenți antimicrobieni: clorhexidină, triclosan, sanguinarina
 Agenți stimulatori ai secreției salivare: sulfat de sodiu și de potasiu
 Agenți anti-tartru: pirofosfat, hematofosfat de sodiu, ricinoleat de
sodiu.

În prezent, există paste de dinți care, în afară de efectul de
curățire și lustruire, prezintă și pe cel de albire a suprafețelor
dentare, colorate de diverși agenți extrinseci (ex: ceai, cafea,
nicotina etc)
Asemenea paste sunt aplicate 1 dată / de 2 ori pe săptămână.

O pastă de dinți ideală trebuie să prezinte, concomitent,
următoarele calități:
 Putere anti-placă, anti-tartru, anti-sensibilitate dentinară
 Putere de albire a suprafețelor dentare colorate de agenți
extrinseci
 Acțiune de fluorizare
 Abrazivitate scăzută
 Gust plăcut
 Compatibilitate și stabilitate a tuturor compușilor care
intră în structura sa.

La ora actuală, așa cum nu se poate vorbi de o periuță de
dinți universală, nu există nici pastă de dinți ideală.
Atât medicul stomatolog cât și asistenta medicală de profilaxie au datoria

să cunoască toată gama de produse uzuale și, din această diversitate, să
recomande pasta de dinți cea mai potrivită pacientului respectiv.
Criteriile de recomandare sunt:

 Vârsta pacientului
 Predispoziția la carie dentară
 Semne care trădează prezența unei afecțiuni parodontale
 Existența lucrărilor protetice
 Prezența obturațiilor coronare de clasa a II-a
 Predispoziția la formarea tartrului
 Fumatul
 Boli generale
 Regimul alimentar etc

Conf.Dr.Gradinaru Irina
Dentifricele sub formă de pastă se asociază periajului
dentar din mai multe rațiuni:
 facilitează îndepărtarea plăcii bacteriene prin componenta
abrazivă a pastei
 aplică pe suprafața dinților diverși agenți cu rol terapeutic
și/sau preventiv.
Pasta de dinți va trebui plasată între smocurile periuței,

pentru a nu se pierde pe parcurs și pentru a se distribui
uniform pe arcade.
Va fi aplicată, prin intermediul periuței, pe toate suprafețele
ambelor arcade dentare, după care se procedează la
efectuarea sistematică a periajului.
Igienizarea mecanică poate fi realizată și de către
personalul instruit în acest sens (medic stomatolog sau
asistenta medicală de profilaxie), în cabinetul medical de
stomatologie.
Ea constă în îndepărtarea în totalitate a plăcii bacteriene
(atât de pe suprafețele ușor acesibile cât ți de pe cele
retentive) cu ajutorul unor paste speciale și dispozitive
speciale confecționate în acest scop, acționate de obicei
rotativ.

PASTELE SPECIALE utilizate conțin: particule fine de carbonat de calciu,
carbonat de magneziu, piatră ponce, săruri de fluor, fluorură de staniu cu efect
desensibilizant dentinar, oxid sau silicat de zirconiu, aditivi, substanțe
aromatizante, coloranți, glicerină.
DISPOZITIVELE SPECIALE sunt reprezentate de:

• Cupe de cauciuc simple sau separate în interior de lamele fine care
se adaptează la piesa contraunghi. Acestea se umplu cu pastă și,
antrenate în rotație, se aplică pe fețele vestibulare și orale ale coroanelor
dentare.
Utilizarea intempestivă a cupelor de cauciuc poate produce leziuni ale
marginii gingivale și dislocări ale stratului de cement radicular, care în
zona cervicală este foarte subțire.
• Periuțe montate, din plastic (în formă de pâlnie sau în formă de
roată) care se adaptează la piesa contraunghi sau la piesa
dreaptă.

APE DE GURĂ

Utilizarea apelor de gură antimicrobiene cu spectru larg
reprezintă una dintre cele mai disponibile soluții pentru
reducerea agenților patogeni.

TIPURI DE APE DE GURĂ
Apele de gură pot fi :

• de uz cosmetic (contribuie la menținerea unei respirații
plăcute)
• de uz terapeutic (care tratează anumite probleme de
sănătate orală).

APA DE GURĂ COSMETICĂ
Apa de gură cosmetică este cea care se folosește pentru

îngrijirea zilnică, pentru a ține sub control temporar respirația
neplăcută și pentru a menține un gust proaspăt în gură.
Acest tip de apă de gură poate fi folosit de orice copil peste 6

ani (se recomandă apa de gură special formulată pentru
copii) sau de adulți care nu au probleme dentare sau
gingivale.

APA DE GURA CU EFECT TERAPEUTIC
Apa de gură cu efect terapeutic este cea care conține

ingrediente active, menite să țină sub control sau să
trateze afecțiuni survenite la nivelul compartimentului
odonto-parodontal.
Ingredientele active dintr-o apă de gură cu efect

terapeutic sunt : clorhexidina, clorura de cetilpiridiniu,
fluorul, apa oxigenată și uleiurile esențiale.

Apă de gură pentru placă și gingivită
Ingredientele antimicrobiene din apa de gură precum

cetilpiridiniu, clorhexidina și uleiurile esențiale reduc placa
dentară și gingivita atunci când sunt combinate cu
periajul de două ori pe zi și cu folosirea aței dentare.
În timp ce unele studii au descoperit că clorhexidina a
obținut rezultate mai bune asupra plăcii decât uleiurile
esențiale, nu a fost observată nicio diferență în ceea ce
privește controlul gingivitei.
Clorura de cetilpiridiniu și clorhexidina pot provoca
colorarea în maroniu a dinților și a limbii.

Apă de gură pentru remineralizare
Anumite ape de gură conțin ioni de fluor, care contribuie

la remineralizare. Anumite cercetări au arătat că
folosirea regulată a apei de gură cu fluor a redus
apariția cariilor la copii, chiar dacă aceștia au mai fost
sau nu expuși la alte surse de fluor.

Apă de gură pentru afte
Unele ape de gură conțin substanțe care anesteziază

local, cum sunt lidocaina, benzocaina sau fenolul.
Hialuronatul de sodiu și acidul gliciretinic pot acționa
ca o barieră pentru a ușura durerea asociată cu
leziunile orale, cum ar fi aftele.

Apă de gură pentru albirea dinților
Apa de gură poate contribui la reducerea petelor de pe

dinți dacă are în compoziție peroxid de carbamidă sau
peroxid de hidrogen. În general, produsele cu peroxid de
carmamidă sunt recomandate de stomatolog și conțin
cam 10% din această substanță activă. Apele de gură
pentru albirea dinților conțin, de asemenea, 1,5-2%
peroxid de hidrogen.

Apa de gură pentru xerostomie
Xerostomia crește riscul de carii. De aceea, o apă de

gură care conține fluor le poate fi de ajutor persoanelor
cu această afecțiune. Însă, având în vedere că alcoolul
poate avea efect de uscare, e recomandat ca apa de
gură recomandată pentru gestionarea xerostomiei să fie
fără alcool. De asemenea, există ape de gură cu enzime
sau derivați de celuloză care pot copia compoziția și felul
în care se simte prezența salivei și care pot contribui la
ușurarea simptomelor xerostomiei.

COMPOZIȚIA APEI DE GURĂ
Apa de gură de uz cosmetic conține ingrediente precum alcool, apă, compuși din uleuri
esențiale, însă printre ingredientele care se pot regăsi pe eticheta unei ape de gură
terapeutice se numără:
• Fluorul - acest ingredient luptă împotriva cariilor dentare și întărește smalțul.
• Clorura de cetilpiridiniu - aceasta elimină respirația urât mirositoare și distruge bacteriile.
• Clorhexidina - acest ingredient reduce placa și gestionează gingivita.
• Uleiurile esențiale. Unele ape de gură conțin compuși care se găsesc în uleiuri esențiale,
cum ar fi mentolul (mentă), timolul (cimbru) sau eucaliptolul (eucalipt), care au proprietăți
antifungice și antibacteriene.
• Peroxidul de carbamidă sau peroxidul de hidrogen - acest ingredient contribuie la
albirea dinților.
Apele de gură pot fi cu sau fără alcool. Persoanele care au gingii sensibile pot constata că o
apă de gură cu alcool este iritantă, așa încât le-ar putea fi mai utilă o apă de gură fără alcool.
De asemenea, e bine să se evite produsele care conțin parabeni sau parfum.
Cea mai bună apă de gură este cea care îndeplinește nevoile de igienă orală și, eventual, de
tratament pentru anumite afecțiuni gingivale.
Apele de gură antiseptice sunt utilizate pe scară largă ca măsură standard, anterior terapiei
stomatologice de rutină, în special pre-operator, cu rol esențial în reducerea numărului de
microorganisme din cavitatea bucală.

Cum se utilizează apa de gură
E bine de știut că apa de gură nu ține loc de periaj, ci se

folosește la finalul ritualului de igienă orală.
• Dimineața și seara, după periajul dinților și după folosirea
aței dentare, se clătește gura cu apă de la robinet, apoi cu
apă de gură.
• Apa de gură se plimbă prin cavitatea bucală aproximativ 30
de secunde și apoi se scuipă.
• Nu se mai clătește cavitatea bucală cu nimic după folosirea
apei de gură! În acest fel, respirația va rămâne proaspătă
pentru mai multă vreme.

PERII DE DINȚI

În scopul îndeplinirii obiectivelor propuse,
periajul dentar se efectuează cu ajutorul
periuței dentare (considerată mijloc
principal de îndepărtare a plăcii bacteriene)
și a pastei de dinți (mijloc secundar,
adjuvant, de îndepărtare a acesteia).

PERIUȚE DENTARE
În reușita și eficiența profilaxiei odonto-parodontale un

rol deosebit de important îl au periuțele dentare.
Eficiența periajului dentar este dependentă în mare

măsură și de caracteristicile periuței, de felul cum
aceasta este confecționată.

Elemente componente
În general, o periuță dentară este formată dintr-

un corp care cuprinde capul și mânerul.
Capul periuței conține elementele active
reprezentate de perii periuței.

Perii periuței
Se află amplasați la nivelul capului periuței
Sunt grupați în smocuri dispuse, de obicei, pe mai multe

rânduri (există și periuțe dentare cu peri grupați într-un
singur smoc ca de exemplu periuțele intedentare)
Perii pot fi: - naturali (de porc/de cămilă)

- sintetici (nylon)

Cu toate că în comerț există ambele tipuri, se preferă
firele sintetice, acestea prezentând o serie de avantaje:
- Un grad de suplețe uniform, care poate fi variat în
funcție de necesități
- Capetele firelor sunt perfect rotunjite
- Sunt ușor de sterilizat
- Sunt mai rezistente decât cele cu peri naturali.

Tipuri de periuțe dentare
• Acționate manual (periuțe obișnuite/convenționale)

• Acționate electric (periuțe electrice)

Indiferent de modalitatea de acționare, periuța trebuie să
poată fi folosită în toate zonele arcadelor dentare și să
igienizeze bine toate suprafețele accesibile periajului.
În cazul indivizilor purtători de lucrări protetice există
periuțe speciale, destinate igienizării acestora.

După natura perilor, periuțele dentare pot fi constituite din:
peri naturali/peri sintetici, fiecare tip prezentând avantaje și
dezavantaje.

PERIUȚELE CU PERI NATURALI- avantaje:
• Suplețe
• Adaptare intimă pe suprafețele dentare și gingivale
• Nu produc traumatisme gingivale
• Se încarcă și rețin bine pasta de dinți
PERIUȚELE CU PERI NATURALI- dezavantaje:

• Degradarea mecanică într-un timp relativ scurt prin reținerea și îmbibarea cu
apă și detritusuri organice
• Lumenul firului de păr constituie un rezervor de microorganisme
• Livrare într-o gamă limitată privind consistența și flexibilitatea.

PERIUȚELE CU PERI DIN MATERIAL SINTETIC – avantaje:
• Omogenitatea materialului
• Uniformitate a dimensiunilor în lungime și diametru
• Flexibilitate
• Rezistență mecanică
• Nu rețin apa și detritusurile organice
PERIUȚELE CU PERI DIN MATERIAL SINTETIC – dezavantajele apar în

cazul folosirii incorecte, ele favorizând recesiunea gingivală, iritațiile
mecanice, uzura cementului.

Periuțele dentare electrice
Sunt indicate în special în zonele mai greu accesibile

periuțelor acționate manual (zonele posterioare ale
arcadelor dentare, fețele orale ale acestora), la persoanele
cu abilitate manuală deficitară, bolnavi handicapați fizic sau
psihic, bolnavi spitalizați.

Utilizarea periuțelor electrice prezintă o seie de avantaje:
• Reducerea și prevenirea formării plăcii bacteriene și a
tartrului
• Realizarea unui masaj gingival eficient, cu îmbunătățirea
circulației sanguine și a keratinizării mucoasei gingivale
• Ușurință în utilizare, fără a necesita un efort din partea
indivizilor
• Dozare uniformă a presiunilor și mișcărilor, fără a solicita
o atenție sporită din partea utilizatorului

MIJLOACE SUPLIMENTARE UTILIZATE
PENTRU INDEPĂRTAREA PLĂCII
BACTERIENE

Deși periajul dentar este considerat a fi cea mai eficienta
metodă de realizare și întreținere a igienei oro-dentare, prin
acesta nu se reușește întotdeauna îndepărtarea plăcii
bacteriene din zonele mai puțin accesibile cum sunt spațiile
proximale sau alte zone retentive.
De aceea, pentru a completa efectul periajului dentar și

pentru a obține o igienă oro-dentară perfectă s-au imaginat
mijloacele speciale și adjuvante ale periajului dentar.

Mijloacele speciale ale periajului dentar.
În vederea îndepărtării eficiente a plăcii bacteriene din

spațiile aproximale se recurge la igienizarea acestora
cu ajutorul următoarelor mijloace speciale:
 Firul de mătase
 Scobitorile (bastonașele) interdentare
 Stimulatoarele gingivale
 Periuțele interdentare
 Periuțele cu un singur smoc

FIRUL DE MĂTASE
Este recomandat pentru îndepărtarea plăcii bacteriene

de la nivelul suprafețelor aproximale.
Firul de mătase se utilizează la pacienții cu parodonțiu
sănătos/gingivită, în cazul în care ambrazurile gingivale
sunt acoperite de papila interdentară.
Este mai puțin eficace în cazul pacienților care prezintă
recesiuni, pe suprafețele radiculare concave expuse.

Există pe piață o mare varietate de fire de mătase care diferă între ele
prin:
Material: - fir de nylon multi-filament
- fir de teflon uni-filament
Calibru: - gros
- Mediu
- Subțire
Suprafață: - cerată/necerată
- impregnată cu fluor/neimpregnată
Structură: - monofilament
- mănunchiuri de filamente răsucite sau nu, solidarizate sau nu
- panglică îngustă (bandelete) pentru porțiunea mucozală a
corpurilor de punte
- tip șnur (cordelete împletite), pentru implante.

Scobitorile (bastonașele) interdentare
- Se indică pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor
organice din spațiile lipsite de papila interdentară.
- Pot fi utilizate în cazul diastemelor, sub arcurile ortodontice, sub
elementele intermediare de punți precum și în jurul implantelor.
- Sunt contraindicate în spațiile interdentare ocupate de papilă.
Caracteristici:
• Au formă triunghiulară, corespunzătoare spațiului interdentar
• Pot fi realizate din lemn de durități diferite sau din plastic, modul
de utilizare fiind același.

Stimulatoarele gingivale (conurile interdentare)
- Se indică la pacienții cu spațiul interdentar rămas liber prin
retracția papilei gingivale sau în urma unei intervenții chirurgicale.
- Nu se recomandă să fie utilizate acolo unde papila interdentară
ocupă spațiul de sub punctul de contact.
- Se prezintă sub forma unui con efilat de cauciuc / din material
plastic care poate fi montat fie pe un mâner propriu, fie pe
capătul liber al unei periuțe de dinți într-un spațiu creat special.
Aplicarea instrumentului se face în unghi de 45 grade față de axul dintelui,

latura inferioară sprijinindu-se pe gingie, iar cele laterale, pe fețele
aproximale ale dinților. Prin inserarea vârfului acestuia în spațiul menționat
și efectuarea unor mișcări blânde, de intoducere și îndepărtare, dinspre
vestibular și dinspre oral, concomitent cu o mișcare de rotație, stimulatorul
gingival îndepărtează placa bacteriană și detritusurile moi, realizând
totodată și un masaj gingival.

PERIUȚELE INTERDENTARE
Se indică pentru îndepărtarea plăcii bacteriene de la

nivelul fețelor dentare aproximale concave sau
neregulate, lipsite de papilă interdentară, în zonele de
furcație deschise, sub intermediarii de punte cu contact
punctiform cu creasta unde celelalte mijloace nu sunt
eficiente.
Ele sunt indicate și ca aplicatoare pentru diverși agenți

antimicrobieni (clorhexidina).

Periuțele interdentare sunt livrate în diverse mărimi,
adaptabile dimensiunilor variate ale spațiilor
interdentare.
Din punct de vedere al formei, există:

• Periuțe de formă cilindrică sau conică (formă de
brad)
• Periuțe cu tijă metalică, asemănătoare periilor de
spălat sticle, în miniatură (bottle neck brush)
Periuța se introduce în spațiul interproximal și se

activează cu mișcări scurte, axiale dinspre vestibular
spre oral și invers. Se igienizează eficient concavitățile
de pe suprafațele interproximale.
Periuța cu un singur smoc (Periuță uni-smoc)
Se indică în zonele greu accesibile altor mijloace de igienă: zone de
furcație, fețele distale ale ultimilor molari, fețele orale ale arcadelor
cu incongruențe dentare prin înghesuire, fața orală a molarilor și
premolarilor mandibulari și pentru arii izolate de recesiuni profunde,
fața vestibulară sau linguală a dinților cu margine gingivală
neregulată.
Acest mijloc special este compus dintr-un mîner cu angulații diferite:
capătul activ este prevăzut cu un orificiu în care se montează
smocul de peri implantați într-un suport care se adaptează etanș la
orificiul periuței.

În cadrul mijloacelor ajutătoare periajului dentar sunt
cuprinse următoarele aspecte:
 Mijloace de autoapreciere a rezultatelor periajului
 Mijloace de îmbunătățire a eficienței periajului

Mijloace de autoapreciere a rezultatelor periajului
Autoaprecierea rezultatelor periajului este posibilă folosind ca

mijloace agenții revelatori și oglinda intraorală.
Agenții revelatori sunt mijloace necesare pentru punerea în evidență a zonelor în

care mai există placă bacteriană remanentă după periajul dentar și interdentar.
Aceștia vor fi aplicați după practicarea periajului, permițând autoaprecierea
eficienței acestuia.
Oglinda intraorală este absolut necesară autocontrpolului, fiind eficientă în

detectarea depozitelor de placă bacteriană remanente după periaj
Aceasta, obligatoriu va fi prezentă în trusele individuale de igienă orală.

Mijloace de îmbunătățire a eficienței periajului
DUȘURILE BUCALE – reprezintă un supliment prețios al igienei oro-

dentare care acționează prin îndepărtarea resturilor alimentare, dar
care însă, nu înlătură și placa bacteriană.
Ele constituie doar adjuvante ale periajului și nu înlocuitoare ale
acestuia.
Dușurile bucale se realizează cu ajutorul unor dispozitive de irigare.

În decursul anilor au fost imaginate diverse asemenea
dispozitive, de la cele mai simple, adaptabile la robinetul
de apă curentă, până la cele mai complexe, care
încălzesc apa și o transmit sub o anumită presiune.
La ora actuală se utilizează dispozitivele hidropulsoare al

căror principiu de funcționare constă în proiectarea unui
jet de apă, continuu sau pulsatil, sub presiune, asupra
dinților și gingiilor.
Ex: - BROXOJET
- WATER-PIK

La acțiunea mecanică a jetului de apă se poate
adăuga și cea antibacteriană prin introducerea de
soluții antiseptice (de exemplu Clorhexidină 0,05%).
De asemenea, pentru confortul pacientului se mai pot
adăuga diverși aromatizanți.

Utilizarea dispozitivelor de irigare se recomandă pentru
igienizarea supragingivală (curățirea mecanică a
dispozitivelor ortodontice fixe, imobilizărilor temporare,
restaurărilor protetice pentru îndepărtarea resturilor
alimentare din zonele inaccesibile ale acestora) și
subgingivală (lavajul profesional al pungilor
parodontale ulterior detartrajului și surfasajului sau
pentru administrarea de substanțe medicamentoase,
topic, de către pacient).

Dispozitivul de irigare OXYJET – studii clinice arată
că sistemul cu micro-bule persistente al acestui dispozitiv
reduce semnificativ sângerările și bacteriile asociate
gingivitei atunci când este însoțit și de periaj dentar.
Erste recomandat pentru igienizarea intermediarilor

restaurărilor protetice fixe, implantelor și aparatelor
ortodontice fixe.

PASTELE DE DINȚI – acestea se asociază periajului
dentar din mai multe rațiuni:
 Prin componenta abrazivă a pastei, facilitează
îndepărtarea plăcii bacteriene
 Aplică la nivelul suprafețelor dentare diverși agenți cu
rol terapeutic și/sau preventiv.
Dentifricele sub formă de pastă potențează acțiunea de

curățire a dinților și restaurărilor protetice prin periaj.

JET FLOSS
Reprezintă un dispozitiv destinat igienizării spațiilor aproximale, adaptat

unui hidropulsor.
Este prevăzut cu două ramuri laterale în formă de U, care permit încadrarea
dintelui vestibular și oral.
Între cele două ramuri se adaptează un fir de mătase, de-a lungul căruia
vor converge două jeturi de apă, în unghi de 15 grade, paralel cu firul, dar
cu sensuri diferite.
Combinarea acțiunii firului, care este mecanică, cu cea a jetului de apă, în
care se pot adăuga și substanțe active (de exemplu clorhexidina 0,1%)
asigură o îdepărtare foarte bună a plăcii bacteriene.
Pentru o arcadă integră, durata de timp necesară igienizării tuturor spațiilor
interdentare este de aproximativ 5 minute.

GUMELE DE MESTECAT
În vederea îmbunătățirii igienei orale se recomandă folosirea gumelor

de mestecat ce conțin înlocuitori ai zahărului și substanțe reglatoare
de pH.
Asemenea gume, numite medicinale sunt indicate pacienților cu
arcade dentare naturale.
Ele acționează prin înglobarea și detașarea depozitelor de pe
suprafețele dentare,mai ales de la nivelul reliefurilor fețelor ocluzale.
Ele stimulează temporar secreția salivară, amplificând astfel acțiunea
de spălare a salivei.
Datorită substanțelor care intră în compoziția lor, gumele de
mestecat au gust plăcut și efect dezodorizant.
Gumele medicinale contribuie la realizarea și menținerea unui pH
alcalin la nivelul cavității orale, intervenind în procesele de
remineralizare a smalțului.
Utilizarea lor trebuie privită ca adjuvant al periajului dentar și nu ca
înlocuitor al acestuia.


Cursul 2 - Aps I - 2020-2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 2 - Aps I - 2020-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATERIALE DENTARE 2020-2021

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica:

Aceasta trebuie îndepărtată, iar

PRIMA ETAPĂ în acest sens o

Coordonator activitate didactica:

 conștientizarea pacienților asupra existenței depozitelor de placă bacteriană și

 motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale și de îndepărtare

 verificarea eficienței și corectitudinii efectuării periajului dentar (cel mai practic

 calcularea indicilor de igienă orală și aprecierea ei de-a lungul ședințelor de

 evaluarea legăturii ce există între maturizarea plăcii bacteriene și ritmul

Coordonator activitate didactica:

Pentru vizualizarea plăcii bacteriene se

 să nu fie toxici sau alergici;

 sa aibă un index bun de colorare, realizând o colorare selectivă;

 colorarea să fie imediată, să persiste după clătirea orală și să

 utilizare facilă și să nu necesite condiții speciale de depozitare;

 să prezinte gust agreabil;

 să fie ușor de procurat și ieftini.

Coordonator activitate didactica:

În practică se folosesc următoarele substanțe

 coloranți pe bază de fluoresceina - se vizualizează cu lampa Wood.

 drajeuri sau comprimate colorante, care se dizolvă în salivă și produc

 coloranți bitonici, care colorează placa bacteriană tânără în violet și placa

Coordonator activitate didactica:

• clatire orală cu apă simplă sau utilizarea spray-ului de

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica:

Principalele surse alimentare de fluor sunt: apa de băut,

Coordonator activitate didactica:

Pentru a nu fi afectat echilibrul fluorului din organism, experții

Sugarii 0-6 luni: 0,1 mg/zi

Utilizarea acestora se bazează pe posibilitatea creșterii

Coordonator activitate didactica:

1. Metode de administrare pe cale generală:

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica:

• Tratamentul de fluorizare este indicat in primul rând copiilor

Coordonator activitate didactica:

Fluorizarea are rolul de a preveni formarea leziunilor

Procedura se poate realiza:

Coordonator activitate didactica:

Tratamentul de fluorizare se poate realiza de 3 - 4 ori pe an, iar procedura este

Fluorizarea in cabinetul stomatologic se poate realiza de 2 - 3 ori pe an.

Medicul poate prescrie pacienților produse - paste de dinți și ape de gură - cu o

Coordonator activitate didactica:

Metoda de fluorizare locală, prin clătiri orale, a fost aplicata în SUA si

Concentrațiile folosite pentru clătirile bucale sunt :

Cercetările au demonstrat că se obțin rezultate pozitive cu oricare din

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica:

Ele constituie mijloace secundare, adjuvante care se

Dentifricele potențează acțiunea de curățire a

Coordonator activitate didactica:

Pasta este cel mai răspândit mod de prezentare.

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica:

Astfel, s-a ajuns la înglobarea în pastele de dinți a compușilor de

Coordonator activitate didactica:

Asemenea paste sunt aplicate 1 dată / de 2 ori pe săptămână.

Coordonator activitate didactica:

Coordonator activitate didactica: