Metoda predării-învăţării reciproce face parte din metodele de predare-învăţare interactivă, alături de meotda

Jigsaw (mozaicul sau grupurilor interdependente), cascada, citirea cuprinzătoare, metoda învăţării în grupe mici
şi altele.

Aceată metode se aplică în a doua etapă a cadrului de predare-învătare pentru dezvoltarea gândirii critice – cea
de realizare a sensului prin care elevii iau contact cu noile cunoştinţe prin intermediul lecturii, prelegerii sau
altor metode, integrând ideile în schemele lor de gândire pentru a le da sens. Sarcinile esenţiale ale acestei etape
constau în menţinerea implicării şi înteresului stabilite în faza de evocare şi susţinerea efortului elevilor în
monitorizarea propriei înţelegeri.
Prin metoda predării-î
nvăţării reciproce elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori, de a explica colegilor rezolvarea unor
probleme.
Astfel, elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în care fiecare are un rol bine definit:

- rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului citit;

- intrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a reactionat
aşa? , ce sentimente îl stapâneau? , ce înseamnă?);

- clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;

- prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborare cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.

Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupe vor colabora în
întelegerea textului şi în rezolvarea sarcinilor de lucru, urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.

Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă, sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei pot lucra pe fişe
diferite, urmând ca in completarea lor să fie o strânsă colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care fiecare
să aibă o sarcină precisă.

Avantajele acestei metode sunt indiscutabile:

- stimulează şi motivează;
- ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le
poate folosi apoi şi în mod independent;
- dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă;
- stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul.

Relaţiile educator-educat să fie deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe dialog constructiv şi pe cooperare.
Aceată viziune propune colaborări strânse ale şcolii cu comunitatea educativă, cu toate instituţiile sociale
interesate direct sau tangenţial de domeniul educaţiei copilului de vârsta şcolară : în primul rând familia, apoi
gradiniţa, biblioteca, biserica, poliţia, cluburile de creaţie, sportive, etc.
Prin folosirea metodelor şi tehnicilor interactive de grup, cum este şi metoda predării-învăţării reciproce se vrea
întoarcerea elevilor către lume, promovând investigaţiile, interogaţiile, discuţiile. Se renunţa la control,
punându-se accent pe proces. Profesorul este animator şi moderator.

Activismul elevului implicat în strategiile folosite pleaca de la structura sa biologică, dreptul la mişcare nu
poate fi abolit de nici un soi de norma didactică şi acesta se constituie ca un imperativ al orientării
postmoderniste în educaţie.
Educatorul trebuie să ştie cum să motiveze pe elev să înveţe şi cum să uşureze procesul învăţării, organizând şi
dezvoltând strategii de lucru interactive, punând accentul pe utilitatea cunoştinţelor şi pe necesitatea însuşirii lor
pentru a se descurca în viată. Agenţii educaţionali trebuie să fie interesaţi de ceea ce îşi doresc copiii să înveţe şi
de ceea ce pot să facă cu aceste conoştinţe. Rolul nostru nu mai este de a indopa elevii cu diverse cunoştinţe, ci
de a le arăta ce au de facut cu acestea.

Se promovează învăţarea prin cooperare ca formă superioară de interacţiune psihosocială, bazată pe sprijin
reciproc, pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor.

Coordonatele majore ale învăţării prin cooperare sunt :

- utilizarea talentelor şi capacităţilor specifice fiecărui individ în parte;

- incitarea interesului către nou, necunoscut şi oferirea satisfacţiei găsirii soluţiei după depunerea unui efort de
căutare;

- dezvoltarea capacităîii de organizare de materiale, de idei prin întocmirea de portofolii asupra activităţii
proprii.

Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că se poate desfaşura în
propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele
instructiv-educative ce apar.

Metoda predării-invăţării reciproce :

Clasa: a IV-a
Obiectul: Educaţia civică
Tema: Drepturle copilului
Subtema: Încălcări ale drepturilor copiilor

Textul ”Micul patriot padovan” de Edmondo de Amicis va fi împărţit în fragmente şi fiecare grupă va primi câte
un fragment de studiat pe care il vor citi individual. În cadrul grupei elevii lucrează pe o singură fişă sau pot
primi fişe individuale. La sfârşit, elevii îţi comunică unii altora concluziile: se clarifică ce drepturi au fost
încălcate, cum se puteau evita aceste nedreptăţi, cine trebuie să-i pedepsească pe cei care nesocotesc drepturile
copilului.

Rezumatorul :

Scrie în câteva propoziţii ceea ce ai citit. Formulează propoziţii referitoare la ceea ce ţi s-a părut mai important

Întrebătorul :
Pune 5 întrebări colegilor din grupa ta, notează apoi pe fişa ta şi răspunsurile lor.

Clarificatorul :

Întocmeşte o listă de cuvinte şi expresii necunoscute, foloseşte-te de cunoştinţele tale sau a celor din grupa ta
pentru a le clarifica.
Sensul lor va va ajuta sa înţelege-i mai bine textul.

*elevul poate avea o listă a termenilor, iar sarcina lui să fie aceea de a găsi sinonimele din text. In ajutorul lui se
poate da şi un dicţionar.

Prezicătorul :

După ce ai citit textul, închipuie-ti ce se poate întampla mai departe. Poti cere parerea şi celorlalţi din grupa ta,
după ce acestia şi-au terminat sarcinile.
*în sprijinul elevului se pot întocmi cateva propoziţii pe care el să le continue cu altele.

Motivaţia:

- Lecţia a fost abordată în sprijinul dezvoltării interesului de cunoaştere a drepturilor copilului.

- Lecţia se sprijină pe priceperile deja formate, capacitatea de comunicare (valorificând noţiunile teoretice
învăţare) şi pe spiritul de investigaţie.
- Pe parcursul lecţiei, elevii vor parcurge un proces sistematic de analiză şi reflecţie critică asupra încălcării
drepturilor copilului.

Cum dezvoltă această lecţie gândirea critică?

- Elevii pot, bazându-se pe cunoştinţe anterioare, să clădească un fundament solid pe care să contruiască
înţelegerea pe termen lung a informaţiilor acumulate;
- Prin implicarea activă, elevii devin conştienţi de propria gândire şi folosesc limbajul propriu;
- Lecţia dezvoltă priceperile de analiză, investigaţie, sinteză, raportare, dezbatere.

Folosirea metodei predării-învăţării reciproce va scoate în evidenţă sensuri multiple ale lecţiei prin
problematizare şi introspecţie.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com