UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA -POLIȚIE LOCALĂ ANUL 2-

TEMA: Efectele stresului

Disciplina: Metode și tehnici de cercetare în Științele Administrative

Profesor coordonator:
Lect. Dr. C. Opariuc-Dan

Studenți:
Găman Teodora
Obaciu Miruna-Ioana
Cuprins
Listarea întrebărilor de cercetare..........................................................................3
Alegerea și rafinarea întrebării de cercetare........................................................3
Introducere...............................................................................................................3
Tehnica P.I.C.O.......................................................................................................3
P: Populație...........................................................................................................4
I: Intervenție.........................................................................................................4
C: Comparare.......................................................................................................4
O: Rezultat............................................................................................................5
Metoda calitativă:....................................................................................................6
Obiectivul general:..................................................................................................6
Obiective specifice:..................................................................................................6
Concluzie..................................................................................................................7
Bibliografie...............................................................................................................8

1
 Ce este stresul?

Stresul este o componentă inevitabilă a vieții. Acesta a devenit un fenomen curent

în viața omului contemporan. Astăzi, întreaga societate suferă schimbări esențiale
în cele mai diverse domenii, toate aceste transformări fiind însoțite de un stres pe
care individul îl suportă la nivel psihic, fizic dar și spiritual.

De asemenea, stresul este în esență răspunsul corpului nostru la orice formă de

posibilă amenințare. Atunci când percepi un pericol – chiar dacă este unul real sau
imaginar – corpul răspunde automat la acesta, printr-un proces denumit reacție de
„fugă sau luptă” (fight or flight reaction).

Așadar, stresul nu este cu necesitate negativ. Din contră, stresul este o formă
naturală de răspuns la amenințările din jur și reprezintă un mod prin care corpul se
protejează de pericolele din mediul înconjurător. Atunci când nivelul stresului este
sănătos, acesta te poate ajuta să fii concentrat, energic și alert. În situații de
urgență, stresul îți poate chiar salva viața – de exemplu, te poate împinge să calci
frâna pentru a evita un accident rutier!

Stresul poate să te provoace să răspunzi noilor provocări. De exemplu, te ajută să

fii concentrat când trebuie să faci o prezentare la locul de muncă sau te determină
să înveți pentru un examen, în loc să îți petreci timpul în fața televizorului. Totuși,
de la un punct, stresul nu va mai lucra în favoarea ta, ci va începe să provoace
probleme de sănătate majore, să îți altereze starea de spirit, să îți reducă
productivitatea, să dea naștere unor probleme în relație și să îți scadă calitatea vieții
în general.

Toți ne confruntăm cu situații de stres, însă folosim exemple diferite pentru a-l
descrie.  Indiferent dacă factorul de stres specific cu care te confrunți este un
accident de mașină, o ceartă puternică sau durerea provocată de artrită, fiecare
amenințare potențială sau efectivă declanșează o cascadă de hormoni ai stresului
care produc modificări fiziologice bine orchestrate.

2
Listarea întrebărilor de cercetare:
1. Care sunt principalele motive ale apariției stresului?
2. Cum putem gestiona stresul?
3. Care sunt efectele stresului asupra oamenilor?

Alegerea și rafinarea întrebării de cercetare:

Cum fac față oamenii din societate la stresul zilnic?

Introducere: “Relația dintre stres și stil de viață la studenți”

Multitudinea activităților ce necesită rezolvare imediată, a deciziilor de o
încărcătură majoră a rolului în cadrul colectivității creează într-o oarecare măsură o
senzație de veșnică goană și activism însoțit pe fond cu un sentiment de frustrare.
Studenții sunt contingentul de oameni cel mai des afectați de frustrare, stres,
neliniște. Perioada studenției reprezintă un stil de viață cu totul distinct, diferit prin
activitatea profesională a tânărului, modul de abordare a relațiilor cu cei din jur,
aspirațiile și visele acestora.

Stresul este prezent în viața studenților mai mult decât ne putem imagina. Stresul
este, în primul rând, o funcție vitală a organismului ce-i permite să reacționeze în
fața situațiilor urgente sau periculoase și să le adapteze.

Tehnica P.I.C.O:
P: Populație

La investigație au participat 40 studenți de la USARB (câte 10 respondenți de la

toate facultățile: Științe ale Educației, Psihologie și Arte; Litere; Drept și Științe
Sociale; Științe Reale, Economice și ale Mediului).

Conform studiului, rezultatele obținute denotă prevalarea numărului studenților ce

adoptă un stil de viață neechilibrat, adică 65% din tineri duc un mod de viață
nesănătos, omit, conștient sau inconștient, principalele mese ale zilei, pauzele între
3
activități, consumul de fructe și legume, somnul echilibrat. Circa 22,5% din
studenți duc un stil de viață variat, aflându-se la limita între sănătos și nesănătos.

I: Intervenție

Problema investigației este prezentată de necesitatea studierii relației dintre stres și
stil de viață la studenți. Ipoteza cercetării: Presupunem că există o relație dintre
stres și stil de viață la studenți. Scopul cercetării rezidă în elucidarea manifestărilor
stresului la studenți și consecințele acestuia asupra stilului de viață abordat.

Semnele unui student supus factorilor de stres sunt evidenţiate de refuzul şcolar;
frica despre siguranţa lor; dureri de stomac sau alte dureri; tristeţe; grija excesiv ă
despre universitate; prieteni, familie, dificultate de relaxare şi de somn. Studen ţii
stresaţi pot prezenta: tulburări de învăţare, debilitate mentală sau alte boli cronice;
etc. Cerinţele şi aşteptările părinţilor, profesorilor, dar şi spiritul competitiv de la
universitate îl pot face pe student să se simt ă stresat şi presat, să î şi piardă din
dorinţa de a asimila informaţii, setea de cunoaştere şi curiozitatea. Aceste lucruri
duc la învăţatul mecanic, dar şi la starea permanentă de stres la care este supus
studentul.

Există mai mulți factori care pot ajuta studentul să-şi îmbunătăţească abilit ăţile de
învăţare, să se preg ătească mai bine pentru examene, s ă mic şoreze nivelul
stresului, astfel încât procesul de învăţare să fie mai uşor.

C: Comparare

Am abordat 3 categorii în ceea ce privește adaptarea studenților la factorii de stres:

- prezența vulnerabilității la stres

- rezistența medie la stres
- rezistența excelentă la stres

Vulnerabilitatea studenților de la Drept: 7 studenți au o rezistența medie la stres, în

timp ce 3 dintre ei sunt mult mai vulnerabili la factorii de stres.

Vulnerabilitatea studenților de la ȘREM: 4 dintre studenți au rezistență medie la

stres, în timp ce 6 studenți sunt mult mai vulnerabili în fața factorilor de stres.

Vulnerabilitatea studenților de la Litere: 6 studenți au o rezistența medie la stres,

iar 4 dintre studenți sunt predispuși la un stres mai mare.

4
Vulnerabilitatea studenților de la ȘEPA: unul dintre studenți are o rezistență
excelentă la stres, 6 au o rezistență medie la stres, iar 3 sunt instabili când vine
vorba de factorii de stres.

Figura 1. Rezultatele obținute la Chestionarul de evaluare a vulnerabilității la stres

O: Rezultat

În urma realizării cercetării date, ipoteza de la care am pornit s-a adeverit. Chiar
dacă activitatea studentului este variată, apariția stresului este inevitabilă. Această
stare apare pe fondul insuficienței timpului, a numeroaselor sarcini și activități ce
necesită rezolvare imediată, a solicitărilor din exterior la care trebuie să facă față.
Alți factori care influențează stresul sunt reprezentați de lipsa unei alimentații
corespunzătoare. Având în vedere că în sesiune criza de timp este principalul factor
de stres al studentului, aceasta se reflectă atât în alimentația haotică, nesănătoasă
bazată în mare parte pe hrană rece, semipreparată, cât și în lipsa exercițiului fizic.

Calitatea vieţii tânărului se dovedeşte a fi un concept complex, imposibil de

conturat în absenţa sentimentului de bine interior sau împlinire personală.

5
Metoda calitativă:
Stresul este un factor care cauzează cinci din șase decese și reprezintă 60% până la
90% din toate vizitele la medic. Costul total al stresului pentru economie este de
peste 1 trilion de dolari, relatează Peter Schnall, profesor clinic de medicină la UC
Irvine și coautor al Unhealthy Work.

Dar stresul este o criză invizibilă, ascunsă de credința că este normală și nu este
mare lucru. Organizația Mondială a Sănătății numește stresul „epidemia de
sănătate din secolul XXI”. Sarah Speck, cardiolog și expert în stres la Spitalul
suedez din Seattle, numește stresul „noul tutun”, un risc pentru sănătate pe care îl
vede pe masa de operație.
Cu toate acestea, nicio organizație de sănătate publică nu se concentrează atât de
mult asupra stresului, deși acesta ucide mai mulți oameni decât accidentele rutiere
și consumul de nicotină. În schimb, tratăm simptomele stresului cu superficialitate
deși acestea pot cauza: boli de inimă, hipertensiune arterială, diabet, anxietate,
accident vascular cerebral, etc.

Obiectivul general:

Reducerea și combaterea stresului prin exemplificarea efectelor asupra stării fizice

si psihice a persoanelor din medii solicitante.

Obiective specifice:
o asigurarea de fonduri pentru centre și consiliere specifică

o încurajarea discutiilor cu familia ori prietenii apropiați

o promovarea activităților fizice ori de câte ori este posibil

o planificarea strategică a timpului

o informarea publicului larg asupra efectelor negative ale stresului asupra sănătații

6
Concluzie
Presiunea pentru performanța si concepția „zero defecte” sau perfecționismul
împins până la ritmul trepidant al vieții cotidiene, aglomerația si poluarea sonoră,
supraîncărcarea de responsabilități, schimbările rapide sunt numai câteva exemple
pentru ceea ce induce stresul care, dacă depășește o anumită intensitate, devine
toxic, afectând sănătatea și starea de bine psihică.

Studenții din toate cele patru domenii studiate au fost expuși stresului. Factorii
academici au fost unul dintre cei mai importanți factori de stres. Introducerea
educației de gestionare a stresului în curriculum s-ar putea dovedi utilă în
combaterea acestei probleme.

7
Bibliografie

https://www.nhs.uk/every-mind-matters/mental-health-issues/stress/#top-tips

https://www.worktolive.info/stress-campaign

http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/4829/1/
Prepeliţă_C_stres.pdf

https://www.sensiblu.com/blog/post/1909_ce-este-stresul-factorii-de-stres-
gestionare-combatere