lui sa nu,necesite racordari speciale.

Intre cele doua va-

riante, tehnologic cea de a doua este mai simp~a.
In cazul bro~arii suprafetelor intrerupte (fig. 2.25, c).
se folose~teun profil de dinte cu pas l11arit,la care golul
este.supradimensionat, pecesar pentru a acumula a~chiile
intrerupte ce se degajaza. Aceea~i copstruqtie de profil ~u
pas ~i gal marit se folose~te ~i in cazul.lungirnilormari
de bro~at (pentru a inmagazina volumul de a~chii dega-
jate ~i pentru a rezulta un numar de dinti aflati simultan
in a~chieredemarime acceptabila).
Tinind seama de qceste caracteristici, in pr~ctica teh-
nologica s-au impus citeva variante de forme de dinti re-
prezentate in fig. 2.26.
Din punct de vedere al profilului, sint doua variante:
cu spatele dintelui curbiliniu (fig. 2.26, a, b) ~i cu spatele
dintelui rectiliniu (fig. 2.26, c, d).
Din punct de vedere al lungimii golului, acestea pot
fi cu gal normal (fig. 2.26, a, c) ~i cu gal marit (fig. 2.26.
b, d).

& ~
Din punct de vedere al adincimii gol~lui, acesteapot
fi cu adincime mica, adincime normala ~i adipcime ma-
rita. Canalele cu adin-
t ! cime mica se folosesc
(1 a: pent.ru cazurile. i? care
~ ,- ~. , groslmea a~chIel . este
~ .z::, .
mIca (1a sch erne1e d e

rm,
I ~
' /)

b bro~are dupa profil sau

a pringenerare), iar cana-

t , t lele cu adincime mare

g l1' se folosesc pentru bro-
--c: ,,- -.c: " ~ele care a~chiaza cu
~ ~ ~ grosimi .mari de a~chie
/)

, :U~-__:~f~;»
(progreslve, pentru su-
t-p a_!1( praffj'teplane,pentru ca-
g-s g r!: g1 d nal~ de pana ~.a.).
C far, din cauza ,Mai
Fig. 2.26. dificultatilor de exe-
cutie ~i apoi ale ce-
lor de reascutire, pentru 0 bulla fragmentare a a~chii-
lor in vederea umplerii complete a golului cu a~chii ~i,
deci, folosirea unui coeficient de umplere k de valori mici
54
(cu avantaje privind lungimea brof?ei),se poate folosi un
gal cu prag de rupere a af?chieica In fig. 2.27.
Solutia este relativ veche f?i nU' s-a impus datorita
dezavantajelor aratate.
In final, mai este de remarcat ~ ~ci?7?>:
ca dintii de degrof?are !?i cei de fi- V//?/7///J//////>J>.
nisare au acelaf?i profil f?i aceleaf?i
dimensiuni. Fig. 2.27.
d4) Celelalte dimensiuni ale din-
piloT bro$ei (fig. 2.26) se determina (valoare rotunjita) in
functie de marimea pasului, folosindu-se urmatoarele
relatii:
- grosimea dintelui, s=(0,3 . . . 0,35}p;
- grosimea golului, g=(0,65 . . . 0,7)p;
- raza de racordare, R=(0,65 . . . 0,7)p;
- raza de racordare de la fundul dintelui, r=0,2p;
r=0,5 h;
- unghiul spatelui dintelui, 1\=30° . . . 45°.
In functie de aceste recomandari f?i de forma dintilor
reprezentata in fig. 2.26, in tabelul 2.14 sint date valori
recomandate pentru dimensiunile dintilor brof?ei[22]. -
Cotele au semnificatiile rezultate din fig. 2.26. De fa-
cut observatia ca dimensiunea g1 este egala-<;u grosimea
golului g, numai in cazul solu1;.iilorcu grosimea normala,
iar In cazul dintilor cu grosime marita, g1<g.
d5) Geometria constructiva a tai$ului d~1;.ilor a!?Chie-
tori ai brof?ei se refera la marimile unghiurilor de dega-
jare, de af?ezaref?ide Inclinare. La stabilirea valorilor aces-
tor unghiuri, se 1;.ineseama de urmatoarele caracteristici:
In primul rInd de natura materialului de prelucrat f?iapoi
de calitatea suprafetei prelucrate, de materialul partii ac-
tive a brof?ei, de uniformizarea fortelor de af?chieref?a.
Unghiul de degajare 'Ya se alege In func1;.iede natura
materialului de prelucrat. Fata de degajare poate fi exe-
cutata (cel mai des) fara fateta (fig. 2.28, a) sau cu fateta
(fig. 2.28, b). Cea de a doua s-olu1;.ie
este aplicata in special
pentru din1;.iide finisare. In general, ~i dintil de degrof?are
55