Seminar 1

1a. Se dispune de trei voltmetre având următoarele scări şi clase de precizie:

Voltmetrul 1 are UCS1=100V, c1=4%; voltmetrul 2 are UCS2=1000V, c2=0,5%;
voltmetrul 3 are UCS3=300V şi c3=2%. Să se aleagă aparatul care măsoară o
tensiune U=100V cu eroare relativă limită minimă.

Rezolvare:

Pentru calculul erorii relative limite se obţine

c1  U CS1
 lim,1   4%
U

c 2  U CS 2
 lim,2   5%
U

c31  U CS 3
 lim,3   6%
U

Se observă că cel mai convenabil pentru această măsurătoare este voltmetrul

1.
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

1b. Pentru a măsura o tensiune U = 200 V avem la dispoziție 3 voltmetre cu

următoarele scări și clase de precizie: Voltmetrul 1 are UCS1 = 250 V, c1 = 1%;
voltmetrul 2 are UCS2 = 300 V, c2 = 1,5%; voltmetrul 3 are UCS3 = 600 V; c3 =
0,5%. Să se determine care dintre aparate măsoară tensiunea cu eroare relativă
limită minimă.

Rezolvare:

c1  U CS1
 lim,1   1,25%
U

c 2  U CS 2
 lim,2   2,25%
U

c31  U CS 3
 lim,3   1,5%
U

Se observă că cel mai convenabil pentru această măsurătoare este voltmetrul

1. De obicei se alege un voltmetru a cărui tensiune cap-de-scară este cu puțin
mai mare decât valoarea tensiunii de măsurat.
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

2a. O punte Wheatstone utilizează ca instrument indicator un voltmetru cu

UCS = 0,5 V, având scara gradată în 50 diviziuni, deviaţia minimă sesizabilă de
0,2 diviziuni şi RV → ∞. Sursa de alimentare are E=1,5 V şi Rg=0. Se cunosc
R1=1kΩ, R2=2kΩ. Se cer:

a) Să se determine eroarea relativă limită procentuală datorată pragului de

sensibilitate al indicatorului de nul.

b) Să se determine eroarea relativă procentuală totală, ştiind că toate

rezistenţele au o toleranţă de 0,5 %.

Rezolvare:

Schema de principiu a unei punți Wheatstone:

Puntea este la echilibru atunci când:

Ud = U12 = 0;

Ud este tensiunea de echilibru și este cea măsurată de indicatorul de nul

(voltmetru).

Condiția de echilibru a punții Wheatstone:

R1 R4
 sau R1 R3  R2 R4
R2 R3

Raportul brațelor fixe se definește ca:

R2 R3
A 
R 1 R4

Sensibilitatea punții este:

Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

U d
S E
R4
R4

Se mai poate calcula și folosind formula:

A
S
1  A2
În jurul echilibrului punții, este valabilă formula:

U d  E  S 

R4
unde  
R40

Orice indicator de nul are un prag de sensibilitate Umin sub care tensiunea de
dezechilibru nu mai poate fi pusă în evidență (nu poate fi citită cu acuratețe pe
indicator)

Tensiunea minimă sesizabilă de voltmetru în problema de față este

U d ,min  U CS  0,2 / 50  2mV

În jurul echilibrului punţii este valabilă formula

Ud
 S 
E

Pentru puntea dată se obţine raportul braţelor fixe din punte:

R2
A 2
R1

şi corespunzător o valoare pentru sensibilitatea relativă a punţii:

2
S
9

a) Eroarea relativă datorată sensibilităţii instrumentului indicator de nul:

R4 U d ,min
1     0,6%
R4 ES
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

b) Al doilea tip de eroare se datorează preciziei rezistenţelor din compunerea

punţii, care se propagă în rezultatul final, ca eroare limită la măsurătorile
indirecte:
3
R4 Ri 3
2      i    i  1,5%
i 1 Ri R4 i 1

Se obţine în final eroarea relativă totală:

 tot   1   2  2,1%
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

2.b. Se măsoară Rx prin metoda voltmerului şi ampermetrului folosind

UV
montajele amonte şi aval. Se calculează Rx cu relaţia R x  . Aparatele au
IA
caracteristicile:

1. V : UCS=150V, c=0,5% , RV = 10 kΩ ±10%

2. A : ICS=2 A, c=0,5% , RA = 1Ω ±10%

Sursa de tensiune are E=100V

a) În ce caz se măsoară Rx = 200 Ω cu eroare sistematică minimă?

b) Care este eroarea relativă limită după ce s-a facut corecția erorii
sistematice?

c) Pentru ce Rx se obţine aceeaşi eroare sistematică, în modul, prin ambele

metode?

Rezolvare:
a) În configuraţia montajului amonte se măsoară în realitate
U V I x R x  R A 
'
R xm    Rx  R A
IA IA

pentru care rezultă o eroare sistematică absolută

e R' x  R xm
'
 Rx  R A

şi corespunzător, o eroare relativă sistematică

RA
 R' , sist   100  0,5%
Rx

Pentru montajul aval se obţine în mod similar

UV R x RV
''
R xm  
IA R x  RV

şi eroarea relativă sistematică

R x2
e ''
R ''
 Rx  
R x  RV
R , sist xm
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

e R'' , sist Rx
 ''
  100   100  2%
R x  RV
R , sist
R

b) Corectarea erorii sistematice conduce la

UV
Rx   R A  R x U V , I A , R A 
IA

Folosind formula propagării erorii relative limită la măsurători indirecte

(similar pentru montajul aval), se obţine în acest caz expresia erorii pentru Rx

 R U  R  
 Rx   x
 V  UV   x 
IA   R x  R A   
 U V R x  I A R  I A R A R x RA 
   
UV
IV Rx
 R

  UV   I A  A  R A 
Rx
 UV  R
  I A  A  RA
Rx

În care
c  U CS 151
 Umax   0,5  0,75%
V
U 100

c  I CS 2
 Imax   0,5  2%
A
IA 0,5

UV U
Unde s-a ţinut cont că UV = E =100V şi I A   V  0,5 A
Rx  R A Rx

Se obţine
 Rx  2,8%
c) Condiţia este
Rx R
 R' , sist   R' , sist   A
R x  Rv RV

Din care se obţine ecuaţia

R x2  R A R x  R A RV  0

Rx 
1
2

 0,5  0,5 2  4  0,5  2  10 4  100,25 
Deoarece este îndeplinită relaţia RA << Rx << Rv, condiţia poate fi rescrisă
mai simplu:
Rx R R
 A  x  R x  R A RV  100
R x  Rv R x RV
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

3.
Se consideră CNA-ul din figura 1. Se cere:
a) Să se deducă relaţia de conversie şi rezoluţia.
b) Dacă timpul de comutare al comutatoarelor electronice este 100ns, să
se determine capacitatea maximă a nodului de însumare Cn, astfel încât timpul
de conversie să fie mai mic de 500ns.
c) Dacă se utilizează comutatoare MOS ca cele din Fig.1.b, având
rezistenţa tranzistorului deschis ra = 100  şi a tranzistorului blocat ro=5M  , să
se calculeze eroarea de zero şi de cap de scară.
d) Admiţând o toleranţă a rezistenţelor de 0,5% să se determine r în cazul
combinaţiei 80H. Tensiunea cap scară este afectată de această sursă de eroare?

VR
(comanda
logică) Ri

bi V0

Fig. 1.b

Rezolvare:
Metoda potenţialelor la noduri:
7 7
V0 Gi VR bG
i i i {0,2,...,7} bi {0,1} (1)
i 0 i 0
1 1
Ri  2 i R  Gi   i (2)
Ri 2 R
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

7 7

 bi Gi  bi 2 i
i 0 i 0
V0  VR 7
 VR 7
(3)
 Gi  2 i
i 0 i 0

V0 max VR ( pentru toti bi "1" )

 (4)
 V0 min  0 ( pentru toti bi "0" )
VR
V  VLSB  V0 (01H )  V0 (00 H )   39,2 mV (5)
28  1

Se consideră tranziţia de la combinaţia 00H la una oarecare. Aceasta corespunde

aplicării unei trepte de tensiune conform schemei.

Ra Re

V0(t) V0(t)
Rb
VR σ(t)
Cn V(n) σ(t) Cn

Fig. 1r.a

Semnificaţia notaţiilor este următoarea:

7 7
 Ga   bi Gi  Gb   bi Gi
1 1
(6)
Ra i 0 Rb i 0

 
7
Ge  Ga  Gb  
1 2
i
  1  2 8 (7)
i 0 2 R R
1 R 1 R
Re    8
 (8)
Ge 2 1  2 2
  
t
V0 (t )  V (n)  1  e   (9)
 
 
1
 (10)
Re C n
Se consideră conversia încheiată dacă:
1
V  V0 (t )  V n   VLSB (11)
2
tconversie = tcom+ tcres (12)
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

1 V
V n   V0 t    R 8 (13)
2 1 2
t
 1 V V
V n e    R 8  R9 (14)
2 1 2 2
t
 VR
e   2 9  (15)
V n 
t  V 
  ln R   9 ln 2 (16)
  V n  
t
 (17)
 VR 
9 ln 2  ln 
 V n  
Situaţia cea mai defavorabilă apare când V(n) este maxim (la saltul maxim)
adică saltul de la 00H  FFH 
 1 t
Cn     12,7pF (18)
Re Re 9 ln 2 VR
(comanda
Schema electrică a unui logică) Ri
comutator electronic folosind
tehnologia CMOS este bi V0
următoarea:

Fig. 1r.b

Schemele simplificate pentru eroarea de zero şi cap scară:

Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

VR VR

r0 ra

Ri Ri

V0(n) V0(n)
ra r0

Fig. 1r.c

de zero:
ra
V0 min  VR   2  10 5 VR  200 μV (19)
ra  r0

de cap de scară:
r0
V0 min  VR   VR  200 μV (20)
ra  r0
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

4. Se consideră CNA integrat AD 7520, care poate fi descris prin schema

echivalentă din figura 2. (Este realizat în tehnologie CMOS, are un timp de
conversie de cca 500 ns pentru curenţi şi admite tensiuni de referinţă V REF în
domeniul ± 25V) . Presupunînd comutatoarele şi amplificatorul operaţional
ideale, determinaţi relaţia de conversie, domeniul tensiunilor de la ieşirea
convertorului şi rezoluţia acestuia, dacă este folosit în două configurații, din fig.
2a, respectiv 2b.

VR R R R

2R 2R 2R 2R 2R 2R
R
b1 b2 b3 b9 b10
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
VO

Fig. 2a

VO
Rf I0 R
AD7520 I0
R

Fig. 2b

Rezolvare:

Dacă bornele I 0 şi I 0 sunt puse la masă:

10
I 0   bi I i (1)
i 1
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

2R Vref Vref
I1    2 1
2R  2R R R
2R Vref
I2   I1  2 2
2R  2R R
.................................................... (2)
2R Vref
I10   I 9  2 10
2R  2R R

10 Vref
I 0   bi  2 i (3)
i 1 R
10 Vref
I    bi  2 i (4)
i 1 R

VR I1 R I2 R R
I1 I2 I3 I9 I10
2R 2R 2R 2R 2R 2R
If Rf
b1 b2 b3 b9 b10
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
I Va VO

Fig. 2r.a I 0 Vb
If
I0
VO
Rf I0 R
I0
I0
RR

Fig. 2r.b
a). A.O. ideal  VA VB  0 ; I 0  0
10 Vref
I    bi  2 i I f (5)
i 1 R
V0 = -Rf· If (6)
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 1

Vref 10
V0   R f   bi  2 i (7)
R i 1
10
dacă R f  R atunci V0  Vref   bi  2 i (8)
i 1

Limitele domeniului de variaţie a tensiunii de la ieşire:

V0 min = -VR (1-2-10) pentru toţi bi =”1” (3FFH) (9)
V0 max = 0 V pentru toţi bi =”0” (000H) (10)

Rezoluţia convertorului este:

V0 max  V0 min VR
 V0   V0 (001H)  V0 (000H)  10 (11)
2 1
10
2

b). I 0  I 0 (12)
I f  I  I 0  I  I 0 (13)
VR  10 10

V0   R f I f   R f  2 bi 2 i   2 i  (14)
R  i 1 i 1 
 10 10

Dacă R f  R atunci V0  VR  2 bi 2 i   2 i  (15)
 i 1 i 1 

Limitele domeniului de variaţie a tensiunii de la ieşire:

V0 min = -VR (1-2-10) pentru toţi bi =”1” (3FFH) (16)
V0 max = VR(1-2-10) pentru toţi bi =”0” (000H) (17)

Rezoluţia convertorului este:

V0 max  V0 min VR
V0   9 (18)
210  1 2
 Seminar 2

1. În figura 1 este dată o schemă simplificată a CNA-ului DAC.08. Să se

stabilească relaţia de conversie pentru curenţii I0 şi I0’. Se consideră >>10
   1 (pentru T0 ÷ T9). Potenţialele V- < 0V şi V5 > 0V se consideră alese
convenabil pentru ca toate tranzistoarele să fie în RAN.

Io
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 10 10 1 I`o
b1 b2 b3 b4 b5 b6 b7 b8
I/2

VR T5 T6 T7 T8
V5 4A 2A A A
Rr
R
IR R
16A 8A 4A 2A A
A
T0 T1 T2 T3 T4 T9
Rr R 2R 2R 2R 2R 2R

R R R
V-
Fig. 1

Rezolvare:

Curentul de referinţă este

V
I R  R  IC 0 (1)
RR
Tranzistoarele T0 , ..., T9 au arii diferite ale joncţiunii BE , astfel încât să lucreze
cu curenţi diferiţi la acelaşi tensiune VBE.
Se notează IE curentul de emitor şi respectiv IC curentul de colector
Deoarece ariile joncţiunilor BE ale tranzistoarelor sunt în relaţia:
A0 = 2 A2 = 4 A2 = 8 A3 = 16 A4 = 16 A9 (2)
A5 = 2 A6 = 4 A7 = 4 A8 (3)
IS ~ A (aria joncţiunii BE a tranzistorului)
rezultă că avem relaţiile:
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

IS0 = 2 IS1 = 4 IS2 = 8 IS3 = 16 IS4 = 16 IS9 (4)

IS5 = 2 IS6 = 4 IS7 = 4 IS8
Presupunem că toate tranzistoarele se află în RAN şi că tensiunile bază-emitor
ale tuturor tranzistoarelor sunt egale:
VBE0 = VBE1 = VBE2 = VBE3 = VBE4 = VBE9 (5)
Conform ecuaţiei de funcţionare a tranzistorului bipolar în RAN:
V 
I C  I S  exp BE  (6)
 kT 
rezultă, dacă presupunerile făcute sunt corecte, avem relaţiile:
IC1 = 2 IC2 = 4 IC3 = 8 IC4 = 16 IC5 = 16 IC6 (7)
IC7 = 2 IC8 = 4 IC9 = 4 IC10
Aplicăm acum ecuaţia Kirrchoff 2 pe bucla formată din joncţiunle bază-
emitor ale tranzistoarelor T4 şi T9 şi rezistenţele din emitoarele acestora:
VBE 9 + 2R  I E 9  2R  I E 4  VBE 4  0 (8)
IE4 = IE9 (9)
Aplicând Kirrchoff 2 pe următoarea buclă rezultă:
 
VBE 3 + 2R  I E 3  2R  I E 4  VBE 4  R I E 4  I E 9  0 (10)
IE3 = 2· IE4 (11)
Analog se demonstrează că :
IE0 = 2·IE1 = 4· IE2 = 8· IE3 = 16· IE4 = 16· IE9 (12)
IE9 = 2·IE5 = 4· IE6 = 8· IE7 = 8· IE8 (13)
Astfel, conchidem că presupunerile făcute anterior (tranzistoarele sunt în
RAN şi au tensiunile bază-emitor egale) sunt corecte pentru circuitul dat.
În colectorul tranzistorului T8 este introdus un divizor de curent cu ”2”, astfel
încât:
8 8 8
I 0   I i  bi   I R  2 bi  I R  2i bi
i
(14)
i 1 i 1 i 1
8 8
I 0  I R  2 bi  I R  2i 1  bi 
i
(15)
i 1 i 1

rezoluţia este:  I 0  I R 28 (16)

Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

2a. Se dă convertorul CNA cu ieşire în tensiune din figura 2a. Se cunosc: VR =

+10V ± 0,1V ; Rr = 10kΩ ± 0,5% , R1 = 5kΩ ± 0,5% . Să se determine:
a) Relaţia de conversie, domeniul tensiunilor de ieşire şi rezoluţia convertorului.
b) Eroarea relativă limită a lui V0 pentru combinaţia 20H aplicată intrărilor de
date.

Fig. 2a

Rezolvare:

a) Relaţiile de funcţionare ale convertorului DAC 08 sunt:

8 8 8
I 0   I i  bi   I R  2 bi  I R  2i bi
i
(1)
i 1 i 1 i 1
8 8
I 0   2i bi  I R  2i 1  bi  (2)
i 1 i 1

Fig. 2a.r
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

V0  I 0 R1  VA (3)
VA   R1 I 0 (4)
 1 
8

V0  R1I R  
  256  i 1

 1  2 bi 2i 

(5)

8
R  1 
b 2
R1 i
V0  VR 1 1    2  VR i (6)
Rr  256  Rr i 1

R1  1   1 
V0min  V0  00 H   VR 1    5 1    4.98V (7)
Rr  256   256 
R1  1  R1  1 
V0max  V0  FFH   VR 1    2  VR 1     4.98V (8)
Rr  256  Rr  256 
R
 V0  V0  01H   V0  00 H   2  VR 1 28   40mV (9)
Rr
Se observă că acest CNA este bipolar şi nu poate genera 0V la ieşire,
pentru nici un număr binar aplicat la intrare.
b) La aplicarea la intrare a numărului hexazecimal 20H, tensiunea de la ieşirea
CNA –ului este:
R  1  R1 3 R1  1 1 
V0  VR 1 1    2  VR 2  VR  1     3,73V (10)
Rr  256  Rr Rr  4 256 
1  V0 V V 
 V0    R1   R1  0  Rr   Rr  0  VR   VR  (11)
V0  R1 Rr VR 
1
𝜀 𝑉0 = 𝑉 (𝜀 𝑅1
+ 𝜀 𝑅𝑟 + 𝜀 𝑉𝑅 ) = 2%
𝑉0 0
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

2b. Se dă convertorul CNA cu ieşire în tensiune din figura 3. Se cunosc:

VR = +10V ± 0,02V ; Rr = 5kΩ ± 0,1% , εR1= εR2 = 0,1% şi eroarea absolută
limită aferentă curenţilor de ieşire ai convertorului DAC 08 este 0,2%·Iref. Să se
determine:
a) R1 şi R2 pentru a obţine un convertor bipolar cu V0 min = -10V şi V0 max ≈ -V0 min
b) Eroarea absolută limită a lui V0 pentru combinaţia 40H aplicată intrărilor de
date.

Fig. 3

Rezolvare:

Relaţiile de funcţionare ale convertorului DAC 08 sunt:

8 8 8
I 0   I i  bi   I 0  2 bi  I R  2i bi
i
(1)
i 1 i 1 i 1
8 8
I 0   2 bi   2i 1  bi 
i
(2)
i 1 i 1
Aplicând Kirrchoff 1 rezultă că:
I 0  I1  I 2 (3)
VR
I1  (4)
R1
V0
I2  (5)
R2
 V 
V0  R2   I 0  R  (6)
 R1 
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

 VR 8 V 
V0  R2    bi 2 i  R  (7)
 Rr i 1 R1 
şi cele două tensiuni limită ale convertorului:
R
V0 min  V0 (00H)  - 2  VR  10 V (8)
R1

V0 max  V0 (FFH) 
R2
Rr
 R

VR 1  2 8 - 2  VR  10 V
R1
(9)

din relaţiile (8)şi (9) rezultă:

R2 = 2Rr = 10 kΩ (10)
R1 = R2 = 10 kΩ (11)
𝑉0𝑚𝑎𝑥 −𝑉0𝑚𝑖𝑛 𝑅1 𝑉𝑅
𝛿𝑉0 = = = 78 𝑚𝑉 (12)
28 −1 𝑅𝑟 28

b) Relaţia de conversie se mai poate scrie:

 V 
V0  R2   I 0  R  (13)
 R1 
Eroarea absolută limită este dată de relaţia:
V0 V0 V0 V0
eV0   R2   R2   R1   R1   VR   VR   I 0   I0 (14)
R2 R1 VR I 0
curentul de referinţă IR este dat de relaţia
V V
IR  R  2 R (15)
Rr R2
VR V
eV0  V0   R2   R2   R1  R  R2   VR  R2  I 0   I 0 (16)
R1 R1
V V 
V0 (40H) = V0 (01000000b) = R2   R 2 2  R  = -VR·2-1 = -5 V (17)
 Rr R1 
-2
I0 (40H) = I0 (01000000b) = IR (2 )= 0,5 mA (18)
eV0  5   R2  10   R1  1  0,02  104  4 106  75mV (19)
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

3. Se consideră un CNA bipolar, funcţionând conform codului binar deplasat.

Acestuia i se aplică o tensiune sinusoidală de amplitudine aproximaitiv 0,5 VREF
. Dintr-o eroare, bitul b1 este scurtcircuitat la masă. Să se deseneze forma de
undă rezultată la ieşire. Ce formă de undă ar rezulta dacă bitul b1 ar fi legat la
”1” logic.
Aceeaşi problemă, dacă bitul în cauză ar fi bitul b2.

Rezolvare:

a) Un CNA bipolar, care funcţionează conform codului binar deplasat are relaţia
de conversie:
 1 n 
ucorect  t   VR     bi 2i  (1)
 2 i 1 
se observă că:
b1  1 daca ucorect  t   0
b1  0 daca ucorect  t   0 (2)
dacă bitul b1 = 0 tot timpul, relaţia de conversie devine:
 1 n 
u  t   VR     bi 2i  (3)
 2 i 2 
deci:
ucorect  t  daca ucorect  t   0

u t    VR (4)
ucorect  t   daca ucorect  t   0
 2
dacă bitul b1 = 1 tot timpul, relaţia de conversie devine:

 1 1 n 
u  t   VR      bi 2i  (5)
 2 2 i 2 
n
u  t   VR  bi 2i (6)
i 2
deci:
ucorect  t  daca ucorect  t   0

u t    VR (7)
ucorect  t   daca ucorect  t   0
 2

Formele de undă sunt prezentate în fig. 4r.a

Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

b) Similar se discută şi cazul în care bitul b2 este eronat: dacă bitul b2 = 0 logic,
atunci relaţia de conversie devine:

 1 n

u  t   VR    b1 21   bi 2i  (8)
 2 i 3 
ucorect  t  daca b2  0

u t    1 (9)
ucorect  t   VR daca b2  1
 4

dacă bitul b2 = 1 logic, atunci relaţia de conversie devine:

 1 n

u  t   VR    b1 2   bi 2i 
1
(10)
 4 i 3 
ucorect  t  daca b2  1

u t    1 (11)
ucorect  t   VR daca b2  0
 4

Formele de undă corespunzătoare sunt prezentate în fig. 4r.b

Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 2

ucorect (t) ucorect (t)

0,5·VR 0,5·VR

0,25·VR

t t
- 0,25·VR

- 0,5·VR - 0,5·VR

u (t)
u (t) 0,5·VR
t
0,25·VR

- 0,5·VR t
- 0,25·VR
Cazul b1 = 0
- 0,5·VR
u (t) Cazul b2 = 0
0,5·VR
u (t)
0,5·VR

t 0,25·VR
Cazul b1 = 1
Fig. 4r.a t
- 0,25·VR

- 0,5·VR
Cazul b2 = 1

Fig. 4r.b
 Seminar 3

1. Se consideră un CAN cu aproximaţii succesive, cu schema din fig 2.

RAS este un registru de aproximaţii succesive, ce lucrează pe frontul pozitiv al
tactului de ceas. El generează la tactul „i” valoarea „1” la ieşirea Qi , iar la
sfârşitul perioadei respective de tact (pe frontul pozitiv al tactului următor , i+1)
memorează în Qi valoarea existentă pe intrarea D. Se cer:
a) Să se determine relaţia de conversie, domeniul de tensiuni în care lucrează şi
rezoluţia convertorului;
b) Să se descrie formele de undă pentru b1...b8 în cazul Ui = 3V; să se evalueze
eroarea de cuantizare;
c) Să se determine variaţia curentului I0 în cele 8 tacte;
d) Dacă timpul de conversie al CNA este tCNA = 1 µs și timpul de răspuns al
comparatorului este tcomp = 1 µs, să se determine frecvența maximă a tactului de
ceas f0, precum și timpul de conversie minim al CAN;
e) Să se determine amplificarea minimă a comparatorului, dacă pentru
acţionarea sigură a RAS este necesară o tensiune de minim 3V pe intrarea ”D”,
pentru nivel logic ”1”.

Fig. 2

Rezolvare:

a) La sfârşitul unui ciclu de conversie, tensiunea la intrarea comparatorului

este aproximativ 0V. Aceasta înseamnă că se poate scrie:
Vin VA
  I0  0 (1)
R4 R3
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 3

VA
Vin  R4  I 0  (2)
R3
8
VR 8 i
I 0  I R  2i bi   2 bi (3)
i 1 Rr i 1
R4 8 i 8

 
VA
Vin p  VR 2 b i  R 4  10 2i bi  0,019 V  (4)
Rr i 1 R3 i 1
Pragurile pentru care se modifică numerele de ieşire sunt:
0 V ÷ 0,019 V → 00H
0,019 V ÷ 1,5 ULSB → 01H
1,5· ULSB ÷ 2,5· ULSB → 02H (5)
2,5· ULSB ÷ 3,5· ULSB → 03H
............................................................................
254,5· ULSB ÷ 10 V → FFH

Rezoluţia este de 40 mV (ULSB = 10·2-8 V) (6)

b) Numărul N rezultat la ieşirea convertorului se obţine din relaţia de

conversie
8 V V R
N   2  i bi   in  A  r  0,302 (6)
i 1  R4 R 3  V R
Se obţine numărul binar N=01001101.
Pentru determinarea modului de variaţie a celor 8 biţi se pleacă de la algoritmul
de conversie cu aproximări succesive: În primul interval de ceas algoritmul
setează bitul b1 la valoarea „1”. Numărul rezultat (1000000) este convertit într-o
tensiune (R4 I0) şi comparat cu tensiunea de intrare. Rezultatul comparaţiei se
înscrie pe poziţia bitului 1 la următorul front activ al ceasului. În al doilea
interval de ceas se setează bitul 2 la valoarea „1”, se converteşte numărul
rezultat (c1100000) în tensiune şi se compară cu Uin, rezultatul comparaţiei
înscriindu-se pe poziţia bitului 2. Se procedează similar până la stabilirea celor
opt biţi. Variaţia biţilor b1, ..., b8 este dată în figura 2.r:

Eroarea de cuantizare va fi dată de:

e = |Vin – R4I0(N)| (7)
-2 -5 -6 -8
I0(N) = IR(2 + 2 + 2 + 2 ) = 0,601525 mA
R4I0(N) = 3,0078125 V
e = 7,8125 mV
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 3

Fig. 2.r – Variația biților b i și a curentului I0

VR
c) Curentul I0(N)=  N  I R  N . În fiecare interval de ceas numărul
Rr
care iese din registrul de aproximări succesive se obţine, din figura 2, prin citirea
celor 8 biţi în intervalul respectiv:
-în pasul 1, N1=1000000, iar I 0  N1   0,5  I R
-în pasul 2, N2= 01000000, iar I 0  N1   0,25  I R
-în pasul 3, N3=011000000, iar I 0  N1   0,375  I R
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 3

.............
Variaţia în timp a I0 este dată în figura 2b.r. Se observă că variaţia lui I0 tinde
V
spre valoarea curentului asociat tensiunii de intrare ( in ). Se observă de
R4
asemenea că variaţia curentului curentului în jurul valorii de echilibru scade
exponenţial.
d) Pe durata unui tact, CNA va trebui să convertească numărul de la ieșirea
RAS în curentul I0, iar comparatorul va trebui să efectueze comparația și să
înscrie rezultatul pe intrarea D a RAS. Prin urmare va fi necesar ca:
tCNA + tcomp ≤ T0 (8)
Astfel:
T0min = 2 µs
și
f0max = 1/T0min = 500 kHz
Timpul de conversie este dat de relația:
Tconv = (n+1)T0 (9)
Rezultă:
Tconv,min = 9 T0min = 18 µs
 1 1 1  Vin p VA
e) U comp        I0 (10)
 R4 R5 R3  R4 R3
Vin p VA
  I0
R4 R3
U comp  (11)
1 1 1
 
R4 R3 R5
o variaţie de un LSB a lui Vin p trebuie să producă o variaţie cel puţin egală cu
V0
sensibilitatea comparatorului . Dar un LSB pentru Vin p este echivalent cu un
A
LSB pentru I0 , deci variaţia minimă ce trebuie sesizată este:
I R 28 V
Vcomp   0 (12)
1 1 1 A
 
R4 R3 R5
V0 2  28
  7 mV (13)
A 1 1  1
1 5 24 103
rezultă condiţia pentru amplificarea minimă este Amin ≥ 430 (14)
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 3

2. Un semnal periodic de formă triunghiulară, cu excursia cuprinsă între -4 V și

3 V, eșantionat cu o frecvență de 2 MHz mult mai mare decât domeniul
semnificativ de frecvență ocupat de semnal, este aplicat unui CAN bipolar pe 10
biți.

Se cere:
a) să se determine tensiunea de referință a convertorului, gama dinamică și
rezoluția acestuia
b) dacă RSZ la intrare este de 30 dB, să se determine numărul efectiv de biți
ai sistemului de conversie
c) știind că semnalul este achiziționat de 16 ori, iar eșantioanele analogice
sunt obținute prin mediere, să se calculeze numărul efectiv de biți obținuți
prin mediere

Rezolvare:

a) E de preferat ca gama dinamică a convertorului să acopere cât mai bine

semnalul. De asemenea, e de preferat ca aceasta să fie centrată în zero.
Se va alege gama dinamică: -4 V...4 V.
Tensiunea de referință va fi V REF = 8 V (pentru a obține domeniul de lucru al
VREF VREF
convertorului  ... )
2 2
VREF
Rezoluția va fi U   7,8mV
210
b) RSZ la intrare va fi datorat zgomotului analogic al amplificatoarelor ce
preced conversia. RSZ se dfinește ca raportul dintre puterea semnalului și
puterea de zgomot:
RSZ dB   10 lg s
P P
RSZ  s
Pzg Pzg
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 3

Se calculează puterea semnalului:

T
T 
1  4  28  28 16  
2 2

T
12 2 13
Ps   x (t )dt     t  4  dt     t   dt   ...  W
T 0 T 0 T  T 3T 3  3
 4 

Se obține acum puterea de zgomot:

RSZ dB 

Pzg  Ps 10 10
 4,33 10 3W
În ipoteza în care zgomotul analogic de la intrare este alb, cu densitatea
spectrală de putere constantă în toată banda de frecvență, vom obține că puterea
mai sus calculată este exact varianța acestuia:
 a2  Pzg  4,33 103W
Zgomotul analogic provine, pe de o parte din zgomotul suprapus inevitabil
peste semnalul de intrare și, pe de altă parte, din zgomotul propriu al
amplificatoarelor ce preced conversia.
Varianța zgomotului total va fi:
 t2   a2   c2
2
VREF
unde   2 n
2
 5,08 10 6 W este varianța zgomotului de cuantizare.
2 12
c

Pentru caracterizarea raportului semnal/zgomot total în sistemele de

conversie şi prelucrare numerică a semnalelor se utilizează numărul efectiv de
biţi, nef. Acesta se poate defini ca fiind numărul de biţi al unui sistem de
conversie fără zgomot analogic, caracterizat prin acelaşi raport semnal/zgomot
total ca şi sistemul real:
2
 U ef  2
nef  log 4    log 4
 t  3
unde Uef este tensiunea efectivă a semnalului de la intrare:
T
1 2 13
T 0
U ef  x (t ) dt  V
3
Se obține n ef = 8,61 biți.
c) În urma eșantionării semnalului analogic se obțin eșantioane ale
semnalului cu următoarea expresie:
xi k   xk   ni k  , i  1...16
unde x[k] este valoarea tensiunii x(t) la un moment de timp discret k, iar ni[k]
este valoarea corespunzătoare a zgomotului total pentru eșantionul i.
În urma medierii celor 16 eșantioane, se obține o singură valoare a
eșantionului ce urmează a fi prelucrat mai departe:
Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 3

1 16 1 16
xk    xi k   xk    ni k   xk   nk 
16 i 1 16 i 1
Varianța zgomotului total ce afectează eșantionul curent va deveni:
 t2
 
t
2
 0,27 10 3W
16
Noul număr efectiv de biți va fi:
2
 U ef  2
n'ef  log 4    log 4  10,61 biți
 t  3
 Se dă un osciloscop numeric care are frecvenŃa de e antionare maximă
fsmax=25MHz, Ns=500 e antioane afi ate pe ecran i Nx=10 diviziuni. Se cere:
a) Să se calculeze frecvenŃa de e antionare pentru CVx1=50's/div respectiv
CVx2=1's/div.
b) Să se calculeze timpul de cre tere minim pe care îl poate măsura acest
osciloscop.
c) Să se calculeze eroarea relativă pe care o face acest osciloscop la
măsurarea unui timp de cre tere de 0,2's, în cazul folosirii interpolării liniare.

a) RelaŃia care permite calculul frecvenŃei de e antionare pentru un

coeficient de deflexie dat este
= (1)
Aplicând relaŃia (1) se obŃine frecvenŃa de e antionare
1
= = (2)

⇒ 1 =1 , 2 = 50 (3)
Se observă că 2 > max . Acest lucru nefiind posibil, 2 se va limita la
max și, pentru a se respecta relaŃia (1), va fi mic orat numărul de puncte
(rezoluŃia imaginii)
⇒ 2 = 25 , 2 = 250 e antioane (4)
b) Timpul de cre tere minim este dat de rezoluŃia temporală a osciloscopului
digital. Aceasta este dată de perioada de e antionare minimă a osciloscopului
1 1
min
= = = 40 ⇒ min = 40 (5)
max
25
c)
Eroarea făcută la măsurarea timpului de
cre tere este
= 1+ 2 (6)
tc1 tc2 Valoarea maximă pe care o poate lua
tc această eroare este =2 min =80ns. Eroarea
tc măsurat
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 4

relativă făcută la măsurarea unui timp de cre tere de 0,29s este

80
ε = = = 40% (7)
200

Cu ajutorul unui osciloscop numeric având frecvenŃa de e antionare

maximă fs=25MHz, Ns=500 e antioane afi ate pe ecran, Nx=10 diviziuni se
măsoară frecvenŃa unui semnal având componente pe 2 frecvențe fx1=0,7 MHz, fx2
= 1,5 MHz. Coeficientul de deflexie folosit este CVx=20's/div. Se cere:
a) Ce imagine se obŃine pe ecranul osciloscopului i care este valoarea
frecvenŃei măsurate pe ecranul osciloscopului în condiŃiile date.
b).Dacă semnalul sinusoidal măsurat are raportul semnal zgomot
RSZin_dB= 33dB, determinaŃi numărul efectiv de biŃi pe care lucrează CANAului de
la intrare i al CNAAului din blocul de deflexie pe verticală, tiind că osciloscopul
funcŃionează în modul mediere în ferestre fixe, pe M=64 cicluri, i zgomotul de
cuantizare nu depă e te zgomotul analogic. Cât este raportul RSZout al semnalului
afi at?
c) Să se calculeze frecvenŃa maximă a unui semnal sinusoidal care să poată
fi afi at fără interpolare când pe întreg ecranul ecranul osciloscopului este
vizualizată o perioadă din semnal

Pentru coeficientul de deflexie folosit CVx=209s/div frecvenŃa de e antionare

este = = 2,5 . Deoarece semnalul care se dore te a fi măsurat are fmax

= 1,5MHz rezultă că osciloscopul face o sube antionare a semnalului.

 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 4

|U(f)|

|Ues(f)|

f
A2fs Afs fs/2 fs 2fs

2fsAfx Afs+fx
|Uosc(f)|

f
Afs/2 fs/2

În figură au fost reprezentate spectrul semnalului i respectiv spectrul

semnalului după e antionare. Spectrul semnalului e antionat este spectrul
semnalului continuu periodizat cu perioada fe . Deoarece semnalul a fost
sube antionat, a a cum se observă i din grafic, apare fenomenul de aliere
spectrală.
Pe ecranul osciloscopului este vizualizat semnalul din domeniul (Afe /2, fe /2)
A semnalul analogic refăcut din e antioane prin filtrare. Semnalul obŃinut pe
ecranul osciloscopului este aproximativ (în demonstraŃia grafică de mai sus sAa
presupus e antionare i filtrare ideală) egal cu suma a două sinusoide de frecvenŃe
f1=fx1 i f2=fsAfx2
( ) = sin (ω1 ) + sin (ω2 ) (1)
Cu = 0,7 i =1
Semnalul vizualizat pe osciloscop se mai poate scrie

( ) = 1  cos ω1 − ω2
  ω1 + ω 2  
 cos  (2)
2  2   2 
Se observă că semnalul este un semnal modulat în amplitudine de tip „bandă
laterală dublă cu purtătoare suprimatăABLDAPS”. În consecinŃă valoarea frecvenŃei
semnalului vizualizat va fi aproximativ
+
= 1 2
= 0,85 (3)
2
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 4

b) Osciloscopul digital folose te la intrare un convertor analog numeric care

are domeniul tensiunior de intrare astfel încât să acopere gama de variaŃie a
semnalului sinusoidal de la intrare. Dacă se notează cu amplitudinea semnalului
sinusoidal, cu numărul de biŃi i cu ref tensiunea de referinŃă ale CAN, atunci:
1 1
= ref ef = ref (4)
2 2 2
iar puterea zgomotului de cuantizare prin rotunjire, considerat necorelat, este:
δ 2
2 ef2 2 2
σ =
2
= = ⋅ 2 ≤σ =
2 ef ref
(5)
12 12 ⋅ 2 3 2 RSZin
in dB

in = 10 10
= 2000 (6)
deci numărul de biŃi pe care ar trebui să lucreze CANAul este:
2
  2 2
= log 4   + log 4 = log 4 ( ) + log 4 = 6 (7)
σ  3 3
puterea zgomotului total (incluzând zgomotul analogic i zgomotul de cuantizare)
este:
 1 2 
σ 2 =σ 2 +σ 2 =  + 
2
(8)
 3 ⋅ 22 
numărul efectiv de biŃi al convertorului CAN este:
2
  2 2  1 2 
= log 4   + log 4 = log 4 − log 4  + 2 
=5 (9)
 σ  3 3  3 ⋅ 2 
dacă e antioanele [ ] de pe cicluri de achiziŃie se mediază în ferestre fixe se
poate mic ora puterea zgomotului [ ] :
[ ]= [ ]+ [ ] (10)
1 1 1
[ ]= ∑ [ ]+ ∑ [ ]= [ ]+ ∑ [ ] (11)
=1 =1 =1

Puterea instantanee corespunzătoare semnalului discret [ ] înainte de

2 2
mediere este i rămîne tot i după mediere. Presupunând zgomotul total
instantaneu de medie nulă, staŃionar în sens larg i alb, cu puterea:
σ2 = { [ ]}
2
(12)
puterea zgomotului după operaŃia de mediere devine:
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 4

 1   1
2

σ =  ∑ [ ]   = 2 ∑ { [ ] [ ]} = σ 2
2 1
0 (13)
 =1   , =1

Deci raportul RSZ al semnalului de după mediere este:

2 2 2

= = = (14)
0
σ 20 σ2 2 σ2 2
acest lucru face ca CNAAul (după prelucrarea numerică a semnalului) să poată
lucra pe un număr efectiv de biŃi mai mare decât CANAul de la început:
2 2
  2   2
= log 4   + log 4 = log 4   + log 4 + log 4 =8 (15)
σ 0  3  σ  3

c) Pentru ca semnalul sa poată fi afi at fără interpolare trebuie ca pe ecran să

fie afi ate toate cele 500 e antioane. Deoarece se dore te frecvenŃa maximă a
semnalului sinusoidal, din care să se vizualizeze o perioadă întreagă pe tot ecranul
osciloscopului, rezultă că timpul corespunzător baleierii ecranului trebuie să fie
minim. Această situaŃie se obŃine cănd osciloscopul lucrează la frecvenŃa de
e antionare maximă. Perioada semnalului sinusoidal va fi
1 1
= min
= = 500 ⋅ = 20! (16)
max 25 ⋅ 10 6

1
⇒ = = 50 (17)

Se vizualizează, cu ajutorul unui osciloscop numeric având frecvenŃa de

e antionare maximă fs=25MHz, Ns=500 e antioane afi ate pe ecran, Nx=10
diviziuni, un impuls dreptunghiular periodic de durată τ=50ns i perioadă T=1's.
Coeficientul de deflexie folosit este CVx=0,02's/div. Să se reprezinte imaginea care
apare pe ecranul osciloscopului în modul de interpolare „SINE” respectiv în modul
de interpolare „PULSE”.

Pentru coeficientul de deflexie pe orizontală = 0,02! / frecvenŃă de

e antionare este = 2,5 > ⇒ = max = 25 . Limitarea frecvenŃei
de e antionare duce la mic orarea numărului de e antioane afi ate pe ecran la
= 5 . În această situaŃie este necesară realizarea interpolării pentru a se obŃine o
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 4

imagine pe ecranul osciloscopului. Osciloscopul poate realiza interpolarea prin

unirea e antioanelor cu linii drepte (interpolare liniară A modul PULSE) sau prin
sumarea unor funcŃii de tip „sinc” decalate cu multiplii de Ts i ponderate cu
valoarea e antionului (interpolare de bandă limitată A modul SINE).
Imaginea care apare pe ecranul osciloscopului în cele două cazuri este
reprezentată în figura de mai jos:

Impulsul dreptunghiular i cele 5 e antioane

Modul PULSE Modul SINE

 Cu un voltmetru magnetoelectric având scări pentru măsurarea tensiunilor
continue i alternative, cu redresor dublă alternanţă în alternativ, se fac următoarele
măsurători pentru tensiunea periodică din figura 6:
pe scara de curent continuu se măsoară U1=4V;
pe scara de curent alternativ se măsoară U2=7,77V.
a) (tiind că pe scara de curent alternativ voltmetrul este etalonat în valori
efective pentru semnal sinusoidal, să se calculeze tensiunile E1 i E2 dacă valoarea
lui τ=T/2.
b) Ce va indica voltmetrul în cele două cazuri dacă τ=T/3.

u(t)
E1

τ T t

E2

a) Pe scara de curent continuu voltmetrul măsoară valoarea medie a

semnalului de intrare. În consecinţă indicaţia aparatului în primul caz va fi
1 T
U 1 = u (t ) = ∫ u (t )dt = E1η + E2 (1 − η ) (1)
T 0
τ
unde η este factorul de umplere, η = .
T
În curent alternativ voltmetrul măsoară tensiunea medie absolută a semnalului
i apoi o converte te la valoarea efectivă cu ajutorul factorului de formă pentru
semnal sinusoidal
1 T 
U 2 = U ma K f s =  ∫0 u (t ) dt  K F s (2)
T 
Se obţine
U 2 = (E1η − E 2 (1 − η ))K F
s
(3)
Se formează sistemul
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 5

 E1η + E 2 (1 − η ) = 4V

 E η − E (1 − η ) = 7,77 = 7V (4)
 1 2
KF
s

Soluţiile sistemului sunt pentru η=1/2
E1 = 11V , E 2 = −3V (5)
1
b) Pentru η = voltmetrul va indica
3
5
U 1 = V , U 2 = 6,29V (6)
3

Se dă voltmetrul de valori pseudoefective din figura 7. Blocul UM este un

detector de valori medii absolute cu redresare dublă alternanță, iar blocul UV este
un detector de vârf.
a) Să se dimensioneze rezistenţele R1 i R2 astfel încât voltmetrul să măsoare
tensiunea efectivă pentru semnale sinusoidale i dreptunghiulare cu medie nulă i
factor de umplere η=1/2. Rezistenţa R3 are valoarea de 10k?.
b) Să se determine eroarea făcută de acest voltmetru la măsurarea unei
tensiuni triunghiulare simetrice.

u(t) R1 R3
UV
Uv
R2
UM
Uma
V

Voltmetrul de valori pseudoefective determină valoarea efectivă măsurând

valoarea medie absolută i valoarea de vârf a tensiunii.
U ef = k1U v + k 2U ma (1)
Se observă că alegând corespunzător parametrii k1 i k2 aparatul poate să
indice corect valoarea efectivă pentru două tipuri de semnale, semnal sinusoidal
respectiv dreptunghiular pentru exemplul ales:
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 5

U ef s = k1U v s + k 2U ma s
 d d d
(2)
U ef = k1U v + k 2U ma
Indicii s, d semnifică tipul semnalului: sinusoidal respectiv dreptunghiular.
Împărţind prin Uef se obţine
 s 1
1 = k1 KV + k 2 K s
 F
 (3)
1 = k K + k
d 1
 1 V 2
KF
d

cu soluţiile

k1 =
s
kF − kF
d
, k2 =
(k
V
d s
)
− kV k F k F
s d
(4)
s s d d d d s s
kV K F − kV k F kV K F − kV k F
Tensiunea măsurată de voltmetrul pentru schema din figura 3 este
R R
U = − 3 U V − 3 U ma (5)
R1 R2
R3 R
Prin identificare cu relaţia 1.1 se obţine k1 = ± , k 2 = ± 3 . Semnul se
R1 R2
alege astfel încât pentru rezistenţe să se obţină valori pozitive. Semnul se poate
modifica prin modul de conectare al voltmetrelor UV i respectiv UM .
Pentru cazul considerat se obţine k1 = 0,19, k 2 = 0,8 . Rezistenţele R1 i R2 vor
avea valorile
R R
R1 = 3 = 52,6k i respectiv R2 = 3 = 12,5k (6)
k1 k2
b) Pentru semnal triunghiular indicaţia voltmetrului va fi
t t  1
U ef ind = k1U V + k 2U ma = A 0,19 + 0,8  = 0,59 A (7)
 2
Eroarea făcută de aparat va fi
A
t
U ef − U ef ind − 0,59 A
εs = = 3 = 2,19% (8)
t A
U ef
3
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 5

Se măsoară un semnal modulat în amplitudine cu semnal modulator

sinusoidal utilizând un voltmetru de valori efective. În absenţa modulaţiei
voltmetrul indică U1=20 V, iar în prezenţa ei, U2=23V. Se măsoară apoi acela i
semnal cu un voltmetru clasă C (detector de vârf) urmat de un instrument
magnetoelectric(fig. 3). Ce va indica acest voltmetru dacă este etalonat în valori
efective pentru semnal sinusoidal? Se vor considera cazurile:
a) τ>>1/fm;
b) 1/f0<<τ<<1/fm
unde τ=RC este constanta de timp a voltmetrului, fm, f0 reprezintă frecvenţa
semnalului modulator respectiv frecvenţa purtătoarei.

C
D R Vcc

Semnalul MA are expresia

s MA (t ) = A(1 + m cos(ω m t ))cos(ω 0 t ) (1)
A
În absenţa modulaţiei sMA(t)=Acos(ω0t) i are valoarea efectivă Uef= =U1.
2
Rezultă A = U 1 2 . În prezenţa modulaţiei, valoarea efectivă se calculează simplu
folosind relaţia lui Parceval

U ef = A0
2
+
∑ Ak
2

, Ak amplitudinea componentei spectrale de ordin

2
k, iar A0 componenta continua (2)
Pentru semnalul MA avem urmatoarea reprezentare spectrală

|SMA(ω)| mA/2 A mA/2

ω0 ω m

ω0+ωm

ω0 ω
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 5

2 + m2
Valoarea efectivă a semnalului MA va fi U ef = A = U 2 . Din această
4
relaţie se calculează indicele de modulaţie m
2
U 
m = 2 2  − 2 ≅ 0,8 (3)
U
 1
Pentru voltmetrul clasa C, indicaţia instrumentului magnetoelectric este dată
de componenta continuă a tensiunii de pe rezistenţa R scalată cu valoarea
factorului de creastă pentru semnal sinusoidal. Tensiunea pe rezistenţă este dată de
u R (t ) = u (t ) − uC (t ) (4)
Componenta continuă a acestei tensiuni va fi
u R (t ) = u (t ) − uC (t ) = −uC (t ) (5)
deoarece componenta medie a semnalului MA este zero.
A a cum se observă din figura de mai jos, în cazul τ>>1/fm tensiunea de pe
condensator este aproximativ egală cu tensiunea de vărf a semnalului MA, iar în
cazul 1/f0<<τ<<1/fm tensiunea de pe condensator urmăre te anvelopa semnalului
MA.
1/fm
uC(t) uC(t)

uMA(t) uMA(t)

t t

1/f0
Variaţia tensiunii pe condensator în cazul
τ>>1/fm respectiv în cazul 1/f0<<τ<<1/fm
În consecinţă
U V MA A(1 + m ) U 1 (1 + m )
U ind a = = = = U ind 1 (1 + m) = 36V (6)
⋅ KV
s
Kv s 2
În cazul b, valoarea medie a tensiunii uc(t) este chiar amplitudinea purtătoarei,
A. Tensiunea indicată va fi
A U
U ind b = s
= 1 = U ind 1 = 20V (7)
KV 2
 Se consideră un voltmetru electronic numeric cu dublă pantă i corecţie
automată de zero. Durata integrării tensiunii de intrare este egală cu durata
corecţiei automate de zero i este de 20 ms. Se cere:
a) Frecvenţa oscilatorului, necesară pentru măsurarea cu patru digiţi.
b) Constanta de timp a integratorului i tensiunea de referinţă necesare
pentru a realiza 10V cap scară, dacă integratorul este realizat cu un AO având
tensiunea de ie ire cuprinsă între ±11V i trebuie admisă o depă ire cu 10% a
valorii de cap de scară.
Dacă AO are o tensiune de offset Uos=±15mV, ce valoare afectează
tensiunea de cap de scară fără corecţie automată de zero?

a) Când tensiunea de intrare este maximă (10V) durata perioadei de

integrare a tensiunii de intrare este egală cu durata de integrare a tensiunii de
referinţă, rezultă Tint=Tiref=20ms. În acest timp numărătorul trebuie să numere
până la 10000. Frecvenţa oscilatorului va fi

= max
= 500 (1)
int

b) Tensiunea de la ie irea integratorului este (nu s2a luat în considerare

semnul)

( )= (2)

Valoarea tensiunii de la ie irea integratorului în cazul tensiunii de cap de

scară la intrare, este de 10 V (pentru a se accepta o depă ire de 10%). UCS=10
⇒ Uref=10V. Se obţine

= 10 ⇒ = 20 (3)

c) Deoarece variaţia tensiunii la ie irea integratorului în cazul integrării

tensiunii de intrare este egală cu cea din cazul integrării tensiunii de referinţă se
poate scrie
±
int = (3)

Unde prin s2a notat timpul de integrare a tensiunii de referinţă în

prezenţa tensiunii de offset. În cazul ideal relaţia (3) s2ar fi scris

int = (4)
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 6

Se observă că apariţia tensiunii de offset duce la modificarea timpului de

integrare a tensiunii de referinţă:

1±
± ±
= int = = ≅
1

    
2
  
2

≅ 1 ± 1 ± ≅ 1 ±  = 1 ± 2 +   ≅ (5)
   
      
 
≅ 1 ± 2 
 
Deoarece timpul de integrare al Uref este proporţional cu tensiunea
măsurată, rezultă că eroarea de măsură este
−
ε = = =2 = 3 ⋅ 10 −3 = 0,3% (6)

Se consideră un numărător universal având f0 =50 MHz±1027, pragurile

triggerului Schmitt de formare ±200 mV i perioada impulsului generat de baza
de timp TB = {0,1; 1; 10} s. Se aplică la intrare un semnal de intrare având
amplitudinea Uin = 0,3V, frecvenţa fx=1000 Hz, modulat în amplitudine cu un
semnal dreptunghiular cu factor de umplere η = 20%, grad de modulaţie m =
0,8, frecvența fm = 50 Hz. Se cere:
a) frecvența critică ;
b) valorile pragurile triggerului Schmitt de formare , astfel încât
frecvențmetrul să indice corect frecvența semnalului purtător;
c) valoarea indicată de frecvenţmetru dacă = 150 mV, = 2150 mV

a) Schema de principiu a unui numărător universal este dată în figura de

mai jos

Poarta
Principală
Circuit
Numărător Memorie Afi aj
formare

Logică de
BT Comandă
 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 6

În configuraţia de frecvenţmetru poarta principală se deschide pe durata TB

a unui impuls dreptunghiular generat de baza de timp BT, în acest interval
numărătorul numără impulsurile venite de la circuitul de formare cu fecvenţa fx.
Valoarea indicată de numărător va fi

≅ = (1)

În configuraţia de periodmetru poarta principală se deschide pe durata Tx,

mumărătorul numărând în acest caz impulsurile care vin de la baza de timp cu
fecvenţa fq sau un multiplu al acestei frecvenţe. Valoarea indicată de numărător
va fi

≅ = (2)

Măsurătorile efectuate cu numărătorul universal sunt caracterizate de trei

tipuri de erori:
1
2 eroarea de cuantizare ε = , unde Nx este numărul indicat de

numărător;
2 eroarea datorată instabilităţii cuarţului ε '' = ε ;
2 eroarea datorată zgomotului suprapus peste semnalul de la intrare, ε ''' ,
care se manifestă prin variaţia momentului de declan are a triggerului Schmitt,
aceasta ducând la variaţii ale duratei de deschidere a porţii principale. Această
eroare afectează doar măsurătorile efectuate în configuraţie de periodmetru.

ITx
Up α
En

ITx

Pentru estimarea erorii datorate zgomotului aproximăm semnalul cu panta

de variaţie în jurul pragului

α=
() (3)

Se obţine pentru expresia

 Instrumentație Electronică de Măsură Seminar 6

α= ⇒ = (3)
α
Deoarece în cazul cel mai defavorabil această eroare poate să apară la
ambele capete ale intervalului, eroarea relativă limită datorată zgomotului va fi
2 2
ε ''' = = (4)
α
Pentru semnal sinusoidal, considerând Up=0 (panta sinusului este maximă
în zero; pantă mare implică o eroare mică)
1 1
ε ''' = = (5)
π ! π
Unde RSZ reprezintă raportul semnal zgomot.
Eroarea în configuraţia de frecvenţmetru este
ε " = ε ' + ε '' (6)
Pentru configuraţia de periodmetru
1 1
ε = +ε + (7)
π
Unde RSZ reprezintă raportul semnal zgomot.
a) Frecvența critică este frecvența la care eroarea la măsurarea în
configurația de frecvențmetru este egală cu măsurarea în configurația de
periodmetru.
Pentru frecvențmetru, numărul indicat este:
= (3)
Unde se alege deschiderea porții cea mai mare TB = 10s. Eroarea de măsură
în configurația frecvențmetru:
1 1
ε = = (4)
10
Pentru configurația de periodmetru, eroarea va fi
1
ε = = = (5)
5 ⋅ 107
La frecvența critică, cele două erori sunt egale:
1
ε =ε ⇒ = ⇒ = 2,23 (6)
10 5 ⋅ 10 7
Astfel dacă:
< – este mai avantajos lucrul în configurația de periodmetru;
> – e de preferat configurația de frecvențmetru.

b) Expresia semnalului modulat în amplitudine este

 Instrumentație Electro
lectronică de Măsură Seminar 6

#! ( )= (1 + ( ))sin (ω ) (7)
Semnalul este repreze
eprezentat în figura 3r2b. Valorile extreme
treme ale semnalului
modulat sunt $ % &' (%0,54 , respectiv) $ % &' (=20,54 , iar
valorile minime ale amplitu
mplitudinii semnalului sinusoidal (obţinute
ţinute când semnalul
dereptunghiular ia valoarea
loarea 21V) sunt =±0,06 .
Pentru ca frecvențme
metrul să indice corect frecvența semnalului
semna purtător,
este necesar ca )*) , respectiv )+) .
Va rezulta:
= ±60 ) (8)

c) A a cum se observ
observă din figură circuitul de formare va genera
ge impulsuri
de numărare numai în inte
intervalele când semnalul modulatortor dreptunghiular
dre ia
valoarea 1V, adică numai
umai pe un interval egal cu o fracţiuneune η din timpul de
măsură. În consecinţa numă
numărătorul va indica
1 =η ⇒ $ =η = 500 (9)