Poliartrita reumatoida

Test 1
CM
1.Poliartrita reumatoida este caracterizata de:
A. Este caracterizata printr-o afectare articulara cu evolutie deformanta
B. Este caracterizata printr-o afectare articulara cu evolutie distructiva
C. Este caracterizata prin manifestare unica sistemica
D. Etiologia este necunoscuta si patogenia autoimuna
E. Este o boala inflamatorie sistemica acuta
CM
2.Factorii favorizanti ai poliartritei reumatoide sunt:
A. Sexul masculin
B. Alcoolul
C. Agenti infectiosi
D. Factorii genetici
E. Autoimunitatea
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la factorul reumatoid in poliartrita reumatoida:
A. Apar in 75-80% din pacientii cu poliartritei reumatoide
B. Sunt auto-anticorpi indreptati impotriva fragmentului Fc ai imunoglobulinelor G
C. FR-IgM poate aparea tranzitoriu in infectiile bacteriene
D. FR-IgM poate aparea tranzitoriu in infectiile virale
E. Sunt specifici poliartritei reumatoide, prezentand o specificitate mai mare de 98%
CS
4.Poliartrita reumatoida, in randul populatiei albe este asociata genetic cu urmatorul complex
genetic:
A. HLA-DX4
B. HLA-DR4
C. HLA-DR2
D. HLA-X2
E. HLA-DR1
CM
5.Inflamatia sinovialei in poliartrita reumatoida trece prin urmatoarele stadii:
A. Venulele congestionate si obstruate
B. Sinovita infiltrativ-proliferativa
C. Sinovita transudativa
D. Sinovita infiltrativ-neproliferativa
E. Sinovita exsudativa
CM
6.Sinovita exsudativa in poliartrita reumatoida este caracterizata prin:
A. Necroze endoteliale
B. Refacerea celulelor endoteliale
C. Vasoconstrictie
D. Microtromboze
E. Edem interstitial
CM
7.Cele mai importante citokine pro-inflamatorii din poliartrita reumatoida sunt:
A. IL-1
B. IL-21
C. TNF-α
D. IL-20
E. IL-6
CM
8.Alegeti din urmatoarele, actiunile TNF-α in poliartrita reumatoida:
A. Inhiba degranularea PMN
B. Inhiba migrarea pe celule endoteliale
C. Isi stimuleaza propria sinteza de catre macrofage
D. Stimuleaza expresia MHC de pe celula prezentatoare de antigen
E. Stimuleaza sinteza si eliberarea altor citokine
CM
9.Printre efectele sistemice ale IL-6 in poliartrita reumatoida se numara:
A. Produce astenie fizica prin afectarea sistemului hipotalomo-hipofizar
B. Determina trombocitoza prin stimularea sintezei hepatice de hepcidina
C. Stimuleaza sinteza reactantilor de faza acuta la nivel hepatic
D. Creste riscul cardiovascular prin efectul proinflamator
E. Crestere riscul cardiovascular prin influentarea metabolismului lipidic
CM
10.Cele mai importante modificari structurale osoase in poliartrita reumatoida sunt:
A. Eroziunile marginale ale osului subcondral, la interfata os-cartilaj
B. Eroziunile centrale ale osului subcondral
C. Osteopenie juxtaarticulara
D. Osteoporoza difuza
E. Osteoporoza localizata
CS
11.Principalul responsabil de resorbtia osoasa in poliartrita reumatoida este:
A. Condrocitul
B. Osteoblastul
C. Osteocitul
D. Condroblastul
E. Osteoclastul
CM
12.La aparitia osteoporozei din poliartrita reumatoida contribuie:
A. Imobilizarea insuficienta la pat
B. Varsta
C. Menopauza
D. Imobilizarea prelungita
E. Tratamentul cu glucocorticoizi
CM
13.Debutul acut sau subacut al poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin:
A. Alterarea starii generale
B. Dureri si tumefactii articulare asimetrice
C. Febra
D. Simptome musculo-scheletale vagi
E. Dureri si tumefactii articulare simetrice
CM
14.Afectarea articulara in poliartrita reumatoida este de tip inflamator si prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Durerea si redoarea matinala cu o durata de maxim 30 de minute
B. Tumefactie si caldura locala
C. Simetria - prinderea unei articulatii este urmata de afectarea articulatiei simetrice intr-un interval
mai mic de 3 luni
D. Lezarea functionala apare brusc
E. Inrosirea tegumentelor supraiacente
CM
15.Caracteristicile clinice ale afectarii articulare in poliartrita reumatoida sunt:
A. Asimetria
B. Aditivitate
C. Multiplicare
D. Simetria
E. Evolutivitate
CM
16.Articulatiile cel mai frecvent afectate sunt:
A. Interfalangiene proximale
B. Metacarpofalangiene
C. Articulatiile mici ale mainilor
D. Articulatii diartrodiale
E. Interfalangiene distale
CM
17.La nivelul mainii si a degetelor, in poliartrita reumatoida, pot apare mai multe modificari, printre
care se numara:
A. "Policele in baioneta"
B. Deviatia ulnara sau "ca spicele in bataia vantului"
C. "In butoniera"
D. "In gat de lebada"
E. "In gat de rata"
CM
18.Modificarea degetelor "in gat de lebada" din poliartrita reumatoida presupune urmatoarele
modificari:
A. Flexia IFD
B. Extensia IFP
C. Flexia IFP
D. Hiperextensia IFP
E. Extensia IFD
CM
19.Hiperextensia interfalangienelor proximale in modificarea "in gat de lebada" din poliartrita
reumatoida este data de:
A. Tractiunea asupra tendoanelor flexorilor
B. Scurtarea muschilor interososi
C. Flexia MCF
D. Lungirea muschilor interososi
E. Tractiunea asupra tendoanelor extensorilor
CM
20.Paresteziile din cadrul sindromului de canal carpian din poliartrita reumatoida afecteaza care din
urmatoarele degete?
A. Jumatate din IV
B. Jumatate din V
C. II
D. III
E. I
Test 2
CS
1.Singurul segment din coloana vertebrala interesat in poliartrita reumatoida este:
A. Oasele iliace
B. Sacrul
C. Coloana dorsala
D. Coloana cervicala
E. Coloana lombara
CM
2.Alegeti din urmatoarele, modificarile ce intereseaza genunchiul in poliartrita reumatoida:
A. Genunchiul este mai tarziu afectat, ramanand asimptomatic mult timp
B. Inital, apare durere, tumefactie si socul rotulian
C. Aparitia chistului Baker in regiunea trohanteriana
D. Aparitia chistului Baker in regiunea poplitee
E. Genunchiul nu este interesat de procesul reumatoid
CM
3.Articulatiile care nu sunt interesate de procesul reumatoid in poliartrita reumatoida sunt:
A. Simfiza pubiana
B. Manubrio-sternala
C. Disco-vertebrale
D. Sold
E. Genunchi
CS
4.Cea mai frecventa manifestare extraarticulara a poliartritei reumatoide este:
A. Afectarea pulmonara
B. Endocardita
C. Nodulii reumatoizi
D. Vasculita
E. Afectarea renala
CM
5.Alegeti din urmatoarele, modurile de manifestare ale afectarii pulmonare in poliartrita reumatoida:
A. Pleurezie
B. Pneumotorax
C. Noduli pulmonari unici sau multipli
D. Abcese pulmonare
E. Fibroza interstitiala
CM
6.Caracteristicile lichidului pleural din pleurezia specifica poliartritei reumatoide sunt:
A. Transsudat
B. Celularitatea e bogata, cu predominanta mononuclearelor
C. Proteinele sunt scazute (< 4 g/dl)
D. Complementul e scazut, factorii reumatoizi sunt prezenti
E. Glucoza e in cantitate scazuta (10-50 mg/dl)
CM
7.Afectarea cardiaca din poliartrita reumatoida se poate manifesta prin:
A. Miocardita
B. Pericardita
C. Vasculita coronara
D. Endocardita
E. Permeabilizare foramen ovale
CM
8.Afectarea neurologica care se produce prin procese compresive in poliartrita reumatoida se
manifesta prin care din urmatoarele patologii:
A. Sindromul de canal carpian
B. Infiltratia meningelui
C. Amiotrofie
D. Areflexie
E. Compresie medulara ca urmare a subluxatiei atlanto-axiale
CM
9.Afectarea oculara din poliartrita reumatoida se poate manifesta prin care din urmatoarele patologii:
A. Iridociclita
B. Scleromalacia perforans
C. Irita
D. Keratoconjunctivita sicca in cazul asocierii cu sindromul Sjogren
E. Sclerita in cazul asocierii cu sindromul Sjogren
CM
10.Scleromalacia perforans din poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:
A. Localizarea unui nodul reumatoid la nivelul irisului
B. Perforarea sclerei si hernierea nodulului in afara globului ocular
C. Localizarea unui nodul reumatoid la nivelul retinei
D. Localizarea unui nodul reumatoid sub sclera
E. Perforarea irisului si hernierea nodulului in afara globului ocular
CM
11.Sindromul Felty asociaza care din urmatoarele patologii:
A. Splenomegalie
B. Poliartrita reumatoida
C. Trombocitoza
D. Leucocitoza
E. Neutropenie
CM
12.Modificarile imunologice in poliartrita reumatoida sunt:
A. ACPA au o sensibilitate si o specificitate mai mica decat FR
B. ACPA apar tardiv in evolutia poliartritei reumatoide
C. ACPA se gasestc in titruri mai mari in formele severe de boala si prezenta lor se coreleaza cu
progresia radiologica
D. FR sunt pozitivi la 75-80% dintre pacienti, in primele 6 luni de activitate a bolii
E. FR sunt pozitivi la 75-80% dintre pacienti, dupa primele 6-12 luni de activitate a bolii
CM
13.Examenul lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza:
A. Celularitatea este saraca < 5.000 celule/mm 3
B. Un lichid sero-citrin sau usor opalescent
C. Concentratia de proteine poate ajunge la 6 g/dl
D. Un lichid cu caracter de transudat
E. Un lichid purulent
CM
14.Examenul radiologic in poliatrita reumatoida, poate evidentia urmatoarele:
A. Poate fi normal in primele luni de boala
B. Largirea spatiilor articulare
C. Tumefactia de parti moi periarticulare
D. Deformarile articulare in stadiile precoce de boala
E. Eroziunile marginale, geodele si microgeodele in stadiile mai avansate
CS
15.Modificarile evidentiate la examenul radiologic in poliartrita reumatoida, caracteristice stadiilor
avansate de boala sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Largirea spatiilor articulare
B. Geodele si microgeodele
C. Eroziunile marginale
D. Deformarile articulare
E. Ingustarea spatiilor articulare
CM
16.Criteriile EULAR/ACR de clasificare a poliartritei reumatoide acorda 3 puncte caror din
urmatoarele criterii:
A. FR si/sau ACPA cu titru > de 3x limita superioara a normalului
B. Afectarea articulara > 10 articulatii mici
C. VSH,CRP crescute
D. Afectare articulara 4-10 articulatii mici
E. Durata sinovitei > 6 saptamani
CM
17.Criteriile EULAR/ACR de clasificare a poliartritei reumatoida acorda 1 punct caror din
urmatoarele criterii:
A. FR si/sau ACPA cu titru > decat valoarea normala si < de 3 x limita superioara a normalului
B. VSH, CRP crescute
C. Durata sinovitei > 6 saptamani
D. Afectare articulara 2-10 articulatii medii-mari
E. FR, ACPA negativi
CM
18.Caracteristicile comune dintre lupusul eritematos sistemic si poliartrita reumatoida sunt:
A. Anomalii imunologice similare
B. Interesarile viscerale similare
C. Prezenta Ac anti ADN dublu catenar si anti Sm in ambele patologii
D. Afectarea predominanta a femeilor
E. Sindrom inflamator nespecific
CS
19.Agentul remisiv cel mai utilizat, fiind "standardul de aur" in tratamentul poliartritei reumatoide
este:
A. Leflunomide
B. Glucocorticoizii
C. AINS
D. Methotrexat
E. Agentii anti-TNFα
CM
20.Indicatiile de administrare a glucocorticoizilor in poliartrita reumatoida sunt:
A. In caz de vasculita sau in alte tipuri de manifestari sistemice
B. In formele cu manifestari clinice severe
C. Pe termen scurt, in doze mari, in caz de toxicitate medicamentoasa
D. In toate cazurile, reprezentand "standardul de aur" de tratament
E. In puseele evolutive severe ale bolii
Test 3
CM
1.Factorii favorizanti ai poliartritei reumatoide (PR) sunt urmatorii:
A. Factorii genetici
B. Sexul feminin
C. Consumul de alcool
D. Fumatul
E. Auto-Ac
CM
2.Urmatoarele enunturi sunt adevarate despre factorii reumatoizi :
A. In PR, majoritatea FR sunt de tip IgG
B. In PR, majoritatea FR sunt de tip IgM
C. Sunt prezenti 10-15% la persoane sanatoase
D. Se intalnesc in orice boala cu mecanism autoimun
E. Sunt auto-Ac indreptati impotriva fragmentului Fc ai imunoglobulinelor G
CM
3.Cele mai frecvente reactii adverse ale Leflunomidei in tratamentul poliartritei reumatoide sunt:
A. Hipertensiune arteriala severa
B. Supresia medulara
C. Rash
D. Leucopenie
E. Alopecie
CM
4.Principalele reactii adverse ale terapiei cu blocante TNF-α in poliartrita reumatoida sunt:
A. Risc crescut de infectii
B. Agravarea insuficientei cardiace
C. Risc de a dezvolta neoplazii
D. Sindrom lupus-like
E. Frecvent - boala demielinizanta
CS
5.Doza uzuala de Infliximab in poliartrita reumatoida este de:
A. 3 mg/kgc administrata in perfuzii intravenoase in saptamana 1,2,6, si ulterior la 8 saptamani
B. 7 mg/kgc administrata in perfuzii intravenoase in saptamana 1,2,6, si ulterior la 8 saptamani
C. 13 mg/kgc administrata in perfuzii intravenoase in saptamana 1,2,6, si ulterior la 8 saptamani
D. 30 mg/kgc administrata in perfuzii intravenoase in saptamana 1,2,6, si ulterior la 8 saptamani
E. 5 mg/kgc administrata in perfuzii intravenoase in saptamana 1,2,6, si ulterior la 8 saptamani
CM
6.Reactiile adverse cele mai frecvente ale Sulfasalazinei in tratamentul poliartritei reumatoide:
A. Leucocitoza
B. Greata
C. Varsaturi
D. Scaderea transaminazelor hepatice
E. Rash
CM
7.In faza a treia de tratament a poliartritei reumatoide, daca primul agent biologic nu este eficace:
A. Nu se poate trece la agent biologic cu mecanism de actiune diferit
B. Nu se recomanda alt agent biologic
C. Se recomanda medicatie de paliatie
D. Se poate trece la agent biologic cu mecanism de actiune diferit
E. Se recomanda un alt blocant TNF-α, daca primul agent a fost blocant TNF-α
CM
8.Terapia utilizata in faza a doua a poliartritei reumatoide cuprind urmatoarele medicamente:
A. Blocanti TNF-α
B. Glucocorticoid
C. Alfa-blocante
D. Abatacept
E. Tocilizumab
CM
9.Terapia biologica cu un blocant TNF-α in poliartrita reumatoida se recomanda:
A. In asociere cu Sulfasalazina
B. In asociere cu Metotrexat
C. In asociere cu Leflunomide
D. Dupa esecul la cel putin doua medicamente remisive sintetice
E. Dupa esecul la cel putin un medicament remisiv sintetic
CM
10.Tratamentul cu un agent biologic in poliartrita reumatoida dupa esecul primului remisiv sintetic
se poate incepe daca:
A. Pacientul prezinta boala deosebit de activa
B. Pacientul prezinta o progresie radiologica lenta
C. Pacientul prezinta factori de prognostic favorabili
D. Pacientul prezinta ACPA in concentratii crescute
E. Pacientul prezinta concentratii scazute de factori reumatoizi
CM
11.In faza a doua a tratamentului in poliartrita reumatoida:
A. Se poate recurge la o combinatie de 3 remisive sintetice
B. Are loc dupa 3 luni de lipsa de raspuns terapeutic
C. Are loc dupa 6 luni de lipsa de raspuns terapeutic
D. Se poate schimba medicamentul remisiv sintetic
E. Se poate recurge la o combinatie de 2 remisive sintetice
CM
12.Tratamentul in prima faza a poliartritei reumatoide:
A. Se poate administra in monoterapie
B. Poate fi asociat cu doze mici de glucocorticoid pe o perioada de maxim 6 luni
C. Se administreaza obligatoriu in dubla terapie
D. Nu se asociaza cu glucocorticoizi
E. Se poate administra in combinatie
CM
13.Daca in prima faza a tratamentului poliartritei reumatoide, Metotrexatul este contraindicat se va
recurge de prima intentie la:
A. Blocanti TNF-α
B. Leflunomide
C. Antiinflamatoare steroidiene
D. Sulfasalazina
E. Tofacitinib
CS
14.In prima faza a tratamentului poliartritei reumatoide se incepe cu:
A. Leflunomida
B. Sulfasalazina
C. Corticoterapie
D. Metotrexat
E. Tofacitinib
CM
15.Ajustarea tratamentului si dozelor in poliatrita reumatoida trebuie sa se faca in functie de:
A. Activitatea bolii
B. Datele de siguranta
C. Varstei tinere a pacientului
D. Comorbiditatii
E. Progresia leziunilor structurale
CS
16.Primul agent terapeutic, acceptat in 2012 de FDA in tratamentul poliartritei reumatoide care
inhiba calea JAK kinazelor este:
A. Metotrexat
B. Tofacitinib
C. Blocantii TNF-α
D. Sulfasalazina
E. Leflunomida
CS
17.Tratamentul chirurgical in stadiile tardive de poliartrita reumatoida este constituit din:
A. Interventii pentru sindromul canalului carpian
B. Interventii pentru subluxatia atlanto-axiala
C. Interventii pentru ruptura chistului Baker
D. Artroplastii
E. Sinovectomii
CM
18.Tratamentul chirurgical in stadiile mai precoce de poliartrita reumatoida este folosit pentru:
A. Ruptura chistului Baker
B. Interventii pentru sindromul de canal carpian
C. Rupturi tendinoase
D. Sinovectomii (in cazul unei articulatii rezistente la tratamentul medicamentos)
E. Artroplastii
CM
19.Kineto- si hidroterapia in poliartrita reumatoida pot:
A. Agrava atrofiile musculare
B. Reduce inflamatia
C. Tonifica musculatura
D. Ameliora durerea
E. Agrava osteoporoza
CM
20.Tratamentul balneo-fizical in poliartrita reumatoida:
A. Consta mai ales in kinetoterapie si hidroterapie
B. Este contraindicat in perioadele de remisiune ale bolii
C. Consta doar in kinetoterapie
D. Poate prelungi puseele evolutive daca nu este realizat in perioadele de remisiune
E. Trebuie aplicat cu mare prudenta
Test 4
CM
1.Indicatiile tratamentului cu glucocorticoizi in PR sunt:
A. Local- in articulatiile mari in care persista inflamatia
B. In pusee evolutive severe ale bolii sau in formele cu manifestari clinice severe
C. In doze mici pe termen scurt ("bridge therapy")
D. In caz de manifestari sistemice
E. Pe termen lung in doze mari
CM
2.Tratamentul cu AINS din PR are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
A. Controleaza durerea si tumefactiile articulare
B. Sunt utilizate de obicei la doze minime
C. Sunt utilizate doar in fazele incipiente de boala
D. Influenteaza progresia bolii
E. Amelioreaza sindromul inflamator nespecific
CM
3.La aparitia osteoporozei din PR contribuie:
A. Imobilizarea prelungita
B. Conditiile de viata si de munca
C. Tratamentul cu glucocorticoizi
D. Varsta
E. Menopauza
CM
4.Principalele modificari structurale osoase care apar la nivelul articulatiilor in Poliartrita
reumatoida sunt:
A. Osteopenie juxtaarticulara
B. Osteoporoza localizata
C. Eroziuni centrale ale osului subcondral
D. Eroziunile marginale ale osului subcondral
E. Osteoporoza difuza
CM
5.Etapele evolutive ale inflamatiei sinoviale sunt:
A. Sinovita granulomatoasa
B. Sinovita infiltrativ-proliferativa
C. Sinovita lipoidica
D. Sinovita exsudativa
E. Sinovita fibrotica
CS
6.Eroziunile articulare din PR pot debuta:
A. In primii 2 ani
B. In primii 9 ani
C. La 10 ani de la debut
D. La 5 ani de la debut
E. In primii 3 ani
CM
7.Anatomie patologica in artrita reumatoida, afirmatii false:
A. In stadiul I (sinovita exsudativa) - apare un tesut de granulatie hipervascularizat
B. In stadiul II (sinovita infiltrativ proliferativa) - apare un tesut de granulatie hipertrofic si
aglomerarea limfocitelor in foliculi limfoizi (mai multi decat in LES)
C. In stadiul I sinovia are un aspect vilos si invadeaza cartilajul, infiltrat limfo-plasmocitar
perivascular
D. In sinovita infiltrativ-proliferativa se remarca hiperplazia membranei sinoviale (10-20 straturi
celulare)
E. In stadiul III (sinovita granulomatoasa) - apare panusul sinovial
CS
8.Diagnosticul diferential in PR, NU se face cu:
A. RAA (reumatismul articula acut)
B. Lupus acut sau subacut cutanat (SCLE)
C. LES (lupus eritematos sistemic)
D. Artrita psoriazica - subtipul "poliartrita psoriazica"
E. Artroza si guta
CS
9.Terapia remisiva sintetica in poliartrita reumatoida, afirmatia adevarata:
A. Hidroxiclorochina opreste distrugerile cartilaginoase, dar nu opreste progresia leziunilor osoase
B. MTX se administreaza in doze mari in reumatologie, din acest motiv se asociaza cu acid folic
5mg/zi
C. Leflunomida (LF) inhiba metabolismul bazelor pirimidinice
D. Standardul de aur este leflunomida (LF) - cele mai putine reactii adverse
E. Methotrexatul (MTX) inhiba metabolismul bazelor pirimidinice
CS
10.Terapia moleculara anti-TNF alfa prezinta un risc crescut pentru urmatorul tip de malignitate:
A. Limfoame
B. Nu cresc riscul malignitatilor
C. Risc de melanom la locul injectarii (fiind majoritatea administrate subcutan)
D. LAM (leucemie acuta mieloida)
E. Cancer digestiv
CM
11.Efecte benefice asupra progresiei distrucției articulare pot fi obținute in poliartrita reumatoida,
administrând:
A. Săruri de aur
B. Rituximab
C. Kinetoterapie
D. AINS în doză maximă
E. Tazarotene
CS
12.Doza utilizata de Infliximab in Poliartrita reumatoida este:
A. 5 mg/kgc la 1 luna
B. 3 mg/kgc la 0,2,6,8 saptamani
C. 3 mg/kgc la 2 saptamani
D. 5 mg/kgc la 0,2,6,8 saptamani
E. 5 mg/kgc la 2 saptamani

Spondilita anchilozanta si spondiloartritele

Test 1
CM
1.Cele mai importante trasaturi ale spondilartritelor sunt reprezentate de:
A. Entesita
B. Oligoartrita asimetrica, in special la nivelul extremitatilor membrelor inferioare
C. Inflamatia structurilor axiale (in special articulatia sacroiliaca)
D. Oligoartrita simetrica
E. Dactilita (deget in "carnat")
CM
2.Printre trasaturile caracteristice ale spondilartritelor se numara:
A. Asocierea cu un teren genetic predispozant, antigenul HLA-B27
B. Leziuni cutanate si genitale
C. Valori scazute ale reactantilor de faza acuta
D. Antecedente familiale de spondilartrita
E. Inflamatie la nivel gastric
CM
3.Entitatile care fac parte din grupul spondilartritelor sunt:
A. Artrita reactiva
B. Spondilartrita juvenila
C. Lupusul eritematos sistemic
D. Spondilita anchilozanta
E. Poliartrita reumatoida
CM
4.In grupul spondilartritelor predominant axiale sunt incluse:
A. SpA axiala nonradiografica
B. SpA asociata cu psoriazis
C. Artrita reactiva
D. Spondilita anchilozanta
E. Spondilartrita juvenila
CM
5.In grupul spondilartritelor predominant periferice sunt incluse:
A. Artrita reactiva
B. SpA asociata cu boala Crohn
C. Spondilita anchilozanta
D. SpA asociata cu colita ulcerativa
E. Spondilartrita juvenila
CM
6.Criteriile de clasificare a spondilartritelor predominant axiale sunt:
A. Debut inaintea varstei de 45 de ani
B. Durere lombara joasa cu caracter inflamator de maxim o saptamana
C. Debut dupa varsta de 45 de ani
D. Durere cervicala cu caracter inflamator de minim 2 luni
E. Durere lombara joasa cu caracter inflamator de minim 3 luni
CM
7.Apartenenta la grupul cu afectare predominent axiala poate fi stabilita folosind:
A. Un brat clinic bazat pe prezenta antigenului HLA-B55
B. Un brat clinic bazat pe prezenta antigenului HLA-B32
C. Un brat imagistic ce urmareste identificarea sacroiliitei
D. Un brat clinic bazat pe prezenta antigenului HLA-B27
E. Un brat clinic ce urmareste identificarea sacroiliitei
CS
8.Pacientii din bratul clinic cu HLA B27 prezent:
A. Au diagnosticul definitiv de spondilartrita predominant axiala
B. Au nevoie de antigenul HLA-B30 prezent pentru diagnosticul definitiv
C. Au nevoie de cel putin 3 criterii aditionale pentru a fi clasificati ca avand spondilartrita
predominant axiala
D. Au nevoie de cel putin 2 criterii aditionale pentru a fi clasificati ca avand spondilartrita
predominant axiala
E. Au nevoie de cel putin 1 criteriu aditional pentru a fi clasificati ca avand spondilartrita
predominant axiala
CM
9.Criterii aditionale utile pentru spondilartrita predominat axiala sunt:
A. Psoriazis (diagnosticat de clinician)
B. Uveita (confirmata de oftalmolog)
C. Artrita (diagnosticata de clinician)
D. Durere cervicala cu caracter inflamator, la persoane cu varsta de debut > 50 ani
E. Entesita calcaneana
CM
10.Criterii aditionale utile pentru spondilartrita predominant axiala sunt:
A. Prezenta la rude de grad unu sau doi a bolilor inflamatorii intestinale
B. Conjunctivita bacteriana recurenta
C. Proteina C reactiva cu valori scazute
D. Prezenta la rude de grad unu sau doi a spondilitei anchilozante
E. Boala Crohn sau colita ulcerativa diagnosticata de clinician
CM
11.Criteriile de clasificare pentru spondilartrita predominant periferica se aplica subiectilor care
prezinta in momentul examinarii cel putin unul din urmatoarele trei trasaturi:
A. Entesita
B. Dactilita
C. Uveita
D. Artrita
E. Durere lombara
CM
12.Trasaturile grupului A de diagnostic pentru spondilartrita de tip periferic sunt:
A. Psoriazis
B. HLA B27
C. Dactilita
D. Entezita
E. Uveita
CM
13.Trasaturile grupului B de diagnostic pentru spondilartrita de tip periferic sunt:
A. HLA-B27
B. Durere cu caracter inflamator a coloanei in trecut
C. Entezita
D. Boala Crohn sau colita ulcerativa
E. Artrita
CM
14.Criteriile de clasificare ASAS pentru spondilartrita de tip periferic sunt, artrita sau entezita sau
dactilita plus:
A. Mai mult de doua din trasaturile grup B SpA
B. Mai mult de 4 din trasaturile grup B SpA
C. Mai mult de 1 din trasaturile grupa A SpA
D. Mai mult de 3 din trasaturile grup B SpA
E. Mai mult de 3 din trasaturile grup A SpA
CM
15.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la spondilita anchilozanta
A. Caracteristica majora a bolii este afectarea predominanta a articulatiilor periferice
B. Este o boala inflamatorie acuta
C. Caracteristica majora a bolii este afectarea tardiva a articulatiei sacroiliace
D. Afecteaza predominant coloana vertebrala
E. Face parte din grupul SpA predominant axiale
CM
16.
Evolutia spondilitei anchilozante cuprinde:
A. Evolutie indelungata
B. Exacerbari si remisiuni spontane sau terapeutice
C. Lipsa exacerbarilor
D. Lipsa perioadelor de remisiune
E. Evolutie de durata scurta
CM
17.In cazurile severe de spondilita cu manifestari periferice se poate recurge la terapia de linia a II-a
cu:
A. Ciclofosfamida
B. Corticosteroizi
C. Sulfasalazina 2-3 g/zi
D. Antimalarice de sinteza
E. Metotrexat 7,5-15 mg/saptamana
CM
18.Cortizonicele pot fi utilizate cu succes in spondilita anchilozanta in:
A. Administrare locala intraarticulara in artritele periferice
B. Intralezional in entesite
C. In caz de irita acuta
D. In caz de ciclita acuta
E. Administrare topica in artritele periferice
CM
19.Glucocorticoizii administrati orali:
A. Au eficacitate scazuta in spondilita anchilozanta
B. Au eficacitate crescuta in spondilita anchilozanta
C. Au eficacitate scazuta in spondilartrite
D. Au eficacitate crescuta in spondilartrite
E. Nu sunt administrati in spondilite
CS
20.Prima treapta de tratament a pacientului spondilitic sunt:
A. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, administrate zilnic
B. Agentii biologici, administrati zilnic
C. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene, administrate zilnic
D. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene, administrate saptamanal
E. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, administrate saptamanal
Test 2
CM
1.Factorii predictivi ai raspunsului clinic major in spondilita anchilozanta sunt:
A. Valori crescute ale CRP si VSH
B. Durata lunga a bolii
C. Afectarea functionala medie
D. Prezenta HLA B27
E. Varsta > 40 de ani
CM
2.Pentru mentinerea mobilitatii coloanei vertebrale in tratamentul spondilitei anchilozante se
recomanda:
A. Practicarea unor sporturi ca inotul
B. Hidroterapie
C. Aromaterapie
D. Practicarea unor sporturi ca ciclismul
E. Gimnastica medicala, kinetoterapie
CM
3.Tratamentul in spondilita anchilozanta vizeaza:
A. Mentinerea imobilitatii coloanei vertebrale
B. Reducerea anchilozei
C. Reducerea inflamatiei
D. Calmarea durerii
E. Prevenirea anchilozei
CS
4.Calcularea scorului BASDAI se face prin:
A. Suma intrebarilor 1-6, impartita la 5
B. Suma intrebarilor 1-6
C. Media intrebarilor 1-6
D. Suma primelor 4 elemente plus media intrebarilor 5 si 6, totul impartit la 5
E. Suma primelor 5 elemente plus media intrebarilor 1 si 2, totul impartit la 5
CS
5.Boala activa in spondilita anchilozanta este sugerata de un scor BASDAI peste valoarea de:
A. 8
B. 5
C. 2
D. 4
E. 7
CM
6.Elementele evaluate in cadrul scorului BASDAI sunt:
A. Redoarea matinala - evaluarea intensitatii
B. Edemele gambiere - evaluarea durerii
C. Durerea si tumefactia altor articulatii in afara coloanei vertebrale
D. Durerea la nivelul coloanei vertebrale si soldului
E. Fatigabilitatea
CM
7.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la scorul BASDAI:
A. Evalueaza 10 elemente clinice
B. Cuantifica activitatea spondilitei anchilozante
C. Evalueaza elementele clinice pe parcursul ultimei saptamani
D. Evalueaza 5 elemente clinice si paraclinice
E. Evalueaza 5 elemente clinice
CM
8.Adalimumabul in tratamentul spondilitei anchilozante se administreaza:
A. In doza de 40 mg la 2 saptamani
B. Intramuscular
C. Intravenos
D. Subcutanat
E. In doza de 5 mg in saptamana 1-3
CM
9.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la Infliximab utilizat in tratamentul spondilitei
anchilozante:
A. Este un anticorp monoclonal anti-TNFα complet uman
B. Este un anticorp monoclonal care se leaga de TNFα si ii blocheaza activitatea
C. Este un anticorp monoclonal de tip IgG1
D. Este un anticorp monoclonal chimeric
E. Doza uzuala este de 5 mg/kgc administrata in perfuzii intravenoase in saptamana 0,2,6 si ulterior
la 8 saptamani
CM
10.Agentii biologici utilizati in tratamentul spondilartritelor trebuie atent monitorizati pentru
prevenirea urmatoarelor efecte adverse:
A. Cresterea riscului de infectii
B. Risc de aparitie a anticorpilor anti-ADNds si chiar sindrom lupus-like
C. Risc de boala demielinizanta
D. Posibil risc de a dezvolta neoplazii
E. Risc de scadere a imunogenicitatii
CM
11.In spondilita anchilozanta:
A. Durerea cervicala apare tardiv, dar poate fi intalnita si la debut
B. Durerea articulatiei temporomandibulare poate afecta aproximativ 10% din pacienti
C. Durerea toracica nu se accentueaza la tuse
D. Durerea lombara sau fesiera apare tardiv
E. Durerea lombara are caracter inflamator
CM
12.Examenul fizic in SA nu se caracterizeaza prin:
A. Agravarea semnelor si simptomelor tardiv
B. Cercetarea sensibilitatii articulatiei sacroiliace
C. Distanta dintre apofiza spinoasa L5 si al doilea reper osos prin manevra Shober creste cu > 10 cm
D. Masurarea indicelui deget-sol
E. Aprecierea flexiei laterale
CM
13.Uveita din SA:
A. Pupila poate aparea neregulata mai ales daca apar sinechii
B. Prezinta tendinta la recurente care conduc intotdeauna la orbire
C. Apare mai ales la HLA-B27 pozitivi
D. Este bilaterala
E. Pupila este midriatica
CS
14.Hiperostoza scheletala difuza:
A. Are substrat inflamator
B. Expansiunea cutiei toracice este normala
C. Este o forma de spondilita anchilozanta
D. Apare frecvent la tineri
E. Se asociaza unor dezechilibre hidroelectrolitice
CM
15.Aspectul radiologic in SA:
A. Entesita apare radiologic sub forma de pinteni ososi
B. Modificarile radiologice au ca si corespondent clinic durerea, nefiind prezente la pacientii fara
durere
C. Afectarea concentrica a articulatiilor periferice implica largirea spatiului articular
D. Aparitia coloanei de "bambus" tardiv
E. Vizualizarea precoce a modificarilor articulare
CM
16.Cele patru grade de sacroiliita vizualizate radiologic in spondilita anchilozanta:
A. Gradul I - articulatii sacroiliace normale
B. Gradul I - suspiciunea de sacroiliita (aspect mai incetosat al articulatiei)
C. Gradul III - sacroiliita usoara caracterizata prin osteocondensare cu cresterea interliniului
articular
D. Gradul IV - anchiloza articulatiilor sacroiliace cu disparitia spatiului articular
E. Gradul II - sacroiliita minima, pseudolargirea spatiului articular datorita eroziunilor subcondrale
pe ambele versante
CM
17.Afirmatii adevarate in cazul spondilitei anchilozante (SA):
A. Factorii genetici joaca un rol important in aparitia bolii, tiparul HLA B7 fiind intalnit la 90%
dintre pacienti
B. Durerea lombara sau fesiera apare in repaus, in partea a doua a noptii si trezeste bolnavul din
somn, se insoteste de o redoare matinala de peste 60 min
C. Aparitia vertebrelor ”patrate” prin erodarea marginii anterioare a corpurilor vertebrale care
va conduce la pierderea concavitatii corpului vertebral
D. Afectarea articulatiilor costovertebrale diminua expansiunea cutiei toracice, scazand sub 5 cm la
pacientii cu SA
E. Dintre factorii de mediu, infectia respiratorie cu Klebsiella pneumoniae contribuie la dezvoltarea
bolii
CM
18.Diagnosticul diferential al spondilitei anchilozante include:
A. Iliita condensanta, care apare mai frecvent la femeile in varsta, iar osteoscleroza e limitata la
aripa iliaca
B. Spondiloza hiperostozanta, ce apare frecvent dupa varsta de 50 de ani si e asociata dezechilibrelor
metabolice
C. Herniile de disc
D. Boala Paget si sacroiliitele septice in cazul durerilor dorsale nocturne si persistente
E. Spondiloza lombara asociata cu lombalgie cronica
CM
19.Manifestari extraarticulare in spondilita anchilozanta:
A. Glomerulonefrita mezangiala cu depunere de IgA
B. Fibroza pulmonara localizata mai ales la nivelul lobului inferior
C. Episoade de irita sau iridociclita ce debuteaza acut cu dureri oculare, fotofobie, hiperlacrimatie
D. Manifestari neurologice aparute in urma fracturilor pe o coloana rigida, a subluxatiilor
atlantoaxiale sau sindromului de coada de cal
E. Aortita apare frecvent si poate duce la insuficienta aortica
CM
20.Utilizarea infliximab-ului in reumatologie, afirmatii adevarate:
A. Doza uzuala in (poli)artrita reumatoida este de 3mg/kg
B. Se administreaza subcutan, ca si restul agentilor anti TNF alfa
C. Doza uzuala in artrita psoriazica este de 5mg/kg
D. Tratamentul cu infliximab se face timp indelungat (ani) pana cand pacientul raspunde la
tratament
E. Doza uzuala in spondilita anchilozanta este de 5mg/kg
Test 3
CM
1.Tratamentul din SA (spondilita achilozanta), afirmatii adevarate:
A. L2 de tratament pentru afectarea axiala este reprezentata de Tocilizumab, sau alt agent anti TNF
beta
B. Linia/ Treapta a doua (L2) de tratament este reprezentata de agenti anti TNF alfa, monoterapie
C. Linia/ Treapta intai (L1) de tratament este reprezentata de antiinflamatoare steroidiene sau coxibi
D. Linia/ Treapta intai (L1) de tratament este reprezentata de AINS, doza maxima
E. AINS (L1): se pot administra maxim 2 agenti concomitent timp de 4 saptamani, daca pacientul
este non-responsiv se administreaza leflunomida (L2)
CS
2.Afectarea oculara din SA (spondilita achilozanta), este:
A. Afectarea oculara poate lua aspect de scleromalacie perforans cu risc de cecitate
B. Cea mai rara afectare extra-articulara
C. O uveita acuta anterioara, recurenta si adesea unilaterala
D. Este o uveita acuta anterioara, recurenta, auto-limitata si fara valoare prognostica
E. Cea mai frecventa afectare extra-articulara (survine la 70% din pacienti)
CM
3.Entezita din SA (spondilita anchilozanta), afirmatii false:
A. Localizari rare: ramura ischiopubiana, calcai
B. Localizari frecvente: calcaneu, creasta iliaca, micul trohanter, mana
C. Localizari frecvente: calcaneu, creasta iliaca, mare trohanter
D. Radiologic se exprima prin spiculi ososi (pinteni)
E. Radiologic se exprima prin aspectul "de bambus", tardiv, adiacent articulatiilor periferice afectate
CM
4.Examenul radiologic in SA (spondilita anchilozanta), afirmatii false:
A. Entezele
B. Nu se remarca vertebre patrate
C. Se remarca sindesmofite grosolane, iar primele sindesmofite apar adesea lombo-sacrat
D. Talalgia este un semn radiologic important, dar nu face parte din criteriile New York
E. Criteriile radiologice N.Y. sunt obligatorii pentru diagnosticul pozitiv de SA definita
CM
5.Despre manifestările extraarticulare in spondilita anchilozanta este adevărat:
A. Hemoptiziile pot fi consecința infecției cu Aspergillus.
B. Sinechiile determină formă neregulată pupilei.
C. Când boala a fost foarte activă o lungă perioadă de timp se poate asocia amiloidoză renală.
D. Incidența leziunilor medulare la pacienții cu SA este ușor mai crescută decât în populația
generală.
E. Uneori se poate manifesta prin crize Adam-Stokes.
CS
6.Doza de Infliximab utilizata in Spondilita anchilozanta este de:
A. 5 mg/kgc in saptamanile 0,2,6,8
B. 3 mg/kgc in saptamanile 0,2,6,8
C. 3 mg/kgc la 2 saptamani
D. 3 mg/kgc la 1 luna
E. 5 mg/kgc la 2 saptamani

Artrita psoriazica
Test 1
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la artrita psoriazica:
A. Este caracterizata de prezenta dactilitei
B. Este caracterizata de afectarea sediilor articulare si a structurilor adiacente
C. Este caracterizata de prezenta tenosinovitei
D. Este caracterizata de prezenta entezitei
E. Este asociata psoriazisului mucos
CM
2.Diagnosticul de artrita psoriazica este asociat cu care din urmatoarele componente ale complexului
major de histocompatibilitate:
A. HLA-B25
B. HLA-B7
C. HLA-B27
D. HLA-B30
E. HLA-B5
CS
3.Cel mai incriminat agent infectios implicat in etiologia artritei psoriazice este:
A. Shigella
B. Salmonella
C. Streptococul α hemolitic de grup B
D. Streptococul β hemolitic de grup A
E. Stafilococul auriu
CM
4.Tipurile de afectare articulara psoriazica sunt:
A. Artrita interfalangiana proximala
B. Artrita mutilanta
C. Poliartrita psoriazica
D. Oligoartrita simetrica
E. Spondiloartropatia
CM
5.Artrita mutilanta ca si afectare articulara a artritei psoriazice prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este forma extensiv-osteolitica a carpienelor
B. Se asociaza deseori psoriazisului cutanat extins
C. Este frecventa ca si manifestare de debut
D. Se asociaza deseori formei periferice a spondilitei
E. Este forma extensiv-osteolitica a falangelor, de obicei distale
CS
6.Cea mai frecventa manifestare de debut a afectarilor articulare in artrita psoriazica este:
A. Spondilorartropatia
B. Poliartrita psoriazica
C. Oligoartrita asimetrica
D. Artrita interfalangiana distala
E. Artrita mutilanta
CM
7.Elementele comune dintre poliartrita psoriazica si afectarea reumatoida clasica sunt:
A. Predilectia pentru interesarea articulatiilor mari
B. Caracterul simetric
C. Predilectia pentru interesarea coloanei vertebrale
D. Predilectia pentru interesarea articulatiilor mici
E. Caracterul asimetric
CM
8.Elementele care particularizeaza poliartrita psoriazica sunt:
A. Afectarea interfalangiana proximala
B. Afectarea radiocubitocarpiana cu tendinta spre anchiloza in pozitii vicioase
C. Implicarea articulatiilor mari
D. Posibilitatea conversiei evolutive
E. Limitarea evolutiei ulterioare la doar cateva articulatii
CM
9.Pozitiile vicioase ale mainii adoptate in poliartrita psoriazica sunt:
A. "In gat de lebada"
B. "Deget in carnat"
C. Dactilita asimetrica
D. "Padela"
E. "Gheara"
CM
10.Oligoartrita asimetrica in artrita psoriazica este caracterizata de:
A. Tenosinovita flexorilor
B. Aspectul clinic de "deget in carnat"
C. Afectarea articulatiilor interfalangiene distale ale mainilor si picioarelor
D. Tenosinovita extensorilor
E. Afectarea articulatiilor interfalangiene proximale ale mainilor si picioarelor
Test 2
CM
1.Spondilartropatia ce caracterizeaza artrita psoriazica, prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Particular, sacroiliita este unilaterala
B. Asociaza artrita periferica de tip oligoarticular
C. Interesarea segementelor lombare este nedureroasa in toate cazurile
D. Nu afecteaza coloana vertebrala
E. Asociaza artrita periferica de tip poliarticular
CS
2.Leziunea cutanata specifica in psoriazisul cutanat ce caracterizeaza artrita psoriazica este:
A. Placardul maculo-papulos
B. Placardul bulos
C. Placardul eritemato-scuamos
D. Placardul veziculos
E. Placardul pruriginos
CM
3.Leziunile cutanate psoriazice din placardul eritemato-scuamos prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Placardul este acoperit de scuame nedetasabile
B. Localizarea predilecta este la nivelul urechii
C. Sunt de marimi variabile
D. Placardul este acoperit de scuame argintii detasabile
E. Prezinta margini neregulate
CM
4.Localizari predilecte pentru placardul eritemato-scuamos caracteristic al psoriazisului din artrita
psoriazica sunt
A. Inghinal
B. Retroauricular
C. Coate
D. Fesier
E. Genunchi
CM
5.Afectarea oculara din artrita psoriazica prezinta urmatoarele caracteristici
A. Conjunctivita este asociata fenotipului HLA-B27
B. Keratoconjunctivita sicca apare de obicei in contextul unui sindrom Sjogren secundar
C. Epislecrita este rar obiectivata
D. Irita este mai frecventa la sexul masculin
E. Conjunctivita este asociata sacroiliitei
CS
6.Evolutia artritei psoriazice este defavorabila la:
A. Sexul feminin cu spondilartropatie
B. Pacienti cu VSH scazut
C. Sexul masculin cu spondilartropatie
D. Sexul masculin cu spondilita anchilozanta
E. Sexul feminin cu spondilita anchilozanta
CM
7.Urmatorii parametri pot avea functie predictiva inca din stadiile inaugurale ale artritei psoriazice:
A. CRP
B. VSH
C. Amiloidul A seric
D. TSH
E. Procalcitonina
CM
8.Evolutia severa a artritei psoriazice se asociaza cu:
A. Varsta tanara la debut
B. Lipsa afectarii articulare
C. Sexul masculin
D. Caracterul "zgomotos" acut al afectarii articulare
E. Sexul feminin
CM
9.Evolutia artritei psoriazice:
A. Prezinta remisiuni
B. Prezinta episoade de activitate
C. Nu prezinta remisiuni
D. Este liniara
E. Este ondulanta
CM
10.Leziunile cutanate sau unghiale "ascunse" in artrita psoriazica sunt:
A. Ombilicale
B. Pe scalp
C. Retroauriculare
D. Faciale
E. In zona perineala
Test 3
CM
1.Artrita psoriazica are urmatoarele particularitati care o individualizeaza:
A. Profil evolutiv adesea sever
B. Topografia afectarii periferice
C. Profil evolutiv adesea de intensitate usoara
D. Determinarile axiale spondilartropatice particulare
E. Dactilita, entezopatiile
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la retinoizi utilizati in controlul leziunilor cutanate din
artrita psoriazica:
A. Pot produce ameliorari ale psoriazisului
B. Se administreaza in asociere cu saruri de aur
C. Se administreaza oral sau gel in administrare locala
D. Sunt derivati de sinteza ai vitaminei E
E. Pot exacerba leziunile cutanate psoriazice
CM
3.Controlul leziunilor cutanate in artrita psoriazica se realizeaza prin:
A. Administrarea antimalaricelor de sinteza
B. Administrarea leflunomidei
C. Administrarea sarurilor de aur
D. Abordare dermatologica particulara
E. Interventie patogenetica comuna asupra mecanismelor lezionale articulare si cutanate
CM
4.Sarurile de aur in tratamentul artritei psoriazice:
A. Este utilizat in formele poliarticulare, unde si-au dovedit eficienta
B. Reprezinta tratament de prima intentie
C. Reprezinta alternativa terapeutica
D. Prezinta un impact dermatologic nefavorabil
E. Nu prezinta efecte adverse dermatologice
CM
5.Avantajele utilizarii Etanerceptului in tratamentul artritei psoriazice sunt:
A. Inactivarea TNFα prin legare durabila
B. Imbunatatirea scorului DAS durabil
C. Creste infiltrarea sinoviala a limfocitelor T
D. Imbunatatirea scorului DAS precoce
E. Evidentierea unui raspuns clinic net asupra leziunilor cuanate si articulare, cu ameliorarea
indexului PASI
CS
6.Etanerceptul in tratamentul artritei psoriazice este recomandat:
A. In doze de 40 mg la doua saptamani
B. In asociere cu Methotrexat 20 mg/saptamana
C. In doze de 5 mg/kg in secvente la saptamaniloe 0,2,6,8
D. In doze de 50 mg pe saptamana
E. In doze de 5 mg/kg/zi
CM
7.Adalimumabul in tratamentul artritei psoriazice este administrat:
A. 40 mg la 2 saptamani
B. Sucutanat
C. Intravenos
D. Intramuscular
E. 50 mg pe saptamana
CM
8.Alternativele terapeutice in tratamentul artritei psoriazice sunt:
A. Antimalaricele de sinteza - la cazurile non-responsive la tratamentul de prima intentie cu
Methotrexat si cu marcaj potential distructiv
B. Ciclofosfamida si Azatioprina, in cazurile severe, cu marcaj potential distructiv
C. Leflunomida - indicata in formele cu afectare periferica
D. Antimalaricele de sinteza - pot exarceba leziunile cutanate psoriazice
E. Sarurile de aur - cu impact dermatologic nefavorabil
CM
9.Elemente caracteristice artritei psoriazice identificate prin examenul radiologic si importante
pentru diagnosticul diferential:
A. Aspectul telescopat al degetelor
B. Distributia simetrica, cu osteoporoza juxtaarticulara
C. Tendinta la anchiloza
D. Osteoliza - predilect al metacarpienelor
E. Etalare ”in cupa” a extremitatilor proximale falangiene, realizand aspectul tipic de ”toc in
calimara”
CM
10.Explorarile paraclinice in artrita psoriazica pot decela urmatoarele modificari:
A. Gama globuline crescute
B. Prezenta factorului reumatoid si a anticorpilor antinucleari
C. VSH accelerata, mai frecvent in forma oligoarticulara, dar nu poate fi corelata cu severitatea
afectarii cutanate
D. Nivelul seric al amiloidului seric A, fiind cel mai sensibil reactant al fazei acute
E. Cresteri ale acidului uric la 10-20% din pacienti
Test 4
CM
1.Urmatoarele scoruri sunt utilizate in artrita psoriazica
A. Scorul ASAS - cuantifica activitatea bolii
B. Scorul PASI - cuntificarea/monitorizarea evolutiei leziunilor cutanate
C. Scorul BASDAI - cuantifica durearea
D. Scorul DAS - scorul de activitate al bolii
E. Scorul Sharp - Van der Heijde modificat - cunatificarea modificarilor radiologice
CS
2.Examenul radiologic in afectarea axiala din artrita psoriazica, afirmatia falsa:
A. Sindesmofite non- si para-marginale mici, finute
B. Sindesmofite mari, grosolane
C. Sindesmofite asimetrice, unilaterale
D. Osificari paraspinale
E. Debut frecvent la nivel cervical si tendinta la anchiloza cervicala
CM
3.Scorul Sharp - Van der Heijde modificat, afirmatii adevarate:
A. Sunt evaluate eroziunile, subluxatiile, anchiloza, osteoliza, aspectul de "toc in calimara"
B. Se adauga evaluarea articulatiilor IFD (interfalangiene distale) in cadrul artritei psoriazice
C. Este un scor folosit in SA (spondilita anchilozanta) modificat pentru artrita psoriazica
D. Monitorizeaza evolutia sacro-ileitei
E. Nu este evaluat ingustarea spatiului articular, ci pseudo-largirea acestuia (gradul I)
CM
4.Factorii genetici in etiologia artrite psoriazice:
A. HLA B13
B. HLA B53
C. HLA -DR4 - afectare oligoarticulara si prognostic favorabil (fara anchiloza)
D. Gena PSORS1 (HLA - Cw*0602) - susceptibilitate maxima pentru psoriazis cutanat sever
E. HLA B7, -B17, -B27, B-57
CM
5.Factorii imunologici in artrita psoriazica, afirmatii FALSE:
A. Cresc TNF alfa si interferon gamma (IFNγ)
B. Fenomen Koebner superficial (epidermal)
C. Cresc IL 4 si 5 (confera unicitate APS fata de PR)
D. Profilul pro-inflamator determina proliferarea, activarea si diferenterea fibrocitelor in
miofibroblasti sinoviali si hipodermali
E. Scad IL-6, IL-2 si IL1 beta (11,12)
CS
6.Factorii de mediu in etipatogenia artrite psoriazice, afirmatia adevarata:
A. Este bine documentat rolul proteinei H apartinand streptococului beta hemolitic de grup B,
serotipurile 16-18
B. Prevalenta psoriazisului la persoanele seropozitive (HIV+) este mult mai mare fata de populatia
generala
C. Psoriazis cu leziuni cutanate severe la persoanele seropozitive (HIV+) este mai rar
D. Psoriazis cu forme extinse artritogenice la persoanele seropozitive (HIV+) este mai frecvent
E. Fenomen Koebner profund (traumatisme articulare) sau factorii inflamatori pot declansa via IL-6
degranularea bazofilelor
CM
7.Urmatoarele medicamente din tratamenul artritei psoriazice pot exacerba (agrava) leziunile
cutanate:
A. Antimalaricele de sinteza
B. Agentii anti TNF-alfa (infliximab)
C. MTX (methotrexat) si CS-A (ciclosporina A)
D. Anti-inflamatoarele steroidine si non-steroidiene
E. Etetrinat si Acitretin
CM
8.Urmatoarele medicamente din tratamentul artritei psoriazice pot fi eficiente si asupra leziunilor
cutanate:
A. CS - A (ciclosporina A)
B. Sulfazalazina
C. Nu se asociaza MTX + CS-A (risc toxic cumulativ enorm)
D. MTX (methotrexat)
E. Agentii anti TNF alfa (infliximab)
CS
9.Investigația care poate decela precoce afectarea articulațiilor sternoclaviculare, manubriosternale
și temporomandibulare este:
A. Tomografia computerizată
B. Rezonanța magnetică
C. Scintigrafia osoasă
D. Examenul radiologic
E. Ecografia

Lupus eritematos sistemic

Test 1
CM
1.Lupusul eritematos sistemic (LES) este caracterizat de:
A. Este o boala acuta autoimuna
B. Aparitia autoanticorpilor responsabili de distructiile tisulare
C. Aparitia autoanticorpilor responsabili de distructiile celulare
D. Pierderea tolerantei la "self"
E. Simptome clinice clare, care permit diagnosticarea precoce a pacientilor
CM
2.La aparitia lupusului eritematos sistemic contribuie:
A. Anomaliile hormonale
B. Inhibarea apoptozei
C. Factorii de mediu
D. Hiporeactivitatea limfocitului B
E. Predispozitia genetica
CM
3.Factorii de mediu exogeni care sunt incrimanti in dezvoltarea lupusului eritematos sistemic sunt:
A. Radiatiile γ
B. Razele UV, in special UVB
C. Toxicele/medicamentele
D. Agentii infectiosi virali
E. Agentii infectiosi bacterieni
CM
4.Procesele imuninflamatorii in lupusul eritematos sistemic prezinta urmatoarele localizari:
A. Rinichi
B. Articulatii
C. Tegumente si mucoase
D. Tract gastro-intestinal
E. Tract genito-urinar
CM
5.Semnele generale in lupusul eritematos sistemic sunt reprezentate de:
A. Febra
B. Crestere ponderala
C. Astenie
D. Scadere ponderala
E. Fatigabiliate
CM
6.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile suferintei articulare in LES:
A. Este simetrica
B. Prinde in special articulatiile mari
C. Prinde articulatiile interfalangiene proximale
D. Prinde articulatiile metacarpofalangiene
E. Este monoarticulara
CM
7.Alegeti din urmatoarele caracteristicile afectarii cutaneo-mucoase in LES:
A. Leziunile subacute se asociaza frecvent cu prezenta anticorpilor anti Ro
B. Leziunile subacute sunt policiclice sau inelare
C. Leziunile tegumentare sunt insotite de fotosensibilitate
D. Leziunile cronice, discoide sunt insotite de hipercheratoza
E. Leziunea cutanata specifica acuta este eritemul "in fluture", pe santul nazo-labial
CM
8.Alegeti din urmatoarele caracteristicile alopeciei in LES:
A. Este un element intalnit rar in lupus
B. Parul "lupic" este subtire, uscat
C. Nu este localizata la nivelul genelor si sprancelor
D. Poate fi localizata la nivelul scalpului
E. Este reversibila, corelandu-se cu activitatea bolii daca insoteste leziunile tegumentare acute sau
subacute
CM
9.Leziunile cutanate specifice acute in LES sunt:
A. Lupus bulos
B. Leziuni policiclice, anulare
C. Livedo reticularis
D. Eritem generalizat
E. Rash-ul malar
CM
10.Leziunile cutanate specifice cronice in LES sunt:
A. Vasculita cutanata
B. Livedo reticularis
C. Leziuni discoide, localizate
D. Paniculita (lupus profundus)
E. Leziuni discoide, generalizate
CM
11.Leziunile nespecifice in LES sunt:
A. Eritemul periunghial
B. Rash-ul malar
C. Eritemul generalizat
D. Vasculita leucocitoclastica
E. Eritromelalgia
CM
12.Leziunile nespecifice in LES sunt:
A. Alopecia
B. Calcinosis cutis
C. Lupus profundus
D. Leziuni discoide generalizate
E. Ulceratii orale
CM
13.Poliserozita in LES este reprezentata de:
A. Pleurezie
B. Lichid in spatiul III
C. Pericardita
D. Peritonita
E. Lichid in spatiul Douglas
CM
14.Leziunile mucoase in LES sunt caracterizate de:
A. Ulceratii nedureroase
B. Ulceratii la nivelul septului nazal
C. Ulceratii localizate frecvent la nivelul gurii
D. Ulceratii care se coreleaza intotdeauna cu activitatea bolii
E. Ulceratii dureroase
CM
15.Caracteristicile revarsatului pleural in LES:
A. Este frecvent masiv
B. Este unilateral
C. Se intalneste mai frecvent la pacientii varstnici sau in lupusul indus medicamentos
D. Prezinta caracter de transsudat
E. Prezinta caracter de exsudat
CM
16.Aspectul clinic al peritonitelor in LES cuprinde:
A. Anorexie
B. Dureri abdominale
C. Durere toracica anterioara
D. Greata
E. Varsaturi
CM
17.Afectarea pulmonara in LES este reprezentata de:
A. Pneumonita acuta
B. Pneumonita cronica
C. Pleurezie
D. Cancer bronhipulmonar
E. Hemoragie pulmonara
CM
18.Tipurile de afectari pulmonare asociate cu sindromul antifosfolipidic in LES sunt:
A. Embolia pulmonara
B. Pleurezia
C. Hemoragia alveolara
D. Pneumonita acuta
E. Infarctul pulmonar
CM
19.AINS in LES sunt indicate:
A. In formele usoare de serozita
B. In sindromul febril
C. In afectarea de tip musculoscheletal
D. In formele usoare de boala, ce nu pun in pericol viata pacientului
E. In formele severe de boala
CM
20.Riscurile administrarii AINS in LES sunt:
A. Ibuprofenul poate induce meningita aseptica
B. Piroxicamul creste fotosensibilitatea
C. Ibuprofenul este de evitat in sindromul antifosfolipidic
D. Coxibii sunt de evitat in sindromul antifosfolipidic
E. Coxibii pot induce meningita aspetica
Test 2
CS
1.Tratamentul cu antimalarice de sinteza in LES impune monitorizare oftalmologica la fiecare 6 luni
datorita riscului de:
A. Irita
B. Iridociclita
C. Cataracta
D. Leziuni retiniene ireversibile
E. Glaucom
CS
2.Efectul Hidroxiclorochinei in tratamentul LES se instaleaza dupa aproximativ:
A. 6-12 saptamani
B. 5 luni
C. 4-5 saptamani
D. 6 luni
E. 2-3 saptamani
CS
3.Doza de Hidroxiclorochina utilizata in tratamentul LES este de:
A. 400-600 mg/zi
B. 50-100 mg/zi
C. 100-200 mg/zi
D. 200-400 mg/zi
E. 100-150 mg/zi
CS
4.Cel mai utilizat antimalaric de sinteza in terapia LES este:
A. Azatioprina
B. Ciclosporina
C. Mycophenolat mofetil
D. Ciclofosfamida
E. Hidroxiclorochina
CM
5.Avantajele utilizarii antimalaricelor de sinteza in terapia LES sunt:
A. Amelioreaza simptomatologia tip sicca
B. Hipolipemiante
C. Permit reducerea dozelor de cortizon
D. Efecte anticoagulante
E. Efecte antiagregante plachetare
CM
6.Alegeti afirmatiile referitoare la terapia cu antimalarice de sinteza in LES:
A. Nu mai sunt indicate in afectarea de tip articular
B. Sunt indicate pentru afectarea de tip articular
C. Sunt indicate pentru afectarea de tip cutanat
D. Reprezinta terapia standard pentru scaderea riscului de reactivare a bolii
E. Nu se mai folosesc in tratamentul LES de peste 50 de ani
CS
7.Doza de Dapsona in LES este de:
A. 80-90 mg/zi
B. 300-400 mg/zi
C. 10-20 mg/zi
D. 30-40 mg/zi
E. 100-200 mg/zi
CS
8.Dapsona este administrata in LES mai ales:
A. In afectarea cutanata, de tip bulos
B. In afectarea cutanata, de tip pustulos
C. In afectarea cutanata, de tip rash
D. In forma periferica
E. In forma axiala
CM
9.Comorbiditatile la administrarea corticoterapiei in LES sunt:
A. Hipotensiunea arteriala
B. Hipertensiunea arteriala
C. Osteoporoza
D. Ateroscleroza
E. Cataracta
CS
10.Dupa controlul activitatii bolii, dozele orale de corticoterapie in LES se scad cu aproximativ:
A. 5% din doza saptamanala
B. 10% din doza saptamanala
C. 20% din doza saptamanala
D. 15% din doza saptamanala
E. 30% din doza saptamanala
CS
11.In formele severe de LES:
A. Se poate administra sub forma de pulsterapie intravenoasa Metilprednisolon 1 g/zi 3 zile
consecutiv
B. Se poate administra sub forma de pulsterapie orala Metilprednisolon 1 g/zi 3 zile consecutiv
C. Se poate administra sub forma de pulsterapie intravenoasa Azatioprina 1 g/zi 3 zile consecutiv
D. Se poate administra sub forma de pulsterapie intravenoasa Ciclosporina 2 g/zi
E. Se poate administra sub forma de pulsterapie intravenoasa Ciclofosfamida 1 g/zi 5 zile consecutiv
CM
12.Corticosteroizii in tratamentul LES:
A. Se administreaza de obicei intravenos
B. Se administreaza de obicei oral
C. Reprezinta piatra de temelie in tratamentul LES
D. Nu prezinta eficienta terapeutica
E. Doze de administrarea variaza in functie de afectarea de organ
CS
13.Doza de mycophenolat mofetil utilizata in tratamentul LES este de:
A. 1-2 g/zi
B. 2-3 g/zi
C. 4-5 g/zi
D. 5 mg/zi
E. 100 mg/zi
CS
14.Terapia biologica aprobata la pacientii cu LES este:
A. Tofacitinib
B. Belimumab
C. Leflunomide
D. Metotrexat
E. Azatioprina
CM
15.Plasmafereza in tratamentul LES este indicata in caz de:
A. Purpura trombotica trombocitopenica
B. Alveolite hemoragice
C. Nivele scazute de complexe imune circulante
D. Hipovascozitate
E. Crioglobulinemie
CM
16.Imunoglobulinele in tratamentul LES:
A. Se administreaza in neutrofiliile reactive
B. Se administreaza in trombocitozele reactive
C. Se administreaza i.v
D. Doza de administrare este de 400 mg/kgc timp de 5 zile consecutiv
E. Se administreaza in trombocitopeniile refractare la tratament
CS
17.Supravietuirea la 5 ani in lupus, in anul 2000 era:
A. De sub 70%
B. De sub 50%
C. De peste 90%
D. De 80%
E. De 60%
CM
18.Comorbiditatile in LES sunt:
A. Neoplaziile
B. Infectiile
C. Manifestarile cutanate
D. Manifestarile artritice
E. Ateroscleroza
CM
19.Evaluarea pacientilor cu LES presupune:
A. Stabilirea activitatii bolii
B. Elaborarea unor strategii de prevenire a recaderilor
C. Stabilirea comorbiditatilor
D. Stabilirea extensiei bolii
E. Elaborarea unor strategii de eradicare a complicatilor
CS
20.Leflunomide in tratamentul LES se utilizeaza pentru:
A. Formele severe, cu potential vital
B. Afectarea musculoscheletala
C. Nefrita lupica
D. Formele cu rash
E. Reducerea dozelor de cortizon
Test 3
CM
1.Metotrexatul, se administreaza specific in tratamentul LES pentru urmatoarele indicatii:
A. Pentru reducerea dozelor de cortizon
B. Pentru formele severe, cu potential vital
C. In nefrita membranoasa
D. Pentru afectarea musculoscheletala
E. Pentru unele forme cu rash
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la tratamentul cu Ciclosporina in LES:
A. Doza este de 2,5-5 mg/kgc
B. Este util in nefrita membranoasa
C. Nu prezinta efecte adverse
D. Efecte adverse: parestezii
E. Efecte adverse: nefrotoxicitate
CM
3.Alegeti afirmatiile false referitoare la tratamentul cu Mycophenolat mofetil in LES:
A. Este util in nefrita lupica
B. Doza este de 2-3 mg/zi
C. Prezinta efecte adverse hematologice
D. Este util in formele severe, cu potential vital: afectare renala de tip nefrita proliferativa sau
membranoasa, SNC, afectare pulmonara, hematologica
E. Prezinta efecte adverse: hipertrofia gingivala
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la Azatioprina in tratamentul LES:
A. Nu poate fi utilizata in timpul sarcinii
B. Doza de administrare este de 1,5-2,5 mg/kgc/zi
C. Permite reducerea dozelor de cortizon
D. Nu trece in laptele matern
E. Prezinta reactii adverse hematologice
CM
5.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la Ciclofosfamida utilizata in tratamentul LES:
A. Reactii adverse: hiperuricemie
B. Este indicata in formele severe, cu potential vital
C. Reactii adverse gastrointestinale
D. Reactii adverse: cistita hemoragica
E. Se administreaza in puls lunar 10-15 mg/kgc timp de 6 luni
CM
6.Cand suspectam afectarea miocardului la un pacient cu LES ?
A. Daca prezinta cardiomegalie
B. Prezenta tulburarilor de ritm sau de conducere
C. Semne de insuficienta cardiaca
D. Daca la ecocord se vad vegetatii la nivelul valvelor mitrale
E. Prezenta Ac Antifosfolipidici
CS
7.Anemia caracteristica in LES este:
A. Anemia aplastica
B. Anemia hemolitica
C. Anemia feripriva
D. Anemia megaloblastica
E. Anemia pernicioasa
CM
8.Principalele manifestari hematologice din LES sunt:
A. Trombocitopenia
B. Leucocitoza
C. Anemia
D. Trombocitoza
E. Leucopenia
CM
9.Lupusul eritematos sistemic poate prezenta:
A. Coronarita
B. Hepatomegalie prin steatoza, posibil legata de administrarea cortizonicelor
C. Anemie si leucopenie
D. Suferinta miocardului
E. Neurofibromatoza
CM
10.Clasele nefritei lupice:
A. Clasa V- nefrita membranoasa
B. Clasa II- nefrita mezangiala proliferativa
C. Clasa IIIB- nefrita scleroasa
D. Clasa IIIA- nefrita proliferativa focala cu leziuni cronice
E. Clasa I- nefrita mezangiala minima
CM
11.Caracteristicile LCR din manifestarile neuropsihiatrice LES sunt:
A. Valori crescute ale proteinelor
B. Valori scazute ale proteinelor
C. Celularitate crescuta
D. Cresterea fractiei C3 a Complementului
E. Prezenta complexelor imune
CM
12.Tipuri de afectare neuropsihiatrica ale SNP din LES:
A. Coree
B. Sindrom Guillain-Barre
C. Mononevrita
D. Neuropatie autonoma
E. Miastenia gravis
CM
13.Tipuri de afectari neuropsihiatrice ale SNC din LES:
A. Cefalee
B. Sindrom demielinizant
C. Boala cerebrovasculara
D. Neuropatie craniana
E. Meningita aseptica
CM
14.Adenopatiile din LES:
A. Sunt de consistenta moale
B. Aderente
C. Prezente la nivel cervical, axilar sau inghinal
D. Au caracter inflamator
E. De dimensiuni foarte mari
CM
15.Manifestarile clinice ale afectarii gastrointestinale din LES sunt:
A. Pirozis
B. Sindrom dispeptic
C. Greata si varsaturi
D. Dureri abdominale localizate
E. Dureri abdominale difuze
CM
16.Afirmatiile referitoare la afectarea coronariana din LES sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
A. Coronarita se asociaza si cu alte elemente de activitate ale bolii
B. Coronarita este rara
C. Este consecinta aterosclerozei accelerate
D. Cauza importanta de mortalitate precoce
E. Se asociaza cu LES vechi, activ
CM
17.Afirmatiile corecte referitoare la endocardita Libman-Sacks sunt:
A. Afecteaza cel mai frecvent valvele mitrale si aortice
B. Prezinta vegetatii de mici dimensiuni (1-4 mm)
C. Este o endocardita bacteriana
D. Se mai numeste si endocardita verucoasa
E. Reprezinta o forma de afectare cardiaca in LES
CM
18.Afectarea osoasa din LES este:
A. Cea mai frecventa manifestare este osteonecroza aseptica
B. Este intalnita la peste 50% dintre pacienti
C. Intalnita la 10% dintre pacienti
D. Frecventa
E. Rara
CM
19.Autoanticorpii din LES determina distrugeri celulare prin reactii imune:
A. De tip IV prin complexe imune
B. De tip IV mediata celular
C. De tip III citotoxica
D. De tip II citotoxica
E. De tip III prin complexe imune
CS
20.Femeile tinere in lupusul eritematos sistemic sunt afectate mai frecvent decat barbatii intr-un
raport de:
A. 9:1
B. 1:1
C. 2:1
D. 7:1
E. 5:1
Test 4
CM
1.Infectiile frecvent intalnite in LES sunt:
A. Fungice si bacteriene
B. Pneumocystis carinii
C. Tuberculoza
D. Chlamydia vaginalis
E. Listeria monocytogenes
CS
2.Pentru ca un pacient sa fie clasificat ca avand LES sunt necesare:
A. Cel putin 4 criterii simultane sau succesive, din care 2 clinic si 1 imagistic fara a fi necesara
prezenta Ancticorpilor AAN si Anti ADNdc
B. Cel putin 4 criterii simultane sau succesive din care 1 clinic, 1 imunologic sau biopsie renala
sugestiva LES, in prezenta AAN sau Ac antiADNdc pozitivi
C. Cel putin 1 citeriu clinic, 1 criteriu imunologic, biopsia renala sugestiva LES
D. Cel putin 7 criterii simultane si succesive, din care 1 clinic si 2 imagistic
E. Doar biopsia renala
CM
3.La explorarile paraclinice in LES pot fi prezente:
A. Leucopenia
B. Anemia normocroma macrocitara
C. Anemie hemolitica
D. Trombocitopenia
E. Limfocitopenia
CM
4.In LES, nefrita lupica se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Cilindrurie
B. Hematurie
C. Proteinurie
D. Poliglobulie
E. Hiponatremie
CM
5.Pe parcursul evolutiei bolii in LES se pot intalni urmatoarele:
A. Deformari caracteristice pentru artropatia Jaccoud
B. Arterita mezenterica
C. Sindromul Schmidt
D. Sindromul Budd-Chiari
E. Endocardita verucoasa, nebacteriana Libman-Sacks
CM
6.Conform clasificarii histologice nefrita lupica poate fi:
A. Proliferativa focala
B. Proliferativa difuza
C. Scleroasa a 90% din glomeruli, cu leziuni active
D. Scleroasa a 90% din glomerului, fara leziuni active
E. Mezangiala proliferativa
CM
7.Care dintre urmatorii anticorpi se regasesc in LES?
A. Anti proteina P ribozomala
B. ASCA
C. Anti ADN dublu catenar
D. Anti Sm
E. Anticorpi anti-nucleari
CS
8.Etiopatogenia in LES, afirmatia falsa:
A. Accelerarea apoptozei determina o rata mai mare de "scurgeri" de antigene intracelulare
B. Are loc un clearance crescut al celulelor apoptotice
C. Scade numarul limfocitelor T (in majoritatea cazurilor)
D. Complement deficitar (anomalii cantitative si calitative ale sistemului complement)
E. Limfocitul B este hiperactiv (via IL-6 si -10)
CM
9.Afectarea pulmonara in LES, afirmatii false:
A. "Shrinking lung syndrome" se asociaza cu sindromul anti-fosfolipidic
B. Pneumonita capilara este frecventa si are un prognostic favorabil
C. "Shrinking lung syndrome" se produce probabil prin disfunctia diafragmului
D. Pleurezia este o afectare rara pulmonara
E. Hipertensiunea pulmonara asociaza frecvent fenomen Raynaud
CS
10.Elementul cheie al nefritei lupice este reprezentat de aparitia:
A. Pentru un diagnostic tardiv se impune analiza sumarului de urina
B. Leucocituriei
C. Hematuria si cilindruria apar rar in nefrita lupica
D. Proteinuriei
E. Este obligatoriu examenul microscopic electronic pentru analiza depozitelor imune
CM
11.In tratamentul LES sunt vizate 4 aspecte:
A. Terapia adjuvanta (de ex. bifosfonati, statine)
B. Terapia organ specifica: terapie anticonvulsivanta
C. Terapia complicatiilor - in special hematologice (de ex. plasmafereza)
D. Afectarea cu potential vital (cardio-pulmonar, renal, SNC)
E. Afectarea fara risc vital (serozitic, musculoscheletal, cutaneo-mucos)
CM
12.Anemia din LES, afirmatii false:
A. Anemia apare datorita medicatiei (sangerari digestive sau genitale)
B. Este unifactoriala - se intalneste doar AHAI (autoimuna)
C. Test Coombs pozitiv in LES in absenta anemiei hemolitice (criteriu SLICC)
D. Necaracteristic apare anemie hemolitica (autoimuna sau microangiopatica) la doar 3% din
pacienti
E. Anemia apare datorita inflamatiei cronice sau a insuficientei renale
CM
13.Auto-anticorpi specifici in LES:
A. Anti Sm (30%)
B. Anti ADN dc (40-60%)
C. Anti ADN dc (95%) - nu se asociaza cu activitatea bolii
D. Anti proteina P ribozomala (10-20% si specifici pentru afectarea SNC difuza)
E. Anti proteina P ribozomala (30-40% si specifici pentru afectarea renala)
CM
14.Criterii imunologice SLICC - LES, afirmatii adevarate:
A. Cresterea complementului (C3, C5, CH80)
B. Test Coombs pozitiv in absenta anemiei hemolitice
C. Anticorpi anti-glicoproteina 1 - de tip IgA, IgM, IgG
D. Anticorpi anti ADN dublu catenar de cel putin 3 ori peste valoarea de referinta a laboratorului
(prin PCR)
E. VDRL fals pozitiv (anticorpi anti-cardiolipina IgA, IgM, IgG)
CM
15.Criterii clinice SLICC (2012) - LES, afirmatii adevarate:
A. Pleurezie de cel putin 1 ora
B. Alopecia reversibila
C. Pericardita (durere, revarsat pericardic) in prezenta uremiei
D. Sinovita
E. Pericardita (durere, revarsat pericardic) in absenta sindromului Dressler
CM
16.Criterii clinice neurologice SLICC (2012) - LES, afirmatii adevarate:
A. Psihoza
B. Mononevrita multiplex
C. Mielita, stare confuzionala
D. Convulsii
E. Neuropatie periferica sau craniana
CM
17.Criterii "clinice" hematologice SLICC (2012) - LES, afirmatii adevarate:
A. Trombocitopenia sub 100.000/mm3
B. Trombocitopenia sub 200.000/mm3
C. Leucocitoza cu cresterea limfocitelor Th (sindrom Felty)
D. Test Coombs pozitiv in absenta anemiei hemolitice
E. Limfopenie sub 1000/mm3 (dupa excluderea infectiilor sau a corticoterapiei)
CM
18.Lupus cutanat acut (criterii SLICC 2012) - LES, afirmatii false:
A. Leziuni hipertrofice verucoase
B. Rash maculo-papular
C. Rash malar, fotosensibilitate in prezenta dermatomiozitei
D. Lupus tumidus
E. Lupus bulos
CM
19.Lupus cutanat cronic (criterii SLICC 2012) - LES, afirmatii adevarate:
A. Lupus tumidus
B. Leziuni policiclice sau psoriaziforme
C. Paniculita
D. Rash discoid (localizat sau generalizat)
E. Necroliza toxica epidermala
CM
20.Sunt celule hiperactive in lupus:
A. Limfocitul T helper
B. Polimorfonuclearele
C. Limfocitul B
D. Mononuclearele
E. Limfocitul T citotoxic
Test 5
CM
1.Reactii immune in lupus pot fi:
A. V
B. IV
C. I
D. II
E. III