MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Colegiul Tehnic Auto “Traian Vuia” Focsani

PROIECT
Pentru obtinerea de competente profesionale

Nivel: lV
Calificare: Tehnician in domeniul transporturilor

Profesor indrumator:
Ing. Aurica Marian

Candidat:
Chiric Cristi Valentin

1
 TEMA

Instalatia de iluminat-semnalizare la
Skoda Fabia

2
 CUPRINS

l. Argument...................................................................................................................... 4
ll.Generalitați.................................................................................................................. 5
lll.Notiuni generale si explicarea unor termeni...............................................................6
lV.Partile componente ale Instalatiei de iluminare-semnalizare la Skoda Fabia...........7
lV.1.Bateria de acumulatoare.........................................................................................7
lV.4.Sistemul exterior de iluminare ...............................................................................8
lV.4.1.Faruri principale...............................................................................................8
lV.4.2.Faruri principale cu xenon...............................................................................8
lV.4.3.Farurile de ceata.............................................................................................10
lV.4.4.Semnalizatoarele laterale...............................................................................10
lV.4.5.Lampile compuse spate..................................................................................11
lV.4.6.Iluminarea placutei cu numarul de inmatriculare..........................................12
lV.4.7.Lampile de frana suplimentare.......................................................................13
lV.6.Becuri ....................................................................................................................14
V. Intretinerea si repararea defectelor instalatiei de iluminare si semnalizare............15
V.1. Intretinerea consumatorilor....................................................................................15
V.2.Defecte in exploatare ale consumatorilor................................................................16
V.3. Repararea instalatiei de iluminat si semnalizare.....................................................17
V. M.T.S.M. şi P.S.I. în atelierele de reparaţii auto:.......................................................18
Vl.1. Securitatea şi sănătatea în muncă în atelierele de reparaţii auto........................18
Vl.2. Paza şi securitatea împotriva incendiilor..............................................................19
Vl.3. Protecţia mediului ................................................................................................20
Vl.Bibliografie……………………………………………………………………………..….…………..……….....…21

3
l. Argument

Sunt elevul Chiric Cristi Valentin si am pregatit lucrarea de atestat „Instalatia de iluminare-
semnalizare la Skoda Fabia”, sub directa indrumare a domnului profesor Ing. Aurica Marian.

Lucrarea trateaza problematica partilor componente ce fac parte din Instalatia de

iluminare-semnalizare, cateva date tehnice despre tipurile de becuri care se folosesc si pot fi
inlocuite in diversele instalatii de iluminare ale automobilului, cat si explicarea partilor
componente a diverselor locuri care fac parte din acest sistem cum ar fi Farurile,
semnalizarile pana la lampile compuse din spate ale automobilului Skoda Fabia.

Un mic istoric legat de aceasta tema:

Cele mai vechi faruri, alimentate de acetilenă sau petrol, operat de la sfârșitul anilor
1880.Lămpi din acetilenă au fost populare deoarece flacăra este rezistentă la vânt și ploaie.
Primele faruri electrice au fost introduse în 1898 pe Columbia Electric Car de la Electric
Vehicle Company din Hartford, Connecticutși au fost opționale.

Doi factori au limitat utilizarea pe scară largă a farurilor electrice: durata scurtă de viață a
filamentelor în mediul auto dur și dificultatea de a produce dinamuri suficient de mici, dar
suficient de puternice pentru a produce curent suficient

Un număr de producători au oferit lumini de acetilenă "Prest-O-Lite" ca echipament

standard pentru 1904 și Inegalabil a făcut faruri electrice standard în 1908. A
Birmingham firma numită Pockley Automobile Electric Lighting Syndicate a comercializat
primele lămpi electrice auto din lume ca un set complet în 1908, care consta din faruri,
lămpi laterale și faruri spate alimentate de o baterie de opt volți.

În 1912 Cadillac și-au integrat vehiculul Delco aprindere electrică și sistem de iluminare,
formând sistemul electric modern al vehiculului.

4
ll.Generalitați

Instalatia de semnalizare optica a automobilului are rolul de a asigura iluminarea drumului

pe timp de noapte sau ceata , de a semnala prezenta autovehicului si de arata intentia de
efectuare a anumitor manevre (depasiri, franari, etc…) in scopul evitarii pericolelor si
producerii accidentelor.

Buna funcţionare a acestora constituie o condiţie absolut necesară pentru a conferi

automobilului siguranţă în circulaţie si posibilitatea circularii acestuia pe drumurile publice.

Se impune ca farurile să ilumineze drumul în mod uniform, pe o lărgime convenabilă şi o

rază de vizibilitate cât mai mare, dar, in asa fel incat ceilalti participanti la trafic care circula
din sens opus, sa nu fie orbiti, în special la viteze mari.

Urma petei luminoase pe şosea trebuie să fie netă, cu o distribuţie cât mai uniformă, ce se
poate realiza cu folosirea unor lupe pentru a nu produce orbirea celor care circulă din sens
opus.

Sistemul de iluminat este necesar unui autovehicul deoarece permite soferului sa vada si sa
fie vazut de ceilalti soferi in conditii de vizibilitate redusa sau intuneric, acest sistem reduce
considerabil riscul de accidentare a participantilor la trafic.

5
lll.Notiuni generale si explicarea unor termeni.

Farurile automobilelor sunt formate din sursa de iluminare primara sau becul, elementul
optic format din dulie, reflector si dispersor si corpul sau carcasa farului cu rama.

Filamentul fazei lungi se afla in focarul elementului optic , de aceea razele luminoase ale
fazei lungi sunt concentrate intr-un fascicul ingust, dirijat aproape paralel cu axa
reflectorului, respectiv cu axa drumului si lumineaza puternic la distante mari de 100-200 m.

Filamentul fazei scurte este plasat in fata focarului oglinzii si este prevazut la partea
inferioara cu un ecran metalic special .Acesta are rolul de a dirija fascicolul luminos spre
partea superioara a oglinzii, dupa care este proiectat in jos, pana la distanta de 30-50 m.

Becurile auto sunt formate din doua filamente incandescente: unul pentru faza scurta si
unul pentru faza lunga, cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla ; balonul care
inchide sistemul incandescent si soclul cu flansa metalica.

Din punct de vedere al tensiunii de alimentare becurile farurilor pot fi de 6, 12 si 24 v. De

asemenea ele se executa pentru diferite puteri intre 25 si 55w. Filamentul de 45 w se
utilizeaza pentru faza lunga iar filamentul de 40 w pentru faza scurta.

Balonul becului, in forma de bulb inchide ermetic filamentul becului, avand un gaz rarefiat
avand drept scop ridicarea tensiunii efective de lucru, cresterea puterii si eficacitatii
luminoase , respectiv randamentul luminos.

Soclurile becurilor sunt elemente de legatura care asigura montajul becului, centrarea fata
de elementul optic cat si conectarea la retea a filamentelor prin intermediul bornelor.
Balonul este rigidizat de soclu cu ajutorul unui lac.

Farurile pentru iluminatul drumului trebuie sa corespunda, ca numar si pozitie, prevederilor

Regulamentului de circulatie. Ele au rolul sa lumineze drumul pentru a face posibila
circulatia pe timpul noptii.

Becul este montat in dulie in asa fel, incat filamentul fazei mari sa fie asezat in focarul
reflectorului, iar filamentul fazei mici, prevazut cu paravan metalic, sa fie situat in fata
focarului.

Farurile pot fi montate in afara caroseriei sau la caroseria automobilului (de obicei in aripi),
in care caz nu mai au corp separat, pentru montare, ci se fixeaza cu ajutorul unui inel in
caroserie.

6
lV.Partile componente ale Instalatiei de iluminare-semnalizare la Skoda
Fabia:

lV.1.Bateria de acumulatoare:

Bateria complet incarcata rezista la o temperature negative de -50grade C, in schimb intr o

baterie descarcata electrolitul ingheata la o temperature putin sub -4grade C.

Intretinerea bateriei consta in verificarea curateniei racordurilor ei si in alimentarea cu

apa distilata. Racordurile conducatorilor electrici legate de terminatiile bateriei trebuie sa fie
strans unite de acestea. Atat racordurile, cat si terminatiile bateriei trebuie sa fie protejate
impotriva coroziunii, prin acoperirea cu un strat subtire de vaselina tehnica, dup ace in
prealabil au fost curatate foarte bine de diversele depuneri.

Intretinerea profesionala a bateriilor este asigurata de service-urile Skoda. Utilizatorul

poate sa incarce bacteria la current sau sa completeze cu apa distilata nivelul electrolitului.

Bateria de acumulatori are rolul de a alimenta consumatorii de energie electrica in timp ce

motorul functioneaza la o turatie scazuta a arborelui cotit sau cand motorul este oprit. La
turatii mijlocii si mari ale motorului, alternatorul de curent debiteaza suficienta energie
electrica si preia alimentarea consumatorilor.

Autovehiculele moderne utilizeaza tensiunea continua de lucru de 12V. Conexiunea

consumatorilor la sursele de curent se face cu un singur conductor, de obicei plusul (+),
masa metalica a masinii constituind al doilea conductor prin cvare se inchide circuitul
electric, minusul (-).

In unele situatii, cand consumul de energie este mai mare (de exemplu, noaptea cand se
folosesc farurile sau proiectoarele), puterea consumatorilor poate depasi puterea
alternatorului. In acest caz alimentarea consumatorilor se face simultan din ambele surse,
bateria fiind legata cu alternatorul in paralel la bornele de aceeasi polaritate.

7
lV.4.Sistemul exterior de iluminare:

lV.2.1 Faruri principale: Farurile sunt fabricare aplicand asa numita optica
transparentanta. Reflecotorul farului, a carui curba este calculata de computer, nu are
nevoie de un geam cu o forma care sa directioneze fasciculele de lumina. Geamul farului.
Fabricat din material PC (poli-carbonat), este neted.
Farul este impartit in compartimente. Difuzia luminii se realizeaza datorita dispunerii
corespunzatoare in compartimentele a suprafetelor care reflecta lumina.
In far sunt amplasate patru becuri. La comutarea fazei lungi, ramane in continuare aprins
becul fazei scurte, ceea ce face ca fasciculul de lumina sa fie foarte intens si sa aiba ca efect
o mai buna iluminare a drumului.
In toate variantele de automobile, farurile principale au ca sursa de lumina pentru faza
scurta, bec cu halogen H7. In figura 1. sunt prezentate elementele componente ale acestui
far principal.

Fig.1. Farul principal cu halogen.

1- Capacul spate al farului, 2- becul fazei scurte, 3- dulia becului luminii de semnalizare, 4-
becul luminii de semnalizare, 5- dulia becului de pozitie, 6- becul luminii de pozitie, 7- far, 8-
becul fazei lungi, 9- actuator (servomotor) pentru inclinatia farului

lV.2.2.Faruri principale cu xenon:

Ca o dotare suplimentara, pot fi montate faruri cu tub luminiscent cu xenon de tipul D2S
(Fig.2.), care va constitui sursa de lumina pentru faza scurta. Fig.2. Tubul luminiscent cu xenon.
Aceste tuburi creeaza lumina datorita arcului electric care
apare intre cei doi electrozi amplasati intr un mediu de gaz nobil-
xenon. Lumina are o culoare foarte apropiata de culoarea luminii
solare.

1- carcasa electrozilor

8
 Aplicarea tubului cu xenon a necesitat modoficarea constructiei farului(in principal, a
reflectorului), ceea ce a permis nu numai obtinerea unei raze de actiune mai lata cu cativa
zeci de metri in fata automobilului, ci si marirea acesteia.
In Fig.3. sunt prezentate elementele acestui far.

1- convertorul de tensiune;
2- capacul spate al farului;
3- tubul luminiscent cu xenon D2S;
4- dulia becului luminii de semnalizare;
5- becul luminii de semnalizare;
6- dulia becului luminii de pozitie;
7- far;
8- becul luminii de pozitie;
9- becul fazei lungi;
10-actuator(servomotor) pentru
inclinatia farului;
11- dulia tubului cu xenon.

Fig.3. Farul principal (cu zenon)

In Fig.4. – o comparatie intre fasciculul de lumina al fazei scurte produs de un far cu halogen
si de un far cu xenon.

a- far cu halogen;
b- far cu xenon.

Fig.4. Fasciculul de lumina al fazei scurte

produs de un far cu halogen si de un far cu
xenon

9
 lV.4.3.Farurile de ceata:
Farurile de ceata sunt fixate in parasocul fata, la conturile acestuia. Accesul la suruburile de
fixare si de reglare este posibil de-abia dupa scoaterea grilajului de admisie a aerului de
langa far. Sub surubul superior care fixeaza farul de ceata este becul, trebuie demontat
farul.

lV.4.4.Semnalizatoarele laterale:
Semnalizatoarele laterale sint situate pe aripile fata. Demonatarea necesita indepartarea
prealabila a pasajului rotii si, inacest scop, trebuie impins spre exterior lampa
semnalizatorului din orificul din pasajul rotii. Aceasta lampa are o asemena amplasare in
orificiul ca boltul percutor cu clichet de pe clopotul ei ( marcat cu sageata in fig.5.) este
directionat spre partea din fata a automobilului. Dupa tragerea lampii afara din orificiu,
trebuie scos clopotul din brida de cauciuc de pe soclul becului. Acum poate fi inlocuit becul.

Fig.5. Semnalizatorul lateral.

1- clopot;
2- bec;
3- brida de cauciuc;
4- suruburi de fixare a pasajului rotii.

10
 lV.4.5.Lampile compuse spate:
Lampile compuse spate la modelul hatchback, au alta forma decat la modelul Combi. In
lampa compusa din spate se afla patru becuri amplasate pe placuta cu soclurile becurilor,
turnate pe conducatorii electrici si pe racordul care conecteaza lampa cu instalatie electrica
a automobilului. Pentru a avea acces la bolturile percutoare elastice care leaga placuta cu
becuri de clopotul lampii, la modelul hatchback, trebuie indepartat stratul de tapiterie din
portbagaj, iar la modelul Combi trebuie scoasa carcasa lampii.
In fig.6. este prezentata dispunerea becurilor de placuta lampii.

1- becul luminii de frana;

2- becul luminii de semnalizare;
3- becul luminii de marsalier;
4- becul cu filament dublu( descriere in text);
Sagetile marcheaza bolturile percutoare de fixare a
placutei;

Fig.6. Dispunerea becurilor pe placuta din

spate a lampii compuse.

In fig.7. este prezentat modul de demontare in intregime a lampii de aripa.

1- piulite de fixare M5;

2- racorduri ale instalatiei electrice;
3- lampa compusa.

Fig.7. Demontarea lampii spate compus

11
 lV.4.6.Iluminarea placutei cu numarul de inmatriculare:

Placuta cu numarul de inmatriculare este luminata de doua lampi pozitionate orizontal.

Fiecare lampa este fixata cu doua suruburi, la care este posibil accesul dinspre partea din
spatele capotei portbagajului. In fiecare fiecare lampa, sursa de lumina o constituie un bec
tubular de 12 V-5 W. Fiecare lampa este conectata cu instalatia electrica printr un racord
separat.
In fig.8. este prezentat una din lampile care lumineaza placuta cu numarul de inmatriculare.

Fig.8. Una dintre cele doua lampi care lumineaza placuta cu numarul de inmatriculare.

1- carcasa;
2- suruburi de fixare.

12
 lV.4.7.Lampile de frana suplimentare:
La modelul hatchback, lampa suplimentara de frana (a treia) este montata in partea
superioara a lunetei. Este fixata cu doua suruburi (1. Fig.9.) la care accesul este posibil dupa
scoaterea partii centrale a eclisei amplasate pe partea interioara a capacului portbagajului.
Lampa de frana este conectata la instalatia electrica printr-un conector. Sursa de lumina o
constituie diodele LED. In fig.9. este prezentat modul de montare a lampii suplimentare de
frana pentru modelul Fabia Hatchback.

1- suruburi de fixare;
2- lampa suplimentara de frana;
3- circuitele electrice.

Fig.9. Montarea lampii suplimentare de franare- Fabia

La modelul Skoda Fabia Combi, lampa suplimentara de frana este fixata in exterior, in
orificiul oval, situat in partea superioara a ramei capacului portbagajului. Aceasta lampa
poate fi demontata dupa scoaterea eclisei de pe partea interioara a capacului portbagajului
si dupa deblocarea inchizatoarelor automate din material plastic (sagetile din fig.10.)

-sagetile indica inchizatoarele

automate.

Fig.10. Montarea lampii suplimentare de frana- Fabia Combi.

La automobilul Skoda Fabia Sedan, lampa suplimentara de frana este amplasata in partea
superioara a lunetei, in interior. Demontarea lampii se face ca la modelul hatchback.

13
lV.6.Becuri
Tinand seama ca automobilul trebuie sa dispuna, ca rezerva, de cel putin cate un bec din
fiecare tip din cele montate in automobil, dam mai jos lista completa a becurilor utilizate la
automobilele Skoda Fabia:

 faruri principale (lumini pentru faza lunga) -bec H3 12V/55W (2 buc.);

 faruri principale cu halogen (lumini pentru faza scurta) –bec H7 12V/55W (2buc.);

 faruri principale (lumini de pozitie) –bec 12V/W5W (2buc.);

 faruri de ceata –bec H3 12V/55W (2buc.);

 becuri de semnalizare fata –bec portocaliu 12V/PY 21W (2buc.);

 becuri de semnalizare laterale –bec 12V/W5W (2buc.);

 becuri de semnalizare spate –bec portocaliu 12V/PY 21W (2buc.);

 lumini de marsalier –becuri 12V/P 21W (2buc.);

 lampa compusa spate (lumini de pozitie si lumina de ceata) –bec cu filament dublu
12V/P 21/4 W (2buc.);

 iluminatul placutei cu numarul de inmatriculare –bec 12V/C5w (2buc.);

 Iluminatul interiorului caroseriei –bec 12V/C10W (1buc.);

 Iluminatul partii spate a interiorului caroseriei –bec 12V/C10W (1buc.);

 Iluminatul interiorului portbagajului –bec 12V/C5W (1buc.);

 Iluminatul torpedoului –bec 12V/C3W (1buc.);

 Iluminarea de avertizare din portierele fata –bec 12V/C5W (2buc.).

Literele marcate in fata puterii becului in Wati sunt importante, de exemplu, marcajul P21W
se refera la un bec cu balon transparent, iar marcajul PY21W se refera la un bec cu balon
portocaliu. In aceeasi situatie sunt si becurile marcate cu W5W (bec complet din sticla) si
C5W (bec tubular).

14
V. Intretinerea, repararea si diagnosticarea instalatiei de iluminare-
semnalizare:

V.1. Intretinerea consumatorilor:

Farurile se controlează periodic :
 fixarea lor in carcase , strangerea conexiunilor , dezoxidarea lor la nevoie
 inlocuirea becurilor se va face fara a se stinge reflectorul si geamul dispersor , iar
stergerea lor se va face prin suflare cu aer comprimat sau cu vata ; becurile noi vor
avea caracteristici corespunzatoare
 reglarea periodica a farurilor se poate fie cu regloscopul , fie pe un perete alb.
Reglarea cu regloscopul se executa astfel incat la faza scurta , inclinarea razelor sa se
incadreze in limitele liniilor trasate pe ecranul aparatului , iar la faza lunga , pata luminoasa
sa fie in punctul indicat de pe ecranul regloscopului .
Reglarea pe ecran se face de la o distanta de 5 m , urmarind ca fasciculele sa fie paralele
la faza lunga , iar la faza scurta petele luminoase sa fie sub axa farului , cu 15-20 cm.
Reglarea fina se obtine din suruburile de reglaj pe orizontala si verticala .
Farurile de ceata necesita intretinere asemanatoare , cu deosebirea ca becul fiind
monofazat (12V-55 W) este mai usor de schimbat ; pozitionarea lor pe bara de protectie
se face astfel incat , fascicolul de lumina sa atinga distanta de 50 mm , iar inaltimea maxima
fata de sol 150mm; becurile trebuie sa fie de aceeasi marime si putere ; pe timpul
nefolosirii se acopera cu husa .
Lampile de pozitie , stop si numar ca si cele de semnalizare , vor fi de asemenea ,
verificate periodic si curatate ; conexiunile vor fi dezoxidate si va asigurata fixarea
terminalelor conductoarelor de alimentare .
Lampile interioare se vor controla periodic , inclusiv conexiunile , conductoarele si
sistemele proprii de comanda .
Releul de semnalizare optica se verifica functional si se regleaza frecventa conectarii-
deconectarii ca sa se incadreze in limitele 80-90 per/s

15
V.2.Defecte in exploatare ale consumatorilor:

Cateva defecte alaturi de modul in care se remedieaza:

-Instalatia de iluminat poate prezenta defectiuni ale farurilor si lampilor , al circuitelor de
alimentare sau comutatoarelor si intrerupatoarelor .Farurile sau lampile nu se aprind cand au
becurile arse , siguranta pe circuitul respectiv arsa , cand exista scurtcircuite la conductoare ,
defecte le intrerupator , comutator , sau releu schimbare faze .

Remedierea se face prin inlocuirea becului ars, a sigurantei defecte, sau reizolarea
conductoarelor scurtcircuitate, repararea comutatorului defect; depistarea defectiunii se face
incepand de la consumator prin: controlul becului direct la bateria de acumulatoare,
verificarea oxidarii contactelor de la dulii si fasunguri, a conexiunilor; apoi a se merge pe
conductorul de alimentare pana la sursa si numai dupa aceasta se executa remedierea sau
inlocuirea becurilor si sugurantelor arse .

-Intensitatea prea slaba a lampilor , se datoreste patarii reflectorului , geamului dispersor

sau becului , precum si oxidarii contactelor de conexare , sau deteriorarii lor .
Remedierea consta in curatirea cu vata medicinala si dezoxidarea conexiunilor

-Iluminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectării întrerupătoarelor

sau comutatoarelor , care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda.
-Becurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele recomandate . Dupa
remedieri farurile se regleaza .

-Instalatia de semnalizare optica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor ; in plus , releul de
semnalizare prezinta defectiunile : desprinderea conexiunilor , firul cald are contactele
oxidate , infasurarile scurtcircuitate .
Remedierea consta in fixarea conexiunilor , dezoxidarea sau inlocuirea releului .La releul
electronic se inlocuiesc elementele defecte intr-un atelier sau intreg releul

16
V.3. Repararea instalatiei de iluminat si semnalizare
Principalele defectiuni ale instalatiei de iluminat si semnalizare sunt urmatoarele : una,
mai multe sau toate lampile nu lumineaza sau lumineaza cu intreruperi, iluminarea este slaba
sau fasciculele luminoase ale farurilor sunt orientate gresit . Slabirea intensitatii luminoase a
lampilor se observa in mod deosebit la faruri.
Lampile nu se aprind fie atunci cand s-au ars, fie cand circuitele lor de alimentare sunt
intrerupte. Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuala a filamentului , fie
prin verificarea functionarii lui prin alimentare directa de la baterie cu ajutorul a doua
conductoare. Circuitul unui bec se controleaza verificandu-se mai intai contactul becului in
dulia respectiva, unde, datorite slabirii sau pierderii elasticitatii unui contact, se poate
intrerupe legatura electrica. Daca circuitul in elementul optic este bun inseamna ca este
intrerupt conductorul electric, defectiune care se poate stabili cu ajutorul unei lampi de
control.
La depistarea unei defectiuni trebuie precedat dupa urmatorul principiu: cautarea locului
defect se face de la consumatorul care nu functioneaza catre sursa, pe circuitul ce alimenteaza
lampa sau lampile respective .De exemplu: daca nu functioneaza o lampa de pozitie din fata,
inseamna ca circuitul este intrerupt de la lampa care nu functioneaza pana la conductorul ce
alimenteaza cele doua lampi de pozitie din fata .Daca nu functioneaza ambele lampi de pozitie
din fata, este necesar sa se verifice circuitul mai departe pana la intreruptorul care le
comanda, unde, de asemenea, pot avea loc defectiuni din cauza unui contact
necorespunzator. In cazul cand nu ard toate cele 4 lampi de pozitie, iar primul bec verificat
este bun, defectiunea trebuie cautata la comutatorul central.
Prin analogie se procedeaza cand nu functioneaza faza scurta sau faza lunga la un far sau
la ambele .
In cazurile in care se verifica starea contactelor in duliile lampilor sau ale farurilor, trebuie
avuta in vedere situatia in care defectiunea se poate datora lipsei legaturii la masa a corpului
de iluminat.
Cauza cea mai frecventa a intreruperii iluminarii unor surse luminoase in timpul deplasarii
automobilului se datoreaza, de regula, unui contact imperfect .
Slabirea intensitatii luminoase a farurilor sau a altor surse luminoase poate fi cauzata de
murdarirea sau deteriorarea oglinzelor reflectoarelor sau a geamurilor-dispersoare. Oglinzile
trebuie curatite fara a fi atinse cu mana sau cu corpuri unsuroase care modifica indicele de
reflexie al suprafetei lucioase. O alta cauza o constituie diminuarea tensiunii la ploturile
lampilor unor contacte slabite sau oxidate.

17
V. M.T.S.M. şi P.S.I. în atelierele de reparaţii auto:

V.1. Securitatea şi sănătatea în muncă în atelierele de reparaţii auto

 Se interzice introducerea în hale şi ateliere de reparaţii a autovehicolelor nespălate.

 Imediat după oprirea autovehiculului în hală, se deconectează de la borne instalaţia
electrică a acestuia
 Se interzice introducerea autovehiculului în hală prin mersul înapoi. Intrarea în hala se
face numai cu faţa iar mersul înapoi va fi dirijat de o persoană.
 Se interzice introducearea în hala a autovehiculelor încărcate cu diferite materiale.
 Se interzice lucrul cu autovehiculul, cu cabina rabatata, fară verificarea poziţiei
carligului de siguranţă contra revenirii cabinei.
 La orice rabatare a cabinei, se va monta dispozitivul suplimentar de siguranţă. Fac
excepţie cabinele care se rabat prin sisteme hidraulice.
 Intervenţia la autovehicul a muncitorilor este permisă numai dupa ce au fost aşezate
stabil pe bancurile de lucru ,calate sau prinse în dispozitivul care să permită rotirea lor uşoară
şi să asigure reducerea efortului fizic.
 Se interzice desfacerea cu dalta şi ciocanul a piulitelor şi prezoanelor. Trecerea peste
canalele de revizie se va face numai pe podeţe special amenajate.
 Unsoarea consistentă folosită în sistemul tehnologic se va păstra în cutii de tabla sau
de lemn acoperite cu capac.
 Pornirea motoarelor este interzisă în hală fară apobarea şefului de muncă. Inainte de
pornirea motorului se verifică dacă nu sunt oameni sub vehicul.
 Se interzice încercarea franelor cu autovehiculul în mers prin hale, ateliere şi
platforme tehnologice.
 Se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat controlul
sistemelor de siguranţă rutieră.
 Scoaterea autovehiculului din hală se face numai sub supravegherea maistrului

18
V.2. Paza şi securitatea împotriva incendiilor:

Art.42-Se interzice cu desăvarşire folosirea aparatelor electrocasnice în spaţiile de lucru ale

personalului, aruncarea la întimplare a resturilor de ţigari sau chibrituri.
Art 43- Pe timpul desfaşurării activitaţii din ateliere este interzisă încuierea uşilor a
căilor de acces şi evacuare.

Art 124-La folosirea instalaţiilor de forţa şi iluminat, se va asigura o bună funcţionare

a utilajelor şi aparatelor respective, prin revizie înainte de intrarea în funcţiune şi prin
alăturarea imediată a defecţiunilor de protecţie.
Art.266-Tablourile electrice vor fi prevăzute cu carcase de protecţie , iar la tablou se
va întrebuinţa numai siguranţe fuzibile conform normelor în vigoare.
Art.277-Se interzice:
- folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a consumatorilor de energie,
precum si a celor uzate sau improvizate.
- folosirea legaturilor provizorii, prin introducerea conductorilor electrici fară
ştechere, direct în priză.
- aşezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile.
- Tablourile generale de distribuţie vor fi închise în permaneneţă cu cheia accesul la
ele fiind permis numai maistrului.

Art.599-Corpurile agregatelor pentru sudare si a transformatoarelor, carcasele tablourilor

de distributie pentru sudare cat şi piesele sudarii trebuie legate electric la pămant

Art. 600- Punerea la pamant a instalaţiilor transportabile de sudura se execută înainte de

începerea lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat.
Art.601- Se interzice lucrul la agregatele care au cabluri electrice sau izolaţia
deteriorată.
Art 604- Transformatoarele şi aparatele de sudură montate în aer liber se vor proteja
de acţiunea precipitaţiilor atmosferice.
Art.606- Legarea cablurilor electrice la utilajele si aparatele electrice se va efectua
prin capete de lipire sau papuci de legatură.
Art.610- Capetele electrozilor în stare caldă se vor pune într-un vas metalic sau pe
platforme incombustibile.

19
V.3. Protecţia mediului:

ART.37- Pentru prevenirea şi combaterea poluării mediului înconjurător în

localităţile urbane şi rurale şi în cuprinsul teritoriului din jurul acestora;
consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comune vor lua următoarele măsuri:
-perfecţionarea organizării şi dirijării circulaţiei, modernizarea mijloacelor de
transport şi a căilor de circulaţie.

-îmbunătăţirea sistemului de transport şi neutralizare a deşeurilor şi reziduurilor menajere

şi industriale, amenajării de spaţii pentru recuperare şi valorificarea, şi nu distrugerea,
acestora.
ART.38- Este interzisă circulaţia mijloacelor de transport care elimină substanţe
poluante peste limitele stabilit prin normele legale.

ART.39- Este interzisă producerea de zgomote cu intensităţi peste limita admisă.

ART.40- Comitetele executive ale consiliilor vor avea în vedere realizarea treptată a
devierii circulaţiei la mare intensitate în afara zonelor populate, precum şi pentru
reducerea zgomotului produs de mijloacele de transporturi.

ART.41- Organele de stat care, potrivit legii, efectuează controlul nivelului de zgomot
produs de mijloacele de transport, dispozitive şi instalaţii de orice fel vor automatiza
funcţionarea acestora numai dacă întrunesc condiţiile tehnice de protecţie împotriva
zgomotului.

20
Vl.Bibliografie:

1. Gh, Frățilă, Mariana Frațilă, St. Samoilă -Automobile, Cunoasterea, Intretinere si

reparatie, Editura didactica si pegagocica Bucuresti, 1996;
2. Skoda Fabia 2000-2006 benzina si diesel, Editura Protech Service, Bucuresti, 2009
3. Internet: - www.google.com
- www.caranda.ro
- www.creeaza.com
- www.pdfslide.net

21