Chirurgie

Apendecita acuta
Test 1
CM
1.Agentii patogeni incriminati in apendicita acuta sunt:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Bacteroides
C. Salmonella
D. Streptococcus viridans
E. Pseudomonas
CM
2.Patologii considerate in diagnosticul diferential al apendicitei acute:
A. Zona Zoster
B. Pneumonia
C. Ileita terminala
D. Pleurezie dreapta
E. Gastrita acuta flegmonoasa
CM
3.Leucocitoza din apendicita acuta:
A. Eozinofilia este frecventa
B. Se asociaza cu limfocite peste 75%
C. Hiperleucocitoza < 15.000 sugereaza perforatie
D. Hiperleucocitoza ( peste 20.000 ) sugereaza perforatie
E. Neutrofilia este frecventa
CS
4.Tratamentul chirurgical al plastronului apendicular este indicat la :
A. 1 an
B. 3-6 luni
C. 24-72 ore de la debutul crizei
D. 1 luna
E. Nu se indică intervenție chirurgicală
CM
5.In apendicita acuta se poate decela, la examenul obiectiv:
A. Semnul iliopsoasului in localizarea apendiculara pelvina
B. Fund de sac vaginal drept dureros la palpare
C. Cresterea miscarilor respiratorii la nivelul abdomenului
D. Distensie abdominala
E. Semnul Lantz
CM
6.Complicatii ale apendicitei acute:
A. Abces subfrenic
B. Volvulus intestinal
C. Ocluzie intestinala
D. Invaginatie intestinala
E. Peritonita in 3 timpi
CM
7.Scorul Alvarado:
A. Un scor de pana la 3 indica o probabilitate mare de a dezvolta o apendicita acuta
B. Contribuie la limitarea numarului de apendicectomii nenecesare
C. Durerea, anorexia, greata, apararea musculara, sunt notate cu 1 punct
D. La pacientii cu scor de 7 si peste, probabilitatea este foarte mare
E. Leucocitoza este un criteriu notat cu 2 puncte
CM
8.Investigatiile imagistice in apendicita acuta:
A. Ecografia abdominala are cea mai mare sensibilitate
B. IRM se utilizeaza cand exista incertitudine de diagnostic
C. Ecografia poate evidentia afectiuni din sfera ginecologica
D. CT-ul abdominal are cea mai mare specificitate
E. Ecografia abdominala are cea mai mare specificitate
CM
9.Laparoscopia in apendicita acuta:
A. Se asociaza cu o spitalizare redusa
B. Poate rezolva si patologii descoperite incidental, precum diverticulul Meckel
C. Ligatura mezoului se realizeaza indiferent de calea de abord
D. Se practica in fazele complicate
E. Un dezavantaj este durerea postoperatorie rebela la tratament
CM
10.Durerea in apendicita acuta:
A. Semnul tusei reprezinta declansarea tusei la palparea zonelor dureroase
B. Apare in hipogastru
C. Punctul McBurney este dureros
D. Apare insidios
E. Apare brusc
CM
11.Durerea abdominala in apendicita acuta se caracterizeaza:
A. Este descrisa o pozitie antalgica cu coapsa drepta in flexie si usoara abductie
B. Durerea este continua
C. Apare in fosa iliaca stanga
D. Durerea este discontinua
E. Se intensifica la tuse si efort
CM
12.Care dintre urmatorii agenti patogeni sunt responsabili de apendicita acuta:
A. Streptococcus viridans
B. Escherichia coli
C. Pseudomonas
D. Streptococcus pneumoniae
E. Bacteriodes
CM
13.Afectiunile chirurgicale care intra in diagnostic diferential cu apendicita acuta sunt:
A. Pielonefrita
B. Invaginatia intestinala
C. Colecistita acuta
D. Ocluzia intestinala
E. Colica renala
CM
14.Triada simptomatica a lui Dieulafoy cuprinde:
A. Hiperestezie cutanata
B. Aparare musculara in fosa iliaca stanga
C. Anorexie
D. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
E. Durere
CM
15.Afectiunile ginecologice care intra in diagnostic diferential cu apendicita acuta sunt:
A. Infectii ale tractului urinar
B. Torsiunea ovariana
C. Porfiria
D. Sarcina ectopica
E. Dizenteria
CM
16.Semnele generale care apar in apendicita acuta sunt:
A. Anorexia
B. Varsaturi
C. Greata
D. Temperatura
E. Tahicardia
CM
17.Avantajele abordului laparoscopic sunt:
A. Reintegrare sociala rapida
B. Spitalizare scurta
C. Face posibila diagnosticarea si rezolvarea altor tipuri de patologie
D. Durere postoperatorie redusa
E. Durere postoperatorie fulminanta
CM
18.Tabloul clinic al apendicitei acute cuprinde:
A. Icter
B. Diareea, mai rar, in apendicitele pelvine, in formele toxice si la copii
C. Durerea abdominala ce apare pe fondul unui usor disconfort digestiv
D. Durerea abdominala ce apare in plina sanatate
E. Constipatia
CM
19.Criteriile de evaluare paraclinice in scorul Alvarado, care limiteaza numarul de apendicectomii
nenecesare sunt:
A. Durerea migratorie
B. Leucocitoza
C. Trombocitoza
D. Anorexia
E. Cresterea neutrofilelor
CM
20.Explorarile imagistice utile in apendicita acuta sunt:
A. Ecografia abdominala, cu specificitatea cea mai mare
B. Ecografia Doppler vasculara
C. Computer tomografia, cu specificitatea cea mai mare
D. Ecografia abdominala, cu o specificitate de peste 81%
E. Angiografia abdominala

Test 2
CS
1.Avantajele abordului laparoscopic in apendicita acuta sunt, cu exceptia:
A. Rata mai mica de infectii pe plaga
B. Durere postoperatorie redusa
C. Integrare sociala rapida
D. Diagnosticarea pleureziei drepte
E. Diagnosticarea diverticului Meckel
CS
2.Ecografia abdominala in apendicita acuta are o specificitate de:
A. 95%
B. 100%
C. 15%
D. 60%
E. 81%
CS
3.Sunt corecte despre factorii favorizanti din teoria enterogena a apendicitei acute,cu exceptia:
A. Sunt coprolitii si corpii straini
B. Nu produc leziuni mecanice asupra mucoasei apendicelui
C. Obstrueaza lumenul apendicelui
D. Ingusteaza lumenul apendicelui
E. Creeaza staza in peretele apendicelui
CM
4.Semne generale in apendicita acuta sunt:
A. Diareea
B. Temperatura sub 38 grade, cu exceptia perforatiei apendiculare
C. Tahicardia
D. Constipatia
E. Anorexia
CS
5.Afectiuni infectioase la diagnosticul diferential al apendicitei acute sunt, cu exceptia:
A. Dizenteria
B. Zona zoster
C. Porfiria
D. Enterocolite
E. Febra tifoida
CM
6.Nu este adevarat despre plastronul apendicular:
A. Apare la 6-12 ore de la debutul crizei
B. La percutia superficiala avem submatitate
C. La percutia profunda avem sonoritate
D. La palpare apare ca o tumora inflamatorie cu contur sters, regulat
E. Apare datorita virulentei crescute a germenilor
CM
7.Afectiuni chirurgicale care fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei acute sunt:
A. Diverticulita Meckel
B. Invaginatia intestinala
C. Pancreatita acuta edematoasa
D. Ileita terminala
E. Gastroenterita
CM
8.Nu face parte din triada simptomatica a lui Dieulafoy:
A. Durere
B. Aparare musculara in fosa iliaca stanga
C. Hipoestezie cutanata
D. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
E. Hiperstezie cutanata
CM
9.Despre semnul obturator din apendicita acuta este fals:
A. Este caracteristic localizarii apendiceului pelvin
B. Exacerbarea durerii la decompresiunea brusca a abdomenului
C. Durere la rotatia interna a coapsei
D. Durere la ridicarea activa a membrului inferior drept in extensie
E. Este caracteristic localizarii apendicelui retrocecal
CM
10.Formele de peritonita aparute ca si complicatii in apendicita acuta sunt:
A. Peritonita acuta secundara generalizata in doi timpi
B. Blocul apendicular
C. Peritonita generalizata
D. Peritonita acuta primara
E. Peritonita acuta secundara generalizata in trei timpi
CS
11.Care este scorul ALVARADO al unui pacient care prezinta anorexie, febra si leucocitoza?
A. 6 puncte
B. 5 puncte
C. 7 puncte
D. 4 puncte
E. 3 puncte
CM
12.Explorari imagistice in apendicita acuta:
A. Ecografia si computer tomografia deceleaza o marire a diametrului antero- posterior de peste 7
mm
B. Computer tomografia are o specificitate de 100 %
C. Computer tomografia are o specificitate de 95 %
D. Computer tomografia nu evidentiaza prezenta lichidului intraperitonial sau a flegmonului
E. Ecografia abdominala are o specificitate de 75 %
CM
13.Despre durerea abdominala in apendicita acuta tipica se poate afirma:
A. Debuteaza in fosa iliaca dreapta
B. Miscarile, mersul si tusea accentueaza durerea
C. Pozitia antalgica presupune flexia coapsei drepte si o usoara adductie a acesteia
D. Prezinta o iradiere tipica hipogastrica si lombara dreapta
E. Poate surveni pe fondul unui usor disconfort digestiv
CM
14.Manevrele dureroase in apendicita acuta sunt reprezentate de, cu exceptia:
A. Semnul obturator-apendice retrocecal
B. Semnul iliopsoasului-apendice retrocecal
C. Semnul iliopsoasului-apendice pelvin
. Semnul Lantz - apendice pelvin
E. Semnul obturator - apendice mezoceliac
CM
15.Un pacient internat pentru greturi si varsaturi, aparare musculara la decompresiune, febra si
leucocitoza prezinta, conform scorului Alvarado :
A. Un scor de 8 puncte
B. Un scor de 6 puncte
C. Probabilitate foarte mare de apendicita acuta
D. Probabilitate crescuta de apendicita acuta
E. Un scor de 5 puncte
CM
16.Diagnosticul diferential al apendicitei acute include urmatoarele afectiuni medicale, cu exceptia :
A. Rectocolita ulcero-hemoragica
B. Purpura abdominala
C. Ischemia mezenterica
D. Adenita mezenterica
E. Pancreatita cronica
CM
17.Tratamentul plastronului apendicular include:
A. Punga cu gheata aplicata local la nivelul fosei iliace drepte
B. Antibioterapie cu spectru ingust
C. Antibioterapie masiva
D. Reechilibrare acido-bazica
E. Apendicectomie de urgenta, in primele 24-72 de ore
CS
18.Manevra Rowsing utilizata in examenul obiectiv al apendicitei acute reprezinta:
A. Palparea dinspre fosa iliaca stanga spre epiastru cu distensie dureroasa a cecului
B. Decompresiunea brusca a abdomenului dupa palpare
C. Durere la ridicarea activa a membrului inferior drept in extensie
D. Durere la rotatia interna a coapsei
E. Disparitia reflexelor cutanate in fosa iliaca dreapta ce insoteste apararea musculara
CM
19.Semnele clinice considerate criterii de evaluare Alvarado in apendicita acuta sunt:
A. Durerea lombara
B. Apararea musculara in fosa iliaca dreapta
C. Leucocitoza
D. Apararea musculara la decompresiune
E. Febra
CM
20.Tratamentul chirurgical minim invaziv in apendicita acuta consta in :
A. NOTES
B. SILS
C. Punctie ghidata ecografic
D. Laparoscopic
E. PEG/J

Test 3
CS
1.Semnul Lantz in apendicita acuta reprezinta
A. Durere la rotatia interna a coapsei
B. Durere in fosa iliaca dreapta la palparea dinspre fosa iliaca stanga spre epigastru
C. Diminuarea sau disparitia reflexelor cutanate in fosa iliaca dreapta si hemiabdomenul drept
D. Exacerbarea durerii la decompresia brusca a abdomenului lapalpare
E. Leucocitoza in jur de 10000/mm3
CM
2.Elementele caracteristice diagnosticului paraclinic al apendicitei acute necomplicate sunt:
A. Frison
B. Sediment urinar normal
C. Febră peste 38 grade
D. Netrofile peste 75%
E. Leucocitoză în jur de 10.000/mm3
CM
3.Afecțiunile chirurgicale cu care se realizează diagnosticul diferențial în apendicita acută sunt:
A. Invaginația intestinală
B. Ulcerul duodenal perforat
C. Adenita mezenterică
D. Ruptura de folicul ovarian
E. Colecistita acută
CM
4.Semnele caracteristice scorului Alvarado sunt:
A. Apărarea musculară în fosa iliacă dreaptă
B. Febra
C. Anorexia
D. Durere migratorie
E. Vărsăturile
CM
5.Care dintre afirmațiile cu privire la peritonita apendiculară sunt adevărate?
A. Triada Dieulafoy se caracterizează prin: durere, apărare musculară și leucocitoză peste 20.000
B. Apărarea musculară este inițial localizată în fosa iliacă dreaptă
C. Apărarea musculară este de la început extinsă la nivelul întregului abdomen
D. Apărarea musculară se însoțește de semnul Lantz
E. Semnul Bloomberg este prezent
CS
6.Semnul Bloomberg din apendicita acută înseamnă:
A. Durere la mobilizarea retrogradă a anselor interstinale
B. Exacerbarea durerii la decompresiunea bruscă a abdomenului după palpare
C. Durere la mobilizarea anterogradă a anselor intestinale
D. Durere la rotația externă a coapsei
E. Durere la ridicarea activă a membrului inferior
CM
7.Care dintre următoarele elemente ale scorului Alvarado sunt notate cu 2 puncte:
A. Anorexia
B. Apărarea musculară
C. Febra
D. Leucocitoza
E. Durerea migratorie
CM
8.În apendicita acută este descrisă triada simptomatocă a lui Dieulafoy care curpinde:
A. Durere abdominală
B. Febră peste 38 grade
C. Exacerbarea durerii la decompresiunea bruscă a abdomenului după palpare
D. Hiperestezie cutanată
E. Apărare musculară în fosa iliacă dreaptă
CM
9.Care dintre următoarele afirmații cu privire la teoria enterogenă răspunzătoare de apariția
apendicitei acute sunt adevărate?
A. Este caracteristică leziunea ischemică de la nivelul peretelui de fond de tromboză
B. Factorii patogenici ajung pe cale hematogenă de la alt focar infecțios
C. Este caracteristică staza din peretele apendicelui
D. Diseminarea se face pe cale hematogenă
E. Se pot produce leziuni mecanice asupra mucoasei apendicelui
CS
10.Un scor Alvarado de 7 poate însemna:
A. Apărare musculară, leucocitoză, febră, vărsături, anorexie
B. Durere migratorie, anorexie, febră, vărsături
C. Durere migratorie, vărsături
D. Apărare musculară, leucocitoză, febră, vărsături
E. Apărare musculară, leucocitoză, febră
CM
11.Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate referitor la manifestările clinice ale apendicitei:
A. Durerea este continuă
B. Anorexia este un semn tardiv, nespecific
C. Frisonul și febra peste 38 grade nu sunt caracteristice perforatiei apendiculare
D. Constipația este mai frecventă decât diareea
E. Tahicardia este proporțională cu gravitatea infecției și a temperaturii
CM
12.Care sunt afirmațiile false referitoare la tratamentul apendicitei acute:
A. Intervenția presupune evidențierea bazei apendicelui, ligatura mezoului și ligatura plus
secționarea apendicelui
B. Se poate realiza atât clasic cât și minim invaziv
C. Blocul apendicular reprezintă o urgență chirurgicală fiind necesară intervenția chirurgicală în
primele 48 de ore
D. Abcesul apendicular poate fistuliza frecvent la piele sau într-un organ cavitar, mai rar în
peritoneu (peritonita in 3 timpi)
E. Abordul clasic este de preferat față de abortul laparoscopic, având numeroase avantaje
CM
13.Diagnosticul diferențial al apendicitei acute se face cu următoarele afecțiuni chirurgicale:
A. Invaginația intestinală
B. Adenita mezenterică
C. Diverticulita Meckel
D. Salpingita
E. Pielonefrita
CM
14.Care sunt afirmațiile corecte cu privire la examenele paraclinice din apendicita acută:
A. Sedimentul urinar este util pentru excluderea unei afecțiuni renale
B. O leucocitoză în jur de 10.000/mm3 cu limfocitoză, este caracterisitică apendicitei acute
C. În prezența simptomatologiei tipice, explorările imagistice nu sunt necesare
D. Leucocitoza peste 20.000/mm3 este semn de perforație
E. În mod tipic, pacientul prezintă leucopenie mai mică de 4000/mm3
CM
15.Un pacient în vârstă de 25 ani, sex masculin, se prezintă la medicul de familie cu următoarele
semne și simptome: durere (resimțită inițial periombilical iar în prezent este localizat în fosa iliacă
dreaptă), anorexie, greață, febră 38,7 C. La examenul obiectiv se observă apărare musculară în fosa
iliacă dreaptă iar în urma explorărilor paraclinice se constată o leucocitoză (12.000/mm3) cu
neutrofilie (82%). Conform scorului de evaluare Alvarado, pacientul prezintă:
A. Probabilitate moderată de a dezvolta apendicită acută
B. Probabilitatea foarte mare de a dezvolta apendicită acută
C. Un scor total de 10
D. Un scor total de 9
E. Un scor total de 8
CS
16.Referitor la palparea abdominală, în cadrul apendicitei acute se pot afirma următoarele, cu
excepția:
A. Triunghiul dureros al lui Iacobovici este delimitat medial de mușchiul drept abdominal
B. Punctul McBurney se află în plina zonă dureroasă
C. Durerea, hiperestezia cutanată și apărarea musculară în fosa iliacă dreaptă definesc triada
simptomatică a lui Dieulafoy
D. Semnul iliopsoasului se realizează cu ajutorul rotației interne a coapsei
E. Manevra Rowsing reprezintă mobilizarea retrogradă a gazelor dinspre fosa iliacă stângă spre
epigastru, cu localizarea distensiei dureroase la nivelul cecului
CS
17.Precizați varianta FALSĂ referitoare la durerea din apendicita acută:
A. Durerea este de tip colicativ
B. Poate avea debut brusc sau insidios
C. Este descrisă de poziția antalgică cu coapsa dreaptă în flexie și ușoară abducție
D. Tusea accentuează durerea
E. Poate fi exacerbată de mișcare și mers
CM
18.Este adevărat referitor la apendicită:
A. Peritonita poate apărea după o perioadă de 1-2 zile de la debut
B. Blocul apendicular apare datorită virulenței crescute a germenilor la 24-72 de ore de la debutul
crizei
C. Abcesele periapendiculare se produc mai ales în localizările retrocecale si mezoceliace
D. O palpare ce relevă împăstare dureroasă, nedepresibilă, în fosa iliacă dreaptă este semn de
plastron apendicular
E. Exacerbarea bruscă a durerii, însoțită de ileus, febră de tip septic și leucocitoză în jur de
10.000//mm3 înseamnă peritonită
CM
19.Apendicita nu trebuie confundată cu:
A. Colica ureterală stângă
B. Colecistita acută
C. Invaginația intestinală
D. Adenita mezenterică
E. Torsiunea ovariană
CM
20.Un scor Alvarado de 4 poate însemna:
A. Febră, apărare musculară în fosa iliacă dreaptă și vărsături
B. O probabilitate medie de a dezvolta apendicită acută
C. Durere migratorie, leucocitoză și neutrofilie
D. Anorexie, durere migratorie și grețuri
E. Durere migratorie, febră, leucocitoză și apărare musculară în fosa iliacă dreaptă

Test 4
CM
1.Diagnosticul apendicitei presupune și:
A. Ecografia decelează mărirea diametrului antero-posterior sub 7 mm
B. Leucocitoză în jur de 10.000/mm3 cu neutrofile
C. Frison și febră frecvent peste 38 grade
D. Ecografia, care poate exclude afecțiunile ginecologice
E. Sedimentul urinar cu cilindri hialini și leucocitari
CM
2.La examenul clinic al unui pacient cu apendicită acută se poate identifica:
A. Durerea, hiperestezia cutanată și apărarea musculară apar ca triada lui Dieulafoy
B. Punctul McBurney din zona triunghiulară dureroasă descrisă de Iacobovici este și el dureros
C. Rotația externă a coapsei și ridicare de către medic a membrului inferior drept al pacientului sunt
dureroase
D. Manevra Rowsing, începută în fosa iliacă dreaptă, este pozitivă
E. Sensibilitatea cutanată în fosa iliacă dreaptă și hemiabdomenul drept se intensifică la instalarea
peritonitei (Semnul Lantz)
CM
3.Care dintre următoarele este adevărată cu privire la apendicită:
A. Teoria enterogenă incriminează staza la nivel apendicular prin obstruarea cavității închise a lui
Dieulafoy
B. Teoria vasculară incriminează rolul coproliților în patogenia apendicitei
C. Este cea mai comună urgență chirurgicală abdominală
D. Streptococcus Viridans face parte din agenții incriminați
E. E.coli și bacilii din genurile Bacteriodes și Pseudomonas sunt cei mai frecvenți agenți patogeni
CS
4.Tratamentul apendicitei poate presupune:
A. Antibioterapia este contraindicată în blocul apendicular
B. Intervenție imediată în cazul plastronului apendicular
C. Evoluția spre abcedare indică drenajul în blocul apendicular
D. Legatura mezoului apendicular care urmează timpului de secționare a apendicelui
E. Se preferă abordul clasic datorită ratei mici de de infecție a plăgilor și recuperării mai rapide
postoperatorii față de cel laparoscopic
CS
5.Pacientul cu apendicită acută se va prezenta cu acuze de:
A. Durere cu debut inițial în fosa iliacă dreaptă și vărsături
B. Durere colicativă în fosa iliacă dreaptă, ameliorată la tuse
C. Durere continuă periombilicală exacerbată de tuse sau mers
D. Durere periombilicală continuă, însoțită frecvent de diaree la adult
E. Durere epigastrică instalată insidios, fără posibilitatea unei poziții antalgice
CM
6.Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul chirurgical al apendicitei acute nu sunt
adevărate:
A. Ligatura și secționarea apendicelui se realizează întotdeauna înainte ligaturii mezoului
B. Indiferent de evoluția plastronului apendicular tratamentul chirurgical se realizează în 3-6 luni
după stingerea episodului acut
C. Abordul clasic are o rată mai mică de infecții de plagă
D. În cazul abordului laparoscopic reintegrarea socială este mai rapidă
E. Abordul laparoscopic permite și rezolvarea altor tipuri de patologii
CM
7.În cazul blocului apendicular se recomandă:
A. Abord imediat clasic
B. Tratament conservator
C. Drenaj ghidat ecografic dacă a evoluat spre un abces
D. Antibioterapie
E. Abord imediat laparoscopic
CM
8.Care dintre următoarele afirmații referitoare la blocul apendicular nu sunt adevărate?
A. Percuția superficială decelează sonoritate
B. Sunt prezente semnele generale ale procesului septic
C. Apare pe fondul unei reactivități imunologice bune ale pacientului
D. La palpare se decelează o zonă de împăstare în fosa iliacă dreaptă
E. Apare pe fondul unei virulențe crescute a germenilor
CM
9.Care dintre următoarele afirmații cu privire la peritonita acută primară sunt false:
A. Este o complicație gravă
B. Există un interval asiptomatic de ore, zile
C. Are o perioadă de remisiune spontană
D. Leucocitele cresc la valori de peste 15-20.000/mm3
E. Apare la un interval de câteva ore până la 1-2 zile de la debut
CM
10.Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la diagnosticul apendicitei acute:
A. Clasic explorările imagistice decelează o mărire a diametrului antero-posterior al apendicelui
peste 7mm
B. Explorările imagistice decelează o îngroșare a peretelui apendicular
C. Chiar și în prezența unei simptomatologii tipice, ecografia și CT sunt obligatorii
D. Laparoscopia de diagnostic este contraindicată
E. Ecografia are specificitate mai mare decât CT
CS
11.Examenul clinic al pacientului cu apendicită acută poate evidenția următoarele elemente cu
excepția:
A. Durere la rotația externă a coapsei (semnul obturator)
B. Dispariția sau diminuarea reflexelor cutanate în fosa iliacă (semn Lantz)
C. Prezența triadei Dieulafoy
D. Durere în fosa iliacă dreaptă după mobilizarea retrogradă a gazelor
E. Durere la nivelul fundului de sac vaginal în timpul tușeului vaginal
CM
12.Semnele și simptomele specifice apendicitei acute
A. Temperatura se mentine de obicei sub 38 de grade celsius
B. Durerea, localizată periombilical sau în epigastru la debut
C. Efortul și tusea accentuează durerea (semnul tusei)
D. Anorexia este un semn foarte precoce, dar nespecific
E. Durere in fosa iliacă stângă, hiperestezie cutanată, apărare musculară în fosa iliacă stângă
CM
13.Despre examenul obiectiv în apendicita acută este ADEVĂRAT că:
A. Apărarea musculară este inițial prezentă la nivelul întregului abdomen, apoi se localizează în fosa
iliacă dreaptă
B. Instalarea apărării musculare nu este caracteristică peritonitei
C. Semnul iliopsoasului prezent sugerează că apendicele este situat retrocecal
. Inspecția abdomenului decelează un blocaj al mișcărilor peretelui în inspir
E. La debut se constată distensia abdomenului.
CM
14.
În cadrul apendicitei acute, despre tulburările de tranzit este ADEVĂRAT că:
A. Diareea apare la copii
B. Diareea apare în apendicitele pelvine
C. Este prezentă alternanța constipației cu diareea
D. Constipația apare în formele toxice de apendicită
E. Constipația este tulburarea de tranzit dominantă

Litiaza veziculei biliare

Test 1
CM
1.Hidropsul vezicular:
A. La punctie bila contine o cantitate crescuta de pigmenti
B. Are evolutie imprevizibila
C. Reprezinta distensia veziculei biliare cu hipersecretie de mucus
D. Este determinat de inclavarea unui calcul la nivelul infundibulului
E. Necesita interventie chirurgicala de urgenta
CM
2.Ileusul biliar:
A. Se produce datorita unei fistule bilio-digestive
B. Radiografia abdominala deceleaza aerobilie
C. Este o complicatie frecventa la pacientii neoplazici
D. Poate determina ocluzie intestinala
E. Interventia chirurgicala presupune inchiderea fistulei
CM
3.Tratamentul litiazei veziculare:
A. In cazul colecistitei acute prima etapa este tratamentul antibiotic
B. Colecistita acuta este o urgenta amanata
C. Gold-standardul este colecistectomia laparoscopica
D. Colecistendeza reprezinta extractia calculilor
E. Colecistectomia poate determina sindrom postcolecistectomie
CM
4.Durerea in colecistita:
A. Este neuropata
B. Este generata/poate aparea in manevra Murphy
C. Iradiaza in umarul drept
D. Se amelioreaza postprandial
E. Cedeaza la inspir profund
CM
5.In litiaza veziculei biliare:
A. Declansarea simptomelor nu este influentata de alimentatie
B. Ecografia este explorarea de electie
C. Calculii care contin carbonat calciu apar cel mai frecvent
D. Estrogenii au rol favorizant in formarea calculilor
E. Radiografia de profil evidentiaza calculi situati posterior de coloana vertebrala
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la sindromul postcolecistectomie
A. Cuprinde manifestarile fiziologice care apar dupa colecistectomie
B. Cuprinde manifestarile patologice care apar dupa colecistectomie
C. Poate fi explicat prin existenta unei patologii non-biliare care nu a fost diagnosticata
D. Poate fi explicat prin existenta unei concomitente patologice biliare nerecunoscute
E. Poate fi explicat prin necesitatea fiziologica de recuperare a organismului
CS
7.Colecistendeza in litiaza veziculei biliare semnifica:
A. Indepartarea colecistului laparoscopic
B. Indepartarea colecistului prin intermediul chirurgiei deschise
C. Extragerea calculilor
D. Drenajul extern al colecistului
E. Drenajul intern al colecistului
CM
8.Alegeti din urmatoarele caracteristicile macroscopice ale colecistului in colecistita acuta:
A. Peretele colecistului este edematiat
B. Colecist de dimensiuni reduse
C. Colecist mult marit in volum
D. Colecist destins
E. Peretele colecistului este eritematos
CM
9.Biologic, colecistita acuta este caracterizata de:
A. Trombocitoza
B. Trombocitopenie
C. Scaderi ale transaminazelor
D. Cresteri ale transaminazelor la valori de cateva sute de unitati
E. Ascensiunea leucocitara la valori de 18.000-20.000/mmc
CM
10.Ecografic, colecistita acuta litiazica este caracterizata de:
A. Vezicula biliara cu imagini hiperecogene unice sau multiple in interior
B. Vezicula biliara cu pereti ingrosati
C. Uneori, lichid pericolecistitic
D. Vezicula biliara cu imagini hipoecogene unice sau multiple in interior
E. Vezicula biliara cu pereti subtiati
CM
11.Diagnosticul diferential al colecistitei acute trebuie sa excluda:
A. Ulcer duodenal in puseu dureros
B. Colica reno-ureterala dreapta
C. Angina instabila Printzmetal
D. Apendicita acuta pe apendicele ascendent,subhepatic
E. Infarct de miocard acut inferior
CM
12.Cresterea transaminazelor in colecistita acuta prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Insotesc in mod normal colicile biliare intense
B. Sunt expresia suferintei hepatocitare permanente
C. Valorile transaminazelor ajung la valori de cateva sute de unitati
D. Valorile transaminazelor ajung pana la valori de peste 1000 de unitati
E. Nu insotesc colicile biliare
CM
13.Ileusul biliar in litiaza veziculei biliare:
A. Este urmarea unui proces inflamator acut, de scurta durata, care inglobeaza colecistul si duodenul
B. Este urmarea unui proces inflamator dens care inglobeaza strict colecistul
C. Este o complicatie care poate aparea la pacientii tineri
D. Poate aparea la pacientii varstnici, cu o indelungata istorie de litiaza veziculara simptomatica, cu
calculi mari
E. Este urmarea unui proces inflamator dens, care inglobeaza colecistul si duodenul
CM
14.Tratamentul specific in ileusul biliar cuprinde:
A. Abordul chirurgical al fistulei
B. Indepartarea colecistului
C. Extragerea calculului printr-o enterotomie longitudinala
D. Abordul laparoscopic al fistulei
E. Enterorafie, reprezentand al doilea pas al tratamentului
CS
15.Calculii veziculari pe imaginea de profil in radiografia abdominala simpla efectuata in litiaza
veziculara se proiecteaza:
A. Posterior de coloana
B. Lateral de coloana
C. Medial de coloana
D. Anterior de coloana
E. In portiunea mediana a coloanei
CS
16.Palparea veziculei biliare destinse de volum, nedureroase constituie semnul:
A. Murphy
B. Troussaud
C. Johnson
D. Beauperre
E. Courvoisier-Terrier
CM
17.Semnul Murphy in litiaza veziculei biliare reprezinta:
A. Durere vie la expir normal
B. Semn de obstructie neoplazica a caii biliare principale
C. Semn de iritatie peritoneala
D. Durere vie la inspir profund
E. Durere perceputa la intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal
CM
18.Colangiografia IRM in litiaza veziculei biliare permite:
A. Diagnosticul topografic al obstructiei cailor biliare principale
B. Evaluarea anatomica a splinei
C. Evaluarea anatomica a ficatului
D. Evaluarea functionala a splinei
E. Diagnosticul etiologic al obstructiei cailor biliare principale
CM
19.Scintigrafia biliara cu Technetiu in litiaza veziculei biliare furnizeaza o evaluare anatomica si
functionala a:
A. Colecistului
B. Splinei
C. Ficatului
D. Duodenului
E. Cailor biliare
CS
20.Examinarea cu valoare diagnostica mare in litiaza veziculei biliare este:
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colangiografia intravenoasa
C. Colangiografia IRM
D. Colecistografia orala
E. Colecistografia percutanata

Test 2
CM
1.Riscurile efectuarii colangiografiei prin punctie transparieto-hepatica in litiaza veziculei biliare
sunt:
A. Examinarea nu prezinta riscuri
B. Risc de sangerare
C. Biliragie
D. Fistula bilio-digestiva
E. Fistula bilio-jejunala
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la colangiografie in litiaza veziculei biliare:
A. Substanta de contrast poate fi introdusa prin punctie transparieto-hepatica
B. Substanta de contrast poate fi introdusa prin papila duodenala
C. Colangiografia endoscopica retrograda reprezinta introducerea substantei de contrast prin punctie
transparieto-hepatica
D. Nu utilizeaza substanta de contrast
E. Consta in examinarea cailor biliare opacifiate prin prezenta unei substante de contrast
CM
3.Care din urmatoarele complicatii duc la instalarea colecistitei acute:
A. Icterul mecanic
B. Obstructia canalului cistic
C. Hidrops vezicular
D. Migrarea unui calcul voluminos in duoden
E. Ileus biliar
CM
4.Este adevarat despre colica biliara:
A. Este insotita intodeauna de febra
B. Poate fi insotita cefalee intensa
C. Este ameliorata de antispastice
D. Apare greata
E. Intre crize poate persista o durere surda, continua
CS
5.Hidropsul vezicular se produce astfel:
A. Prin migrarea unui calcul voluminos in duoden, printr-o comunicare neoformata numita fistula
bilio-digestiva
B. Prin migrarea calculilor in coledoc
C. Prin migrarea unui calcul voluminos in canalul cistic
D. Prin migrarea unui calcul voluminos in duoden
E. Inclavarea unui calcul la nivelul infundibulului
CS
6.Migrarea unui calcul voluminos in duoden produce:
A. Colecistita acuta
B. Pancreatita acuta
C. Ileus biliar
D. Hidrops vezicular
E. Icter mecanic
CM
7.Elementele constitutive ale bilei sunt:
A. Plachetele
B. Colesterolul
C. Lecitina
D. Fierul
E. Saruri biliare
CM
8.Conditii generale de favorizare a aparitiei litazei veziculare sunt:
A. Rasa alba
B. Parazitoze digestive
C. Varsta
D. Sexul
E. Predispozitia genetica
CS
9.Calculii veziculari se proiecteaza pe imaginea de profil in radiografia abdominala simpla:
A. Poterior de coloana
B. Medial fata de ficat
C. Anterior de coloana
D. Posterior de pacreas
E. Postero-anterior de coloana
CS
10.Semnul Courvoisier semnifica:
A. Palparea veziculei biliare destinse de volum, nedureroasa
B. Exacerbarea durerii la decompresiunea brusca a abdomenului
C. Durere vie, in inspir profund, perceputa la intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal
D. Asociere febra, frison, icter
E. Palparea veziculei biliare destinse de volum, dureroasa
CM
11.In litiaza caii biliare principale, sindromul coledocian major este definit de prezenta triadei
Charcot, din care, pe langa icter mai fac parte :
A. Cefaleea
B. Greturile
C. Colica biliara
D. Febra
E. Gustul amar matinal
CM
12.La nivelul papilei duodenale mari se deschide:
A. Canalul coledoc
B. Canalul hepatic
C. Canalul hepatic comun
D. Canalul cistic
E. Canalul pancreatic principal
CS
13.Partea retroduodenala a canalului coledoc se afla:
A. Anterior de peretele duodenului I
B. Intre foitele omentului mare
C. Coboara printr-un sant sapat in parenchimul fetei posterioare a capului pancreasului
D. Intre foitele omentului mic
E. Posterior de peretele duodenului I
CM
14.Urmatoarele afirmatii despre rapoartele anatomice ale veziculei biliare nu sunt adevarate :
A. Corpul adera de ficat printr-un tesut conjunctiv lax
B. Fata opusa a corpului vine in raport cu colonul transvers si prima portiune a duodenului prin
intermediul peritoneului visceral
C. Fundul se proiecteaza la intersectia marginii muschilor drepti abdominali cu cartilajul coastei a
IX-a
D. Fundul se proiecteaza la intersectia marginii muschilor drepti abdominali cu cartilajul coastei a
XI-a
E. Corpul adera de duoden printr-un tesut conjunctiv lax
CM
15.Topografic, coledocul prezinta :
A. Partea retropancreatica ce explica aparitia icterului mecanic in tumorile de cap pancreatic
B. Partea intraparietala, in care coledocul ridica la nivelul mucoasei peretelui postero-medial al
duodenului I o plica longitudinala
C. Partea supraduodenala, intre foitele omentului mare
D. Partea supraduodenala, intre foitele omentului mic
E. Partea retroduodenala ce explica aparitia icterului mecanic in tumorile de cap pancreatic
CM
16.Calea biliara principala si ductul pancreatic pot conflua, cu exceptia :
A. In peretele duodenal, formand un canal comun lung
B. Abordand duodenul prin doua guri de varsare separate
C. In exteriorul duodenului, formand un canal comun scurt
D. In peretele duodenal, formand un canal comun scurt
E. In exteriorul duodenului, formand un canal comun lung
CM
17.Vascularizatia caii biliare principale este data de anastomoza ramurilor ce provin din :
A. Artera cistica
B. Artera gastroduodenala
C. Artera mezenterica superioara
D. Artera pancreaticoduodenala infero-anterioara
E. Artera pancreaticoduodenala supero-anterioara
CM
18.Cocii Gram pozitivi aerobi ce colonizeaza relativ frecvent arborele biliar sunt, cu exceptia :
A. Streptococcus pyogenes
B. Enterococcus
C. Enterobacter
D. Streptococcus viridans
E. Staphylococcus aureus
CM
19.Mucoasa veziculei biliare :
A. Secreta mucus ce poate precipita calciul cu aparitia microcalculilor
B. Concentreaza bila de 5-10 ori
C. Absoarbe mai eficient apa si sodiul decat calciul
D. Concentreaza bila de 2-5 ori
E. Modifica solubilitatea colesterolului si a calciului
CM
20.Factorii patologici ce favorizeaza aparitia litiazei veziculare sunt, cu exceptia :
A. Enterocolita
B. Boli hematologice
C. Pancreatita acuta
D. Ciroza
E. Cancerul hepatic
Test 3
CM
1.Calculii veziculari pot genera urmatoarele complicatii, cu exceptia :
A. Pancreatita acuta prin migrarea unui calcul in canalul hepatic comun
B. Hidrops vezicular prin migrarea unui calcul in coledoc
C. Hidrops vezicular prin intermediul unei fistule bilio-digestive
D. Icter mecanic prin migrarea unui calcul in coledoc
E. Ileus biliar prin migrarea unui calcul voluminos in duoden
CM
2.Litiaza veziculara oligosimptomatica se manifesta prin :
A. Tulburari dispeptice ca manifestari secundare dupa colica biliara
B. Tulburari dispeptice corelate cu excesele alimentare
C. Cefalee
D. Balonari post-prandiale
E. Frisoane si febra
CM
3.Modificarile macroscopice din colecistita acuta litiazica includ :
A. Exsudat sero-hemoragic intracolecistic
B. Gangrena si necroza parietala in absenta terapiei
C. Colecist cu perete edematiat, eritematos
D. Initial, aparitia falselor membrane
E. Depozite purulente parietale frecvent vizibile ecografic
CM
4.Metoda laparoscopica este contraindicata in litiaza veziculara in urmatoarele situatii, cu exceptia :
A. Colecistita acuta cu modificari inflamatorii minime
B. Ileus biliar
C. Aderente pericolecistice dense
D. Afectiuni hepato-biliare severe
E. Afectiuni cardio-respiratorii severe
CS
5.Forme clinice in litiaza veziculara - afirmatia falsa:
A. Forma simptomatica (dureroasa) - dominata de dureri epigastrice
B. Forma simptomatica (dureroasa) - definita de colica biliara
C. Forma asimptomatica - descoperire intamplatoare (posibila capcana)
D. Forma oligo-simptomatica - dominata de tulburari dispeptice
E. Forma oligo-simptomatica - descoperire intamplatoare (posibila capcana)
CM
6.Echografia in diagnosticul litiazei veziculare, afirmatiile adevarate:
A. Apreciaza ecogenitatea ficatului, grosimea peretilor colecistului
B. Apreciaza dimensiunea si pozitia calculilor in CBP (calea biliara principala) - informatii foarte
precise
C. Aspect echografic caracteristic al calculilor: hipoecogeni cu con de umbra anterior
D. Reprezinta explorarea esentiala in diagnosticul litiazei veziculare
E. Apreciaza dimensiunea si pozitia calculilor in VB (vezicula biliara)
CM
7.Sindromul dispeptic din cadrul litiazei veziculare include:
A. Gust amar post-prandial
B. Greturi
C. Balonari pre-prandial
D. Varsaturi
E. Cefalee
CS
8.Germeni implicati in etiologia litiazei veziculara, cu exceptia:
A. Enterococcus
B. E. coli si Klebsiella (cei mai frecventi)
C. Pseudomonas
D. Streptoccus viridans
E. Staphylococcus aureus
CM
9.Triada Charcot care defineste sindromul coledocian major cuprinde urmatoarele elemente:
A. Colica biliara
B. Transpiratii reci
C. Febra
D. Cefalee
E. Icter

Litiaza caii biliare principale

Test 1
CM
1.Calculii autohtoni:
A. Se muleaza pe calea biliara principala
B. O etiologie posibila este reprezentata de boli virale
C. Sunt multifatetati si luciosi
D. Presupun existenta stazei la nivelul caii biliare principale
E. Apar in boala Caroli
CM
2.Sindromul coledocian major:
A. Febra
B. Icter
C. Durere iradiata spre coloana lombara
D. Icterul precede febra
E. Durere vaga in hipocondrul drept
CM
3.ERCP:
A. Valoare terapeutica
B. Utilizat pentru explorarea arborelui biliar
C. Valoare diagnostica
D. Perforatia ileala este o complicatie
E. Poate determina pancreatita acuta
CM
4.Angiocolita:
A. Angiocolita acuta se caracterizeaza prin pentada Reynolds
B. Cea mai grava forma este angiocolita icterouremigena supurata (Caroli) la care se adauga
colangita si pericolangita
C. Contaminarea cu germeni se produce prin inoculare directa
D. Este zgomotoasa clinic la varstnici
E. Cronicizarea predispune la ciroza biliara
CM
5.Litiaza coledociana:
A. Litiaza simpla este determinata de stenoze ale sfincterului Oddi
B. Panlitiaza este favorizata de megacoledocul aton
C. In litiaza complexa se realizeaza anastomoze coledoco-colice
D. Obiectivele terapeutice sunt ablatia colecistului si dezobstructia coledocului
E. Radiologia interventionala se utilizeaza atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata si
cea endoscopica esueaza
CM
6.Triada lui Charcot care defineste sindromul coledocian major in litiaza caii biliare principale
cuprinde:
A. Gust amar pe tot parcursul zilei
B. Icter
C. Febra
D. Colica biliara
E. Balonari post-prandiale
CM
7.Despre litiaza caii biliare principale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Calculii din litiaza migrata sunt rotunzi, fatetati
B. Litiaza autohtona este mai frecventa decat litiaza migrata
C. Litiaza migrata este mai frecventa decat litaza autohtona
D. Calculii autohtoni sunt sfarmiciosi, pamantii, nefatetati
E. Calculii din litiaza autohtona sunt rotunzi, fatetati
CM
8.Cauzele aparitiei calculilor autohtoni sunt:
A. Stenoze oddiene
B. Pancreatita cefalica compresiva
C. Stricturi inflamatorii ale CBP
D. Stenoze coledociene inalte postoperatorii
E. Prezenta de diverticuli la nivelul colonului descendent
CM
9.Despre litiaza caii biliare principale sunt adevarate urmatoarele enunturi:
A. Din punct de vedere al originii exista doua tipuri de litiaza a caii biliare principale
B. Este frecvent intalnita sub 50 de ani
C. Unul din 10 purtatori de litiaza veziculara are si o prezenta litiazica la nivel coledocian
D. Este frecvent intalnita (50%) in decada a6-a si a7-a de viata
E. Litiaza CBP este mai frecventa decat litiaza veziculei biliare
CM
10.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la sfincterotomia oddiana clasica in litiaza caii biliare
principale:
A. Presupune asocierea cu coledocotomia si duodenotomie la nivel D2
B. Presupune existenta unui canal cistic larg
C. Reprezinta o modalitate de rezolvare a calculilor inclavati ampular
D. Reprezinta sectionarea peretelui anterior coledocian si indepartarea calculilor
E. Presupune asocierea cu coledocotomia si duodenotomie la nivel D3
CM
11.Drenajul coledocian sau biliar extern poate fi:
A. Drenajul longitudinal
B. Drenajul tip Kehr
C. Transcistic
D. Anastomoza bilio-digestiva, in litiazele complexe
E. Drenajul axial
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la drenajul tip Kehr:
A. Utilizeaza un tub in forma de T in care ramura scurta este plasata in coledoc
B. Utilizeaza un tub in forma de T in care ramul lung este exteriorizat in afara peretului abdominal
C. Utilizeaza un tub in forma de J
D. Permite drenajul pe o perioada nelimitata a lichidului biliar
E. Utilizeaza un tub in forma de T in care ramura scurta este plasata in afara peretului abdominal
CM
13.Anastomozele bilio-digestive sunt utilizate in litiazele complexe si sunt reprezentate de:
A. Anastomoza coledoco-gastrica
B. Anastomoza coledoco-duodenala
C. Anastomoza coledoco-jejunala
D. Ansatomoza dudeno-jejunala
E. Anastomoza coledoco-coledociana
CM
14.Anastomoza coledoco-duodenala ca si tratament al litiazei caii biliare principale este utilizata:
A. In conditiile prezentei litiazei recidivante
B. In conditii pancreatitei cronice pseudo-tumorale
C. In tratamentul chistului coledocian
D. In conditile prezentei litiazei unice
E. In conditiile prezentei stricturilor CBP
CM
15.Anastomoza bilio-jejunala este utilizata in tratamentul:
A. Chistului coledocian
B. Panlitiazei
C. Pancreatitei cronice pseudo-tumorala
D. Litiazei unice
E. Litiazei multiplu recidivate
CM
16.Dezobstructia caii biliare principale se poate realiza prin urmatoarele cai:
A. Prin anastomozo coledoco-gastrica
B. Transcistic
C. Prin coledocorafie
D. Prin coledocotomie
E. Prin sfincterotomie clasica
CM
17.Criteriile colangiografice care certifica complexitatea unei litiaze sunt:
A. Panlitiaza
B. Calculi cu diametrul > 2 cm
C. Litiaza intrahepatica
D. Coledoc cu diamentrul > 1 cm
E. Dilatatia chistica coledociana
CM
18.Criteriile colangiografice care certifica complexitatea unei litiaze sunt, cu exceptia:
A. Recidive ltiazice multiple
B. Litiaza unica
C. Calculi cu diametrul > 1 cm
D. Dilatatia chistica coledociana
E. Stricturi ale CBP
CM
19.Timpii operatori in chirurgia deschisa in litiaza CBP sunt:
A. Explorarea colagiografica intraoperatorie
B. Laparotomia de tratament
C. Dezobstructia caii biliare principale
D. Laparotomia de diagnostic
E. Explorarea vizuala si palpatorie a CBP
CM
20.Chirurgia deschisa in litiaza CBP are urmatoarele obiective:
A. Restabilirea tranzitului biliar
B. Normalizarea transaminazelor
C. Normalizarea hemoglobinei
D. Restabilirea tranzitului intestinal
E. Dezobstructia biliara
Test 2
CM
1.Icterul din neoplasmul cefalopancreatic prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este asociat cu semnul lui Courvoisier-Terrier absent
B. Este progresiv
C. Este piretic
D. Este intens
E. Este similar tumorilor de coledoc inferior
CM
2.Chistul hidatic hepatic efractionat prin caile biliare se manifesta prin:
A. Febra, frison
B. Fenomene colicative moderate
C. Icter fluctuant
D. Icter de intensitate mare
E. Debut insidios
CS
3.Litiaza coledociana determina aparitia unui icter de intensitate medie, cu valori ale bilirubinei
totale de pana la:
A. 10 mg/dl
B. 20 mg/dl
C. 100 mg/dl
D. 30 mg/dl
E. 5 mg/dl
CM
4.Tehnicile minim-invazive utilizate in tratamentul litiazei CBP sunt:
A. Endoscopia terapeutica
B. Radiologia interventionala
C. Chirurgia laparoscopica
D. Ecografia abdominala
E. Chirurgia deschisa
CM
5.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la litiaza simpla:
A. Este reprezenta de panlitiaza
B. Este caracterizata de absenta angiocolitei
C. Este caracterizata de angiocolita
D. Este reprezentata de calculii coledocieni migrati intr-o CBP
E. Este caracterizata de un pasaj oddian impermeabil
CM
6.Leziunile biliare sau peribiliare care favorizeaza aparitia litiazei complexe sunt:
A. Hepatita virala A
B. Megacoledocul aton
C. Stenoze oddiene sau coledociene postoperatorii
D. Chisturile biliare congenitale
E. Pancreatita cefalica
CS
7.Colangio-pancreato-grafia retrograda prezinta o morbiditate de:
A. 30%
B. 1%
C. 6%
D. 4%
E. 12%
CS
8.Nu este adevarat despre sindromul de retentie biliara:
A. Absenta urobilinogenului in urina
B. Colesterolemie peste 250 mg/dl
C. Fosfataza alcalina peste 70 UI
D. Predomina bilirubinemia indirecta in proportie de 2/3
E. Transaminaze crescute pana la valori moderate
CM
9.Anastomoza biliojejunala este folosita in urmatoarele situatii:
A. Litiazei recidivante
B. Litiaza multiplu recidivanta
C. Panlitiaza
D. Stricturi CBP
E. Chist coledocian
CM
10.Dezobstructia transcistica a CBP permite:
A. Acces satisfacator la calculii situati la nivelul CBP
B. Explorarea instrumentala a cailor biliare principale
C. Nu permite indepartarea calculilor voluminosi
D. Indepartarea calculilor voluminosi
E. Rezolvarea calculilor inclavati ampular
CS
11.Criterii colangiografice care certifica complexitatea unei litiaze sunt, cu exceptia:
A. Megacoledoc aton
B. Stricturi ale CBP
C. Litiaza extrahepatica
D. Impietruirea coledociana
E. Recidive litiazice muliple
CM
12.Pancreatita acuta in litiaza coledociana apare datorita:
A. Pasajul repetat al microcalculilor prin papila, ceea ce determina un spasm oddian
B. Colonizarea cu germeni a bilei stazice
C. Evacuarea defectuoasa a bilei in duoden
D. Impactarea unui calcul la nivelul ampulei cu refluxul bilei in canalul Wirsung si activarea
fermentilor pancreatici
E. Inhibarea fermentilor pancreatici datorita impactarii unui calcul la nivel coledocian
CM
13.Diagnosticul chistului hidatic hepatic se stabileste prin:
A. Endoscopie digestiva superioara
B. Colangio-pancreato-grafie endoscopica retrograda
C. Examen computer-tomografic
D. Ecografie
E. Ecoendoscopie
CS
14.Complicatii ale litiazei caii biliare principale sunt, cu exceptia:
A. Angiocolita ictero-uremigena supurata
B. Angiocolita
C. Icterul mecanic
D. Ciroza biliara
E. Pancreatita cronica
CS
15.Semne ale sindromului coledocian minor sunt, cu exceptia:
A. Icter fluctuant
B. Subfebrilitate
C. Durerea colicativa este insotita de subicter scleral
D. Scadere ponderala
E. Constipatie alternand cu diaree
CM
16.Nu este adevarat despre icterul mecanic de origine maligna:
A. Icterul este asociat cu febra
B. Icterul preceda pruritul
C. Icterul are caracter progresiv, neremisiv
D. Icterul este precoce asociat cu durerea
E. Pruritul preceda icterul
CM
17.Printre elementele pentadei Reynolds din angiocolita acuta se numara:
A. Durere migratorie, necolicativa
B. Hipertensiune
C. Sindrom hemoragipar in cadrul fenomenelor de insuficienta hepato-renala
D. Febra 39-40 C si frison
E. Icter
CM
18.Calculii formati direct in CBP sunt cauzati de:
A. Prezenta de diverticuli interpusi sau juxtapusi de "fereastra duodenala"
B. Stenoze coledociene joase
C. Stricturi inflamatorii ale CBP
D. Pancreatita cefalica compresiva
E. Stenoze oddiene
CM
19.Probele biochimice din sindromul de retentie biliara au urmatoarele valori:
A. Hipoprotrombinemie
B. Prezenta in urina a urobilinogenului
C. Bilirubina directa in proportie de 2/3 din bilirubinemia totala
D. Colesterolemia peste 250 mg/dl
E. Fosfataza alcalina peste 70 U.I.
CM
20.Febra in sindromul coledocian major este :
A. Apare in primele 6 ore de la durere
B. Tip septic
C. Apare in primele 4 ore de la durere
D. Febra precedata de frison
E. 38,5-39 °c
Test 3
CM
1.Despre drenajul axial sunt false urmatoarele afirmatii :
A. Tubul de dren este exteriorizat transhepatoparietal
B. Realizeaza o inchidere partiala a coledocotomiei
C. Combate staza biliara
D. Nu permite tratarea calculilor reziduali
E. Permite drenajul lichidului biliar pe o perioada limitata
CM
2.Dezobstructia radiologica in litiaza simpla :
A. Dezobstructia coledocului se realizeaza frecvent prin radiologie interventionala
B. Litiaza coledociana poate fi indepartata prin metode de litoextractie
C. Nu permite utilizarea coledoscoapelor
D. Se poate utiliza terapia cu laser
E. Se pot utiliza substante chimice pentru disolutia chimica a calculilor multipli
CM
3.Metodele minim-invazive in tratamentul chirurgical al litiazei CBP presupun, cu exceptia :
A. Dezobstructia endoscopica utilizeaza coledoscoape pentru vizualizarea calculilor migrati
B. Dezobstructia laparoscopica in cazul angiocolitei ictero-uremigene realizeaza decomprimarea
CBP
C. Dezobstructia radiologica se utilizeaza in cazul in care tehnicile endoscopice esueaza, prin
prezenta unei stenoze coledociene inalte
D. Dezobstructia laparoscopica se face prin abordul direct al CBP sau transcistic
E. Sunt adresate litiazelor coledociene simple
CM
4.Ampulomul vaterian se caracterizeaza prin, cu exceptia :
A. Debuteaza cu icter intens, apiretic, indolor
B. Icter progresiv cu perioade de remisiune
C. Diagnosticul cuprinde si efectuarea ecoendoscopiei
D. Diagnosticul presupune efectuarea ERCP
E. Dureri moderate survenite dupa debutul icterului
CM
5.Ecografia abdominala transparietala :
A. Identifica calculii coledocieni de peste 3-4 mm
B. Prezinta o sensibilitate de pana la 90%
C. Identifica cu precizie leziunile coledocului inferior
D. Determina prezenta metastazelor hepatice
E. Nu poate identifica tumorile de convergenta
CM
6.Litiaza disimulata se caracterizeaza prin, cu exceptia :
A. Icter progresiv
B. Sindrom dispeptic
C. Febra de tip septic
D. Greturi si varsaturi
E. Astenie fizica
CM
7.In cadrul litiazei migrate, calculii veziculari mici :
A. Inclavarea lor in infundibul determina aparitia de leziuni inflamatorii ce erodeaza ambele
structuri parietale
B. Ajung in CBP printr-o fistula colecisto-coledociana
C. Inclavarea lor la nivelul regiunii ampulare determina ocluzia acuta a papilei
D. Ajung in CBP transcistic
E. Determina obstructia completa a CBP cu un rasunet major hepatic si sistemic
CM
8.Alegeți elementele caracteristice hepatitei acute (DDx cu litiaza căii biliare principale):
A. Pacientul prezintă antecedente patologice în sfera biliară
B. Pacientul prezintă elemente algice de tip colicativ
C. Valorile fosfatazei alcaline sunt crescute
D. Examenul obiectiv evidențiază hepatomegalie sensibilă la palpare
E. Valorile bilirubinemiei sunt crescute
CM
9.Despre sindromul coledocian prezent în litiaza CBP este FALS că:
A. Nu are fenomene clinice care să-l diferențieaza de simptomatologia întâlnită în afecțiunile
maligne CBP
B. Dubutează cu icter
C. Febra este de tip septic
D. Există două forme anatomo-clinice: sindrom colicativ primar și secundar
E. Apare când litiaza împiedică scurgerea secreției biliare din coledoc spre duoden

Pancreatita acuta
Test 1
CM
1.Scorul Ranson in evaluarea severitatii pancreatitei acute utilizeaza urmatorii parametrii la
internare:
A. Calciu seric < 8 mg/dl
B. Varsta > 55 ani
C. Glicemia > 180 mg/dl
D. Hipoxemie, cu PaO2 sub 60 mm Hg
E. Leucocitoza > 16.000/mm3
CM
2.Scorul Ranson pentru evaluarea pancreatitei utilizeaza urmatorii parametrii la 48 ore:
A. Retentie lichidiana > 6 litri
B. Leucocitoza > 16.000/mm3
C. Scaderea Hct > 10% din valorile la internare
D. LDH > 350 UI/l
E. Deficitul de baze > 4 mEq/l
CM
3.Tratamentul pancreatitei acute, forma usoara consta in:
A. Mentinerea valorilor normale ale electrolitilor
B. Controlul durerii
C. Mentinerea valorilor normale ale glicemiei
D. Reechilibrare volemica
E. Corticoterapie
CS
4.Medicatia cu antiinflamatoare nesteroidiene in pancreatita acuta, forma usoara se incepe:
A. De la debutul bolii
B. Dupa remisia episodului acut, la 5-10 ore de la debut
C. Nu se administreaza in pancreatita acuta, forma usoara
D. Dupa remisia episodului acut, la 24-36 de ore de la debut
E. Dupa remisia episodului acut, la 2-3 ore de la debut
CM
5.La pacientii cu pancreatita acuta, forma usoara de etiologie biliara se indica:
A. Colecistectomie la 14-28 zile dupa debutul bolii
B. Colecistectomie imediat dupa debutul bolii
C. Colecistectomie in general la 3-5 zile de la debut
D. Colecistectomia laparoscopica cu colangiografie intraoperatorie in cursul aceleiasi internari
E. Colecistectomie imediat dupa remisia fenomenelor inflamatorii pancreatice
CM
6.Sechestrarea masiva de fluide in spatiul III patologic in pancreatia acuta severa face necesara:
A. Controlul parametrilor hemodinamici si respiratori
B. Administrarea unor volume mari de fluide (5-10 litri/zi)
C. Administrarea unor volume mici de fluide (2-3 litri/zi)
D. Controlul PVC
E. Administrarea unor volume mari de fluide (15-20 litri/zi)
CM
7.Semnele de angiocolita acuta prin impactare litiazica in ampula Vater sunt:
A. Evidentierea litiazei coledociene
B. Febra
C. Icter
D. Leucocitoza
E. Obstruarea cailor biliare cu colabarea acestora
CM
8.Avantajele initierii alimentatiei enterale cat mai precoce la pacientii cu pancreatita acuta sunt:
A. Mentine functia metabolica renala
B. Risc redus de infectie
C. Mentine functia metabolica hepatica
D. Mentine integritatea mucoasei intestinale
E. Efect favorabil asupra imunitatii
CS
9.Indicele CT de severitate in pancreatita acuta acorda 2 puncte urmatoarelor descrieri a gradului
Balthazar
A. Multiple colectii lichidiene extrapancreatice sau abcese
B. Modificari inflamatorii pancreatice si peripancreatice
C. Hipertrofie pancreatica focalizata sau difuza, eterogenitate usoara
D. Pancreas normal
E. Modificari inflamatorii peripancreatice importante
CS
10.Gradul D Balthazar in determinarea indicelui CT de severitate in pancreatita acuta prezinta
urmatoarea descriere:
A. Hipertrofie pancreatica focalizata sau difuza, eterogenitate usoara
B. Indice de necroza: 50% C. Multiple colectii lichidiene extrapancreatice sau abcese
D. Modificari inflamatorii peripancreatice importante
E. Pancreas normal
CS
11.Multiple colectii lichidiene extrapancreatice sau abcese descoperite la examinarea CT se
incadreaza in gradul Balthazar:
A. E
B. C
C. A
D. D
E. 2
CS
12.Un scor de 6 puncte in evaluarea indicelui CT de severitate in pancreatita acuta se acorda:
A. Unui grad Balthazar D
B. Indicelui de necroza 50%
C. Indicelui de necroza 33%
D. Indicelui de necroza > 50%
E. Unui grad Balthazar E
CS
13.In pancreatita acuta-forma usoara, rezolutia completa a simptomelor si normalizarea functiei
pancreatice apare dupa:
A. 10-14 zile
B. 5-7 zile
C. 2-3 zile
D. 1-2 zile
E. 3-4 zile
CS
14.Remisia episodului acut in pancreatita acuta-forma usoara apare la:
A. 48-72 ore de la debut
B. 12-24 ore de la debut
C. 10-12 ore de la debut
D. 24-36 ore de la debut
E. 36-48 ore de la debut
CM
15.Examinarile in vederea elucidarii etiologiei in pancreatita acuta forma usoara cuprind:
A. Explorari metabolice la toti pacientii cu litiaza
B. Evidentierea litiazei biliare prin EE
C. Evidentierea litiazei biliare prin EA
D. Explorari metabolice la toti pacientii cu hipercalcemie
E. Explorari metabolice la pacientii cu hipertrigliceridemie
CM
16.Semnele de angiocolita acuta prin impactare litiazica in ampula Vater sunt:
A. Icter
B. Leucopenie
C. Febra
D. Leucocitoza
E. Dilatarea cailor biliare la EA
CS
17.Antibioticul la care s-a demonstrat o reducere semnificativa a infectiilor necrozelor in pancreatita
este:
A. Ofloxacina
B. Imipenem
C. Cefepim
D. Norfloxacina
E. Ceftriaxona
CM
18.Dupa primele saptamani de la declansarea pancreatitei acute, in faza tardiva sunt caracteristice
urmatoarele:
A. Functia ventilatorie se amelioreaza progresiv
B. Se amelioreaza progresiv functia renala
C. Detubarea este imposibila
D. Fenomenele inflamatorii sunt inca prezente
E. Febra scade
CM
19.Persistenta fenomenelor toxice, a febrei, tahicardiei, hipotensiunii la doua saptamani dupa
debutul pancreatitei acute se datoreaza:
A. Infectii urinare la distanta
B. Remiterii fiziologice a bolii
C. Infectii la distanta, de cateter venos
D. Infectii pulmonare la distanta
E. Infectiei necrozelor
CM
20.Infectarea necrozelor pancreatice se documenteaza prin:
A. FNAC, cu examen bacteriologic direct, cultura si antibiograma
B. CTCI, care evidentiaza aerul in afara tubului intestinal, la nivelul necrozelor pancreatice si
peripancreatice
C. CTCI, care evidentiaza aerul dinauntrul tubului intestinal
D. Ecografie pancreatica
E. Tomografie abdominala

Test 2
CM
1.Diferitele forme de tratament chirugical sau prin radiologie interventionala in pancreatita trebuie
orientate si combinate spre:
A. Tehnici de inlocuire a organului
B. Modalitati de evacuare eficienta a detritusurilor
C. Tehnici de prezervare a organului
D. Modalitati de evacuare a exsudatului retroperitoneal
E. Pancreatectomie totala
CM
2.In varianta de abordare in etape succesive (step-up approach) a pancreatitei acute se incepe cu:
A. Necrosectomie retroperitoneala minim-invaziva
B. Necrosectomie invaziva
C. Antibioticoterapie
D. Drenaj percutan
E. Debridare retroperitoneala
CM
3.La pacientii cu pancreatita de cauza litiazica se face:
A. ERCP cu sfincterotomie si extractia calculilor in caz de litiaza a ampulei Vater
B. Colangiografie intraoperatorie de prima intentie
C. Colangio-RM
D. Ecografie intraoperatorie
E. ERCP cu sfincterotomie si extractia calculilor in caz de litiaza a CBP
CM
4.Sfincterotomia endoscopica in pancreatita de cauza litiazica prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Nu previne riscul pancreatitei biliare recurente
B. Poate fi o alternativa la colecistectomie la pacientii cu risc operator mare
C. Nu se efectueaza la pacientii cu risc operator mare
D. Nu prezinta risc de infectie a necrozelor pancreatice
E. Previne riscul pancreatitei biliare recurente
CM
5.Precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatita acuta prezinta urmatoarele componente:
A. Anamneza sistematica
B. Cresterea nivelelor serice ale enzimelor pancreatice > 3 ori valorile normale
C. Examenul fizic complet
D. Prezenta febrei
E. Cresterea nivelelor serice ale enzimelor pancreatice > 2 ori valorile normale
CS
6.Suportul nutritional si metabolic postoperator al pacientilor cu pancreatita acuta se efectueaza pe
durata:
A. 12-24 luni
B. 10-12 luni
C. 3-6 luni
D. 7-8 luni
E. 1-2 luni
CS
7.Absenta necrozei conform indicelui CT de severitate in pancreatita acuta este notata cu:
A. 6 puncte
B. 1 punct
C. 2 puncte
D. 4 puncte
E. 0 puncte
CS
8.Modificarile inflamatorii peripancreatice importante sunt punctate conform indicelui CT de
severitate in pancreatita acuta cu:
A. 4 puncte
B. 0 puncte
C. 3 puncte
D. 1 punct
E. 2 puncte
CM
9.Exceptiile de la tratamentul conservativ la pacientii cu necroze sterile (FNAC negativ) pancreatice
sunt:
A. Stenozele usoare ale ductului pancreatic principal
B. Disruptia postnecrotica a ductului pancreatic principal
C. Stenozele valvulare
D. "Refeeding pancreatitis"
E. Stenozele enterale sau ale CBP prin ischemie
CM
10.Pacientii cu necroze sterile pancreatice (FNAC negative) trebuie tratati:
A. Conservativ
B. Cu interventie chirurgicala doar in cazuri selectate
C. Laparoscopic
D. Strict conservativ
E. Prin laparatomie
CM
11.Variantele minim-invazive in tratamentul pancreatitei acute pot fi:
A. Laparoscopie
B. Debridare retro-peritoneala video-asistata
C. Debridare si drenaj prin punctie percutana sub ghidaj ecografic
D. Debridare si drenaj prin punctie percutana sub ghidaj CT
E. Laparotomie
CM
12.Standardul pentru necrozele pancreatice infectate este:
A. Tratamentul antibiotic conform antibiogramei
B. Debridarea prin laparoscopie
C. Drenajul extern si examen bacteriologic din necroze
D. Pancreatectomie
E. Debridarea prin interventie chirurgicala deschisa
CS
13.In prezent se considera ca la pacientii cu pancreatita acuta in forma severa, interventia
chirurgicala nu este indicata decat in situatii speciale in primele:
A. 10 zile
B. 5 zile
C. 28 zile
D. 14 zile
E. 20 zile
CM
14.Infectia necrozelor sau infectiile la distanta in pancreatita acuta in faza tardiva se manifesta prin:
A. Persistenta fenomenelor toxice
B. Persistenta febrei
C. Persistenta bradicardiei
D. Peristenta hipotensiunii
E. Persistenta trombocitozei
CM
15.La doua saptamani de boala, pancreatita acuta se manifesta:
A. Fenomenele inflamatorii sistemice se remit progresiv
B. Functia renala se amelioreaza
C. Scade febra
D. Febra persista
E. Functia ventilatorie nu se amelioreaza
CM
16.In faza tardiva, dupa primele doua saptamani de la debutul pancreatitei acute, pacientii cu
evolutie favorabila fara interventii terapeutice sunt:
A. Cei cu necroze peripancreatice limitate, confluente
B. Cei cu zone de pancreas conectate (sectiuni complete ale ductului pancreatic principal)
C. Cei fara zone de pancreas deconectate
D. Cei cu necroze pancreatice extinse, neconfluente
E. Cei cu necroze pancreatice limitate, confluente
CM
17.Pseudochistul pancreatic:
A. Este o colectie lichidiana peripancreatica
B. Este frecvent in totalitate intrapancreatic
C. Este delimitat de un perete bine definit
D. Este mai rar, partial sau in totalitate intrapancreatic
E. Este frecvent partial intrapancreatic
CM
18.Colectiile lichidiene peripancreatice la CTCI sunt:
A. Delimitate de planurile fascilare normale din retroperitoneu
B. Unice sau multiple
C. Neomogene
D. Cu pereti proprii
E. Omogene
CS
19.Colectiile lichidiene peripancreatice se dezvolta intr-un pseudochist pancreatic daca persista mai
mult de:
A. 4 saptamani
B. 5 zile
C. 2 saptamani
D. 3 saptamani
E. 1 saptamana
CS
20.Disfunctia organului conform scorului Marshall modificat este definita de un scor:
A. De 0 puncte
B. Nu poate fi stabilit conform acestui scor
C. De 4 sau mai mult
D. De 1 punct
E. De 2 sau mai mult

Test 3
CM
1.Scorul Marshall modificat pentru evaluarea gravitatii situatiilor clinice acorda 0 puncte pentru:
A. Creatinina serica 1,4-1,8 mg/dl
B. PaO2/FiO2 > 400
C. Creatinina serica < 1,4 mg/dl
D. Presiunea sistolica a sangelui > 90 mm Hg
E. Presiunea sistolica < 90 mm Hg, cu raspuns la administrarea de fluide
CS
2.Pentru pacientii neventilati, la aerul din camera, FiO2 poate fi estimat la:
A. 40%
B. 50%
C. 30%
D. 21%
E. 25%
CS
3.Pentru pacientii neventilati, la un oxigen suplimentar de 9-10 l/min, FiO2 poate fi estimat la:
A. 30%
B. 50%
C. 40%
D. 25%
E. 21%
CS
4.La un oxigen suplimentar de 6-8 l/min, FiO2 poate fi estimat la:
A. 30%
B. 50%
C. 21%
D. 40%
E. 25%
CM
5.Conformul scorului Marshall modificat pentru evaluarea gravitatii situatiilor clinice, se acorda 3
puncte pentru:
A. Raportul PaO2/FiO2 intre 101-200
B. Creatinina serica 3-6-4,9 mg/dl
C. Presiunea sistolica a sangelui <90 mm Hg, pH<7,3
D. Creatinina serica > 4,9 mg/dl
E. Presiunea sistolica a sangelui <90 mm Hg, pH<7,2
CS
6.Conformul scorului Marshall modificat pentru evaluarea gravitatii situatiilor clinice, se acorda 2
puncte pentru:
A. Presiunea sistolica a sangelului < 90 mm Hg, cu raspuns la administrarea de fluide
B. Creatinina 1,9-3,6 mg/dl
C. Presiunea sistolica a sangelui > 90 mm Hg
D. Creatinina serica < 1,4 mg/dl
E. Creatinina serica >4,9 mg/dl
CM
7.Disfunctia metabolica si de sinteza hepatica in MODS aparut ca si o complicatie a pancreatiei
acute este caracterizata de:
A. Se manifesta prin cresterea ureei
B. Se manifesta prin scaderea initiala a bilirubinei
C. Este tardiva
D. Se manifesta prin cresterea lactatului seric
E. Se manifesta prin cresterea tensiunii arteriale
CM
8.Semnele de hipoperfuzie tisulara din socul aparut ca si complicatie a pancreatitei acute sunt:
A. Acidoza
B. Edeme
C. Alterarea senzoriului
D. Alcaloza
E. Oligurie
CM
9.Socul, aparut ca si o complicatie a pancreatiei acute este caracterizat prin:
A. Hipotensiune neasociata cu semne de hipoperfuzie tisulara
B. Hipotensiune responsiva la resuscitarea volemica
C. Hipotensiune asociata cu semne de hipoperfuzie tisulara
D. Hipertensiune arteriala
E. Hipotensiune refractara la resuscitarea volemica
CM
10.Leziunile gastro-intestinale in MODS-ul aparut ca si complicatie a pancreatitei acute pot fi:
A. Ulceratii cronice gastrice
B. Colecistita alitiazica
C. Ocluzie functionala
D. Ocluzie mecanica
E. Pseudochist gastric
CS
11.La pacientii cu SIRS, aparut ca si complicatie a pancreatiei acute, urmatoarea substanta are un
efect de depresie miocardica:
A. IL1
B. Procalcitonina
C. IL6
D. IL12
E. Factorul de necroza tumorala (TNF)
CM
12.Sindromul ARDS, aparut ca si complicatie a pancreatitei acute este caracterizat prin:
A. Cresterea capacitatii reziduale functionale
B. Edem interstial si alveolar
C. Hipoxemie refractara la administrarea de oxigen
D. Anomalii ale raportului ventilatie-perfuzie
E. Hipoxemie care raspunde la administrarea de oxigen pe masca
CM
13.Factorii etiologici metabolici din pancreatita acuta sunt, cu exceptia
A. Toxicele
B. Traumatismele pancreatice
C. Poliarterita nodoasa
D. Tumorile pancreatice
E. Ingestia de alcool
CM
14.Factorii etiologici infectiosi din pancreatita acuta sunt:
A. Parotidita epidemica
B. Infectia cu virusul Coxackie
C. Infectia cu virusul HIV
D. Infectia cu Citomegalovirus
E. Ascaridoza
CM
15.Factorii etiologici imuni din pancreatita acuta sunt:
A. Litiaza biliara
B. Pancreatita autoimuna
C. Hipercalcemia
D. Periarterita nodoasa
E. Lupusul eritematos sistemic
CM
16.In patogeneza pancreatitei acute apare:
A. Afectarea macrocirculatiei, cu aparitia trombozelor, hemoragiilor si a zonelor de necroza
B. Agresiunea enzimatica intrapancreatica, urmata de extindere extrapancreatica si sistemica
C. Tromboza de vena si artera splenica
D. Afectarea microcirculatiei, cu aparitia trombozelor, hemoragiilor si a zonelor de necroza
E. Activarea prematura a tripsinei in celulele acinare
CM
17.Scorul Ranson in pancreatita acuta, la internare evalueaza urmatorii parametri:
A. LDH >350 UI/l
B. Varsta mai mare de 55 de ani
C. ALT<250 UI/l
D. Deficit baze >4 mEq/l
E. Leucocitoza mai putin de 16000/mm3
CS
18.In cazul unui pacient nediabetic cu pancreatita acuta in forma usoara glicemia se normalizeaza
dupa:
A. Peste 72 de ore
B. 24-36 de ore
C. 48-72 de ore
D. 36-48 de ore
E. 12-24 de ore
CM
19.Afirmatiile corecte referitoare la pancreatita acuta necrotica sunt:
A. Necrozele pot aparea la nivelul pancreasului si a grasimii peripancreatice
B. Ischemia pancreativa evolueaza progresiv in prima saptamana de boala
C. Necrozele apar doar la nivelul pancreasului
D. Necrozele se suprainfecteaza intotdeauna
E. Evolutia necrozelor este variabila si imprevizibila
CM
20.Caracteristicile pancreatitei acute edematoase interstitiale sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Pancreasul devine atrofic
B. Se remite complet in prima saptamana de la debut
C. Este o forma usoara de pancreatica acuta
D. Grasimea peripancreatica poate prezenta colectii lichidiene cu necroze
E. Contrastul la CTIV este captat relativ omogen
Test 4
CM
1.Suprainfectarea zonelor de necroza din pancreatita acuta determina:
A. Supuratie
B. Soc septic in lipsa unui control eficient
C. Remiterea spontana a infectiei
D. Soc septic chiar si cu un control eficient
E. Sepsis
CM
2.Cele mai frecvente cauze ale pancreatitei acute sunt:
A. Insuficientele cardiace
B. Litiaza biliara
C. Ingestia de alcool
D. In starile de soc
E. Afectarea vasculara pancreatica
CM
3.Epidemiologia pancreatitei acute:
A. Formele severe de pancreatita acuta au o incidenta de 40%
B. Formele usoare de pancreatita acuta au o incidenta de 85%
C. Insuficientele de organ survin la 10% dintre pacientii cu pancreatite acute usoare si la 50% dintre
pacientii cu pancreatite acute severe
D. Formele usoare de pancreatita acuta au o incidenta de 60%
E. Formele severe de pancreatita acuta au o incidenta de 15%
CS
4.SIRS se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA :
A. Frecventa respiratorie mai mare de 20/ min sau PaCO2 sub 32 mmHg
B. Leucocitoza mai mare de 12000/mmc sau mai mica de 4000/mmc
C. Frecventa cardiaca mai mare de 90/ min
D. Hipertermie sau hipotermie (temperatura mai mare de 38ºC sau mai mica de 36ºC)
E. Leucocitoza cu mai putin de 10% forme tinere
CM
5.Sunt atribuite 2 puncte in Scorul Marshall urmatorilor parametrii si valori:
A. Raport PaO2/FiO2 201 - 300
B. Raport PaO2/FiO2 peste 400
C. Creatinina serica 170-310 umol/l
D. Creatinina serica 134 - 169 umol/l
E. Creatinina serica 1,9 - 3,6 mg/dl
CS
6.Sindromul de raspuns inflamator sistemic (SIRS) este caracterizat prin:
A. Frecventa respiratorie mai mica de 20/min, sau PaO2 sub 32mmHG
B. Frecventa respiratorie mai mare de 20/min, sau PaO2 sub 32mmHG
C. Frecventa respiratorie mai mare de 20/min, sau PaCO2 peste 32mmHG
D. Frecventa respiratorie mai mare de 20/min, sau PaCO2 sub 32mmHG
E. Frecventa respiratorie mai mica de 20/min, sau PaCO2 peste 32mmHG
CM
7.Factorii de gravitate in pancreatita acuta sunt:
A. MODS este al doilea factor determinant al gravitatii
B. Necroza este al doilea factor determinant al gravitatii
C. MODS este principalul factor determinant al gravitatii
D. Necroza este principalul factor determinant al gravitatii
E. Din prima zi se efectueaza CT cu sau fara substanta de contrast pentru evidentierea necrozelor si
calcularea de urgenta a Indexului CT - cel mai important
CM
8.Pacient 56 ani, alcoolic, obnubilat, hipotensiv (in ambulanta i s-au administra fluide- fara raspuns),
oliguric, cu edeme, hipoxemic, se tine cu mainile de abdomen, amilaze de 5 ori peste valoarea
normala, leucocite 15000/mm3, glicemie 202mg/dL, ALT 300 UI/L (transaminaza glutampiruvica),
LDH 300 UI/L. Echografia abdominala de urgenta releva: pancreas destins de volum, hipoecogen,
fara ascita, VB normala. Diagnostic pozitiv si etiologic, severitate:
A. Ciroza hepatica decompensata si soc
B. Scor Ranson 2 la internare, necesita reexaminarea parametrilor in 24h
C. Scor Ranson 3 la internare, necesita reexaminarea parametrilor in 48h
D. Pacient cu pancreatita acuta in soc
E. Etiologie: ingestia de alcool
CM
9."Walled-off necrosis" - complicatie in pancreatita acuta, afirmatii adevarate:
A. Nu are perete propriu
B. Apare in primele 4 saptamani de la debutul bolii
C. Se mai numeste si pseudochistul de pancreas
D. Diagnosticul imagistic (IRM, EA, EE) releva zone necrotice solide
E. Se mai numeste si sechestru pancreatic
CM
10.Colectiile pancreatice si peripancreatice (complicatiile locale) din pancreatita acuta, afirmatii
false:
A. Colectia necrotica acuta cand persista peste 4 saptamani se numeste sechestru pancreatic
B. Toate necrozele se infecteaza si au indicatie chirugicala de urgenta (in primele 14zile) -
necrozectomie precoce
C. Pseudochistul si sechestrul pancreatic nu au perete inflamator
D. Colectiile lichidiene se infecteaza adesea, totusi rar pot ramane sterile
E. Colectia lichidiana peripancreatica acuta cand persista peste 4 saptamani se numeste pseudochist
pancreatic
CM
11.Criterii de diagnostic pozitiv in pancreatita acuta, afirmatii adevarate:
A. Cresterea amilazei serice de 2x fata de valorile normale
B. Cresterea lipazei serice de 3x fata de valorile normale
C. Durere abdominala cu debut progresiv si iradiere "in bascula"
D. Diagnostic imagistic (CT, EA) este absolut necesar pentru diagnosticul pozitiv, indiferent de
valoarea amilazei
E. Durere abdominala cu debut acut, persistenta si iradiere "in bara"/ in spate
CS
12.Etiologia pancreatitei acute este:
A. Diverticul Meckel
B. Consumul excesiv de cafea
C. Ulcerul duodenal
D. Pseudochistul de pancreas
E. Consumul de alcool
CS
13.Colecțiile lichidiene peripancreatice:
A. Apar în fazele tardive ale pancreatitei acute
B. Apar doar în faza primară a pseudochistului pancreatic
C. Apar cu câteva zile înainte de instalarea pancreatitei acute
D. Apar în faza primară a pancreatitei acute edematoase interstițial
E. Apar în faza de evouție a pancreatitei acute edematoase interstițial
CS
14.Diagnosticul de necroză pancreatică infectată se pune pe baza:
A. Prin evidențierea CTCI a aerului în afara tubului intestinal la nivel pancreatic și peripancreatic
B. Prin examen RMN
C. Prin laparoscopie exploratorie
D. Prin efectuarea de puncție biopsie cu ac gros
E. Gastroscopie
CM
15.Pseudochistul pancreatic :
A. Este o colecție lichidiană peripancreatică
B. Conținutul chistului este mereu lichidian
C. Este mereu în totalitate intrapancreatic
D. Conținutul chistului este mereu de aspect cremos
E. Este slab delimitat
CM
16.Scorul Marshall se calculează în funcție de :
A. Presiunea sistolică a sângelui
B. Raportul dintre PaO2 și FiO2
C. Lipaza serică
D. Amilazemie
E. Creatinina serică
CM
17.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la leziunile gastro-intestinale in pancreatita acuta:
A. Includ colecistitita litiazica
B. Includ ulceratiile acute gastrice
C. Includ ocluzia prin brida
D. Fac parte din complicatiile generale ale pancreatitei acute
E. Includ ocluziile functionale
CM
18.Disfuncția miocardică din cadrul SIRS:
A. Nici un răspuns nu este corect
B. Este cu evoluție spre infuciență cardiacă
C. Este determinată de procesul inflamator extins de la pancreas
D. Factorul de necroză tumorală are efect depresiv asupra miocardului
E. Este mai gravă când există afecțiuni cardiace preexistente
CS
19.Pancreatita acută necrotică:
A. Tratamentul este mereu chirurgical
B. Zona de necroză se remite complet după 14 zile
C. Este o formă gravă de pancreatită
D. Evoluția zonei de necroză este spre solidificare și încapsulare
E. Zona de necroză se poate extinde până la stomac
CS
20.Etiopatogenia pancreatitei acute este:
A. 100% din cauza litiazei biliare
B. 80% din cauza ingestiei de alcool și litiaza biliară
C. Toate răspunsurile sunt greșite
D. 100% din cauza ingestiei de alcool
E. 40% din cauza litiazei biliare și a a litiazei coledociene
Test 5
CM
1.Tabloul clinic al pancreatitei acute cuprinde:
A. Vărsături
B. Sistarea tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze
C. Debut progresiv, lent
D. Cefalee
E. Durere în bară cu iradiere posterioară
CS
2.Edemul inflamator pancreatic determină:
A. Hipertrofia pancreasului
B. Atrofia pancreasului
C. Captarea neomogenă a contrastului CTIV
D. Compresiunea asupra coledocului
E. Nici un răspuns corect
CM
3.La nivelul stomacului, duodenului, intestinului subțire procesul inflamator pancreatic determină:
A. Infarcte locale
B. Necroze
C. Tromboze vasculare
D. Tulburări funcționale
E. Edem
CM
4.Factorii infecțioși în pancreatită acută sunt:
A. Parotidita endemică
B. Infecția cu Clostridium Difficile
C. Ascaridioza și alte parazitoze
D. Infecția cu Mycoplasma
E. Herpes simplex
CM
5.Diagnosticul diferențial în urgență al pancreatitei acute se face cu:
A. Colica biliară
B. Infarctul entero-mezenteric
C. Ulcerul gastric
D. Infarctul miocardic posterior
E. Colica renală
CS
6.Semnul Cullen este:
A. Durere la palparea profundă la nivelul epigastrului
B. Echimoză periombilicală
C. Durere descrisă ca și ”lovitură de pumnal” la nivelul epigastrului
D. Echimoză pe epigastru
E. Echimoză pe flancul drept
CM
7.Debutul pancreatitei acute este:
A. Cu dureri la nivelul hipocondrului drept
B. Cu iradiere în bară
C. Brusc
D. Cu o durată mai mică de 16 ore
E. Cu dureri la nivelul epigastrului
CM
8.Colecțiile pancreatice necrotice acute:
A. Conțin lichid de aspect purulent
B. Pot fi multiple, uneori multioculate
C. Apar în primele 4 săptămâni de boală
D. Conțin cantități variabile de țesut necrotic și fluid
E. Conțin lichid de aspect seros
CS
9.Colecțiile lichidiene peripancreatice apar în:
A. Pancreatitele fulminante
B. Faza ințială de evoluție a pancreatitei edematoase interstițiale
C. Pancreatitele acute recurente
D. Faza de pancreatită acută forma ușoară
E. Faza de pancreatită acută formă moderat severă
CM
10.Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde:
A. Frecvența cardiacă mai mică de 60
B. Frecvența cardiacă mai mare de 90
C. Leucocitoza peste 12.000/mm3
D. Leucocitoza mai mare de 10.000/mm3
E. Frecvența respiratorie mai mare de 20 respirații pe minut
CM
11.Fazele pancreatitei acute sunt:
A. Afectarea microcirculației cu infarcte la nivel ocular și cerebral
B. Procesul inflamator se extinde extrapancreatic și apoi devine sistemic
C. Agresiunea enzimatică declanșează procesul inflamator intrapancreatic
D. Activarea prematură a tripsinei în celulele acinare pancreatice
E. Afectarea vaselor mici din retroperitoneu poate fi urmată de infarcte entero-mezenterice
CS
12.Factorii etiologici în pancreatită sunt:
A. Metabolici
B. Infecțioși
C. Mecanici
D. Toate răspunsurile sunt corecte
E. Vasculari
CM
13.Pancreatita se clasifică în:
A. Ușoară
B. Severă
C. Moderat severă
D. Fulminantă
E. Moderată
CM
14.Diagnosticul de pancreatită acută se pune pe baza:
A. Durere la nivelul hipocondrului drept cu iradiere posterioară și spre epigastru
B. Grețuri și vărsături
C. Creșterea lipazei sau amilazei serice
D. Durere abdominală cu debut acut, severă cu iradiere în spate sau în ”bară”
E. Creșterea bilirubinei totale și indirecte
CM
15.Pancreatita acută este:
A. O inflamație a pancreasului
B. Dată de activarea tripsinei în celulele acinare
C. Extinsă mereu la țesuturile peripancreatice
D. Determinată de colecistitele acute
E. O inflamație a capului pancreatic
CM
16.Colecțiile pancreatice necrotice acute se dezvoltă în:
A. Între 4 și 6 săptămâni de la debutul bolii
B. Primele zile de la debutul bolii
C. Se dezvoltă doar în pancreatita acută necrotică
D. Nici un răspuns nu este corect
E. În primele 4 săptămâni de boală
CM
17.Afectarea SNC in pancreatita acuta determină:
A. Hipervigilență
B. Comă
C. Toate răspunsurile sunt corecte
D. Tulburări de conștiență
E. Toate răspunsurile sunt greșite
CM
18.Leziunile gastro-intestinale in pancreatita acuta includ:
A. Colecistita litiazica
B. Ocluzii intestinale funcționale
C. Hiposecretie gastrică
D. Ulcerații acute gastrice
E. Colecistita alitiazică
CM
19.Examenul fizic in pancreatita evidențiază:
A. Turgor cutanat diminuat
B. Stare generală bună
C. Ochi înfundați în orbite
D. Sensibilitate în etajul abdominal inferior
E. Zgomote hidro-aerice evidente ascultatoric, deranjante
CM
20.Șocul in pancreatita acuta este asociat cu următoarele semne:
A. Alcaloza
B. Poliurie
C. Edeme
D. Dureri epigastrice
E. Hipoxemie
Test 6
CM
1.Factorii etiologici mecanici in pancreatita acuta sunt:
A. Hiperfuncția sfincterului Oddi
B. Litiaza biliară
C. Ulcerul duodenal perforat
D. Traumatismul pancreatic
E. Tumori pancreatice
CM
2.Factorii etiologici metabolici in pancreatita acuta sunt:
A. Hipercolesterolemia
B. Hiperfosfatemia
C. Toxice
D. Hipercalcemia
E. Ingestia de alcool
CM
3.Agresiunea enzimatică in pancreatita acuta se declanșează prin următoarele metode:
A. Prin activarea moleculelor de adeziune a celulelor inflamatorii care aderă la endoteliul capilar
B. Prin migrarea celulelor inflamatorii în zone de inflamație
C. Activarea monocitelor
D. Eliberarea de factori chemotactici care mobilizează celulele inflamatorii
E. Activarea macrofagelor și limfocitelor
CS
4.Formele anatomo-clinice de pancreatită acută sunt:
A. Niciun raspuns nu este corect
B. Pancreatita acută necrotică
C. Pancreatita acută edemațioasă interstițială
D. Necrozele pancreatice infectate
E. Toate răspunsurile sunt corecte
CM
5.Aspectul pancreasului la CTCI IN Pancreatita acuta are tipic
A. Capteaza omogen substanta de contrast
B. Volum pancreatic crescut prin edem
C. Pancreas de volum diminuat
D. Colectii lichidiene peripancreatice
E. Desen in suvite a testului peripancreatic
CM
6.Tabloul clinic la pancreatita acută:
A. Sensibilitate sau apărare musculară epigastrică și echimoze în jurul ombilicului
B. Durere cu debut brusc, în bară, localizată in epigastru și iradiază în hipocondrul drept
C. Febră însoțită de tahicardie
D. Grețuri, sughiț și eructații
E. Anxietate, paloare, tahicardie si hipotensiune
CM
7.Etiopatogenia pancreatitei acute.
A. Litiaza biliară predomină la tineri și la persoane de sex masculin
B. Boli pancreatice sau extrapancreatice care realizează obstacole pe canalele excretorii ale glandei
C. Tromboza capilarelor și venulelor, cât și embolizări ateromatoase
D. Traumatisme, boli metabolice sau infecții virale
E. Obstrucția canalului pancreatic și a ampulei Vater
Peritonitele
Test 1
CM
1.Despre peritonite sunt adevarate urmatoarele:
A. Peritonita secundara este monomicrobiana
B. In peritonita secundara integritatea tractului gastrointestinal este pastrata
C. Peritonita primara este monomicrobiana
D. Peritonita primara poate aparea prin propagare limfatica de la infectii pleuro-pulmonare, pe cale
transdiafragmatica
E. Cea mai intalnita forma este cea de peritonita primara, totalizand peste 95% din cazurile de
peritonita acuta
CM
2.Despre peritonita secundara sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. Este cea mai rar intalnita forma de peritonita acuta
B. Contaminarea peritoneului este realizata direct
C. Sunt polimicrobiene
D. Perforatiile din cancerele colo-rectale pot fi locale sau diastatice
E. Cel mai intalnit agent patogen este Stafilococcus epidermidis
CM
3.Peritonita poate fi determinata de:
A. Radiatii
B. Agenti chimici
C. Displazii neuroendocrine
D. Agenti infectiosi
E. Agenti traumatici
CM
4.Din punct de vedere etiopatogenetic sunt in prezent recunoscute urmatoarele tipuri de peritonite:
A. Primare
B. Abcese intraabdominale
C. Tertiare
D. Cuaternare
E. Secundare
CM
5.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile peritonitelor primare:
A. Integritatea tractului gastro-intestinal este pastrata
B. Sunt denumite si peritonite bacteriene spontane
C. Germenii frecvent incriminati sunt: pneumococul, meningococul
D. In faza initiala, sunt polimicrobiene
E. Caile de propagare pot fi calea hematogena, limfatica
CM
6.Germenii frecvent incriminati in etiologia peritonitelor primare sunt:
A. Pseudomonas
B. Escherichia coli
C. Pneumococul
D. Stafilococul
E. Meningococul
CM
7.Contaminarea peritoneului in peritonitele secundare apare in urmatoarele situatii:
A. Peritonite cu origine pelvina
B. Deschiderea unor colectii purulente de la nivelul unor viscere parenchimatoase
C. Perforatii sau procese inflamatorii acute ale viscerelor cavitare
D. Posttraumatice
E. Iatrogene: extractii dentare
CM
8.Peritonitele secundare de origine pelvina apar in:
A. Pioovar
B. Perforatii uterine in cursul unor manevre terapeutice
C. Dehiscente anastomotice postoperatorii
D. Piosalpinx
E. Perforatii uterine in cursul unor manevre diagnostice
CM
9.Peritonitele tertiare se subclasifica in:
A. Peritonite cauzate de bacterii slab patogene
B. Peritonita fara evidenta unor agenti patogeni
C. Peritonite monobacteriene
D. Peritonite polibacteriene
E. Peritonita de etiologie fungica
CM
10.Abcesele intrabdominale:
A. Reprezinta forma difuza de peritonita
B. Pot aparea dupa peritonitele secundare
C. Pot aparea dupa peritonitele tertiare
D. Reprezinta forma localizata de peritonita
E. Pot aparea dupa peritonitele primare
CS
11.Simptomul major, constant, care atrage de obicei atentia in peritonite:
A. Varsaturile
B. Diareea
C. Hemoragia digestiva
D. Sughitul
E. Durerea abdominala
CM
12.Alegeti din urmatoarele caracteristicile durerii abdominale in peritonite:
A. Poate iradia interscapulovertebral, ca expresie a iritatiei peritoneului diafragmatic
B. Poate iradia submandibular, ca expresie a iritatiei peritoneului diafragmatic
C. Caracter sub forma de "lovitura de pumnal" in perforatia ulceroasa
D. Este initial localizata la nivelul proiectiei viscerului
E. Caracter intens la pacientii varstnici, tarati
CM
13.Varsaturile in peritonite prezinta urmatoarele caracteristici:
A. In final sunt fecaloide
B. Initial sunt bilioase
C. Initial sunt alimentare
D. Persistenta lor duce la tulburari hidroelectrolitice severe
E. Sunt frecvente
CM
14.Sughitul in peritonite:
A. Nu poate fi cupat, doar prin rezolvarea peritonitei
B. Este primul semn care apare, fiind un simptom major, constant
C. Apare tardiv, prin iritatie frenica
D. Apare tardiv, prin distensie hidro-aerica a stomacului
E. Poate fi cupat sau prevenit prin montarea unei sonde de aspiratie digestiva
CM
15.Faciesul pacientului cu peritonita prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Rosiatic
B. Palid
C. Batai ale aripioarelor nazale
D. Transpiratii profuze
E. Ochii infundati in orbite
CM
16.Percutia abdomenului in peritonite prezinta urmatoarele caracteristici si aspecte particulare, utile
diagnosticului:
A. Cresterea matitatii hepatice
B. Matitate deplasabila pe flancuri
C. Timpanismul centroabdominal
D. Disparitia matitiatii hepatice
E. "Semnul clopotelului", Mandel
CM
17.Radiografia abdominala simpla in peritonite poate evidentia:
A. Delimitarea inflamatiei de structurile invecinate
B. Aprecierea limitelor de extensie a inflamatiei
C. Colectii intraperitoneale
D. Pneumoperitoneul, semn patognomonic al perforatiei viscerelor cavitare
E. Imagini hidroaerice in peritonita in stadiul ocluziv
CM
18.Tomografia abdominala computerizata in peritonite poate evidentia:
A. Bule de gaz extraluminal
B. Colectii cu capsula bine definita
C. Bule de gaz intraluminal
D. Colectii hiperdense
E. Colectii hipodense
CM
19.Punctia peritoneala simpla sau punctia-lavaj in peritonite prezinta urmatoarele caracteristici:
A. In cazul peritonitelor prin perforatie de organ cavitar pot fi extrase bila, urina
B. Punctia se executa in regiunile in care peretele abdominal este mai putin simplu
C. Punctia se executa sub control ecografic sau CT
D. Se evita defectele parietale la efectuarea punctiei
E. Poate extrage lichid peritoneal, care poate varia de la transsudat la exsudat inflamator bogat in
leucocite si germeni
CM
20.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la peritonita spontana a adultului:
A. Este favorizata de imunosupresie
B. Analiza lichidului de punctie evidentiaza polimorfonucleare > 250 mm3
C. Apare pe fondul suprainfectarii lichidului de ascita
D. Apare in special la pacientii cu hepatita virala acuta
E. Apare in cadrul unui sindrom nefrotic
Test 2

CM
1.Din punct de vedere etiopatogenetic si clinic distingem urmatoarele forme de peritonite primitive:
A. Peritonita spontana a adultului
B. Peritonita spontana a copilului
C. Peritonita apendiculara
D. Peritonita pacientilor cu dializa peritoneala
E. Peritonita TBC
CM
2.Germenii cel mai frecvent incriminati in peritonita pacientilor cu dializa peritoneala sunt:
A. Staphylococcus epidermidis
B. Salmonella
C. Staphylococcus aureus
D. Shigella
E. Corynebacterium difteriae
CM
3.Inflamatia acuta a apendicelui cecal poate genera peritonita difuza prin urmatoarele mecanisme
patogenetice:
A. Prin propagare de la un apendice flegmonos
B. Perforatia unui apendice flegmonos
C. Prin propagare de la un apendice gangrenos
D. Perforatia unui apendice gangrenos
E. Prin propagare de la un apendice cu structura fibroasa
CM
4.Din punct de vedere etiopatogenetic si clinic, distingem urmatoarele forme de peritonite
secundare:
A. Peritonita TBC
B. Peritonita spontana a copilului
C. Peritonita prin perforatie colonica
D. Peritonita apendiculara
E. Peritonita prin perforatie intestinala
CM
5.Peritonita prin perforatie intestinala apare in urmatoarele situatii:
A. Procese patologice ale cailor biliare
B. Peritonita stercorala
C. Perforatia ansei necrozate in infarctul entero-mezenteric
D. Perforatia diverticulului Meckel
E. Strangularea unei anse intestinale
CM
6.Tabloul clinic al peritonitei prin perforatie gastro-duodenala cuprinde:
A. Abdomen flasc, hipoton
B. Dureri epigastrice sub forma de "lovitura de pumnal"
C. Pneumoperitoneu clinic si radiologic
D. Contractura musculara, "abdomen de lemn"
E. Debut brusc
CM
7.Cele mai frecvente cauze incriminate in peritonita prin perforatie gastro-duodenala sunt:
A. Perforatia ulcerului gastric
B. Cancerul gastric
C. Gastrita acuta flegmonoasa
D. Volvulusul gastric
E. Perforatia ulcerului duodenal
CM
8.Datele intraoperatorii in peritonita TBC evidentiaza:
A. Noduli multipli diseminati pe suprafata epiploonului
B. Lichid in cantitate moderata in faza "umeda"
C. Lichid in cantiate moderata in faza "uscata"
D. Aspect de peritonita plastica in faza "uscata"
E. Noduli unici localizati pe suprafata peritoneului
CM
9.Peritonita postpartum poate fi consecinta:
A. Unui infarct uterin
B. Unei perforatii uterine
C. Unui abces uterin
D. Unui infarct anexial
E. Unui abces ovarian
CM
10.Peritonita aseptica sterila este o peritonita aparuta in contextul contaminarii cavitatii peritoneale
cu urmatoarele tipuri de lichide iritante:
A. Infiltrate inflamatorii
B. Enzime pancreatice
C. Bila
D. Suc gastric acid
E. Plasma
CM
11.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la peritonita medicamentoasa:
A. Apare dupa tratament cu beta-blocante
B. Este endemica in bazinul mediteranean
C. Se manifesta prin aglutinarea anselor
D. Este o forma de peritonita plastica
E. Se manifesta prin infiltrarea peritoneului
CM
12.Abdomenul acut medical cuprinde urmatoarele entitati patologice:
A. Colici tabetice
B. Infarctul miocardic
C. Colici hepatice
D. Afectiuni vasculare abdominale
E. Pericardite
CM
13.Tulburarile cardio-vasculare care pot apare in evolutia peritonitelor sunt:
A. Tahicardia
B. Pulsul rapid si slab
C. Puls lent si bine perceptibil
D. Hipotensiunea arteriala
E. Scaderea fractiei de ejectie ventriculare
CM
14.Encefalopatia septica ce se poate dezvolta in decursul unei peritonite se manifesta prin:
A. Confuzie
B. Tulburari de atentie
C. Agitatie
D. Hemipareza
E. Hemihipoestezie
CM
15.Tulburarile neuro-psihice care pot aparea in evolutia peritonitelor sunt:
A. Delir
B. Anxietate
C. Dezorientare temporo-spatiala
D. Tulburare bipolara
E. Agitatie psihomotorie
CM
16.In cazul peritonitelor in faza initiala, la pacientii imunocompetenti sau in peritonitele localizate se
pot folosi ca agent unic urmatoarele antibiotice:
A. Tigecylina
B. Amoxicilina
C. Ertapenem
D. Cefoxitin
E. Ticarcilina-acid clavulanic
CM
17.Interventia chirugicala in peritonite trebuie sa raspunda urmatoarelor deziderate:
A. Amanarea in cursul unei interventii viitoare a tratamentului propriu zis al peritonitei
B. Tratamentul propriu-zis al peritonitei
C. Amanarea suprimarii sursei de contaminare a peritoneului
D. Suprimarea sursei de contaminare a peritoneului
E. Tratamentul patologiilor asociate
CM
18.Atingerea obiectivelor interventiei chirugicale in peritonite se face prin:
A. Laparatomie in peritonitele apendiculare sau de cauza genitala
B. Suprimarea sursei de contaminare
C. Explorarea completa si sistematica
D. Acces optim
E. Rezolvarea afectiunii cauzale
CM
19.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la toaleta riguroasa a cavitatii peritoneale:
A. Lavajul peritoneal abundent se realizeaza cu 7-8 litri de ser fiziologic racit
B. La serul fiziologic se poate adauga solutie diluata de Taurolidina
C. Lavajul peritoneal se repeta pana la indepartarea completa a reziduurilor sau depozitelor de
fibrina
D. Aspiratia si evacuarea colectiilor, cu lavaj peritoneal abundent
E. La serul fiziologic se poate adauga solutie diluata de Betadina
CM
20.Complicatiile relaparotomiilor programate in scopul toaletei peritoneale sunt:
A. Peritonite postoperatorii fungice
B. Coagularea intravasculara diseminata (CID)
C. Activarea sindromului de raspuns inflamator (SIRS)
D. Eventratii
E. Fistule intestinale

Test 3
CM
1.Modificari ale ionogramei in peritonitele acute sunt:
A. Hipomagnezemie ca si consecinta a hipoparatiroidismului secundar si a pierderilor digestive
B. Hipopotasemie
C. Hipomagnezemie ca si consecinta a hiperparatiroidismului secundar si a pierderilor digestive
D. Hipocalcemie
E. Hipernatremie ca si consecinta a deshidratarii, varsaturilor si pierderilor lichidiene in sectorul III
Randal
CM
2.Semnele generale ale peritonitei sunt urmatoarele:
A. Temperatura, variind de la subfebrilitate la hiperpirexie
B. Frison
C. Pliu cutanat persistent
D. Pliul cutanat absent
E. Mucoase uscate
CM
3.Peritonitele secundare pot sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia :
A. Piosalpinx
B. Infectii pleuro-pulmonare
C. Suprainfectarea unui hemoperitoneu
D. Dehiscente anastomotice
E. Infectie genitala de etiologie gonococica
CM
4.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modalitatea de debut a simptomatologiei in peritonite:
A. Debutul poate fi inselator in recto-colitele sub tratament cortizonic
B. Debutul poate fi inselator in perforatia tifica
C. Apare de obicei in plina stare de sanatate aparenta
D. Debutul poate fi inselator la pacientii neoplazici
E. Debutul poate fi inselator la pacientii tarati
CM
5.Oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze in peritonite :
A. Este inconstanta
B. Apare in special la copii
C. Initial este marca unui ileus dinamic reflex
D. Initial este marca unei ocluzii mecano-inflamatorii
E. Este frecventa
CM
6.Contractura abdominala in peritonite prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia :
A. Inlocuieste in evolutie apararea musculara
B. Poate lipsi la pacientii sub tratament cortizonic
C. Poate fi inlocuita de distensie in cadrul peritonitelor astenice
D. Poate fi localizata la un cadran abdominal
E. Este un semn de mare valoare diagnostica in formele hipertoxice
CM
7.In peritonite, hemoleucograma nu evidentiaza :
A. Frecvent valori fals normale ale hemoglobinei si hematocritului
B. Leucocite peste 10% forme mature pe frotiul de sange periferic
C. Leucocitoza peste 12.000/mmc reprezinta un semn de gravitate
D. Leucopenie intalnita in contextul sechestrarii leucocitare la nivelul focarului infectios
E. Valori foarte crescute ale hemoglobinei si hematocritului
CM
8.Peritonitele postoperatorii apar mai adesea ca urmare a :
A. Lezarii accidentale a canalului cistic
B. Deraparea ligaturii de pe calea biliara principala
C. Smulgerii tubului Kehr
D. Dehiscentei anastomozelor digestive
E. Drenajului peritoneal inadecvat
CM
9.Falsul abdomen acut chirurgical nu include urmatoarele afectiuni :
A. Viroze cu adenita mezenterica
B. Infarctul renal
C. Infarctul entero-mezenteric
D. Hemoperitoneul atraumatic
E. Tromboflebita splenica
CM
10.In peritonitele severe se utilizeaza urmatoarele antibiotice :
A. Piperacilin-tazobactam
B. Ticarcilina-acid clavulanic
C. Meropenem-cilastatin
D. Doripenem
E. Ertapenem
CM
11.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rezolvarea afectiunii cauzale in peritonite :
A. In ulcerul perforat interventia strict patogenica poate fi de tipul patch-ului cu epiploon
B. In ulcerul perforat interventia strict patogenica presupune rezectie limitata cu ridicarea leziunii
ulceroase si vagotomie
C. In cazul tumorilor perforate de colon restabilirea tranzitului intestinal poate fi efectuata prin
colostomie Wolkmann
D. In cazul tumorilor perforate de colon colostomiile pot fi protejate de enteroproctii in aval de
anastomoza
E. In ulcerul perforat sutura perforatiei cu epiploonoplastie este o interventie cauzala
CM
12.Despre encefalita septica este adevarat:
A. Notiunea de encefalopatie septica nu exclude o infectie intracraniana
B. Este o disfunctie cerebrala multfocala ce insoteste o afectiunfe infectioasa
C. Notiunea de encefalopatie septica exclude traumatismele cranio-cerebrale
D. Se mainfeta prin tulburari de atentie, agitatie, confuzie
E. Notiunea de encefalopatie septica nu exclude encefalopatia de origine urmeica
CS
13.Afectuini toxico metabolice ce pot determina abdomen acut medical sunt:
A. Herpes zoster
B. Pneumonii bazale
C. Acetonemia
D. Oculzie intestinala
E. Aortita abdominala
CM
14.Din manifestarile de abdomen acut medical fac parte, mai putin :
A. Ulcer gastroduodenal in criza dureroasa
B. Epilepsia abdominala
C. Infarct enetro-mezenteric
D. Colici nefretice
E. Viroza cu adenita mezenterica
CM
15.Falsul abdomen acut chirurgical este dat de:
A. Gripa cu manifestari intestinale
B. Tromboflebita splenica
C. Torsiuni.viscerale
D. Meningo-mielite
E. Infarct miocardic
CM
16.Tulburarile resipratorii din peritonita constau in
A. Limitarea amplititudinii miscarilor respiratorii
B. Presiune CO2 <32 mmHg (ventilatie asistata)
C. Insuficienta respiratorie acuta
D. Frecventa respiratorie<20 respiratii/min
E. Necesar scazut de Oxigen
CM
17.Aspiratia digestiva are scop in cazul peritonitelor de a:
A. Decompresiona tubul digestiv
B. Are si scop diagnostic
C. Nu se practica
D. Nu amelioreaza ventilatia pulmonare
E. Scade riscul de aparitie pneumoniei de aspiratie
CM
18.Despre bilanțul hepatic în peritonite, este ADEVĂRAT că:
A. Valoarea bilirubinei indică dacă pacientul are nu funcța hepatică alterată
B. Transaminazele pot fi ușor crescute
C. Bilirubina este ușor crescută
D. Gamma-GT nu e deloc modificat
E. Fosfataza alcalină e în limite normale
CS
19.Alegeți tulburarea hidroelectrolitică ce reprezintă consecința hipoparatiroidismului secundar și a
pierderilor digestive:
A. Hiperpotasemie
B. Hipercalcemie
C. Hipomagnezemie
D. Hipocalcemie
E. Hipopotasemie
CM
20.Despre epidemiologia peritonitelor este adevărat că:
A. Studiul TOP susține o incidență de 31% pentru formele apendiculare, fiind situate pe prima
poziție
B. Mortalitatea este de 50% pentru peritonita de cauză fecaloidă
C. Studiul TOP susține o incidență de 32% pentru peritonitele cu origine gastroduodenală
D. Studiul CIAOW susține o incidență crescută a peritonitelor apendiculare
E. Cea mai întâlnită formă de peritonită este cea secundară

Ocluziile intestinale
Test 1
CM
1.Din punct de vedere topografic, ocluziile intestinale se impart in:
A. Medii
B. Neischemiante
C. Inalte
D. Ischemiante
E. Joase
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la strangulare, in ocluziile intestinale:
A. Reprezinta rasucirea ansei intestinale in jurul axei longitudinale
B. Apare prin constrictia intestinului si a mezoului
C. Reprezinta telescoparea intestinului
D. Nu apar la nivelul eventratiilor
E. Apare la nivelul unor defecte parietale – hernii
CM
3.Tipurile de ocluzii intestinale care apar in functie de existenta suferintei vasculare sunt:
A. Non-ischemiante
B. Ischemiante
C. Inalte
D. Dinamice
E. Mecanice
CM
4.Obstacolele intraluminale care pot cauza ocluzii intestinale mecanice simple sunt:
A. Bride
B. Polip
C. Hematoame
D. Calcul biliar
E. Tumori
CM
5.Obstacolele extrinseci care pot cauza ocluzii intestinale mecanice simple sunt:
A. Bride
B. Fecalom
C. Hematoame
D. Tumori
E. Hernii
CS
6.Sindromul de compartiment abdominal in sindromul Olgilve impune:
A. Gestul chirurgical
B. Decompresiunea colonoscopica
C. Reechilibrare hidroelectrolitica
D. Decompresiunea gastroscopica
E. Tratament medical etiologic al ocluziei
CM
7.Triada letala in sindromul Olgilve cuprinde urmatoarele semne:
A. Coagulopatie
B. Hipotermie
C. Acidoza
D. Febra
E. Alcaloza
CM
8.Printre etiologiile sindromului Olgilve se numara:
A. Insuficienta cardiaca
B. Apare la tineri, calea de transmitere fiind sexuala
C. Infectia cu Clostridium difficile
D. Postoperator in chirurgia cardiaca
E. Hiperkaliemia
CM
9.Alegeti caracteristicile sindromului Olgilve:
A. Este o obstructie dinamica sau functionala a intestinului subtire
B. Apare la varstnici, in context medical/chirurgical
C. Apare in prezenta obstacolelor mecanice
D. Este o pseudobstructie acuta a colonului
E. Poarta denumirea de megacolon acut
CM
10.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la ocluziile dinamice intestinale:
A. Sunt paralitice sau spastice
B. Nu pot fi paralitice sau spastice
C. Pot fi usor diferentiat de ocluziile mecanice
D. Se mai numesc ocluzii functionale
E. Sunt date de existenta unui obstacol fizic in tranzitul intestinal
CM
11.Manifestarile care impun gestul chirurgical in sindromul Ogilvie sunt:
A. Acidoza
B. Hipotermia
C. Hipertermia
D. Alcaloza
E. Coagulopatia
CM
12.Factorii predispozanti pentru aparitia sindromului Ogilvie sunt:
A. Hipokaliemia
B. Hiponatremia
C. Insuficienta hepatica
D. Insuficienta renala
E. Insuficienta cardiaca
CM
13.Decadele de varsta cele mai afectate in cadrul ocluziilor intestinale sunt:
A. A 5-a
B. A 3-a
C. A 6-a
D. A 4-a
E. A 7-a
CM
14.Cele mai frecvente cauze de ocluzii intestinale sunt:
A. Herniile
B. Diverticulita
C. Bridele
D. Corpii straini
E. Volvusul intestinal
CM
15.Semnele comune intalnite in toate tipurile de ocluzii intestinale sunt:
A. Durerea abdominala
B. Febra
C. Diareea
D. Varsaturile
E. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
CM
16.Semnele de gravitate intr-o ocluzie intestinala sunt:
A. Hipotensiunea
B. Hipertensiunea
C. Peritonismul
D. Tahicardia
E. Bradicardia
CM
17.Triada lui Rigler cuprinde:
A. Varsaturi
B. Anse destinse cu/fara nivele hidroaerice
C. Pneumoperitoneu
D. Calcul ectopic opac
E. Pneumobilie
CM
18.In cazul obstructiilor pe colonul drept se practica:
A. Ileo-transversostomia latero-laterala, daca leziunea este nerezecabila
B. Operatia Hartmann
C. Colectomie subtotala cu refacerea per primam a tranzitului
D. Ileo-transversostomia latero-laterala, daca leziunea este rezecabila
E. Hemicolectomia dreapta
CM
19.In cazul ocluziilor intestinului subtire se practica:
A. Sectiunea unei bride
B. Adezioliza
C. Intotdeauna se fac rezectii sectoriale in limite oncologice, indiferent de natura ocluziei
D. Reducerea unei hernii
E. Devolvulare
CM
20.Sansele de reversibilitate a zonelor ischemice in ocluziile intestinale se evalueaza in functie de:
A. Anamneza pacientului
B. Coloratie
C. Vascularizatie
D. Peristaltica
E. Lungimea intestinului subtire
Test 2

CM
1.Dupa explorarea blanda clasica, rar laparoscopica in ocluziile mecanice:
A. Se apreciaza sansele de reversibilitate a zonelor ischemice
B. Se face un bilant lezional atent
C. Se identifica cauza ocluziei
D. Se practica rezectii sectoriale in ocluziile la nivelul colonului
E. Se practica sectiunea unei bride in ocluziile colice
CM
2.Ocluziile mecanice simple se opereaza:
A. La 24 ore in caz de dezechilibre minore
B. La 24 ore in caz de dezechilibre severe care necesita reanimare
C. La 6-12 ore in caz de dezechilibre severe
D. La 12-24 ore in caz de dezechilibre minore
E. La 6-12 ore in caz de dezechilibre minore
CS
3.Se opereaza precoce urmatoarele tipuri de ocluzii intestinale:
A. Ocluziile mecanice simple in caz de dezechilibre minore
B. Ocluziile cu mecanism ischemic cert sau banuit
C. Toate ocluziile intestinale, indiferent de starea pacientului
D. Toate ocluziile intestinale, indiferent de etiologie
E. Ocluziile mecanice simple in cazul dezechilibrelor severe
CM
4.Reechilibrarea esentiala pentru salvarea unui bolnav aflat in stare de soc se face:
A. La nevoie solutie de KCl 7,45% daca diureza nu este normala
B. Initial cu solutie NaCl 8,4%
C. La nevoie solutie de KCl 7,45% daca diureza este normala
D. Glucoza si insulina in bolus
E. Initial cu solutie Ringer lactat
CM
5.Ocluzia mecanica simpla a intestinului subtire, fara tratament se insoteste de urmatoarele
complicatii:
A. Perforatii diastatice
B. Peritonite
C. Infarct enteromezenteric
D. Agravarea socului hipovolemic
E. Necroze
CM
6.Ocluzia intestinala prin strangulare expune frecvent la urmatoarele complicatii:
A. Peritonita acuta generalizata
B. Infarct enteromezenteric
C. Peritonite secundare
D. Perforatii diastatice
E. Flegmonul piostercoral
CM
7.Netratata, ocluzia mecanica colica expune la:
A. Perforatii diastatice
B. Soc toxico-septic
C. Flegmon piostercoral
D. Infarct enteromezenteric
E. Peritonite secundare
CM
8.Examenul fizic si manifestarile clinice/paraclinice in volvulusul de sigmoid indica:
A. Jumatatea stanga a abdomenului mai putin destinsa decat jumatatea dreapta
B. Timpanism la percutie din fosa iliaca stanga pana la hipocondrul drept
C. Durere vie in necroza ansei
D. Simetria abdomenului
E. Hiperleucocitoza in necroza ansei
CS
9.Cea mai frecventa cauza a ocluziei intestinului subtire este:
A. Ocluzia pe brida
B. Volvulusul de cec
C. Ileusul biliar
D. Strangularea
E. Volvulusul de sigmoid
CM
10.Volvulusul de sigmoid:
A. Este mai frecvent la femei
B. Este mai frecvent la barbati
C. Este mai frecvent la copii
D. Este mai frecvent dupa 40 de ani
E. Este mai frecvent inainte de 40 de ani
CM
11.Alegeti afirmatiile adevarate despre invaginatia intestinala:
A. Debutul este insidios, cu dureri discontinue ce se succed la intervale de minute
B. Sub efectul clismei, invaginatia se poate reduce
C. Cel mai frecvent intalnita la sugar
D. Reprezinta rasucirea ansei intestinale in jurul axei longitudinale
E. Examenul clinic poate depista "budinul" de invaginare sub forma unei tumefactii cilindrice,
alungite
CM
12.Ocluziile prin strangulare:
A. Diagnosticul e mai dificil si stabilit cu intarziere in hernia femurala strangulata (durere iradiata pe
fata externa a coapsei - semn Romberg)
B. Au debut brusc, cu dureri abdominale continue, varsaturi precoce si stare generala modificata
C. Diagnosticul de hernie externa strangulata este evident in cazul durerilor vii in regiunea herniara
cu imposibilitatea reducerii masei herniare, varsaturi, meteorism
D. Strangularea herniara au o incidenta mai mare la femei
E. Nu au indicatie operatorie imediata
CM
13.Afirmatii adevarate privind manifestarile clinice in ocluziile intestinale:
A. Durerea localizata, continua si intensa sugereaza o strangulare
B. Distensia abdominala devine evidenta in fazele avansate ale ocluziei
C. In ocluziile joase, bolnavul poate avea initial scaun
D. Varsaturile sunt precoce, bilioase si persistente in ocluziile distale
E. In ocluziile simple, durerea este discontinua, cu caracter clasic de "colica"
CS
14.Inclavarea unui calcul biliar la nivelul duodenului mai poarta si denumirea de:
A. Sindromul Treacher-Collins
B. Sindrom Mendelson
C. Sindrom Li-Fraumeni
D. Sindromul Bouveret
E. Sindrom Dravet
CM
15.Alegeti afirmatiile false referitoare la epidemiologia ocluziilor intestinale :
A. Herniile si eventratiile strangulate reprezinta 50% din ocluziile colonului
B. Ocluziile prezinta un varf al incidentei in jurul varstei de 70 de ani
C. La nou-nascuti ocluzia e responsabila de 10% din decese prin malformatii congenitale si
diverticulite colice
D. La adult, herniile si cancerele digestive constituie cauzele principale
E. Pot sa apara aproape egal la ambele sexe
CM
16.Din punct de vedere evolutiv, ocluziile pot fi :
A. Subacute in cadrul tumorilor rectale
B. Subocluzie in cadrul proceselor aderentiale ce opresc complet tranzitul intestinal
C. Cronice in neoplasmul de colon
D. Acute in cadrul ocluziilor prin strangulare
E. Cronice in cadrul tumorilor rectale
CM
17.Cele mai frecvente cauze ale ocluziilor mecanice simple ale intestinului subtire sunt, cu
exceptia :
A. Hematom spontan in hemofilie
B. Carcinomatoza
C. Diverticul Meckel
D. Bride (50% din ocluzii la adultul operat)
E. Corpi straini restanti postchirurgical
CM
18.Diagnosticul de hernie strangulata este mai dificil in urmatoarele situatii clinice :
A. In herniile ombilicale
B. In hernia obturatorie strangulata
C. Hernii femurale mici la femei tinere
D. In hernia cu pensare mediala
E. Hernia Spigel
CM
19.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la volvulusul intestinului subtire :
A. La adult se intalneste volvulusul partial, secundar unui obstacol
B. La copilul mic volvulusul este datorat lipsei de acolare a mezenterului comun
C. Rasucirea isi are sediul la nivelul segmentului superior al jejunoileonului
D. In primele ore se observa o balonare discreta cu sediu epigastric
E. La ocluzie participa si cecul, colonul ascendent si treimea stanga a transversului
CM
20.Urmatoarele afirmatii referitoare la ocluzia pe brida sunt false :
A. Se caracterizeaza prin prezenta nivelelor hidroaerice centrale pe intestinul subtire
B. Se caracterizeaza prin oprirea precoce a tranzitului
C. Se poate interveni chirurgical doar prin abord deschis
D. Se practica enterectomie in caz de necroza intestinala
E. Diareea si febra apar frecvent
Test 3
CM
1.
Aspectul CT al cancerului in diagnostic etiologic al ocluziilor intestinale:
A.Captare periferica (priza de contrast periferic)
B.Ocluzia colonica maligna este mai frecventa pe partea dreapta sau la nivelul cecului
C.Masa hiperdensa
D.Masa hipodensa
E. Captare centrala ( priza de contrast centrala)
CM
2.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la volvulusul intestinului subtire :
A. Ocluzie pe jejun – mici, in “dinte de ferestrau”
B. Ocluzie pe jejun – “tuburi de orga”
C.Ocluzie pe ileon –“treapta de scara”
D. Ocluzie pe ileon – nivele hidroaerice largi, pe cadrul colic, delimitand haustratii destinse
E. Ocluzie pe jejun
CM
3.
Urmatoarele afirmatii referitoare la ocluzia pe brida sunt false :
A. Initial alimentare, apoi bilioase
B. In final fecaloide
C. Sunt precoce
D. Sunt tardive
E. Initial bilioase, apoi alimentare

Hemoragii digestive
Test 1
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la hemoragiile digestive:
A. Majoritatea hemoragiilor inceteaza spontan
B. Hemoragia digestiva acuta nu reprezinta o urgenta medico-chirurgicala
C. Endoscopia este principalul mijloc de diagnostic
D. Endoscopia nu confera o modalitate de tratament
E. Sunt sangerari care isi au originea in diverse segmente ale aparatului digestiv
CM
2.Care sunt afirmatiile adevarate referitoare la etiologia hemoragiei digestive superioare:
A. 10-15% sunt secundare hipertensiunii portale(varice esofagiene)
B. Majoritatea sunt cauzate de hipertensiunea portala
C. 10-15% sunt secundare patologiei acido-peptice
D. Doua treimi din sangerari sunt cauzate de patologia acido-peptica
E. Doua treimi din sangerari au cauze mixte: tumori, sindromul Mallory Weiss
CM
3.Principalele cauze de hemoragie digestiva superioara sunt:
A. Traumatice sau postoperatorii
B. Malformatii venoase
C. Ulcerul peptic
D. Enterita radica
E. Malformatii arteriale
CM
4.Tipurile de ulcer peptic implicate in etiologia hemoragiei digestive superioare sunt:
A. Idiopatic
B. Infectios
C. Ulcerul Mallory-Weiss
D. Indus medicamentos
E. Ulcerul de stress
CM
5.Etiologia infectioasa a ulcerului peptic implicat in etiologia hemoragiei digestive superioare
cuprinde urmatoarele:
A. Helicobacter pylori
B. Shigella
C. Herpes simplex virus
D. Salmonella
E. Cytomegalovirus
CM
6.Tipurile de malformatii arteriale sau venoase implicate in etiologia hemoragiei digestive
superioare cuprind urmatoarele:
A. Leziunea Dieulafoy
B. Teleangiectazii induse de radiatii
C. Angioame idiopatice
D. Ectazii vasculare antrale
E. Sindromul Homans
CM
7.Cauzele de traumatisme sau postoperatorii implicate in etiologia hemoragiei digestive superioare
cuprind urmatoarele:
A. Anastomoze chirugicale
B. Sindrom Osler-Rendu-Weber
C. Sindromul Mallory-Weiss
D. Fistula aorto-enterica
E. Leziunea Dieulafoy
CM
8.Etiologia infectioasa a esofagitei implicata in etiologia hemoragiei digestive superioare cuprinde:
A. Candida albicans
B. Salmonella
C. Shigella
D. Cytomegalovirus
E. Herpes simplex virus
CM
9.Esofagita implicata in etiologia hemoragiei digestive superioare poate fi indusa medicamentos de
care din urmatoarele:
A. Clorura de potasiu
B. Alendronat
C. Tetraciclina
D. Aspirina
E. Cotrimoxazol
CM
10.Semnele socului hemoragic in hemoragiile digestive superioare sunt:
A. Tegumente palide
B. Tegumente transpirate calde
C. Puls rapid slab perceptibil
D. Tegumentele transpirate reci
E. Hipertensiune arteriala
CM
11.Manifestarile clinice ale unei hemoragii digestive superioare depind de:
A. Varsta pacientului
B. Ritmul sangerarii
C. Continuarea sangerarii sau recidiva ei
D. Cantitatea de sange pierdut
E. Nivelul anterior al bilirubinei serice
CM
12.O pierdere de sange de 1500 ml in hemoragia digestiva superioara prezinta urmatoarele
manifestari clinice:
A. Poate produce socul cardiogen
B. Nu prezinta manifestari clinice deosebite daca etiologia este o fistula aorto-enterica
C. Poate produce socul hipovolemic
D. Nu prezinta manifestari clinice deosebite
E. Poate cauza decesul in hemoragiile fudroiante
CM
13.Alegeti modurile de manifestare a hemoragiei digestive:
A. Hematochezia
B. Melanochezie
C. Melena
D. Melanemeza
E. Hematemeza
CM
14.Hematochezia reprezinta:
A. Un indiciu al hemoragiei digestive superioare in cantitate mica
B. Varsatura in zat de cafea
C. Scaunul de culoare neagra, gudronata
D. Pasajul de sange proaspat prin rect
E. Un indiciu al hemoragiei digestive inferioare
CM
15.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la melanemeza:
A. Reprezinta varsatura in zat de cafea
B. Indica o hemoragie care si-a micsorat debitul sau a incetat
C. Indica o hemoragie activa, cu debit crescut
D. Se datoreaza conversiei hemoglobinei in hematina de culoare maro sub actiunea sucului
pancreatic
E. Se datoreaza conversiei hemoglobinei in hematina de culoare maro sub actiunea acidului gastric
CM
16.Alegeti afirmatiile false referitoare la hematemeza:
A. Exteriorizata prin vomismente indica o sangerare brusca datorata varicelor esofagiene
B. Reprezinta pasajul de sange proaspat prin rect
C. Exteriorizata prin vomismente indica o sangerare brusca dintr-o sursa arteriala
D. Reprezinta varsatura in zat de cafea
E. Indica o hemoragie care si-a micsorat debitul sau a incetat
CM
17.Cauzele inflamatorii de hemoragie digestiva inferioara sunt:
A. Boala Crohn
B. Angiodisplaziile
C. Rectocolita ulcerohemoragica
D. Enterita radica
E. FIstulele arteriovenoase
CM
18.Malformatiile care pot cauza hemoragie digestiva inferioara sunt:
A. Angiodisplazii
B. Fistule arteriovenoase
C. Rectocolita ulcerohemoragica
D. Diverticuloza
E. Boala Crohn
CM
19.Rectoragia este forma de manifestare a leziunilor localizate in care segment al tubului digestiv:
A. Colon stang
B. Duoden
C. Rect
D. Intestinul subtire
E. Colon drept
CM
20.Melena este forma de manifestare a leziunilor caror segmente ale tubului digestiv:
A. Colonul stang
B. Intestinul subtire
C. Colonul drept
D. Diveritculi
E. Rect

Test 2
CM
1.
Printre cauzele de hemobilie se numara:
A. Pseudoanevrisme ale arterei splenice
B. Malformatii vasculare
C. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP)
D. Traumatisme hepatice
E. Coagulopatii
CM
2.
Printre cauzele de hemosuccus pancreaticus se numara:
A. Tumori hepatice
B. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda
C. Pseudoanevrisme ale arterei hepatice in prezenta unei pancreatite
D. Puncti biopsii hepatice
E. Pseudoanevrisme ale arterei splenice in prezenta unei pancreatite
CM
3.
Hemoragia digestiva masiva este caracterizata de:
A. Scaderea hematocrituluicu 3-4%
B. Scaderea hematocritului cu 6-8%
C. Hipotensiune ortostatica
D. Un necesar de transfuzie de sange mai mare de 100 ml/minut
E. Un necesar de transfuzie de sange mai mare de 150 ml/minut
CM
4.
Testele de laborator obligatorii pentru un pacient cu hemoragie digestiva includ:
A. Coagulograma
B. Hemoleucograma
C. Fosfataza alcalina
D. Grup sanguin cu Rh
E. Complement seric
CM
5.
Riscul crescut in cazul pacientilor cu HDS implica asocierea a:
A. Instabilitate hemodinamica
B. Semne de hemoragie activa
C. Coagulopatie
D. Varsta peste 60 de ani
E. Varsta peste 50 de ani
CM
6.
Semnele endoscopice ale unei hemoragii recente sunt:
A. Sange in tractul digestiv superior
B. Hematina la baza ulcerului
C. Pata intunecata
D. Cheag aderent
E. Vas vizibil
CM
7.
Criteriile unui prognostic favorabil pentru pacientii cu hemoragie digestiva sunt:
A. Varsta sub 75 de ani
B. Presiunea sistolica la o ora de la prezentare de peste 100 mmHg
C. Presiunea sistolica la o ora de la prezentare de peste 80 mmHg
D. Varsta sub 80 de ani
E. Lipsa ascitei
CM
8.
Contraindicatiile absolute ale intubatiei nazogastrice sunt:
A. Ligatura elastica recenta a varicelor esofagiene
B. Fractura de baza de craniu
C. Traumatisme severe ale fetei
D. Chirurgie nazala recenta
E. Varice si stricturi esofagiene
CM
9.
Indicatiile absolute de tratament chirurgical in hemoragia din ulcerele gastro-duodenale sunt:
A. Soc asociat cu hemoragii recurente
B. Esecul tratamentului endoscopic
C. Boli asociate severe
D. Instabilitate hemodinamica sustinuta in ciuda resuscitarii
E. Varsta inaintata
CM
10.
Cele mai folosite proceduri endoscopice utilizate in varicele hemoragice sunt:
A. Scleroterapie
B. Ligatura elastica
C. Injectare cu Adrenalina
D. Argon plasma coagulare
E. Termocoagulare
CM
11.
Contraindicatiile pentru efectuarea sunturilor portosistemice sunt:
A. Icter asociat cu hepatomegalie
B. Icter asociat cu ascita si cresterea amonemiei
C. Icter asociat cu encefalopatie portala
D. Icter asociat cu ascita, edeme, atrofie hepatica
E. Icter asociat cu ascita si insuficienta renala
CM
12.
Complicatiile scleroterapiei sunt:
A. ARDS
B. MODS
C. Pneumonie interstitiala
D. Perforatii esofagiene
E. Pneumonie de aspiratie
CM
13.
Hemoragia diverticulara colica:
A. Tratamentul endoscopic nu este recomandat
B. Este autolimitata de obicei
C. Este severa si recidivanta
D. Apare la persoane in varsta
E. Apare la persoane tinere
CM
14.
Screeningul pacientilor asimptomatici pentru cancerul de colon se poate face prin intermediul
urmatoarelor teste:
A. Testul imunohistochimic fecal
B. Testul serologic
C. Testul fecal guaiac
D. Testul urinar
E. HemoQuant
CM
15.
Cauzele ereditare de hemoragii oculte sunt:
A. Blue rubber bleb nevus syndrome
B. Sindromul Plummer-Vinson
C. SIDA
D. Pseudoxantoma elasticum
E. Teleangiectazia hemoragica ereditara
CM
16.
Cauze de hemoragii oculte sunt:
A. Sindromul Plummer-Vinson
B. Varicele esofagiene in stadii avansate
C. Sprue celiac (dermatita herpetiforma)
D. SIDA (sarcomul Kaposi)
E. "Pseudoxantoma elasticum"
CM
17.
Printre medicamentele care pot cauza distrugerea mucoasei si exacerbarea sangerarilor oculte se
numara:
A. Alendronatul
B. AINS
C. Beta-blocantele
D. Anticoagulantele
E. Clorura de potasiu
CM
18.
Cauzele infectioase de hemoragie digestiva inferioara sunt:
A. Enterocolitele
B. Angiodisplaziile
C. Diverticulitele
D. Enterita radica
E. Rectocolita ulcerohemoragica
CM
19.
Watermelon stomach, afirmatii adevarate:
A. Este in legatura cu hepatopatii severe
B. Poate fi asociat cu boli autoimune, cu fenomen Raynaud
C. Este in legatura cu hipoclorhidrie sau aclorhidrie
D. Este in legatura cu pancreatopatii severe
E. Este in legatura cu insuficienta adrenala
CM
20.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la "watermelon stomach":
A. Este mai frecvent la femei
B. Este caracterizat prin ectazii vasculare antrale, liniare, rosii
C. Este caracterizat prin ectazii vasculare pilorice, ondulante de culoare roz
D. Este mai frecvent la barbati
E. Poate fi tratat prin fotocoagulare cu laser

Test 3
CM
1.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la fistulele aorto-enterice:
A. Apar de obicei dupa amplasarea unei proteze aortice, care erodeaza a 3-a portiune a duodenului
B. Produc o hemoragie digestiva fudroaianta
C. Apar de obicei dupa amplasarea unei proteze aortice, care erodeaza a prima portiune a
duodenului
D. Apar de obicei dupa amplasarea unei proteze aortice, care erodeaza a 2-a portiune a duodenului
E. Produce o hemoragie heraldica, in perioada de manifestare clinica, dupa hemoragia masiva
CM
2.
Hemoragia digestiva poate surveni in tumorile maligne:
A. Gastrice
B. Ampuloamele Vateriene
C. Hepatice
D. Pancreatice
E. Esofagiene
CS
3.
Leziunea Dieulafoy este de obicei localizata la:
A. 26 cm de jonctiunea gastroesofagiana
B. 16 cm de jonctiunea gastroesofagiana
C. 36 cm de jonctiunea gastroesofagiana
D. 6 cm de jonctiunea gastroesofagiana
E. 18 cm de jonctiunea gastroesofagiana
CS
4.
Tratamentul profilactic al hemoragiilor de stress care este considerat de electie datorita incidentei
scazute a pneumoniei nosocomiale este:
A. Antiacidele
B. Inhibitorii de pompa de protoni
C. Antagonistii de receptori histaminici
D. Analogii de prostaglandine
E. Sucralfatul
CM
5.
Refluxul esofagian si aspiratia de continut gastric din hemoragia de stress duc la:
A. Pneumonie
B. Lezarea mucoasei jejunale
C. Colonizare endobronsica
D. Lezarea mucoasei intestinale
E. Lezarea mucoasei gastrice
CM
6.
Tratamentul profilactic al hemoragiilor de stress cuprind:
A. Antagonistii de receptori histaminici
B. Antiacidele
C. Inhibitori de prostaglandine
D. Sucralfat
E. Inhibitori ai pompei de protoni
CM
7.
Interventiile chirurgicale sugerate in hemoragiile de stress sunt:
A. Proceduri de devascularizare gastrica, superioara celorlalte tipuri de interventii
B. Gastrectomie totala sau subtotala
C. Vagotomia si piloroplastia, fara sutura hemostatica
D. Vagotomie si antrectomie
E. Vagotomia si piloroplastia, cu sutura hemostatica
CS
8.
Celulele deteriorate gastrice se regenerereaza la:
A. 7 zile, fiind un factor protector al mucoasei gastrice
B. 5 zile, fiind un factor protector al mucoasei gastrice
C. 3 zile, fiind un factor protector al mucoasei gastrice
D. 15 zile, fiind un factor de agresiune al mucoasei gastrice
E. 21 zile, fiind un factor de agresiune al mucoasei gastrice
CM
9.
Mecanismele fiziologice de aparare ale mucoasei gastrice sunt reprezentate de:
A. Secretia de mucus si de bicarbonat
B. Regenerarea rapida (3 zile) a celulelor deteriorate
C. Scaderea concentratiilor de fosfolipide
D. Secretia acidopeptica
E. Productie de prostaglandine endogene
CM
10.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la suntul transjugular portosistemic intrahepatic:
A. Obstructia suntului urmata de recidiva hemoragiei apare in procent de 15-70% la doi ani
B. Nu induce encefalopatie portala
C. Nu are risc de recidiva a hemoragiei
D. Metoda este eficienta in controlul de scurta durata a hemoragiilor
E. Metoda este eficienta in controlul pe termen lung al hemoragiilor
CM
11.
Contraindicatiile suntului transjugular portosistemic intrahepatic sunt:
A. Cardiopatia ischemica
B. Tromoza venei porte cu transformarea cavernomatoasa
C. Diabetul zaharat
D. Ficatul polichistic
E. Insuficienta cardiaca congestiva severa
CM
12.
Fistula arterioportala care poate cauza hipertensiune portala manifestata prin HDS apare dupa:
A. Disectia de vena hepatica
B. Tromboza venei porte
C. Un traumatism hepatic
D. Ruptura de anevrism de artera hepatica
E. Transplantul hepatic
CS
13.
Solutia cea mai eficienta de tratament a hipertensiunii portale ramane:
A. Suntul Tansini
B. Transplantul hepatic
C. Suntul McDermott
D. Suntul transjugular portosistemic intrahepatic
E. Suntul Warren
CM
14.
Despre etiopatogenia ulceratiilor de stres sunt adevarate urmatoarele:
A. Este cauzata de dezechilibru dintre factorii de aparare ai mucoasei gastrice si cei agresivi in
anumite situatii de stress pentru organism
B. Reprezinta cauza cea mai frecventa de HDS la pacientii internati in sectia de terapie intensiva
C. Reprezinta cauza cea mai frecventa de HDI la pacientii internati in sectia de terapie intensiva
D. Este cauzata de dezechilibru dintre factorii de aparare ai mucoasei intestinale si cei agresivi in
anumite situatii de stress pentru organism
E. Ulceratiile de stres reprezinta eroziuni ale mucoasei digestive
CM
15.
Alegeti din urmatoarele, tipurile de sunturi radiculare utilizate pentru reducerea presiunii portale:
A. Suntul McDermott
B. Suntul Tansini
C. Suntul splenorenal distal
D. Suntul Eck
E. Suntul Warren
CM
16.
Alegeti din urmatoarele tipurile de sunturi tronculare utilizate pentru reducerea presiunii portale:
A. Eck
B. Splenorenal distal
C. Tansini
D. McDermott
E. Warren
CM
17.
Tipurile de derivatii care se pot face pentru reducerea presiunii portale sunt:
A. Sunturile tronculare
B. Suntul Warren
C. Sunturile concentrice
D. Sunturile radiculare
E. Suntul Tansini
CM
18.
Contraindicatiile sunturilor portosistemice sunt:
A. Infectii respiratorii
B. Icter asociat cu ascita si cresterea amonemiei
C. Hepatita virala A
D. Icter asociat cu ascita, edeme si atrofie hepatica
E. Hepatita virala B
CM
19.
Fistula arterioportala cauzatoare de HDS, afirmatii false:
A. Tratamentul chirurgical este de electie si se recomanda doar in formele simptomatice
B. Tratamentul chirurgical se indica pentru fistulele extrahepatice
C. Tratamentul chirurgical se indica pentru fistulele intrahepatice
D. Angiografia confirma diagnosticul insa nu poate realiza angio-embolizarea
E. Se trateaza chirurgical sau endoscopic chiar si in cazurile asimptomatice
CM
20.
Riscurile endoscopiei digestive superioare in fata unui pacient cu HDS:
A. Nu poate induce hemoragie
B. Riscurile sunt mai mari in timpul unei examinari de urgenta
C. Poate produce perforatie, hipertensiune arteriala
D. Riscurile sunt mai mici in timpul unei examinari de urgenta
E. Poate produce perforatie, hipotensiune arteriala

Test 4

CM
1.
Indicatori ai unei hemoragii masive, afirmatii false:
A. Necesarul a 3 unitati de sange in total
B. Tahicardia de efort
C. Tahicardia de repaus (peste 100 bpm)
D. Frecventa respiratorie peste 18/min
E. Ortostaza
CM
2.
Indicatori ai unei hemoragii masive sunt:
A. Ortostaza: cresterea pulsului cu peste 10 bpm (batai pe minut)
B. Acidoza
C. Ortostaza: cresterea presiunii arteriale diastolice cu peste 10 mmHg
D. Alcaloza
E. Ortostaza: scaderea presiunii arteriale sistolice cu peste 20 mmHg
CM
3.
Clasificarea Forest si indicatori de prognostic:
A. Sangerare activa - mortalitate 7%
B. Sangerare recenta: vas de sange vizibil nesangerand, cheag de sange aderent, hematina la baza
ulcerului
C. Sangerare activa - mortalitate 11%
D. Sangerare recenta - risc de resangerare 20-50%
E. Sangerare recenta - risc de resangerare 5-10%
CM
4.Tintele tratamentului hemoragiei digestive superioare masive (HDS severa) in TI (terapie
intensiva) sunt:
A. Trombocite peste 50000/mmc
B. Hb peste 7 g/dL, Ht peste 20%
C. Hb peste 9 g/dL, Ht peste 24%
D. Timp de protrombina sub 15 minute
E. TA sistolica peste 100 mmHg si puls sub 100 bpm
CM
5.
Lavajul gastric in scop hemostatic - HDS, afirmatii false:
A. Majoritatea cazurilor de HDS cu gastrita medicamentoasa raspund la aceasta metoda
B. Se poate realiza cu apa rece, adrenostazin sau solutii astringente - acestea adauga beneficii
suplimentare
C. Majoritatea cazurile cu varice esofagiene indemne raspund la acest tratament
D. In caz de esec al hemostazei prin lavaj gastric se continua cu hemostaza chirurgicala si in ultima
instanta cu hemostaza endoscopica
E. Se realizeaza cu apa de la robinet sau ser fiziologic
CM
6.
Terapia farmacologica in hemoragia digestiva superioara (HDS) din ulcerele peptice (UGD), alegeti
afirmatia adevarata:
A. Pantoprazol 30mg/ zi oral in primele 24h de la sangerare
B. Somatostatinul sau octreotidul se pot administra inainte si dupa endoscopie
C. Tratamentul cu IPP (inhibitori de pompa de protoni) reprezinta prima linie de tratament si se face
inaintea tratamentului endoscopic
D. Dupa endoscopia terapeutica somatostatinul sau octreotidul se administreaza orar
E. Prima linie de tratament este utilizarea antagonistilor ai receptorilor H2
CM
7.
Hemostaza endoscopica in HDS din UGD, afirmatii adevarate:
A. Injectarea de adrenalina sau alcool este o metoda ieftina si eficienta, dar cu risc de resangerare
(20%)
B. Se vor face 3 tentative de hemostaza endoscopica
C. Se vor face maxim 2 tentative de hemostaza endoscopica
D. Aplicarea de cleiuri de fibrina nu previne recidiva
E. Dispozitivele termice (electrocoagularea, termocoagularea) sunt eficiente in HDS din artere medii
(diametru de 2-5mm)
CS
8.
Hemostaza endoscopica in cadrul varicelor esofagiene sau gastrice rupte, alegeti afirmatia
adevarata:
A. Ligatura elastica este cea mai buna metoda
B. Hemostaza endoscopica este prima linie de tratament
C. Scleroterapie varicelor este cea mai buna metoda
D. Daca hemoragia s-a oprit dupa aplicarea tamponamentului cu sonda (Blakemore) si balonas, nu
mai e nevoie de tratament endoscopic, riscul resangerarii fiind minor (sub 5%)
E. Prima linie de tratament este sutura hemostatica a varicelor gastrice rupte
CS
9.
Care sunt nu are risc de encefalopatie hepato-portala (EHP) in cadrul hipertensiunii portale si HDS:
A. Suntul porto-sistemic troncular intre vase mari
B. Suntul porto-sistemic radicular spleno-renal distal Waren
C. Suntul transjugular porto-sistemic intrahepatic (TIPS)
D. Toate sunturile porto-sistemice au risc de EHP prin mecanism de "furt sangvin hepatic"
E. Suntul porto-sistemic troncular intre vase mici
CM
10.
Care sunt cei doi factori de risc majori pentru hemoragia din ulcerele de stres:
A. Arsuri peste 30% din suprafata corporala
B. Ventilatia mecanica peste 48h
C. Coagulopatia
D. Traumatismele membrelor inferioare
E. Boala cronica de rinichi
CM
11.
Leziunea Dieulafoy, afirmatii false:
A. Mortalitatea a scazut considerabil de la 80% la 30% si chiar la 5% (pentru centrele cu experienta
in investigare RMN)
B. Se poate trata endoscopic sau prin angio-embolizare sau rezectie chirurgicala
C. Mortalitatea a scazut considerabil datorita progreselor endoscopice si angiografice
D. Hemoragia poate fi localizati si pe corpul sau fundul gastric, cardia, esofag sau duoden
E. La endoscopie se vede clar ulcerul localizat in primii 6 cm ai stomacului, dar si alte locatii sunt
posibile (esofag, corpul gastric sau duoden)
CS
12.
Hemoragia digestiva inferioara, afirmatii adevarate:
A. "Gold standard-ul" paraclinic este colonoscopia
B. "Gold standard-ul" paraclinic este irigografia cu dublu contrast
C. Colonoscopia virtuala (3D) este cea mai sensibila si ieftina metoda, avantajul major fiind
prelevarea de biopsii
D. Angiografia se recomanda de rutina, mai ales in hemoragiile oculte maligne
E. "Gold standard-ul" paraclinic este endoscopia digestiva superioara
CM
13.
Profilaxia hemoragiilor din varicele esofagiene, afirmatii adevarate:
A. Profilaxia primara se face cu un beta blocant selectiv sau isosorbid-5-mononitrat
B. Ligatura elastica endoscopica se face numai in cadrul profilaxiei secundare
C. Profilaxia primara se poate face si prin ligatura elastica endoscopica
D. Profilaxia primara se face cu ajutorul sunturilor porto-sistemice sau cel mai bine cu suntul Waren
radicular
E. Profilaxia primara se face cu un beta blocant neselectiv + isosorbid-5-mononitrat
CM
14.
Pacient in varsta de 65 de ani este adus la UPU in urma unui episod de hematemeza. TAS 95
mmHg, APP de cardiopatie ischemica. La EDS - tromb aderent la nivel gastric. Conform scorului
Rockall de predictibilitate a recidivei si severitatii hemoragiei:
A. Scor 5
B. Scor 7
C. Risc de recidiva
D. Scor 6
E. Va fi externat precoce

Cancer colorectal
Test 1
CM
1.Factorii de mediu si stilul de viata implicati in aparitia cancerului colo-rectal sunt:
A. Consumul de preparate hormonale
B. Dieta bogata in fibre
C. Dieta saraca in legume, peste
D. Dieta bogata in grasimi
E. Infectii virale: Human Papilloma Virus
CM
2.Factorii familiali ereditari implicati in aparitia cancerului colo-rectal sunt:
A. Deletia bratului cromosomial 18q a fost asociata cu un risc crescut de recurenta postoperatorie
B. In aparitia polipozei adenomatoase familiale este implicata mutatia genei APC
C. In cancerul colonic nonpolipozic ereditar se mostenesc o serie de mutatii: MSH1, MLH2
D. Mutatii ale genei ras au fost evidentiate in cazul polipilor de mari dimensiuni
E. Deletia bratului cromosomial 18q a fost evidentiata in cazul polipilor de mari dimensiuni
CM
3.In evolutia cancerului colo rectal, tabloul clinic este diferit in functie de o serie de factori:
A. Asocierea markerilor inflamatori
B. Stadiul aparitiei complicatiilor
C. Localizarea procesului tumoral
D. Tipul anatomo-patologic
E. Stadiul evolutiv al tumorii
CM
4.Simptomele in cancerul colo-rectal la debut sunt:
A. Vagi, nespecifice
B. Scadere in greutate intr-o perioada scurta de timp
C. Febra
D. Inapetenta
E. Astenie, ameteli, paloare
CM
5.Caracteristicile tulburarilor de tranzit intestinal in cancerul colo-rectal sunt:
A. Scaune cu mucus si sange in localizarile pe colonul stang
B. Diaree in localizarile pe colonul drept
C. Falsa diaree in leziunile stenozante rectosigmoidiene
D. Constipatie in localizarile pe colonul drept
E. Scaune cu mucus si sange in tumorile rectale
CM
6.Alegeti din urmatoarele caracteristicile tenesmelor in cancerul colo-rectal:
A. Semnifica prezenta unei formatiuni pe colonul drept
B. Senzatia imperioasa de defecatie este urmata de evacuarea de sange si glere
C. Semnifica prezenta unei formatiuni in ampula rectala
D. Senzatia imperioasa de defecatie este urmata de evacuarea de materii fecale
E. Determina senzatia imperioasa de defecatie care este falsa
CM
7.In tumorile local avansate colo-rectale, asociate cu abces perineoplazic sau cu invazie in structurile
vecine, procesul tumoral este:
A. Nedureros
B. Sensibil la palpare
C. Dur la palpare
D. Mobil
E. Voluminos
CM
8.Cele mai frecvente semne de suferinta de organ in progresia locala a cancerului colo-rectal sunt:
A. Glicozurie
B. Hematurie
C. Pneumaturie
D. Disurie
E. Polakiurie
CM
9.Invazia posterioara a tumorilor rectale, in structurile osoase, detemina durere cu urmatoarea
iradiere:
A. Sacrata
B. Pelvina
C. Iliaca
D. Perineala
E. Dorsala
CM
10.Aparitia fistulei colo-duodenale in cancerul colo-rectal va determina urmatoarele semne clinice,
similare celor din fistula gasto-colica:
A. Crestere ponderala
B. Diaree incoercibila cu alimente nedigerate
C. Varsaturi
D. Fetor oris
E. Dureri abdominale
CM
11.Cazurile in care tumora colo-rectala primara ramane muta clinic, duce la urmatoarea
simptomatologie legata de existenta leziunilor secundare:
A. Fracturi patologice
B. Icter sclero-tegumentar
C. Sindromul Homans
D. Dureri osoase
E. Hepatomegalie
CS
12.Realizarea tuseului rectal in evaluarea loco-regionala a tumorilor rectale poate detecta si evalua
tumori situate la maximum:
A. 1 cm
B. 12 cm
C. 4 cm
D. 2 cm
E. 8 cm
CM
13.Caracteristici de efectuare a tuseului rectal in evaluare loco-regionala a tumorilor rectale:
A. Uneori, sub anestezie
B. In pozitie ginecologica
C. In pozitie genu-pectorala
D. Pe un rect liber de continut
E. In decubit lateral drept, si coapsele in extensie
CM
14.Examinatorul in tuseul rectal a evaluarii loco-regionale a tumorilor rectale poate caracteriza
urmatoarele:
A. Dimensiunea tumorala
B. Functia sfincteriana
C. Localizarea tumorala pe peretele rectal
D. Fixitatea tumorii la structurile din jur
E. Caracteristicile microscopice
CM
15.Alegeti caracteristicile colonoscopiei in evaluarea tumorilor colo-rectale:
A. Permite recoltarea de biopsii
B. Se recomanda examinarea lumenului colonic pana la colonul sigmoid, pentru a exclude
eventualele tumori sincrone
C. Permite aprecierea localizarii tumorale
D. Se recomanda examinarea lumenului colonic pana la valva ileo-cecala, pentru a exclude
eventualele tumori sincrone
E. Permite aprecierea caracterelor tumorii
CM
16.Ecografia endorectala in cancerul colorectal prezinta urmatoarele avantaje:
A. Poate aprecia tipul histopatologic al tumorii
B. Poate aprecia invazia sfincterului anal pentru tumori jos situate
C. Poate evalua invazia ganglionilor locali
D. Poate evalua invazia ganglionilor limfatici inghinali
E. Poate evalua gradul de infiltrare parietala a tumorii situata sub 8 cm de marginea anala
CM
17.Aspectul imagistic caracteristic al clismei baritate in cancerul colo-rectal va fi prezenta de:
A. Imagini hiperecogene
B. Dilatatie
C. Nisa
D. Stenoza
E. Lacuna
CS
18.In aprecierea stadializarii tumorilor rectale, investigatia "gold standard" este considerata:
A. Rezonanta magnetica nucleara
B. Tomografia computerizata
C. Clisma baritata
D. Radiografia simpla
E. Ecografia rectala
CS
19.Pentru stabilirea relatiei tumorii colo-rectale local avansate cu ureterul sau bazinetul se foloseste
urmatoarea investigatie:
A. Examinarea radiografica cu bariu
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Colonoscopia
D. Tomografia computerizata
E. Urografia intravenoasa
CM
20.In caz de incertitudine a naturii metastatice a unei leziuni cu punct de plecare principal tumora
colo-rectala se folosesc urmatoarele investigatii:
A. Colonoscopia virtuala
B. PET-CT
C. Rafiografia gastroduodenala cu bariu
D. PET-RMN
E. Radiografia toracica

Test 2
CM
1.Stadiul T3 in clasificare tumorilor colo-rectale prezinta urmatoarele criterii de incadrare:
A. Tumora intereseaza peritoneul visceral
B. Tumora invadeaza tesutul perirectal subperitoneal
C. Tumora invadeaza subseroasa
D. Tumora invadeaza musculara proprie
E. Tumora penetreaza muscularis mucosae si invadeaza submucoasa
CS
2.Stadiul N1 in stadializarea tumorilor colo-rectale prezinta urmatorul criteriu de incadrare:
A. Metastaza in > 4 ganglioni limfatici regionali
B. Metastaza in 1-3 ganglioni limfatici regionali
C. Absenta metastazelor in ganglionii limfatici regionali
D. Nodul tumoral satelit in subseroasa, metastaza in 4 ganglioni limfatici regionali
E. Metastaza in 6-7 ganglioni limfatici regionali
CS
3.Stadiul M1b in stadializarea tumorilor colo-rectale prezinta urmatorul criteriu de incadrare:
A. Prezenta de metastaze la distanta, localizate la nivelul unui singur organ
B. Metastaze la nivelul ficatului
C. Metastaze la nivelul ovarului
D. Fara metastaze
E. Metastaze peritoneale sau la nivelul mai mult organe
CS
4.Stadiul IIA in stadializarea TNM a tumorilor colo-rectale prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Stadiul T4N0M0
B. Stadiul T3N0M0
C. Stadiul T4aN0M0
D. Tis N0 Mo
E. Orice T N1/N2 M0
CM
5.Stadiul II B in stadializarea TNM in cancerul colo-rectal poate cuprinde urmatoarele caracteristici:
A. Fara metastaze
B. Carcinom in situ-intraepitelial
C. Absenta metastazelor in ganglionii limfatici regionali
D. Fara semne de tumora primitiva
E. Tumora invadeaza peritoneul visceral
CM
6.Pentru pacientii in stadiul II de boala in cancerul colo-rectal se recomanda evaluarea urmatorilor
factori de prognostic negativi:
A. Invazia neurala
B. Varsta pacientului
C. Gradul de diferentiere tumorala
D. Invazia limfatica
E. Invazia venoasa
CM
7.Scorul TNM in cancerul colo-rectal difera in functie de examenul efectuat, dupa cum urmeaza:
A. P TxNxMx - dupa examenul anatomopatologic al piesei de rezectie
B. Yp TxNxMx: dupa eco-endoscopie (pentru cancer de rect)
C. Us TxNxMx: Dupa examenul anatomopatologic al piesei de rezectie
D. Us TxNxMx: dupa examenul anatomopatologic al peisei de rezectie care a primit in prealabil un
tratament neoadjuvant
E. TxNxMx - dupa evaluarea clinica si imagistica
CS
8.Yp TxNxMx este o stadializare TNM in cancerul colo-rectal caracteristica urmatorului examen
efectuat:
A. Eco-endoscopie
B. Examen anatomopatologic al piesei de rezectie care a primit in prealabil un tratament
neoadjuvant
C. Examen anatomopatologic al piesei de rezectie
D. Evaluare clinica si imagistica
E. Examen microscopic ca si parte integranta a examenului anatomopatologic
CM
9.In functie de gradul de diferentiere al tumorii, adenocarcinoamele colorectale se clasifica in:
A. Intermediar diferentiate
B. Slab diferentiate
C. Bine diferentiate
D. Nediferentiate
E. Moderat diferentiate
CM
10.Caracteristicile adenocarcinoamelor colo-rectale bine diferentiate sunt:
A. Stroma fibro-vasculara
B. Structuri tubulare rare
C. Structuri glandulare
D. Mitoze frecvente
E. Secretie conservata
CM
11.Manifestarile acute in cancerul colorectal, ca si complicatii sunt reprezentate de:
A. Perforatie
B. Stenoza
C. Dilatatie
D. Hemoragie
E. Obstructie
CM
12.Ocluzia la pacientii cu cancer colo-rectale apare mai frecvent in cazul tumorilor localizate:
A. La jonctiunea recto-sigmodiana
B. In unghiul splenic
C. La nivelul ampulei rectale
D. Pe colonul stang
E. Pe colonul drept
CM
13.Semnele de gravitate in ocluzia aparuta in evolutia cancerului colo-rectal sunt:
A. Varsaturi tardive
B. Durere in fosa iliaca dreapta care sugereaza suferinta cecala
C. Meteorismul abdominal
D. Durere in fosa iliaca dreapta care sugereaaza suferinta sigmodiana
E. Aparare musculara
CM
14.Perforatia diastatica in evolutia cancerului colo-rectal prezinta urmatoarele caracteristici
A. Este specifica cancerelor localizate la nivelul colonul stang
B. Este intalnita cel mai frecvent la nivelul ampulei rectale
C. Este intalnita cel mai frecvent la nivelul sigmoidului
D. Este intalnita cel mai frecvent la nivelul cecului
E. Este specifica cancerelor localizate la nivelul colonului drept
CM
15.Simptomatologia si semnele clinice in abcesul retroperitoneal aparut in evolutia unui cancer colo-
rectal sunt:
A. Fenomene de celulita parietala
B. Meteorism abdominal
C. Aparare musculara
D. Emfizem subcutanat
E. Starea septica
CM
16.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la hemoragia in cancerul colo-rectal
A. Hemoragia severa este o complicatie frecventa in cancerul colo-rectal
B. Hemoragiile repetate, dar cu cantitati mici de sange se pot intalni mai frecvent in cazul tumorilor
de colon drept
C. Hemoragiile repetate, dar cu cantitati mici de sange se pot intalni mai frecvent in cazul tumorilor
de colon stang
D. Hemoragiile repetate, dar cu cantitati mici de sange determina anemie cronica, feripriva
E. Hemoragiile repetate, dar cu cantitati mici de sange se pot intalni mai frecvent in cazul tumorilor
rectale
CM
17.In stadiile incipiente de cancer de colon se practica:
A. Rezectia radicala cu margini de siguranta de 1 cm superior si inferior de tumora
B. Rezectia radica cu margini de siguranta de 5 cm superior si inferior de tumora
C. Rezectia radicala cu margini de siguranta de 10 cm superior si inferior de tumora
D. Excizia ganglionara
E. Excizia completa de mezolocolon aferent
CM
18.Semne de prognostic negativ ce favorizeaza recurenta in cancerul colo-rectal detectate la
examenul anatomo-patologic sunt:
A. Invazie perineurala
B. Invazie celulara
C. Grad de diferentiere scazut
D. Grad de diferentiere crescut
E. Invazie vasculara
CM
19.Simptomatologia in cancerul colo-rectal care este legata de existenta leziunilor secundare poate
cuprinde:
A. Tromboflebite superficiale migratorii (sindrom Trousseau)
B. Hepatomegalie
C. Dureri osoase
D. Hematochezie
E. Icter sclero-tegumentar
CS
20.Durerea din fosa iliaca dreapta in ocluzia intestinului datorata unui cancer colo-rectal sugereaza:
A. Suferinta la nivelul ampulei Vater
B. Suferinta cecala
C. Suferinta sigmoidiana
D. Suferinta rectala
E. Suferinta duodenala

Test 3
CM
1.Semnele de gravitate in ocluzia datorata cancerului de colon sunt:
A. Febra
B. Meteorismul abdominal
C. Durerea
D. Varsaturile tardive
E. Apararea musculara
CM
2.In tumorile de colon drept, simptomatologia cuprinde:
A. Hemoragii cu cantitati mici de sange
B. Hemoragii repetate
C. Hemoragii cu cantitati mari de sange
D. Hemoragii severe
E. Hemoragii care determina anemie cronica
CS
3.Abcesul retroperitoneal se produce:
A. Cand apare ocluzia intestinului subtire
B. Cand exista o perforatie a unei tumori ce evolueaza pe un segment fix colorectal
C. Cand apare diverticulita
D. Cand apare ocluzia intestinului gros
E. Cand abcesul efractioneaza in cavitatea peritoneala
CS
4.Stadiul N2a in cancerul colorectal reprezinta:
A. Metastaza in 12 ganglioni limfatici regionali
B. Metastaza in 4-6 ganglioni limfatici regionali
C. Fara metastaze
D. Metastaza localizata la nivelul unui singur organ
E. Metastaza in 7 ganglioni limfatici regionali
CS
5.Sediul principal al metastazelor colo-rectale este:
A. Ficatul
B. Plamanul
C. Rinichiul
D. Cordul
E. Intestinul subtire
CM
6.Radiografia abdominala simpla in ocluzia colonica neoplazica poate evidentia:
A. Prezenta de nivele hidro-aerice pe colon, sub obstacol
B. Prezenta de nivele hidro-aerice pe intestinul subtire si colon, deasupra obstacolului
C. Prezenta de nivele hidro-aerice pe intestinul subtire, sub obstacol
D. Distensia gazoasa pana la obstacol a cadrului colic
E. Gradul de invazie tumorala
CM
7.Aspectul imagistic caracteristic al clismei baritate in cancerul colo-rectal va fi prezenta de:
A. Lacuna
B. Nisa
C. Ulceratie
D. Stenoza
E. "Cotor de mar" cand tumora este dispusa circumferential
CM
8.Caracteristicile macroscopice ale tumorii rectale descoperite prin tuseu rectal:
A. Tumora polipoida
B. Tumora carcinoida
C. Tumora pediculata
D. Tumora ulcerata
E. Tumora infiltrata
CM
9.Tuseul rectal pentru evaluarea loco-regionala a tumorii rectale se efectueaza:
A. Nu se poate efectua in decubit lateral stang
B. In pozitie ginecologica
C. Sub anestezie totdeauna
D. In pozitie genupectorala
E. Pe un rect liber de continut
CS
10.Tuseul rectal poate detecta si evalua tumori situate la maximum:
A. 2 cm de linia dentata
B. 4 cm de linia dentata
C. 8 cm de linia dentata
D. La nivelul liniei dentate
E. 6 cm de linia dentata
CM
11.Examenul histopatologic al piesei operatorii "polip rectal" releva: macroscopic tumora polipoida
cu pedicul de 3cm si baza de implantare ingusta; microscopic - glande cu aspect malign ce nu
depasesc lamina propria, situate mai ales spre varful polipului. Alegeti afirmatiile corecte privind
diagnosticul:
A. PTNM stadiul I
B. T1
C. PTNM stadiul 0
D. Tis
E. Polip rectal malignizat
CM
12.Examenul histopatologic al piesei operatorii de "hemicolectomie dreapta" releva: tumora de 5cm
in axul lung, situata la 10 cm fata de marginea distala si la 15 cm de marginea proximala,
macroscopic- ulcero-vegetanta; microscopic - tuburi/ structuri glandulare neregulate, mitoze
frecvente, stroma tumorala slab reprezentata (G2), glandele maligne invadeaza muscularis propria;
s-au analizat 12 ganglioni limfatici din care 5 cu metastaze. Alegeti afirmatiile corecte privind
diagnosticul:
A. Grading - moderat diferentiat
B. Grading - slab diferentiat
C. T3, N2b - stadiul pTNM III-C
D. T2, N2a - stadiul TNM III-B
E. T2, N2a - stadiul pTNM III-B
CM
13.Stadiile II si III in cancerul rectal beneficiaza de urmatorul tip de tratament onco-chirurgical:
A. 25 Gy (radioterapie de scurta durata) urmat de tratament chirurgical la 7 zile
B. Preoperator: chimio-, radio terapie (tratament adjuvant)
C. Tratament neoadjuvant se face doar in stadiul IV (metastatic)
D. Avantajele tratamentului neoadjuvant: high-life, down-size
E. Preoperator: chimio-, radio-terapie (tratament neoadjuvant)
CS
14.La ora actuala se foloseste urmatoarea satdializare a CCR (cancerului colo-rectal):
A. Stadializarea Dukes
B. Clasificarea Astler-Coller (bazata pe clasificarea Dukes)
C. Stadializarea FIGO
D. TNM 2010 (a 7-a editie)
E. Toate raspunsurile sunt corecte
CS
15.Imposibilitatea efectuarii colonoscopiei in CCR (cancerul colo-rectal), impune urmatoarea
explorare:
A. Clisma baritata
B. PET-CT
C. Punctie transabdominala
D. PET-RM
E. Se va lasa pacientul sa se linisteasca si se va reincerca colonoscopia (aceasta este tot timpul
concludenta)
CM
16.Imposibilitatea efectuarii colonoscopiei in CCR (cancerul colo-rectal), afirmatii adevarate:
A. Intr-un procent de 10-36% colonoscopia este negativa/ nu se poate efectua
B. Colonoscopia este negativa - nu a decelat o leziune suspecta
C. Colonoscopia nu a putut fi efectuata datorita ulceratiilor tumorale
D. Intr-un procent de 3-5% nu se poate efectua colonoscopia/ este nonconcludenta
E. Colonoscopia nu a putut fi efectuata datorita caracterului stenozant
CM
17.Semnele de gravitate în CCR sunt:
A. Durere
B. Șoc septic
C. Febră
D. Leucocitoză
E. Apărare musculară
CM
18.Semne de prognostic negativ în CCR, care pot influența recurența sunt:
A. Grad de diferențiere scăzut
B. Grad de diferențiere înalt
C. Invazia perineurală
D. Invazia limfatică
E. Invazia vasculară

Cancer gastric
Test 1
CM
1.
Neoplasmele infiltrative gastrice prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Rigiditate localizata dar constanta, afectand mai ales mica curbura
B. Nisa
C. Nisa maligna
D. Aspect de "scandura pe valuri"
E. Imagine lacunara de mici dimensiuni
CM
2.
Nisa maligna se deosebeste de cea ulceroasa prin:
A. Deformarea peretelui gastric in jurul nisei
B. Dimensiunile sale reduse
C. Dimensiunile sale ample
D. Retractia peretelui gastric in jurul nisei
E. Pedicul de comunicare ingust
CM
3.
Tipul II de cancer gastric conform clasificarii propusa de Asociatia Endoscopistilor Japonezi este
caracterizat de urmatoarele:
A. Se caracterizeaza prin leziuni infiltrative profunde
B. Poate fi supradenivelat, asemanator cu tipul I
C. Este excavat
D. Poat fi erodat, asemanator cu tipul I
E. Poate fi plat, caracterizat prin modificari de culoare
CM
4.
Tipul II de cancer gastric conform clasificarii propusa de Asociatia Endoscopistilor Japonezi este
subclasificat in:
A. Protruziv
B. Supradenivelat sau elevat
C. Subdenivelat sau erodat
D. Plat
E. Excavat
CM
5.
La examenul endoscopic, cancerele gastrice avansate apar sub trei forme macroscopice:
A. Excavata
B. Infiltrativa
C. Ulcerata
D. Preproliferativa (vegetanta)
E. Proliferativa (vegetanta)
CM
6.
Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la dozarea antigenului carcinoembrionar (ACE) in cancerul
gastric:
A. Prezinta semnificatie diagnostica pentru recidiva locala si este util in luarea deciziei de
reexplorare ("second look")
B. Prezinta specificitate crescuta pentru cancerul gastric
C. Utilitatea acestui test o reprezinta screening-ul de acuratate
D. Valorile crescute ale ACE seric (peste 5-10 ng/ml) se gasesc doar la 25-40% din cazuri
E. Utilitatea acestui test creste in urmarire postoperatorie a bolnavului
CM
7.
Caracteristicile examinarilor paraclinice in cancerul gastric sunt
A. Anemia feripriva la bolnavii care prezinta concomitent boala Biermer
B. VSH-ul mult crescut, cu valori de pana la 100 mm/24 ore
C. Anemia hipocroma, microcitara datorita hemoragiilor oculte cronice
D. Leucocitoza 10.000-15.000/mmc
E. Anemia macrocitara datorita hemoragiilor oculte cronice
CM
8.
Stadializarea TNM AJCC/UICC a cancerului gastric incadreaza in clasa II urmatoarele:
A. T1N0M0
B. T1N2M0
C. OriceT OriceN M1
D. T2a/bN1M0
E. T1N1M0
CM
9.
Stadializarea TNM AJCC/UICC a cancerului gastric incadreaza in clasa IB urmatoarele:
A. TisN0M0
B. T1N1M0
C. T3N0M0
D. T2a/bN0M0
E. T1N0M0
CM
10.
Stadializarea TNM AJCC/UICC a cancerului gastric incadreaza in clasa IV urmatoarele
A. T4 N1-3 M0
B. T2a/b N2 M0
C. T1-3 N3 M0
D. T3 N2 M0
E. Orice T Orice N M1

Test 2

CS
1.
Descriptorul T3 in stadializarea TNM AJCC/UICC in cancerul gastric prezinta urmatoarea
descriere:
A. Cancer care invadeaza seroasa
B. Carcinom "in situ"
C. Cancer limitat la musculara
D. Cancer limitat la mucoasa si submucoasa
E. Cancer care invadeaza organele din jur
CS
2.
Descriptorul N2 in clasificarea TNM AJCC/UICC a cancerului gastric prezinta urmatoarea
descriere:
A. Fara adenopatie
B. Invadarea ganglionilor de vecinatate
C. Cu metastaze
D. Invadarea ganglionilor la distanta
E. Fara metastaze
CM
3.
Indicatiile chirugicale de urgenta in cancerul gastric sunt:
A. Perforatia
B. Toate formele de cancer gastric
C. Formele necomplicate cu obiectiv radical
D. Formele necomplicate cu obiectiv paliativ
E. Hemoragia
CM
4.
Contraindicatiile tratamentului chirurgical in cancerul gastric sunt starea generala alterata cu:
A. Ascita
B. Ganglioni supraclaviculari drepti
C. Prezenta metastazelor evidente
D. Perforatie sau hemoragie
E. Casexie
CM
5.Prin rezectie gastrica subtotala radicala in cancerul gastric se intelege:
A. Rezectia din duoden 3 cm subpiloric daca tumora este juxtapilorica
B. Indepartarea marelui epiploon
C. Pastrarea ganglionilor perigastrici
D. Indepartarea micului epiploon
E. Indepartarea procesului tumoral, in totalitate si la distanta
CM
6.
Gastrectomia radicala proximala in cancerul gastric presupune indepartarea:
A. Marelui epiploon in totalitate
B. Ligamentului gastro-colic
C. Micului epiploon
D. Polului superior gastric
E. Ligamentului gastro-splenic cu splina
CM
7.
Mini-melena canceroasa in cancerul gastric:
A. Este inconstanta
B. Este oculta
C. Este rebela la orice tratament
D. Este constanta
E. Este macroscopica
CS
8.
Leucocitoza in cancerul gastric:
A. Depaseste 20.000/mmc
B. Depaseste 50.000/mmc
C. Este intre 10-15.000/mmc
D. Este intre 40-50.000/mmc
E. Este intre 20-30.000/mmc
CM
9.
Persoanele cu risc la care este recomandat screeningul cancerului gastric sunt evaluati in functie de
urmatorii parametri:
A. Conditii de munca si alimentatie
B. Antecedente la nivelul veziculei biliare
C. Varsta
D. Antecedente digestive de tip gastric
E. Antecedente psihiatrice
CM
10.
Tomografia computerizata in cancerul gastric:
A. Nu precizeaza prezenta metastazelor limfatice, prezentand sensibilitate slaba in acest sens
B. Precizeaza prezenta marimii tumorale gastrice
C. Precizeaza prezenta metastazelor organice
D. Precizeaza prezenta topografica tumorala
E. Precizeaza prezenta metastazelor limfatice
Test 3

CM
1.
Tomografia hepatica in cancerul gastric:
A. Poate da exact evolutia de extindere a unui cancer gastric extragastric
B. Poate da exact evolutia de extindere a unui cancer gastric intragastric
C. Se realizeaza in cancerul gastric avansat
D. Se realizeaza in cancerul gastric incipent
E. Ne ajuta la identificarea metastazei hepatice
CM
2.
Laparoscopia in cancerul gastric ne permite urmatoarele:
A. Diseminarea cancerului in cavitatea abdominala
B. Aprecierea starii cavitatii peritoneale
C. Recunoasterea cancerului si aprecierea exterioara a extensiei sale intragastrice
D. Aprecierea starii ficatului
E. Recunoasterea cancerului si extensiei sale metastatice
CS
3.
Durata tratamentului imunoterapic in cancerul gastric este de:
A. 2 luni
B. 12 luni
C. 6 luni
D. 18 luni
E. 3 luni
CM
4.
Chimioterapia in cancerul gastric:
A. Este considerata la ora actuala putin eficace
B. Nu exista un citostatic specific pentru cancerul gastric
C. Este foarte eficienta dupa chirurgia radicala
D. Tiotepa este chimiterapicul de electie, cu rezultate foarte bune in studii
E. Este foarte eficienta dupa chirurgia paliativa
CS
5.
Cancerul gastric necesita urmatoarele doze de iradiere:
A. 50-60 Gy
B. 30-40 Gy
C. 20-30 Gy
D. 90-100 Gy
E. 60-70 Gy
CM
6.
Laparatomia exploratorie in cancerul gastric:
A. Este indicata in cancerele foarte extinse, ce nu permite efectuarea unei operatii radicale sau
paleative
B. Are ca obiectiv confirmarea leziunii
C. Permite recoltarea unui fragment tumoral sau ganglion pentru examen histopatologic
D. Are ca obiectiv aprecierea prin explorare operatorie a eventualei rezecabilitati
E. Este o operatie paleativa
CM
7.
Operatiile de ocolire in cancerul gastric:
A. Sunt indicate in cazul cancerelor gastrice foarte extinse
B. Sunt indicate in cazul cancerelor gastrice incipiente
C. Sunt indicate in cazul cancerelor gastrice nerezecabile
D. Sunt indicate in cazul cancerelor care impiedica tranzitul alimentar, prin plasarea in apropierea
cardiei sau pilorului
E. Sunt indicate in cazul cancerelor gastrice rezecabile
CM
8.
Operatiile radicale complexe in cancerul gastric sunt:
A. Gastrectomia asociata cu ooforectomie
B. Gastrectomia Bilroth 1
C. Gastrectomie cu debridare ganglionara
D. Gastrectomia asociata cu excizia unei portiuni de diafragm
E. Gastro-colectomia
CM
9.
Urmatoarele afirmatii despre operatiile de ocolire in cancerul gastric sunt false :
A. By-passul eso-gastric se practica frecvent pentru stenozele nerezecabile de cardie
B. Sutura cu epiploonoplastie nu se utilizeaza in cancerul gastric perforat si nerezecabil
C. Pentru tumorile stenozante antro-pilorice se pot utiliza gastrostome de alimentatie
D. Sunt indicate in cazul cancerelor gastrice ce impiedica tranzitul alimentar
E. Endoprotezele esofagiene se pot utiliza pentru stenozele nerezecabile de cardie
CM
10.Alegeti afirmatiile false referitoare la etiologia cancerului gastric :
A. Mai mult de 50% din cancerele gastrice se dezvolta pe fondul unor leziuni preexistente
B. Refluxul gastro-esofagian este considerat o stare precanceroasa in cancerul gastric
C. Prezenta polipilor gastrici favorizeaza aparitia cancerului gastric
D. Un tratament prelungit cu inhibitori ai secretiei gastrice acide nu favorizeaza aparitia cancerului
gastric
E. Doar 20% din cancerele gastrice se dezvolta pe fondul unor leziuni preexistente

Test 4
CM
1. Prezenta caror semnela examen obiectiv reprezinta esecuri diagnostice in cancerul gastric?
A.Virchof
B.Sensibilitatea
C.Strauss
D.Palparea tumorii
E.Blumer
Cancer mamar
Test 1
CM
1.Caracteristicile clinice ale unei tumori mamare maligne sunt:
A. Consistenta ferma
B. Neaderenta la tegumente
C. Nedureroasa
D. Forma regulata
E. Forma imprecis delimitata
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la boala Paget a sanului, forma de debut:
A. Este caracterizata de durere
B. Este caracterizata de edem mamelonar
C. Este caracterizata de marimea volumului mamar
D. Este caracterizat de eritem mamelonar care ulterior este insotit de eroziunea mamelonului
E. Este caracterizata de eritem mamelonar insotit de prurit
CM
3.Primele semne de cancer mamar pot fi:
A. Aparitia unor zone de retractie cutanata
B. Modificare volumului sanului
C. Descuamarea epiteliului mamar
D. Modificarea formei sanului
E. Durerea
CM
4.Imaginile radiologice sugestive pentru cancerul mamar sunt:
A. Opacite cu margini neregulate, fara contur precis
B. Opacitate putin densa
C. Opacitate densa
D. Margini estompate cu prelungiri spiculare in tesutul mamar, realizand o imagine stelata
E. Opacitate omogena
CM
5.Calcificarile care insotesc un proces malign tumoral mamar sunt caracterizate de:
A. Dimensiuni mici
B. Variabile ca forma
C. Dispuse haotic
D. Numeroase
E. Aceeasi densitate
CM
6.Caracteristicile ecografice care sugereaza malignitatea leziunii mamare sunt:
A. Ecostructura neomogena
B. "Taller than wide" - dimensiunea verticala > dimensiunea orizontala
C. Haloul gros, hiperecogen
D. Aria lacunara imprecis delimitata
E. Aria lacunara de forma regulata
CM
7.Modificarile care pot aparea la efectuarea galactografiei in tumorile mamare sunt:
A. Obstruari ale canalelor galactofore
B. Organizare in "rozeta" a canalelor galactofore
C. Amputatii ale canalelor galactofore
D. Imagini lacunare intraductale
E. Distensii ale canalelor galactofore
CS
8.Stadiul T1b in clasificarea TNM a tumorilor mamare incadreaza tumorile cu urmatorul diametru
maxim tumoral:
A. 5-10 mm
B. 10-20 mm
C. 1-5 mm
D. 50 mm
E. <1 mm
CM
9.Stadiul T4b in clasificarea TNM a tumorilor mamare incadreaza tumorile cu urmatoarele
caracteristici:
A. Edem/ulceratie cutanata
B. Noduli de permeatie pe tegumentul mamar controlateral
C. Noduli de permeatie pe tegumentul mamar ipsilateral
D. Extensie la peretele toracic
E. Invazie tumorala in ganglionii limfatici
CM
10.Stadiul IIA de boala in tumorile mamare include urmatoarele clase TNM:
A. T3 N0 M0
B. T2 N0 M0
C. Tis N0 M0
D. T3 N2 M0
E. T0-1 N1 M0
CM
11.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la cancerul mamar la barbat:
A. Din punct de vedere chirugical, hipertrofia muschilor pectorali poate face dificila disectia axilara
B. In unele cazuri, prezenta tumorii fiind mascata de un grad de ginecomastie
C. Riscul de a dezvolta limfedem este mai ridicat fata de femei
D. Se depisteaza in stadii precoce
E. Invazia planurilor (tegument,muschi pectoral) se produce mai lent datorita dimensiunile glandelor
mamare
CM
12.Alegeti afirmatiile false referitoare la tumorile Phyllodes:
A. Sunt tumori cu tablou clinic malign
B. Se caracterizeaza prin potentialul de a se transforma sarcomatos
C. Prezinta un aspect de lobi separati prin septuri al tumorii pe sectiune si imagistic
D. Prezinta un ritm lent de crestere
E. Sunt tumori cu tablou imagistic benign
CM
13.Clinic, tumorile Phyllodes se caracterizeaza prin:
A. Tumori relativ mobile
B. Tumori fixe, aderente
C. Tumori bine delimitate
D. Tumori cu contur neregulat
E. Tumori fara delimitare
CS
14.Fara tratament, tumora Phyllodes evolueaza catre:
A. Adenocarcinom
B. Sarcom
C. Plasmocitom
D. Oncocitom
E. Diferentiere neuroendocrina
CM
15.Tratamentul tumorilor Phyllodes este:
A. Chirurgical, mastectomie simpla in cazul sarcoamelor
B. Chirurgical, debridare axilara in cazul unor tumori de mici dimensiuni
C. Medicamentos, cu inhibitori de LH-RH
D. Chirurgical, mastectomie simpla in cazul unor tumori de mici dimensiuni
E. Chirurgical, excizia tumorii in cazul unor tumori de mici dimensiuni
CM
16.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la terapia cancerului mamar in sarcina:
A. In trimestrul intai de sarcina nu se administreaza citostatice
B. Radioterapia este exclusa din schema de tratament
C. Intreruperea sarcinii nu este justificata
D. In trimestrul intai de sarcina, se administreaza radioterapie
E. Cu trei saptamani inainte de termenul anticipat nu se administreaza citostatice
CM
17.Pentru pacientele la care diagnosticul de cancer mamar este depistat in trimestrul intai de sarcina
planul de tratament este asocierea:
A. Radioterapiei din semestrul II de sarcina
B. Hormonoterapiei din semestrul II de sarcina
C. Mastectomiei radicale
D. Polichimioterapiei din semestrul II de sarcina
E. Hormonoterapiei postpartum
CM
18.Pentru pacientele la care diagnosticul de cancer mamar a fost stabilit in trimestrele II sau la
inceputul trimestrului III, tratamentul consta in asocierea:
A. Radioterapie postpartum
B. Chimioterapie
C. Mastectomie sau tratament conservator cu limfadenectomie axilara
D. Hormonoterapie postpartum
E. Radioterapie in trimestrul III de sarcina
CS
19.Boala Paget a sanului reprezinta:
A. O patologie benigna
B. Aproximativ 50% din totalitatea cancerelor de san
C. O forma de adenocarcinom
D. O forma de sarcom
E. O forma de carcinom intraductal
CM
20.Boala Paget a sanului prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Tegumentele afectate prezinta un aspect striat
B. In unele cazuri, este prezenta scurgerea de la nivelul mamelonului
C. Tegumentele afectate prezinta un aspect ulcerat
D. Tegumentele afectate prezinta un aspect de coaja de portocala
E. Afecteaza complexul aerolomamelonar
Test 2
CM
1.Scurgerea de la nivelul mamelonului aparuta in boala Paget a sanului poate prezenta urmatorul
caracter:
A. De culoare bruna
B. Piolactescent
C. Opalescent
D. Sanguinolent
E. De culoarea zatului de cafea
CM
2.Simptome asociate bolii Paget a sanului sunt:
A. Prezenta de vezicule ulcerate
B. Grad variabil de prurit
C. Necroza
D. Senzatia de arsura
E. Febra
CM
3.Tratamentul de electie in boala Paget a sanului este:
A. Excizia complexului aerolomamelonar
B. Excizia cadranului central al sanului afectat
C. Medicamentos, cu terapie hormonala
D. Excizia cadranului lateral al sanului afectat
E. Radioterapie postoperatorie
CM
4.Testul genetic Prosigna poate fi utilizat pentru estimarea riscului de metastaza la distanta la 10 ani
de la diagnosticarea unui cancer mamar care prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este pozitiv la receptori hormonali
B. Prezinta pana la 3 ganglioni pozitivi, dupa 5 ani de tratament hormonal la femeile in
postmenopauza
C. Prezinta peste 3 ganglioni pozitivi, la 2 ani de tratament hormonal la femeile in postmenopauza
D. A fost diagnosticat in stadiu avansat
E. A fost diagnosticat in stadiu putin avansat
CM
5.Testul Oncotype DX se poate utiliza in cazul unui:
A. Carcinom invaziv, stadiul IV, negativ pentru receptori hormonali
B. Carcinom invaziv stadiu I sau II, pozitiv pentru receptori hormonali, fara invazie ganglionara,
Her 2 negativ
C. Carcinom invaziv, stadiul III, pozitiv pentru receptori hormonali
D. Carcinom invaziv stadiu I sau II, pozitiv pentru receptori hormonali, cu invazia a maxim 3
ganglioni, Her 2 negativ
E. Carcinom ductal in situ
CM
6.Testul Oncotype DX in carcinomul ductal in situ este folosit:
A. Pentru a estima riscul de a dezvolta o noua forma de cancer invaziv la nivelul aceluiasi san
B. Pentru a estima riscul de a dezvolta o noua forma de cancer invaziv la nivelul sanului opus
C. Pentru a estima necesitatea radioterapiei dupa tratamentul chirurgical
D. Pentru a estima necesitatea chimioterapiei dupa tratamentul chirurgical
E. Pentru a estima riscul de recidiva al CDIS
CM
7.Galactografia in cancerul mamar:
A. Este mamografia efectuata dupa injectarea de substanta radioopaca in canalele galactofore
B. Poate evidentia eventualele modificari de la nivelul canalelor galactofore
C. Nu poate stabili sediul leziunii
D. Este o metoda utila in cazul scurgerilor mamelonare
E. Este ecografia efectuata dupa injectarea de substanta radioopaca in canalele galactofore
CM
8.Caracteristicile ecografice care sugereaza malignitatea leziunii mamare sunt:
A. Aria lacunara de forma neregulata
B. Prezenta spiculatiilor
C. Ecostructura omogena
D. Absenta haloului gros hiperecogen
E. Axul mare perpendicular pe suprafata tegumentelor
CM
9.Tehnici de localizare a leziunilor mamare evidentiate mamografic folosite in chirurgia oncologica
sunt:
A. Marcajul cu carbon
B. Marcajul cu crom
C. Localizare cu ace harpon cu mandren metalic
D. Tehnica cu trasor radioactiv
E. Injectare de colorant vital
CS
10.Calcificarile descoperite radiologic sugestive pentru cancerul mamar sunt in majoritatea cazurilor
cu dimensiuni intre:
A. 0,1-0,3 mm
B. 0,2-0,4 cm
C. 0,7-0,8 cm
D. 0,3-0,5 mm
E. 0,9-0,11 mm
CM
11.In functie de prezenta sau absenta efractiei membranei bazale, cancerul mamar este:
A. In situ
B. Lobular
C. Invaziv
D. Carcinoid
E. Ductal
CM
12.In functie de sediul proliferarii neoplazice, cancerul mamar este:
A. Lobular
B. Invaziv
C. In situ
D. Carcinoid
E. Ductal
CS
13.Riscul de cancer mamar creste dupa:
A. 25-30 de ani
B. 35-40 de ani
C. 20-25 de ani
D. 30-35 de ani
E. 40-45 de ani
CM
14.Imagistica prin rezonanta magnetica poate fi folosita pentru diagnosticul cancerului mamar la:
A. Paciente cu structura densa a glandei mamare
B. Paciente fara implanturi mamare
C. Paciente in varsta
D. Paciente tinere
E. Paciente cu multiple microcalcificari la care explorarea standard s-a dovedit dificila
CM
15.Stadiul IIIA, conform clasificarii TNM al cancerului mamar include:
A. T4N0-2M0
B. T2N1M0
C. T3N1M0
D. T0-3N1M0
E. T0-3N2M0
CM
16.Printre dezavantajele reconstructiei mamare folosind implanturi sintetice se numara:
A. Formarea unei capsule fibroase
B. Sunt mai costisitoare
C. Asimetrie mamara in caz de crestere in greutate
D. Interventie de lunga durata si complexa ce necesita un status biologic bun al pacientei
E. Infectia periprotetica
CM
17.Afirmatii adevarate in cazul cancerului mamar:
A. Femeile care au nascut prima data peste 30 de ani au un risc de doua ori mai mic decat cele care
au nascut inainte de 18 ani
B. Antecedentele familiale de cancer mamar la o ruda de gradul I dubleaza riscul de cancer mamar
C. Menarha tardiva este asociata cu o incidenta crescuta a cancerului mamar
D. Cele mai expuse riscului de a dezvolta cancer mamar sunt femeile tinere ce utilizeaza
contraceptive orale
E. Antecedentele personale de mastoza fibrochistica reprezinta un factor de risc
CM
18.Criteriile de excludere a tratamentului conservator din cancerul mamar cuprind:
A. Tip histopatologic cribriform
B. Refuzul bolnavei de a face iradierea
C. Boala de colagen
D. Preferinta bolnavei pentru mastectomie (determinata mai ales de frica de recidiva)
E. Tip histopatologic lobular
CM
19.Hormonoterapia utilizata in cancerul mamar cuprinde:
A. Antagonisti de LH-RH
B. Agenti antiHER1
C. Medicatia antiestrogenica
D. Inhibitori de aromataza
E. Ablatia chirurgicala a ovarelor
CM
20.Alegeti afirmatiile false referitoare la testele genetice utilizate in cancerul mamar pentru
evaluarea riscului de recidiva si metastazare :
A. Testul Oncotype DX utilizat in cazul carcinomului invaziv evalueaza necesitatea chimioterapiei
dupa chirurgie
B. Testul Oncotype DX utilizat in cazul carcinomului ductal in situ evalueaza necesitatea
chimioterapiei dupa chirurgie
C. Testul Prosigna estimeaza riscul de recidiva locala
D. Testul Mammostrat se poate utiliza si in cazul neoplasmelor negative pentru receptori hormonali
E. Testul MammaPrint evalueaza activitatea a 70 de gene

Test 3
CM
1.Reprezinta complicatii posibile ale radioterapiei :
A. Penumonie
B. Afectiuni pleuro-pulmonare
C. Plexopatia brahiala
D. Fracturi ale membrelor superioare
E. Afectiuni cardiace
CM
2.Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul oncologic in cancerul mamar sunt adevarate :
A. Chimioterapia preoperatorie creste supravietuirea prin scaderea riscului de metastazare
B. Terapia paleativa este utilizata in cazul cancerului mamar triplu negativ
C. Radioterapia in asociere cu chirurgia conservatoare se adreseaza stadiilor I si II
D. Radioterapia adjuvanta se utilizeaza in scopul convertirii la operabilitate a tumorilor in stadii
avansate
E. Radioterapia paliativa se adreseaza metastazelor ganglionare si cutanate
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate in legatura cu invazia ganglionara in cancerul mamar:
A. Aproximativ 30% din pacientele cu T2 (tumora 2-5 cm) au N1 (invazia ganglionilor axilari)
B. Aproximativ 1/2 din pacientele cu T2 (tumora 2-5 cm) au N1 (invazia ganglionilor axilari)
C. Invazia ganglionilor axilari in T1 (tumora sub 2 cm) e practic imposibil
D. Aproximativ 1/3 din pacientele cu T1 (tumora sub 2 cm) au N1 (invazia ganglionilor axilari)
E. Aproximativ 10% din pacientele cu T1 (tumora sub 2 cm) au N1 (invazia ganglionilor axilari)
CM
4.Chimioterapia in cancerul mamar:
A. Se bazeaza pe Tamoxifen
B. Sunt utilizati mai ales agenti alchilanti si derivati de antraciclina
C. Sunt utilizati mai ales agenti alchilanti si tromboxan A2
D. Chimioterapia paliativa se indica in stadiul IIIC (T4, N3, Mx)
E. Scopul chimioterapiei: scade recidiva si metastazarea
CM
5.Examenul IHC (imunohistochimic) in cancerul mamar include un minim de 3 analize:
A. ER (estrogen receptor)
B. PR (progesteron receptor)
C. TR (testosteron receptor)
D. HER2 (C-erb B2)
E. HER1 (ErbB-1)
CM
6.Pacienta tanara cu edem cutanat (peau d'orange), eritem, hipertermie si durere ce intereseaza
intregul san, examenul histopatologic confirma mastita carcinomatoasa/ carcinom inflamator
(microemboli tumorali in limfaticele dermului). Alegeti afirmatiile adevarate:
A. Se recomanda FNAC pentru examen IHC (imuno-histo-chimic)
B. Forma grava de cancer mamar
C. T4c
D. Prognostic favorabil, tumora solida neputand fi decelata
E. T4d
CM
7.Alegeti afirmatiile false asupra invaziei ganglionare (N) din cadrul clasificarii TNM in cancerul de
san:
A. N1 - ganglioni axilari invadati, mobili
B. N2a - bloc ganglionar axilar (ganglioni axilari invadati si fixati intre ei sau la alte structuri)
C. N3c - ganglioni subclaviculari invadati
D. N3a - ganglioni supraclaviculari invadati
E. N1 - ganglioni mamari interni invadati
CM
8.Managementul leziunilor mamare infraclinice, afirmatii adevarate:
A. Este o leziune de 1 cm, palpabila
B. Limita de 1cm este una relativa, depinzand de localizarea si consistenta tumorii
C. Limita de 1cm este una relativa, depinzand de experienta examinatorului
D. Intraoperator aceste leziuni sunt facil de identificat, iar examenul extemporaneu HP nu este de
obicei necesar
E. Poate fi vorba si de o leziune de 1-2cm situata profund, intr-un san voluminos
CM
9.Tratamentul chirurgical in cancerul mamar, afirmatii adevarate:
A. Mastectomia modificata Patey - conserva m. marele pectoral
B. Mastectomia modificata Madden - conserva ambii muschi pectorali
C. Mastectomia modificata Halsted - conserva m. marele pectoral
D. Mastectomia modificata Madden - nu conserva m. marele pectoral
E. Mastectomia radicala modificata nu mai este astazi principala tehnica utilizata, fiind inlocuita
aprope in totalitate de trat. conservator (conservarea sanului)
CM
10.Tratamentul conservator in cancerul mamar, afirmatii false:
A. Radioterapia se asociaza optional, la alegerea pacientei
B. Se adreseaza numai stadiilor TNM II si III
C. Se poate face chimioterapie si radioterapie neoadjuvante urmate de tratament chirurgical (ce
conserva sanul)
D. Se incearca extinderea indicatiei acestui tip de tratament si pentru tumorile mai mari
E. Se practica radioterapia sanului si eventual a ariilor ganglionare regionale, apoi excizia tumorii
micsorate in limite oncologice
CM
11.Identificarea ganglionului santinela in cancerul mamar utilizeaza:
A. Chirurgul opereaza pe baza mamografiei digitale un astfel de ganglion
B. Trasor radioactiv
C. Colorant vital + Trasor radioactiv
D. Ace si harpoane
E. Colorant vital
CS
12.Teste genetice in cancerul de san, afirmatia falsa:
A. MammaPrint e singurul ce se poate utiliza si in cancerele cu ER negativ si PR negativ (cancere
cu receptori hormonali negativi)
B. Exemple: Prosigna, Mammostrat
C. Exemple: Oncotype DX, MammaPrint
D. Testele genetice apreciaza in general riscul recidivei, riscul de metastazare si chiar indicatia
terapeutica (radio-, sau chimio-terapia)
E. Sunt ieftine (toate accesibile si in Romania)
CM
13.Terapia hormonala in cancerul mamar:
A. Tamoxifen - antagonist LH-RH
B. Anastrazol - inhibitor se aromataza
C. Fulvestrant - medicatie antiestrogenica
D. Tamoxifen - medicatie antiestrogenica
E. Goselerinium - antagonist LH-RH
CM
14.Terapia moleculara tintita in cancerul mamar:
A. Trastuzumab este un agent anti-Her2
B. Pentru metastazele osoase se pot utiliza inhibitori de osteoclaste
C. Denosumab este un agent anti Her2
D. Bevacizumab NU este un anti-angiogenetic (anti VEGF-A)
E. Include agenti anti-Her2
CS
15.Chrurgia onco-plastica (reconstructia sanului post cancer mamar), alegeti afirmatia adevarata:
A. Se poate face cu tesut heterolog
B. Proteza este plasata sub muschiul mare pectoral
C. Nu se poate face cu implanturi cu continut salin, preferandu-se protezele din gel de silicon
D. Proteza este plasata sub muschiul micul pectoral
E. Lambourile musculo-cutanate folosesc muschiul mic pectoral excizat si reconstruit, tehnica foarte
laborioasa

Traumatism toracic si abdominal

Test 1

CM
1.Eficienta miscarilor respiratorii in evaluarea unui traumatism toracic se evalueaza prin:
A. Hipersonoritatea la percutie in pneumotoracele compresiv
B. Aprecierea caracterului excursiilor peretelui toracic
C. Aprecierea amplitudinii excursiilor peretelui toracic
D. Evaluarea miscarilor paradoxale - volete mobile
E. Evaluarea intrarii si iesirii cu zgomot a aerului in emfizemul subcutanat
CM
2.Etapele toracostomiei cu tub in pneumotorace sau hemotorace sunt:
A. Anestezia locala cu xilina 1%
B. Explorarea digitala a cavitatii pleurale si introducerea tubului de toracostomie > 14F
C. Incizie cutanata de 2-3 cm la nivelul coastei V, pe linia axilara mijlocie
D. Incizarea tesuturilor pana la coasta, apoi intrarea cu un instrument bont pe marginea superioara a
coastei
E. Incizie cutanata la nivelul coastei II, pe linia medioclaviculara
CS
3.Incizia in toracotomia de resuscitare se face in:
A. Spatiul II intercostal drept
B. Spatiul III intercostal stang
C. Spatiul IV intercostal stang
D. Spatiul V intercostal stang
E. Spatiul V intercostal drept
CM
4.Toracotomia in traumatismele toracice este recomandata:
A. Continuarea sangerarii intr-un ritm de 50 ml/ora timp de 3 ore
B. La o hemoragie initiala > 1500 ml
C. Continuarea sangerarii intr-un ritm de 300 ml/ora timp de 3 ore
D. La o hemoragie initala > 500 ml
E. Continuarea sangerarii intr-un ritm de 20 ml/ora timp de 2 ore
CM
5.Cele mai expuse coaste in fracturile costale simple sunt:
A. V
B. VII
C. VI
D. II
E. IV
CM
6.Tratamentul in fracturile costale simple:
A. Opioide
B. Analgezice minore
C. Kinetoterapie respiratorie
D. Aparat gipsat
E. Analgezice majore
CM
7.La pacientii varstnici cu fracturi costale simple, administrarea de analgezice majore, opiacee
favorizeaza:
A. Hiperventilatia
B. Catarul oculo-nazal
C. Emfizemul pulmonar
D. Infectiile bronsice
E. Atelectaziile pulmonare
CM
8.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile frecvente ale fracturilor sternale:
A. Sunt cominutive
B. Sunt de obicei oblice
C. Clinic, pacientul prezinta durere intensa, spontana si la palpare
D. Sunt cu doua fragmente
E. Sunt de obicei transversale
CM
9.Voletul toracic prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Prezinta miscari independente
B. Este asociat cu impiedicarea tusei eficiente
C. Prezinta miscari in acelasi sens cu cutia toracica
D. Prezinta miscari dependente de cutia toracica
E. Este asociat cu alterarea dinamicii ventilatorii
CM
10.Tratamentul de urgenta al voletului mobil consta in:
A. Tratamentul insuficientei respiratorii
B. Tratamentul insuficientei cardio-circulatorii acute
C. Imobilizarea cu benzi circulare toracice
D. Imobilizarea permanenta a acestuia
E. Imobilizare cu pansamente fixate cu benzi adezive
CM
11.Tratamentul voletului costal se face prin:
A. Stimularea tusei
B. Antibiotice si glucococorticoizi profilactic
C. Kinetoterapie respiratorie activa
D. Inhibarea expectoratiei
E. Combaterea durerii
CM
12.Hipoxemia la pacientii cu volet si contuzie pulmonara la care functia respiratorie se degradeaza
progresiv se trateaza prin:
A. PEEP
B. Cresterea FiO2
C. C-PAP
D. Scaderea FiO2
E. Bi-PAP
CM
13.Tratamentul in hemotorace consta in:
A. La pacientii cu hemoragii usoare, VATS
B. Drenaj pleural aspirativ
C. La pacientii cu hemoragii continue, chirurgie deschisa
D. Drenaj pleural neaspirativ
E. Toracostomie
CM
14.Aerul, in pneumotoracele inchis, ajunge in cavitatea pleurala prin:
A. Leziuni esofagiene
B. Leziuni ale cailor respiratorii
C. Leziuni viscerale
D. Leziuni pulmonare
E. Plagi toracice parietale
CM
15.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la pneumotoracele sufocant:
A. Apare in rupturi pleuro-pulmonare extinse
B. Intereseaza bronsiile mai mari, care nu se inchid spontan
C. Intereseaza bronsiile care se inchid spontan
D. Apare in rupturi pleuro-pulmonare minore
E. Intereseaza strict bronsiile mici
CM
16.Modificari clinice la un pacient cu pneumotorace sufocant sunt:
A. Dispnee
B. Cianoza
C. Bradipnee
D. Puls filiform sau imperceptibil, tahicardic
E. Agitatie
CM
17.Contuziile pulmonare:
A. Apar la departare de plagile penetrante prin proiectile cu energii mari
B. Sunt produse prin traumatisme deschise
C. In formele grave, apare diminuarea spatiului mort functional
D. In formele grave, pot aparea hipoxemie si hipercapnie
E. In formele grave, apar dezechilibre importante ale raportului ventilatie/perfuzie
CM
18.Simptomatologia clinica a rupturii uterului gravid este:
A. Cea a rupturilor vezicale
B. Absenta miscarilor fetale
C. Cea a hemoragiei intraperitoneale grave
D. Absenta batailor cardiace fetale
E. Cea a contractiilor Braxton-Hicks
CM
19.Hemoragia postpartum sau postabortum secundare unui traumatism uterin face necesar:
A. Laparatomia exploratorie
B. Anexectomia
C. Histerectomia
D. Administrarea de ocitocice
E. Chirutajul uterin
CS
20.In hemoragiile uterine necontrolabile sau recidivate tratamentul este:
A. Ligatura bilaterala a arterelor ovariene
B. Ligatura unilaterala a arterelor hipogastrice
C. Ligatura bilaterala a arterelor hipogastrice
D. Administrarea de ocitocice
E. Chiruetajul uterin

Test 2

CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la leziunile traumatice ale uterului negravid: A. Sunt
urmarea exclusiva a traumatismelor datorate accidentelor rutiere B. Sunt frecvente C. Sunt urmarea
exclusiva a unor plagi produse prin arme albe sau prin impuscare D. Sunt rare E. Diagnosticul este
dificil, datorita modificarilor topografice
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la traumatismele vezicii urinare si ale uretrei: A. Sunt de
obicei urmarea unor contuzii cu vezica urinara plina B. Sunt de obicei urmarea unor contuzii cu
vezica urinara goala C. Tensiunea parietala este invers proportionala cu raza organului D. Tensiunea
parietala este invers proportionala cu presiunea intracavitara E. Tensiunea parietala este
proportionala cu presiunea intracavitara si raza organului
CS
3.Urina ajunge in spatiul Retzius in care din urmatoarele rupturi ale peretelui vezical: A. Ruptura
peretelui vezical anterior B. Ruptura peretelui vezical median C. Ruptura peretelui vezical lateral D.
Ruptura peretelui vezical medial E. Ruptura peretelui vezical posterior
CM
4.Leziunile esofagului sunt insotite de obicei de leziuni: A. Ale vaselor mari B. Cardiace C.
Laringiene D. Pulmonare E. Traheo-bronsice
CS
5.Plagile esofagiene sunt mai frecvente in: A. Portiunea toracica B. Portiunea mediana C. Portiunea
laterala D. Portiunea cervicala E. Portiunea mediala
CM
6.Leziunile esofagului prezinta urmatoarele caracteristici: A. Sunt de gravitate deosebita datorita
diagnosticului intarziat B. Sunt de gravitate deosebita datorita contaminarii septice a
mediastinului C. Sunt de gravitate deosebita datorita accesului chirurgical dificil D. Sunt
frecvente E. Sunt de gravitate medie datorita accesului chirurgical facil
CM
7.In evolutie, leziunile esofagului se complica cu: A. Fistule eso-traheale B. Supuratii mediastinale,
uneori cu germeni anaerobi C. Pericardita supurativa D. Fistule eso-bronsice E. Supuratii pleurale
sau pulmonare
CM
8.Tabloul clinic al leziunilor esofagului cuprinde: A. Stare de soc post-traumatic B. Dureri
retrosternale violente C. Emfizem subcutanat cervical D. Dureri interscapulo-vertebrale violente E.
Cianoza
CS
9.Diagnosticul de certitudine in leziunile esofagului se stabileste prin: A. CT toraco-abdominal cu
contrat digestiv si i.v B. Ecografie abdominala C. CT toraco-abdominal fara substanta de contrast D.
Radiografie toracica E. Endoscopie digestiva superioara
CM
10.Elementele care la CT toraco-abdominal certifica diagnosticul de leziune esofagiana sunt: A.
Pleurezia B. Exteriorizarea in spatiul paraesofagian a substantei de contrast hidrosolubile C.
Leziunile pleurale D. Pneumomediastinul E. Pneumotoracele
CM
11.Examenul radiologic cu contrast si endoscopia digestiva superioara in suspiciunea de leziune
esofagiana se realizeaza la urmatorii pacientii: A. Fara leziuni vertebrale cervicale B. Cu leziuni
vertebrale cervicale C. Stabili hemodinamic si respirator D. Cu leziuni vertebrale toracale E. Cu
diagnostic clar
CM
12.Tratamentul de urgenta in leziunile esofagiene isi propune urmatoarele obiective: A.
Jejunostomie de alimentatie B. Administrarea de antibiotice cu spectru larg, in doze maxime C.
Aspiratia esofagiana D. Drenajul mediastinal sau pleural E. Sutura esofagiana primara
CM
13.Lambourile utilizate in sutura esofagiana primara utilizata in tratamentul chirurgical al leziunilor
esofagiene pot fi: A. Ale muschilor intercostali B. Ale muschilor cvadricepsi C. Ale diafragmului D.
Ale muschilor bicepsi E. Pericardice
CS
14.Tratamentul chirurgical in leziunile esofagiene este bine sa fie facut in primele: A. 48 ore B. 72
ore C. 24 ore D. 5 ore E. 10 ore
CM
15.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la leziunile ductului toracic: A. Insotesc leziunile
vertebrale B. Sunt frecvente C. Poate avea drept consecinta aparitia chilotoracelui postraumatic D.
Este urmata de acumularea rapida a limfei in mediastin E. Este urmata de acumularea lenta in zile
sau saptamani a limfei in mediastin si apoi in pleura
CM
16.Lichidul pleural in leziunile ductului toracic prezinta urmatoarele caracteristici: A. Continut
proteic > 3 g% B. Laptos, vascos, fara miros C. Laptos, vascos, cu miros fetid D. PH acid E.
Continut lipidic > 5 g%
CM
17.Lichidul pleural in leziunile ductului toracic contine urmatoarele elemente citologice: A. Globule
lipidice vizibile in coloratia Sudan III B. Globule lipidice vizibile in coloratia HE C. Rare hematii D.
Limfocite E. Hematii frecvente
CM
18.Tratamentul conservativ in leziunile ductului toracic cuprinde: A. Instalatii intrapleurale de
substante simfizante B. Alimentatie bogata in trigliceride cu lant lung C. Aspiratie continua D.
Alimentatie parenterala totala E. Toracostomie cu tub
CM
19.Plagile cardiace ventriculare sau atriale se clasifica in: A. Nepenentrante B. Complete C.
Incomplete D. Transfixiante E. Penetrante
CS
20.Alegeti definitia plagilor cardiace transfixiante: A. Sunt pericardiace B. Agentul vulnerant nu
traverseaza cordul in totalitate C. Agentul vulnerant traverseaza cordul in totalitate D. Leziunea
peretelui cardiac este completa, pana la nivelul cavitatilor E. Este interesata doar partial grosimea
peretelui cardiac

Test 3

CM
1.Tabloul clinic in leziunile cardiace este dominat de:
A. Semnele insuficientei cardio-respiratorii acute
B. Colabarea venelor cervicale
C. Turgescenta venelor cervicale
D. Cianoza
E. Hepatomegalie
CM
2.Pe electrocardiograma, in leziunile cardiace se inregistreaza:
A. Aspect de leziune subepicardica in toate derivatiile
B. Tahicardie
C. Aspect de BRD
D. Macrovoltaj
E. Microvoltaj
CM
3.Examenul radiologic (Rx pulmonar,CT, angio-CT, ecografie) in leziunile cardiace evidentiaza:
A. Colectia pericardica
B. Pulsatiile superficiale ale inimii
C. Scleroza miocardica
D. Aria cardiaca micsorata
E. Aria cardiaca marita
CM
4.Leziunile aortice apar mai frecvent:
A. Proximal de ligamentul arterial
B. Mai frecvent, la nivelul arcului aortic
C. Mai frecvent, proximal de emergenta trunchiului brahiocefalic
D. La nivelul aortei toracice
E. La nivelul jonctiunii dintre zona mobila si cea fixata a aortei
CS
5.In hematoamele duodenale se face aspiratie gastrica si alimentatie parenteral cu reevaluare peste:
A. 21-24 zile
B. 5-7 zile
C. 14-21 zile
D. 2-5 zile
E. 7-14 zile
CM
6.Complicatiile postoperatorii in leziunile pancreatice si duodenale sunt:
A. Fistule pancreatice
B. Pseudochisturi
C. Fistule si stricturi duodenale
D. Ciroza hepatica
E. Pancreatite cu sangerari secundare
CM
7.Metode de hemostaza in leziunile splinei sunt:
A. Rezectii partiale splenice
B. Impachetarea splinei cu plasa resorbabila
C. Splenectomie, urmata de auto-transplantul unor fragmente mici de splina in mare epiploon
D. Coagulare cu argon, urmata de auto-transplantul unor fragmente mici de splina in mare epiploon
E. Aplicare de hemostatice locale
CM
8.Prevenirea infectiilor grave postsplenectomie cu germeni incapsulati se previne prin:
A. Revaccinare dupa 2 ani
B. Vaccinare in primele 10 zile
C. Vaccinare in primele 4 zile
D. Revaccinare dupa 6 ani
E. Vaccinare in primele 14 zile
CM
9.Hemostaza in leziunile splinei:
A. Nu se poate realiza prin sutura
B. Nu se poate realiza prin nicio metoda clasica hemostatica
C. Se obtine prin coagulare cu argon
D. Se obtine prin electrocoagulare
E. Se obtine prin aplicare de hemostatice locale
CM
10.Complicatiile postoperatorii in leziunile hepatice sunt:
A. Necrozele hepatice
B. Colectiile biliare perihepatice
C. Fistulele biliare
D. Hemobilia, cel mai frecvent
E. Fistule bilio-venoase
CM
11.In leziunile hilare:
A. Pot fi refacute prin interpozitie de grefa (vena femurala)
B. Ramurile arteriale pot fi ligaturate, proximal de artera hepatica proprie
C. Ramurile arteriale pot fi ligaturate, distal de artera hepatica proprie
D. Pot fi refacute prin sutura
E. Pot fi refacute prin interpozitie de grefa (vena safena)
CM
12.Rezectiile hepatice majore in leziunile hepatice sunt indicate in:
A. In toate tipurile de leziuni, ca masura de hemostaza primara
B. In devitalizarea lobara ca urmare a unor ligaturi vasculare
C. In toate tipurile de leziuni, ca masura de hemostaza definitiva
D. Leziuni grave ale lobului stang
E. Nu sunt indicate in leziunile hepatice
CM
13.Hemostaza definitiva pentru leziunile hepatice se face prin:
A. Hemostatice locale
B. Compresiune
C. Manevra Pringle
D. Electro-coagulare
E. Coagulare cu argon
CM
14.Hemostaticele locale care se pot folosi in leziunile hepatice sunt:
A. Trombina
B. Colagen
C. Fibrina
D. Blocantii de factor Xa
E. Antiagregantele plachetare
CM
15.Embolizarea prin cateterism arterial selectiv poate fi necesara:
A. La pacientii cu hemoperitoneu mare
B. La pacientii cu hemoperitoneu de dimensiuni medii
C. La pacientii cu leziuni grave ale viscerelor parenchimatoase
D. La pacientii fara extravazarea substantei de contrast la CT
E. La pacientii cu extravazarea substantei de contrast la CT
CM
16.Tratamentul conservativ este indicat la majoritatea:
A. Traumatismelor inchise renale
B. Traumatismelor inchise hepatice
C. Traumatismelor deschise hepatice
D. Traumatismelor deschise splenice
E. Traumatismelor inchise splenice
CM
17.Sindromul de compartiment abdominal este definit ca fiind:
A. Disfunctia de organ: cord, plaman sau rinichi
B. Cresterea presiunii intrabdominale > 15 mm Hg
C. Cresterea presiunii intrabdominale > 35 mm Hg
D. Cresterea presiunii intrabdominale > 20 mm Hg
E. Cresterea presiunii intrabdominale > 25 mm Hg
CM
18.Sindromul de compartiment abdominal este urmarea:
A. Scaderii compliantei peretilor abdominali
B. Acumularii de fluide in peritoneu
C. Edemului intestinal
D. Acumularii de fluide in intestin
E. Cresterii compliantei peretilor abdominali
CM
19.SIndromul de compartiment abdominal apare la pacientii:
A. Cu transfuzii cu eritropoietina
B. Cu resuscitare volemica agresiva
C. Cu traumatisme abdominale grave
D. Cu traumatisme toracice grave
E. Cu transfuzii masive
CM
20.Problemele majore de ingrijire in cazul unei laparatomii de control lezional sunt:
A. Manevra Pringle
B. Abdomenul deschis
C. Sindromul de hipertermie
D. Sindromul de compartiment abdominal
E. Sindromul de alcaloza
Test 4

CM
1.Reinterventia chirurgicala la pacientii la care laparatomia exploratorie s-a incheiat dupa controlul
sangerarilor si a contaminarii abdominale va avea loc dupa:
A. Dupa stabilizarea hemodinamica
B. Cateva ore sau zile
C. Dupa corectarea hipotermiei
D. Dupa corectare acidozei si anemiei
E. Cateva saptamani
CM
2.Interventia chirurgicala este incheiata dupa controlul sangerarilor si a contaminarilor abdominale
in laparatomia exploratorie daca pacientii sunt in stare grava si prezinta riscul de instalare a
sindromului de:
A. Hipertermie
B. Hipotermie
C. Coagulopatie
D. Acidoza
E. Febril
CM
3.Controlul temporar al contaminarii abdominale se poate face:
A. Nu se poate face prin sutura mecanica a rupturilor intestinale
B. Prin aplicarea de pense traumatice
C. Prin evacuare cu campurile de laparatomie
D. Prin sutura manuala a rupturilor intestinale
E. Prin aspirare
CM
4.Controlul retroperitoneal al vaselor mari se poate face prin clamparea aortei prin:
A. Transperitoneal
B. Doar prin abord intratoracic
C. Prin decolarea viscerelor digestive inaintea fasciei urogenitale
D. La nivelul hiatului aortic
E. Abord intratoracic
CM
5.Cand sangerarea hepatica nu poate fi controlata sau in leziunile venei cave retrohepatice se face:
A. Excluderea vasculara hepatica prin manevra Pringle
B. Clamparea venei cave inferioare distal de ficat
C. Clamparea venei cave superioare
D. Clampare venei cave inferioare proximal de ficat
E. Clamparea venei cave inferioare doar proximal de ficat
CM
6.In leziunile profunde descoperite la laparatomia exploratorie, controlul hemoragiei se face:
A. Prin tamponament cu sonda cu balonas (Foley)
B. Prin intermediul garourilor
C. Prin mesaj
D. Digital
E. Cu ajutor penselor vasculare
CM
7.Manevra Pringle, in laparatomiile exploratorii se poate face:
A. Cu pensa vasculara traumatica
B. Nu se poate face digital
C. Digital
D. Cu pensa vasculara atraumatica
E. Cu garou
CS
8.Manevra Pringle in controlul temporar al sangerarii in laparatomia exploratorie reprezinta:
A. Exteriorizarea intestinelor
B. Pensarea digitala a surselor hemoragiilor
C. Pensarea pediculului renal in sangerarile din rupturile renale
D. Pensarea pediculului hepatic in sangerarile din rupturile hepatice
E. Incizia mediana xifo-pubiana
CM
9.Laparatomia mediana in urgenta se face:
A. Printr-o incizie prelungita la nevoie in sternotomie mediana
B. Printr-o incizie mediana xifo-pubiana
C. Se evita prelungirea incizii mediane
D. Printr-o incizie bransata lateral la nevoie
E. Printr-o incizie mediana xifo-ombilicala
CM
10.Pregatirea preoperatorie pentru laparatomia exploratorie in traumatismele abdominale cuprinde:
A. Zonele care nu intra in campul operator se pastreaza la aceeasi temperatura
B. Zonele care nu intra in campul operator se incalzesc
C. Zonele care nu intra in campul operator se acopera
D. Camp operator pregatit larg, excluzand toracele
E. Camp operator pregatit larg, excluzand radacina membrelor
CM
11.Profilaxia antibiotica a infectiilor postoperatorii in laparatomiile exploratorii si controlul lezional:
A. Nu se realizeaza
B. Se folosesc medicamente cu spectru larg, care sa acopere flora bacteriana intestinala
C. Se face cat mai devreme
D. Se face in doze mari prin administrarea i.v repetata in primele 24 de ore
E. Se realizeaza dupa rezultatul antibiogramei
CM
12.Hipotermia, la un pacient cu traumatisme grave, se corecteaza prin:
A. Incalzirea pacientului
B. Administrarea de solutie Ringer lactat
C. Incalzirea blocului operator
D. Administrarea de eritropoietina
E. Administrarea i.v de fluide calde
CM
13.In pregatirea preoperatorie a laparotomiei exploratorie, hipotermia:
A. Este frecventa la pacientii cu traumatisme minore
B. Se poate complica cu coagulopatii prin expunere si administrare masiva i.v de fluide reci
C. Creste riscul infectiilor postoperatorii
D. Se poate complica cu alcaloza prin expunere si administrare masiva i.v de fluide reci
E. Se poate complica cu acidoza prin expunere si administrare masiva i.v de fluide reci
CM
14.Tratamentul voletului include:
A. Cresterea fractiei de FiCO2
B. Imobilizare cu benzi circulare
C. Se va evita pe cat posibil intubatia si ventilatia mecanica
D. Fixare interna prin osteosinteze costale permite reluarea rapida a ventilatiei spontane la pacientii
ventilati mecanici
E. Imobilizare provizorie
CM
15.Voletul toracic se asociaza frecvent cu:
A. Soc
B. Hipoxemie, hipercapnie
C. Contuzie pulmonara
D. Voletul nu poate include sternul, fiind vorba exclusiv de fracturi costale etajate
E. Rupturi de esofag superior
CM
16.Tabloul clinic in voletul toracic include:
A. Insuficienta respiratorie obstructiva, asociata in evolutie si cu cea restrictiva (prin colmatare
bronsica)
B. Balansul mediastinal
C. Respiratie pendulara - voletul fiind impins spre exterior in expir
D. Respiratie paradoxala - voletul fiind atras spre interior in inspir
E. Insuficienta respiratorie restrictiva, asociata in evolutie si cu cea obstructiva (prin colmatare
bronsica)
CS
17.Mortalitatea in cazul politraumatismelor este de:
A. 35-40%
B. 15%
C. Peste 50%
D. 5%
E. Nu se poate aprecia
CM
18.Pneumotoracele compresiv prezinta:
A. Hipersonoritate daca se asociaza cu hemotorace
B. Vene cervicale dilatate
C. Matitate la percutie
D. Hipersonoritatea la percutie
E. Vene cervicale colabate
CM
19.Hemotoracele masiv prezinta:
A. Vene cervicale dilatate
B. Traheea dislocata de partea sanatoasa
C. Matitate la percutie
D. Hipersonoritatea la percutie
E. Vene cervicale colabate
CM
20.Toracostomia cu tub indicatii absolute si relative (in absenta unui diagnostic cert):
A. Hemotorace
B. Pacienti in stare critica
C. Pacienti cu activitate electrica fara puls
D. Pneumotorax (PTX)
E. Nu se indica cu ocazia evaluarii initiale a pacientului, fiind o manevra complexa
Test 5

CS
1.Examinarea standard la pacientii cu traumatisme toracice este:
A. CT fara contrast
B. Radiografia toracica
C. Echografia
D. CT cu contrast
E. RMN
CS
2.La un pacient cu un traumatism toracic, un aspirat continuu gazos (la observarea aspiratului gazos
pleural) cu imposibilitatea de a expansiona plamanul complet anunta:
A. Nu se apreciaza leziunile toracice prin observarea aspiratului gazos pleural, pacientul cu
traumatism toracic are indicatie chirurgicala de urgenta
B. Leziuni grave
C. Fracturi sternale cominutive
D. Leziuni simple
E. Hemotorace masiv
CM
3.Anestezia nervului intercostal in fracturile costale se realizeaza:
A. Pe marginea inferioara a coastei
B. Pe marginea superioara a coastei
C. La distanta de focarul de fractura
D. Nu se practica anestezia in mod uzual, preferandu-se opiaceele
E. In apropierea focarului de fractura
CM
4.Toracotomia de resuscitare:
A. Supravietuirea e mai buna in plagile produse de arme albe comparativ cu cea produsa prin arme
de foc
B. Este o manevra simpla, mortalitate neglijabila
C. Se indica la pacientii ce nu pot fi stabilizati pana sa ajunga in blocul operator
D. Este o manevra eroica
E. Se indica la pacientii cu asistolie instalata tardiv (ore)
CM
5.Hemotoracele apare prin lezarea:
A. Cordului si a vaselor mari - traumatism sever
B. Vaselor mamare interne - frecvent
C. Vaselor intercostale - frecvent
D. Vaselor mamare interne - rar
E. Cordului si a vaselor mici - traumatism minor
CS
6.Alegeți afecțiunea care apare în evoluția contuziilor cardiace
A. Insuficiență de pompă
B. Tulburări de ritm
C. Tulburări de ritm
D. Infarct prin leziuni coronariene
E. Anevrism ventricular
CM
7.În evoluție, leziunile esofagului se pot complica cu:
A. Supurații mediastinale frecvent cu germeni anaerobi
B. Supurații pleurale
C. Supurații pulmonare
D. Atelectazie
E. Fistulă eso-bronșică
CM
8.Leziunile traheobronșice diagnosticate tardiv se manifestă prin:
A. Stenoze traheobronșice
B. Atelectazii
C. Supurații pulmonare
D. Șoc hipovolemic
E. Pneumonie
CM
9.La pacienții cu volet și contuzie pulmonară:
A. Hipercapnia este controlată prin expansiunea toracică și ventilația suficientă obținute în urma
intubației orotraheale și ventilației mecanice
B. Fixarea internă a voletului scade necesarul de antialgice
C. Hipoxemia se tratează prin presiuni end-expiratorii negative
D. Pentru corectarea hipoxemiei se crește FiO2
E. Eficiența ventilatorie nu este crescută prin fixarea internă a voletului
CM
10.Despre tratamentul voletului costal sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. Intubația și ventilația mecanică determină un prognostic favorabil
B. Se administrează profilactic AB
C. Opiaceele se administrează parenteral
D. Se administrează profilactic glucocorticoizi
E. Antialgicele orale sunt rar eficiente