B

1. Moartea cerebrala

Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute)

Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine
precizat , intrucat dincolo de ea intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.
Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea
creierului sau moartea cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu
moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp
(spermatozoid,ovul).

2. Cauze coronariene in moartea subita:

(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul
miocardic acut
(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor
coronare din trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic
pentru coronara dreapta si stanga, hipoplazie coronariana, fistula coronariana
arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian
plonjeaza pe o anumita lungime in grosimea miocardului
(3)Anevrism coronarian disecant
(4)Displazia fibromusculara a coronarelor
(5)Boala Kawasaki
(6)Arterita coronariana

3. Gravitatea arsurilor
4. Clasificarea plagilor cu exemple

Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii

Plagile pot fi, in fct de profunzime:

- superficiale

- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene,

toracice, abdominale) si care pot fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac,
intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu
ficatul).

Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie,
in general, caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de
localizare, profunzime si reactivitatea organismului.

Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.

In functie de aspectul macroscopic, se descrie:

a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu
suprafata plana sau neregulata. Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica,
margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii.
Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de

producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;-

plaga sfisiata;- scalparea.

b. Plagi produse prin instrumente ascutite

1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata
de plaga impuscata

2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act.
tangentiala asupra pielii; - uneori adancimea plagii scade progresiv
si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita de
soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent,
marginile plagii se retracta

3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente

4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate

- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari

c. Plaga impuscata
5.Stabilirea intrauterine a varstei fatului

a) În funcţie de lungimea fătului

- când lungimea fătului < 25cm, din cifra lungimii se extrage rădăcina pătrată şi se
obţine vârsta în luni lunare (luna lunară are 4 săptămâni sau 28 zile, faţă de luna
calendaristică care variază între 30-31 zile).Gestaţia durează 10 luni lunare sau 9
luni calendaristice.
- când lungimea fătului > 25 cm, cifra lungimii se împarte la 5 şi se obţine vârsta
tot în luni lunare.
b) După apariţia punctelor de osificare ale unor oase (zone lenticulare, roşii-
cenuşii, de 2,5mm diametru pe fondul alb-sidefiu al cartilajului, care rezistă la
putrefacţie avansată). Calcaneu= luna VI, femur nucleu Bedard= luna IX.
c) Numărătoarea alveolară radiară [Radial alveolar count (RAC)= parametru al
maturităţii plămânului fetal].
Pe preparatele histologice ale plămânului fetal (fixare în formol 4%, includere în
parafină), se constată o bronhiolă parţial tapetată de epiteliu din centrul căreia se
trage o linie dreaptă care să cadă perpendicular pe cel mai apropiat sept conjunctiv:
numărul de alveole intersectate de această linie se notează; se fac cel puţin 10
astfel de determinări pentru fiecare plămân în parte şi se face
media=RAC:RAC<2=făt< de 18 săptămâni; RAC>3=făt<30 săptămâni;
RAC>6=făt la termen.

6.Fracturile cutiei craniene

Fracturi ale cutiei craniene - pot fi:

* Directe:
- fracturi ale boltei craniene - au aspect diferit functie de suprafata obiectului
contondent:
- suprafata sub 4cm2 - apare fractura infundata, cu margini regulate si cu contur
asemanator cu cel al obiectului contondent (stantare) - suprafata de 4-16cm2 - se
produce fractura cominutiva infundata cu citeva iradieri iar conturul fracturii difera
de cel al obiectului contondent
- suprafata >16cm2 - apar fracturi liniare lungi, ecuatoriale sau meridionale

fracturi ale bazei craniului - pot fi:

- nemediate, situate la locul de actiune al agentului vulnerant (in impuscarea in
ceafa) - mediate, situate la distanta de locul actiunii agentului vulnerant - in cazul
loviturilor in mandibula, daca mandibula nu cedeaza, se produce fractura de baza
de craniu
- in cazul caderilor in picioare sau pe coccis, daca membrele sau coloana vertebrala
nu cedeaza, se produce o infundare a coloanei cervicale prin gaura occipitala
(fractura prin telescopare)

** Indirecte - sint cauzate de iradierea liniei de fractura, de obicei pe directii

paralele cu axul de compresiune - la nivelul bazei craniului, iradierea respecta
zonele cu rezistenta crescuta (stincile temporale, aripile mari ale sfenoidului) - in
compresiunile bipolare, liniile de iradiere trec dintr-o parte in cealalta parte a
craniului
- in cazul impuscarii cu teava lipita se produce "explozia" cutiei craniene datorita
undei de soc si patrunderii gazelor de ardere.

7.Dg diferential spanzurare strangulare

strangularea
- comprimarea gatului de catre un lat actionat de o forta externa, alta decat
greutatea corpului
- juridic: omucidere/sinucidere/accidentala
- santul de strangulare: 1/3 medie a gatului, orizontal, neintrerupt, adancime
uniforma, cu reactie vitala subiacent
asfixia mecanica prin spanzurare
= comprimarea gatului de un laț acționat de greutatea corporala
Juridic: sinucidere/accidentala (la copii, autoerotica)/omucidere
Clasificare in functie de pozitia corpului
- completa – corpul nu atinge nimic
- incompleta – corpul atinge obiectele din jur/solul
clasificare in functie de pozitia nodului
- tipice – nod occipital
- atipice – nod laterocervical, anterocervical
laturi
- moi = sfoara
- semidure = cordoane electrice
- dure = sarma
noduri
- culisante – diam latului se modifica
- fixe
spanzurarea autoerotica – frecvent barbat, dezbracat sau imbracat in haine de
dama, se priveste in oglinda, are materiale pornogafice in jur
8.Marca electrica

- apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de iesire

al curentului electric
- are aspect caracteristic:
- macroscopic:
leziune cu forma care sugereaza forma suprafetei de contact, de culoare alb-
cenusie, indurata, cu margini reliefate si centru mai ombilicat, carbonizat si cu
depuneri metalice (Al, Cu) care insa lipsesc in cazul omarcii electrice de iesire
- microscopic, se observa:
tumefierea stratului epidermic, alungirea foarte intensa a celulelor bazale din
stratul Malpighi si prezenta de vacuole in epiderm si derm (aspect de fagure), tecile
foliculilor pilosi sint ondulate, mansoane hemoragice perivasculare, descuamari
endoteliu capilar.
- poate, uneori, lipsi (daca suprafata de contact este foarte mare)
- daca nu este decelata la autopsie, este posibil ca diagnosticul sa nu fie cel corect

9Cauzalitate indirect

2.a Cauzalitate secundara (indirecta)

Exemplu: TCC cu dilacerare cerebrala si hematom subdural acut letal (grosime >
1,5 cm) cu coma, complicat final cu o bronhopneumonie sau cu o hemoragie
gastrica de stress (legatura de cauzalitate este directa). Moartea este violenta,
bronhopneumonia/hemoragia gastrica de stress fiind complicatii finale ale TCC
(cauze directe de moarte) dar care ramân in afara lantului cauzalitatii medico-
legale dar se afla in interiorul raportului de cauzalitate.
Este prezenta atunci cind cauza primara declanseaza cauze secundare (ce se
asimileaza cu complicatii3) care conduc în timp4 la moarte: aceste complicatii
(cauze secundare) trebuie sa fie legate cauzal de traumatism si sa nu reprezinte
afectiuni care puteau sa apara independent de contextul traumatic in cauza.
Cauzele secundare pot sa fie traumatice sau netraumatice dar trebuie sa fie diferite
de morbiditatea preexistenta si trebuie sa survina in afara unui context determinat
(ex: embolia pulomanara in orele ce succed unei fracturi de femur: fractura de
femur = cauza directa, embolia = cauza directa iar cauzalitatea directa
neconditionata).
Deci atunci când “cauzele secundare” se constata a fi prezente inca de la inceput,
de fapt ele sint “primare” iar cauzalitatea directa.
Mai mult, chiar atunci când cauzele secundare se manifesta dupa manifestarea
actiunii cauzelor primare care desi erau apte prin gravitatea lor sa induca efectul
acesta insa nu s-a manifestat, cauzalitatea este corect a fi interpretata ca fiind
primara.
Altfel spus chiar daca din diferite motive legatura de cauzalitate directa desi
prezenta nu s-a consumat, in situatia unor leziuni initiale (primare) cu mult mai
grave decit complicatia/complicatiile lor postraumatice sau a cauzelor
secundare ce se nasc, legatura de cauzalitate ramine directa.

Caracteristici ale leziunii/leziunilor

-traumatismul (leziunea) poate genera aparitia unor complicatii grave (secundare)
care sa induca efectul. Trebuie să existe o legătură genetică între cauza primară şi
cea secundară altfel legătura de cauzalitate este întreruptă şi deci absentă în raport
cu cauza secundară.
-concordanta intre intensitatea cauzei si intensitatea aspectelor lezionale
-concordanta intre natura cauzelor si tipul efectelor
-actiune continua in timp, fara intervale libere
Criterii lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura indirecta:
- concordanta de timp intre actiunea cauzei secundare si preexistenta patologiei
traumatice dar si continuitatea temporala intre traumatism/cauza primara si
prejudiciul final; evolutia este continua de la cauza la efect prin intermediul unor
cauze secundare (complicatii).
- interval de timp mai lung

cauzele secundare generate de evolutia leziunii initiale intra mai mult sau mai putin
(uneori de loc) in interrelatie cu fondul premorbid al victimei.
- cauzele primare nu sint oricind si in orice conditii tanatogeneratoare;
prejudiciul/decesul survine datorita complicatiilor posttraumatice mai putin
asteptate/neasteptate si/sau mai rare la distanta de momentul traumatismului.
-cauzele primare sunt necesare pentru a produce efectele (pot fi si suficiente) dar
actiunea lor nu se manifesta sau este impiedicata in manifestare (ex. tratament):
prin trecerea timpului neurmata de vindecare se creaza posibilitatea aparitiei
complicatiilor (cauze secundare).
-în legătura de cauzalitate indirectă între leziunea iniţială şi prejudiciul final se
înlănţuie 2 momente cauzale ale unui lanţ cauzal continuu (continuitate temporală):
primul este între leziunea iniţială şi cauzele secundare (efecte primare) şi al doilea
este între cauzele secundare şi efectul final.
Deci pentru o corecta apreciere a acestui tip de legatura de cauzalitate se va evalua
obligatoriu atit (1) gravitatea mai redusa a leziunii initiale (nu poate oricind si in
orice conditii sa fie tanatogeneratoare ceea ce se va constata si prin eficientei
masurilor medicale acordate) cit si (2) aparitia in timp a cauzelor secundare
(indirecte) care nu puteau sa apara independent de contextul traumatic in cauza.
In cauzalitatea indirecta cauzele secundare survin pe fondul preexistent al
traumatismului.
ATENTIE: Atunci cind complicatiile posttraumatice ce se constata sint (1) grave,
apte de a fi direct responsabile de prejudiciul fizic / deces, (2) determinate (in
cadrul determinismului cauzal), (3) sint de neevitat, imediate, cu o rata de aparitie
foarte frecventa/frecventa (considerate comune, obisnuite si de asteptat in
contextul traumatic), (4) cu cauzele primare in plina actiune, cauzalitatea este
directa si nu indirecta.
Exemplu: TCC grav cu dilacerari cerebrale  coma traumatica prelungita
supravietuire  sindrom hipoanabolic  exitus dupa 7 luni, NU constituie
legatură de cauzalitate INDIRECTĂ ci tot DIRECTA
ATENTIE: Diferenţa fundamentală faţă de cauzalitatea condiţionată rezultă din
faptul că în cazul acesteia din urmă cauza primară se intercondiţionează obligatoriu
cu condiţia (interna/externa) prin amplificare reciproca pe când in cauzalitatea
indirectă intercondiţionalitatea cu factori interni/externi nu este obligatorie iar daca
totusi se produce ea priveşte cauza secundară.
ATENTIE:
1.Nu intotdeauna aparitia cauzelor secundare certifica (semneaza pentru) o
legatura de cauzalitate indirecta.
Cauzele indirecte pot apare (1) ca urmare a cauzelor directe a caror actiune inca nu
s-au consumat evoluind impreuna cu acestea (2) ca urmare a cauzelor directe dupa
consumarea5 lor (2a) cauzele directe fiind mai grave decit cele indirecte desi prin
exceptie nu s-au consumat pentru a produce ele insele prejudiciul constatat si (2b)
cauzele directe sint mai putin grave decit cele indirecte, necesare dar nu si
suficiente pentru a produce prejudiciul constatat. In (1) legatura de cauzalitate
ramine directa, in (2a) de asemenea ramine directa dar in (2b) devine indirecta.
2.Nu intotdeauna complicatiile semnifica o legatura de cauzalitate indirecta. Atunci
cind este vorba de complicatiile conditiilor interne sub actiunea leziunilor
traumatice, legatura de cauzalitate este directa neconditionata.
In practica, in functie de starea de sanatate anterioara a individului, legatura de
cauzalitate indirecta, poate fi:
 legatura de cauzalitate indirecta predominant violenta cind nu exista o
patologie organica anterioara dar coexistă (1) factori favorizanţi (predispozitie
congenitala sau cistigata) sau (2) unele condiţii interne (fiziopatologice -surmenaj,
inanitie, convalescenta, etc.) (3) sau unele condiţii externe (de exemplu de tipul
conditiilor in care s-a produs traumatismul-exemplu hipotermie).
 În aceste cazuri, cauza primară (traumatismul) generează fie cauze secundare -
indirecte- (de asemenea posttraumatice) [1] fie complicatii posttraumatice ale
traumatismului iniţial [2].

Atentie: cauzalitatea indirectă este de fapt o cauzalitate primară translatată şi

repetată într-un alt moment cauzal pentru o nouă cauză (secundară) ce derivă din
prima pe cand cauzalitatea directă condiţionată se petrece în acelaşi moment
cauzal.Trecerea timpului neurmata de consumarea efectelor cauzei/cauzelor
primare (determinante) dar urmata in timp de aparitia efectelor la distanta
semneaza pentru cauzalitatea secundara.
Nu trebuie uitat însă de faptul ca lanţul cauzal secundar se manifestă după
parcurgerea neconsumată a lanţului cauzal primar. Astfel în condiţiile unor leziuni
grave iniţiale, cert/potenţial tanatogeneratoare care nu s-au consumat, intrarea in
etapa cauzalitatii indirecte nu trebuie sa modifice în final aprecierea corectă a
lanţului cauzal.
Supravietuirea victimei nu trebuie sa devina nesansa ei în probarea vinovăţiei
agresorului.

.10Obictivele expertizei medicolegale psihiatrice

 Diagnosticul reconstituit pentru momentul comiterii faptei + diagnosticul

psihiatric actual
 Discernamantul din momentul comiterii faptei = dacă intelege continutul si
consecintele faptelor sale
o Pastrat
o Absent
o Scazut = mentinerea responsabilitatii, cu diminuarea capacitatii de
apreciere critica asupra continutului si consecintelor faptelor sale
 Sa vada daca persoana respectiva simuleaza sau nu
 Necesitatea aplicarii masurilor de siguranta