Cauzele rascoalei se impart in interne si externe,pe plan intern cauzele sunt: Criza regimului fanariot, manifestată prin creșterea

presiunii din partea străinilor și degradarea instituțiilor statale, a dus la creșterea opoziției din partea boierimii locale. Problema
agrară: slaba implimentare a re-formelor lui C. Mavrocordat desființarea șebiei,Contradicțiile antagoniste (dușmănoase) dintre
țărănimea aservită și boierime .Creșterea poverii fiscale ce apăsa țărănimea libereă. numeroase obligații de rentă Monopolul
comercial otoman , vămile interne și alte piedici în calea dezvoltării economice a Țărilor Române au cauzat nemulțumirea
orășenilor și negustorilor localnici.

Pe plan extern revolutia a fost incinsa de ideile si influenta revolutionara din Franta,din cauza schimbului de forte in Europa,

precum si căderea autorității Imperiului Otoman în fața expansiunei țariste.

La înc. sec. al XIX-lea întreaga peninsulă Balcanică era cuprinsă de o puternică mișcare revoluționară de eliberare națională.

Un factor important este si Eteria,o societate patriotica ce avea ca scop miscarea de eliberare a grecilor.

Tudor Vladimirescu s-a nascut in 1780 si a fost un om invatat cu o pornire antiotomana,luptand in fruntea unei cete de voluntari
impotriva turcilor.

Acesta se asociaza cu Eteria si le fagduieste ca va declansa o rascoala a romanilor odata cu cea a grecilor.

Rascoala incepe cu data de 18 ianuarie 1821,odata cu moartea domnului Țării Românești,se constituie un Comitet de
guvernământ care i-a încredințat lui Tudor Vladimirescu misiunea de a ridica poporul românesc împotriva fanarioților.

La 19 ianuarie Tudor părăsește Bucureștiul și se îndreaptă spre Oltenia

23 ianuarie Tudor lansează “Proclamația de la Padeș” - primul program al răscoalei

Acesta prevedea mai multe aspecte precum ca “Norodul românesc să se răscoale asupra tuturor asupritorilor”, “Să se aleagă
dintre căpiteniile noastre cei care pot să fie buni și care să lucreze cu noi dimpreună pentru folosul obștii “,Confiscarea

pământurilor boierești și împărțirea acestora la țărani, dar să nu se atingă de ale celor ce se alătură acțiunii noastre, Desființarea
privilegiilor boierești și obținerea “dreptății și slobozeniei”.

In februarie 1821 au loc atacuri asupra conacurilor boieresti din Oltenia,iar dupa ce ocupa Craiova si pune stapanire pe
administratie,Tudor porneste spre Bucuresti,acesta cu sprijinul poporului ajunge la Bucuresti si se aseaza cu tabara la Cotroceni.

Ispilanti,in fruntea Eteristilor asigura ca va aduce ajutor-Rusia

Pentru a evita un război civil care ar fi justificat intervenția militară a Porții,Tudor Vladimirescu s-a îndepărtat de eteriști,a
atenuat caracterul radical al miscarii.

Într-o atmosferă solemnă, în fruntea unei armate de 6000 de panduri și2500 de arnăuți, Tudor intră în București, ținând în mână
nu sabia, ci o pâine – semn al belșugului și păcii.

Acesta a fost stapan in Bucuresti pentru aproape 2 luni timp in care cheamă la oaste țărănimea și întărește fortificațiile orașului, a

înlăturat nepământenii din dregătoriile publice și bisericești, a lichidat o parte din dregătoriile interne, a creat o armată de 6000
de soldați.

In martie soseste si Ispilanti in Colentina si cere bani pentru intretinerea armatei,fapt ce duce la neintelegeri intre aliati,astfel
Tudor îl învinuiește pe Ipsilanti de faptul că nu a adus după cum făgăduise intervenția și ajutorul Rusiei si ii cere sa paraseasca
Tara Romaneasca.

Armata otomană trece Dunărea în Țara Românească pentru a zdrobi mișcarea grecilor, Odată cu apropierea armatei turcești,
Tudor cu 4500 de panduri – părăsește capitala retăgundu-se spre Pitești.

Ipsilante cu voluntarii se retrage spre Târgoviște.

Din cauza comploturilor interne Tudor este asasinat la 7 iunie 1821,fiind rapit si predat lui Ispilanti iar mai apoi schingiuit si
aruncat intr-o fantana.
Rascoala se incheie cu infrangerea Eteristilor,iar rascoala de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu deși a fost înfrântă, a pus
capăt regimului fanariot în Țările Române,deasemena a servit drept un imbold puternic pentru mișcarea de eliberare națională a
românilor din Țara Românească și Moldova, cât și din provinciile românești aflate sub ocupație străină.Importanta Istorica a
revolutiei este ca A promovat și consolidat ideea unității legăturilor dintre românii din Țara Românească și Moldova.