Suport de curs

Pregătirea preoperatorie

 Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot
depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.

O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce
trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii
de anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.

Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu

convalescenti care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de
tratamente speciale, multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent
medicala are un rol important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru
bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.

 Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei,

sexului etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor
specifice fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca
actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale
caror particularitati le putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un
tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca
organismul sa suporte bine operatia.

Preoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:

- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si

netratata in prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;

1
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar
interventia se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca
functionarea inimii s-a ameliorat

- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si

se controleaza temperatura;

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o

rigiditate a cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentara postoperatorie;

- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si

aspectul acestora si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in
care interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;

- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor

- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina,

timpul de coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei
sangvine). In aceste cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare
ale elementelor figurate ale sangelui

- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT,
GPT, etc)

- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh

- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele
medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor;

- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;

- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca

interventia chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere
igienic cat si datorita faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.

Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

 Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si

dupa caz chiar inainte si in timpul interventiei;

2
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta
medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.

- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in

cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate
normala de lichide

- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul
in care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia
pana la vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca
nu este capabil singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa.
Daca operatia urmeaza pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata
foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.

 Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :

- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se

recomanda decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc
organismul de lichide si saruri minerale.

- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara

- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor

- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala

- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj
elastic usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea
masei sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul
este util si pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.

Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia

chirurgului care urmeaza a opera bolnavul.

Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru

schimbarea lenjeriei de pat.

 Interventia chirurgicală

3
 Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii.
Organizarea spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii
riscului de infectie.

 Sala de operație

Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o

componentă septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există
o săliță unde se pot desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și
pacienți au drept scop prevenirea introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc
operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și cu o încăpere pentru anestezie, unde se
pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.

Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la

vindecarea completă a bolnavului.

Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care

au survenit intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.

Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului,

asigurarea cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.

După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie

intensivă;sala de trezire; în patul său.

1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

4
 Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.

(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
timpul intervenției) încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-
20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt.
aspirație, drenaj pleural
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA,
materialului pt. borcan pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu
capul într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal,
bolnavului operat la cu capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la
apariția reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele
care urmează. De altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea
acestor reflexe.

1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea

faciesului extremităților indică satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența

5
 respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe
sondă endonazal
2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție
comportamentului să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din
pat , va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
respirației normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția
bolnavului.
4.Supravegherea 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
pulsului Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare
critică
5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe

pansamentului cu sînge sau serozitate
7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane
bucale umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii
dorsale și a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des
poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe
regiunea pubiană a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor vitale și 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și

6
vegetative
2. Îngrijiri igienice
3. Prevenirea escarelor
4. Exerciții respiratorii
5. Mobilizarea bolnavului
6. Tubul de gaze
7. Clisma cu apă sărată
8. Alimentația
9. supravegherea tranzitului intestinal
10. Scoaterea firelor
seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3.1. Se efectuează frecții, masaj în
regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii igienei tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziție
4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa
pt. a evita încărcarea bronșică
5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuată gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi
de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului
8.1. În prima zi operatul va ține o dietă
hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce compoturile si
carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentașia normală
9.1. Supravegherea apariției primului
scaun aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun
poate fi datorată unei ocluzii intestinale
10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele
7
 2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat
3.Supravegherea funcțiilor
vegetative
4.Supravegherea micțiunii
5. Revenirea sensibilității
6. Depistarea incidentelor
2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie
orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă
vitale și 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia
nervilor motorii
4.1.Micțiunea poate apărea spontan
stimulată cu mijloacele descrise la punctul
B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre
extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.

Îngrijirea plăgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai
printr-o supraveghere atenta şi continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-
hematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii

8
 operatorii; daca bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange
→ hematom, consecinta a unei hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza
chirurgicala şi resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament,
infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se
umble la un pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) →
supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese
parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare
de rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi
tumefactie fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans
→ aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea
plagii constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-
septic, insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o
echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a
tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi
sustinere a functiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga

operatorie evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea
generala se altereaza, prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela
sursa suferintei: abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie
acuta, etc..

- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) →
apreciere, dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza
normal sau a aparut o complicatie;

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare →

protejare a plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului
umed tot timpul) + posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza
(experienta personala permite aprecierea abaterilor de la normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata):
la 5-7 zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul
marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase
şi se afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.

Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

9
- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți

b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens

e) Să fie schimbat la timp

- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi
uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă
cauză, schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la
pansamentul sau sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție
antiseptică dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie,
schimbați frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm

10
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu
permite, stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în
cazul în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale,
stilete butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii

11
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit
umeziți cu apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a
efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la
plagă spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile
dezinfectante recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi
ştergeți apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi
aplicați desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
regiunii (circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în
recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul

12
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansamente

PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei
injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de
mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică
aparatul gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în
caz de entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase
şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice
circulația de întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol,
cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese
încălzesc şi produc un efect contrar.

BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)

13
OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință
(extremități, regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână,
picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune
pregătirea prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți
capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur
colțul liber al feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine
fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în
evantai, în spirală etc.
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația
pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de
întoarcere (de la partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce
jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere
jumătate din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai
mici în plică şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi
oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ

14
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse)
pentru a asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau
cu ajutorul altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața
posterioară acoperind 1 din tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de
acoperire a feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura
precedentă jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

15