1.

Racirea cadavrului
c. Racirea cadavrului (algor mortis). Oprirea ireversibila a circulatiei si respiratiei

conduce la incetarea metabolismului organismului ca intreg; in continuare tesuturile si

organele supravietuiesc un interval de timp limitat in raport de starea lor biologica

anterioara, gradul de diferentiere si metabolismul rezidual in conditiile de privare completa

de oxigen.

Intrucit nu mai poate genera caldura, cadavrul isi va egaliza intr-un mod in general

predictibil temperatura interna cu cea a mediului ambiant in clima temperata cu o rata de

circa 0,0440C/ora in primele 12 ore (1,5 0 F) si de circa 0,029 grade/ora (1 0F) in

urmatoarele 12-18 ore sau de 2 ori mai repede in clima tropicala. Scaderea este oarecum

liniara dar variabila in raport cu numerosi factori precum: starea de nutritie, temperatura

bazala anterioara decesului, tipul de haine, temperatura mediului inconjurator, etc.

Fiind inert termic cadavrul isi va egaliza temperatura cu cea a mediului inconjurator,

ceea ce in mod usual inseamna scaderea temperaturii sale (racirea). In mediu cu

temperatura ridicata temperatura cadavrului creste iar atunci cand temperatura in continua

crestere atinge conditiile specifice arderii compusilor organici, cadavrul chiar poate lua foc.

Caldura se pierde pasiv prin conductie (absorbtia caldurii de catre corpuri ce intra in

contact cu cadavrul-accelerata de pielea uda, ex. in submersie-), radiatie (raze infrarosii),

convectie (deplasari ale curentilor de aer). Daca temperatura mediului ambiant este mai

mare decit a interiorului cadavrului, acesta din urma se va incalzi pina la egalizarea

temperaturilor.

In sinteza la primele 3 semne ale mortii reale descrise se pot face urmatoarele

aprecieri privind data probabila a mortii in conditii normale de temperatura (circa 16-18

grade Celsius):

o corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ½ ora –1 ora.
o corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de (½ ora –1 ora)-2 ore.

o corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore

o corp rece si rigid cu lividitati: mort de 8-36 ore

o corp rece, rigid si cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar: < 10 ore

o corp rece, rigid si cu lividitati ce palesc la digitopresiune: 12-18 ore (dupa unii 10-12 ore)

o corp rece, rigid si cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividi tati fixe):

18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)

o corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.

2.Cauzalitate directa neconditionata

Legatura de cauzalitate directa neconditionata

Exemplu: distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala (de ex.

zdrobirea cutiei craniene)

Caracteristicile leziunii/leziunilor

1. leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii

2. intre leziune si moarte exista o inlantuire continua, cauza actionind nemijlocit

(direct) si atit de grav incit conditiile si circumstantele nu mai au semnificatie.

3.nu se identifica factori care sa se influenteze reciproc

Criteriile lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura directa

neconditionata:

1.realitatea traumatismului, precizarea sa in timp se suprapune peste momentul

posibil al actiunii leziunii si posibilitatea de a determina efectul (leziunile sau

moartea).

2. traumatismul trebuie sa intereseze direct organismul: frecvent exista concordanta

de sediu intre traumatism si prejudiciu iar daca efectul apare la distanta de locul leziunii, efectul trebuie
sa se explice fiziopatologic
3. efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o stare care a existat anterior

(preexistent).

4. in cazul traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie

continua nemijlocita de la cauza la efect.

5. leziunile traumatice sunt necesare şi suficiente în vederea producerii efectului.

3.Clasificare anoxii anoxice

Anoxii de aport / anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge 1a nivelul alveolelor pulmonare

1. Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):

a. insuficienta oxigenului in aerul respirat:

- spatii inchise

- procese care consume oxigenul - flacara, procese fermentative (cu degajare de CO2)

- altitudini mari (scade presiunea partiala a O2in aerul atmosferic)

b. obstructia orificiilor respiratorii (sufocare)

c. obstructia cailor respiratorii:

-de cauza interna:

-obstructia cailor respiratorii cu lichide sau solide (submersii in lichide,

pulberi, boabe de cereale, pietris)

-inecare (inlocuirea colonei de aer cu un fluid impropriu pentru

respiratie)

-de cauza externa prin comprimarea regiunii cervicale:

-cu un lat actionat de propria greutate a corpului (spanzurare)

-cu un lat actionat de o forta externa ( strangulare)

-cu mainile si degetele (sugrumare)

d. impiedicarea miscarilor respiratorii prin:

- comprimare toraco-abdominala

- pneumotorax traumatic

- paralizie a muschilor respiratorii:

- intoxicatii cu substante curarizante

- electrocutie

e. scaderea perfuziei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor

2. Anoxii de aport de cauza neviolenta:

a. obstructia cailor aeriene (tumori laringiene, edem glotic, tumori bronhopulmonare)

b. perturbarea miscarilor respiratorii: poliomielita, pneumotorax spontan/patologic,

crize de miastenia gravis

c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare (astm bronsic, pneumonii - scade

suprafata repiratorie prin exudat inflamator)

d. scaderea perfuziei pulmonare (insuficienta cardiaca stinga, pneumonii

interstitiale, etc.)

4.Hematomul

Leziune fara solutie de continuitate la nivelul pielii

A)In functie de profunzime poate fi:

1. subcutanat - este mai putin grav, dar se poate se poate suprainfecta, caz
in care evolutia este mai indelungata

2. visceral, profund - are potential de gravitate mai mare (poate determina

compresiuni, soc hemoragic sau coagulopatie de consum)

B) gravitatea:

1. pentru hematoame subcutanate mici - sub 10 zile de ingrijiri medicale

2.pentru hematoamele viscerale - durata variaza de la caz la caz

5.Diferentierea in impuscare e leziunilor autoproduse/heteroproduse

1.Plaga este localizata in anumite zone anatomice de electie

(accesibile victimei):

- gura

- timpla

- regiune precordiala

2.Exista factori circumstantiali

3.Orificiul de intrare prezinta caracterele tragerilor cu teava lipita sau ale

tragerilor in raza de actiune a factorilor secundari

4. Pe mina cadavrului (mai ales in cazul impuscarii cu revolver/pistol) se

gasesc factori secundari care se pot evidentia prin:

1) teste clasice:

o test cu brucina (la contactul cu resturi de fum sau

particule de pulbere nearsa, se coloreaza in rosu)

o test cu sulfat de difenilamina (se coloreaza in

albastru)

2) teste moderne:

o spectometrie cu absorbtie atomica

o metoda activarii cu neutroni

o microscopie cu scanare electronica si EDAX

6.Punerea in primejdie a vietii(?)

7.Leziunile la pietoni

Leziuni traumatice la pietoni

a)Fara basculare pe capota sau peste aripa se produc

Leziuni de impact initial si secundar.

1)leziuni de impact initial (primar): sunt date de primul contact cu parti ale
autovehicului (frecvent din fata). De obicei apar fracturi ale membrelor
inferioare (deseori bilaterale) cu nivel de fractura dat de bara de protectie
a autovehiculului (se masoara distanta sol-nivel de fractura).

2)leziuni de impact secundar: survin prin contactul cu solul in conditiile

caderii (simpla/accelerata) sau proiectarii dupa producerea leziunilor initiale.

Se pot complica uneori cu leziuni de calcare (comprimare intre roata si drum),

tirire (placarde excoriate, asemanatoare arsurilor) sau asocieri.

b)Cu basculare pe capota sau peste aripa

In acest context se produc:

1) leziuni de impact initial (primar)-ca mai sus

2) secundar (survin in conditiile contactului cu capota, parbrizul, etc.)
3) tertiar (secundar contactului cu solul in urma caderii accelerate/proiectarii).
Leziunile sint grave, determinind adesea un TCC sever inca de la
nivelul autovehiculului (victima paraseste capota fiind deja in stare
grava) si leziuni ale centurii scapulo-humerale, la care se vor adauga
leziunile rezultate in urma caderii accelerate sau/si proiectarii. Si aceste
leziuni se pot complica uneori cu leziuni de calcare (comprimare intre roata
si drum), tirire (placarde excoriate, asemanatoare arsurilor) sau asocieri.
8.Intoxicatia cu alcool etilic

Intoxicatia cu alcool defineste betia acuta care prezinta mai multe faze:

a) faza de euforie

- corespunde la o alcoolemie de sub 1 g/1000 ml

- sunt afectate functiile intelectuale, reflexele, coordonarea motorie

b) faza medico-legala

- alcoolemia are valori de 1-3 g/1000 ml

- tulburarile neurologice sint evidente

c) faza comatoasa

- apare la alcoolemii de peste 3 g/1000 ml (functie de individ)

- se manifesta prin:

- anestezie periferica prin narcoza profunda

- hipotermie

- decesul se produce (la 4-7 g %o) prin:

- inhibitie cardio-respiratorie centrala

- aspirarea continutului gastric

- refrigeratie

- hipoglicemie

- decesul la consumatorii cronici poate fi determinat de:

- cardiomiopatie etilica

- ciroza

- o decompensare metabolica acuta de tipul cetoacidozei alcolice (CEA) sau

lacticacidozei alcolice (LAA). Simptomele comune celor doua forme constau in

greata, varsaturi, dureri abdominale, tahicardie, si respiratie Kussmaul.

CEA : consumul crescut de alcool determina o crestere a raportului

NADH/NAD+, care inhiba gluconeogeneza si utilizarea acizilor grasi liberi. In

paralel aportul redus de carbohidrati determina o depletie de glicogen si o

reducere a gluconeogenezei cu scaderea eliberarii de insulina => lipoliza

crescuta => cresterea corpilor cetonici. Nivelul sanguin al corpilor cetonici

este parametrul severitatii CEA. Valorile normale in ser este de 2,3-3,5 mg/L

(tabele Geigy). In decesele determinate de de coma diabetica nivelele de

acetona sint cuprinse intre 16 si 850 mg/L (media intre 3-400 mg/L). Acetona

este stabila postmortem (cel putin 5 zile postmortem ramine la acelasi nivel),

si valori mai mari de 90 mg/L sint diagnostice (sau acid betahidroxibutiric >

de 4 mmol/L). La interpretarea rezultatelor trebuie tinut seama si de faptul ca

uneori si in refrigeratie apar valori crescute ale acetonei. De asemenea in

intoxicatia cu izopropanol, acesta este metabolizat rapid la acetona.

LAA : este determinata de o crestere a raportului NADH/NAD+ cu

cresterea formarii de lactat sau piruvat, gluconeogeneza diminuata si

scaderea reconversiei hepatice a lactatului. Cauzele principale sint malnutritia

si deficienta de tiamina la alcoolicii cronici. La alcolici LAA poate fi declansata

de hipotermie. Diagnosticul se pune atunci cind suma glucoza + lactat in

umoarea vitroasa depaseste 300mg/dL. (Brinkmann, 1998).

9.Efecte locale ale curentului electric

a) Arsuri electrice

- determinate de arcul electric (dezvolta temperaturi de pina la 4000°C)

- in jurul unui conductor cu energie inalta se formeaza o zona de aer

ionizat in interiorul careia se produc descarcari electrice (zona de siguranta e
1 m pentru 35.000 V; 3,7 m pentru 400.000 V)

- arsurile au margini reliefate, este de culoare mai inchisa (coagulare),

lipsesc hemoragiile

- induc necroza tegumentara severa apta de a se extinde, de a se complica

infectios, de a genera tromboze, hemoragii digestive

b) Marca electrica

- apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de

iesire al curentului electric

- are aspect caracteristic:

- macroscopic:

leziune cu forma care sugereaza forma suprafetei de contact, de culoare

albcenusie, indurata, cu margini reliefate si centru mai ombilicat, carbonizat si cu

depuneri metalice (Al, Cu) care insa lipsesc in cazul omarcii electrice de iesire

- microscopic:

tumefierea stratului epidermic, alungirea foarte intensa a celulelor bazale din

stratul Malpighi si prezenta de vacuole in epiderm si derm (aspect de fagure),

tecile foliculilor pilosi sint ondulate, mansoane hemoragice perivasculare,

descuamari endoteliu capilar.

- poate, uneori, lipsi (daca suprafata de contact este foarte mare)

- daca nu este decelata 1a autopsie, este posibil ca diagnosticul sa nu fie cel corect

c) Edem electrogen

- edem dur, palid dureros, trenant, ev. la distanta

10.Cadrul juridic al expertizei medico-legale juridice

Art. 117 C.P.P. - Expertiza obligatorie - "Efectuarea unei expertize psihiatrice

esteobligatorie în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, precum şi atunci
când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra
stării psihice a învinuitului sau inculpatului.

Expertiza în aceste cazuri se efectuează în instituţii sanitare de specialitate.

În vederea efectuării expertizei, organul de cercetare penală cu aprobarea
procurorului sau instanţa de judecată dispune internarea învinuitului ori
inculpatului pe timpul necesar.

Această măsură este executorie şi se aduce la îndeplinire, în caz de opunere, de

organele de poliţie.

De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili

cauzele morţii, dacă nu s-a întocmit un raport medico-legal".

Expertiza medico-legală psihiatrică trebuie să stabilească discernamantul in

momentul sau la data săvârşirii faptelor.

Cadrul juridic:

-2 psihiatri si un medic legist

-in spital/cabinet de psihiatrie

-necesita prezenta dosarului

-examinare+informare

-masuri de siguranta