1.

Rigiditatea cadaverica

Mecanism: scaderea ATP pina la disparitie (prin lipsa resintezei) si

acumularea crescinda de acid lactic: astfel miofilamentele de actina si miozina
capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, improprie unor noi
contractii musculare.

ATP-ul este generat de lantul fosfatic pentru 10-15 sec.-, de sistemul

glicogen-acid lactic pentru 30-40 sec.- şi de metabolismul aerob cit mai
exista O2in tesuturi. In mediul anaerob ce rezulta, acumularea acidului lactic
este exponentiala.

Debuteaza la TOTI muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la

nivelul muschilor mici –art. temporomandibulara-.

Atunci cand, anterior mortii, a avut loc un efort un efort fizic intens (ex.
alergare, convulsii, inecare, etc.) cu un consum accentuat de ATP, rigiditatea se
va instala mai rapid (explicatie a mecanismului generator): normal 2-4 ore, maxim
6-12 ore.

Spasmul cadaveric (f. rar) survine ca urmare a unui efort fizic foarte intens in
conditii psihice de mare stress si in conditiile unei morti rapide. Are valoare
juridica ridicata: pistolul strins in mina cu spasm cadaveric = foarte probabil
sinucidere

Etapele rigiditatii: [1] instalare (2-4 ore cu generalizare in 6-12), [2] stare (dureaza

circa 12-24 ore, total circa 36 ore de la moarte), [3] rezolutie (dupa 24-36
ore de la moarte).

In etapa de instalare cit timp este inca flaccid, muschiul este viu (aplicarea
curentilor electrici îi determina contractia). In starea de rigiditate muschiul
scheletic este mort.

Rezolutia survine ca urmare a neutralizarii acidului lactic sub actiunea

produsilor alcalini ai putrefactiei si a degradarii fibrei (autoliza).
2.Tanatocronologia

Data mortii este o problema juridica importanta. Numai pe criterii medico-

legale nu se poate aprecia cu caracter de certitudine momentul mortii (ora
si minutul). De aceea in practica medico-legala se discuta despre data probabila
a mortii, DPM.

DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:

1) Semnele mortii reale: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea

temperaturii corpului.

2) Determinari tanatochimice in special in umoarea vitroasa (ex: potasiu in

umoarea vitroasa, pH singe, etc.). Folosind numai K+specificitatea este relativ
mica de circa 10 ore in primele 24 ore si circa 20 ore in primele 48 ore.

3)continutul stomacului; o masa mica (sandwich) se digera in ½-2 ore, una

medie in 3-4 ore si una bogata in 4-6 ore. Timpul de injumatatire la 150g suc
portocale este in medie de 24 min +/- 8min, iar la 150 g friptura porc
58,58min. +/- 17,68 min. (Brophy C.M., 1986).4

4) histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii,

plagi)-vezi reactia vitala-.

5) microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului tuns)-vezi

laboratorul medico-legal-.

6) date entomologice-vezi entomologia medico-legala-.

7) date de ancheta (înscrisuri datate, marturii, etc.).

3.Clasificarea agentilor traumatici.Exemple

I. Agenti traumatici fizici - sint reprezentati de:

1. Agenti traumatici mecanici

a. actiunea lor se datoreaza energiei cinetice, eliberate in momentul

impactului
b. de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia mecanica

2. Variatii extreme de temperatura

3. Electricitate

4. Variatii extreme ale presiunii atmosferice

5. Unde sonore, ultrasunete, infrasunete

6. Radiatii electromagnetice

7. Cimpuri magnetice

8. Radiatii ionizante

II. Agenti traumatici chimici - substante toxice

III. Agenti traumatici biologici - sint reprezentati de:

- bacterii

- virusuri

- otravuri vegetale sau animale

- leziuni produse de animale

IV. Agenti traumatici psihici - sint practic imposibil de obiectivat

4.Plaga produse de instrumente ascutite si plaga taiata

2. PLAGI PRODUSE DE INSTRUMENTE ASCUTITE

- se prezinta sub mai multe varietati:

a) Plaga intepata

- are aspect circular, fara lipsa de substanta

- trebuie diferentiata de plaga impuscata

b) Plaga taiata

- poate fi produsa de lame sau brice

- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii

- uneori adincimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie iar

la un capat al plagii apare "codita de soricel" care ofera informatii despre
directia de actiune a agentului vulnerant

- frecvent, marginile plagii se retracta

c) Plaga taiata-intepata

- este cel mai frecvent tip de plaga intilnit in practica medico-legala; uneori,
poate avea aspect de plaga taiata pura (agentul vulnerant are actiune
tangentiala la piele)

- daca plaga este produsa de un obiect cu virf si o muchie taioasa, plaga

are aspect triunghiular si ofera informatii despre lungimea si latimea lamei
(mai ales daca este prezenta o echimoza produsa de garda cutitului si care
dovedeste ca lama cutitului a penetrat pe toata lungimea sa)

- daca plaga este produsa de un obiect cu virf si 2 muchii taioase, plaga

are aspect oarecum ovalar, simetric; este posibila rasucirea obiectului in
plaga, ceea ce modifica forma plagii (poate lua forma literei "X")

- retractia marginilor plagii depinde de liniile Langer (care reprezinta un

pattern al fibrelor elastice dermice, cu aceeasi distributie la toti indivizii):

- daca plaga este perpendiculara pe liniile Langer - marginile se retracta

- daca plaga este paralela cu liniile Langer - marginile nu se retracta

5.Stabilirea directiei,nr si succesiunea impuscaturilor

Stabilirea directiei de tragere

- se face exclusiv avind cadavrul ca sistem de referinta

- se poate estima traiectoria proiectilului prin corp unind orificiul de intrare

cu cel de iesire (estimare foarte relativa avind in vedere posibilitatea ca
proiectilul sa fi suferit devieri).

- se poate estima unghiul facut de glont cu suprafata pielii:

daca proiectilul penetreaza perpendicular, elementele orificiului de intrare sint

aproximativ circulare; cu cit unghiul format de proiectil se indeparteaza de
perpendiculara, elementele caracteristice orificiului de intrare tind catre o forma
elipsoidala din ce in ce mai alungita.

Stabilirea numarului si succesiunii impuscaturilor:

- se stabileste numarul proiectilelor ;

- teoretic, intensitatea fenomenelor vitale in cazul plagilor impuscate

multiple scade cu apropierea de momentul mortii ;

- in cazul impuscaturilor in cap, de la nivelul primei impuscaturi irad iaza traiecte

de fisura a oaselor craniului; in cazul urmatoarelor impuscaturi, traiectele de
fisura se opresc in primele traiecte.

6.Violul.Definitie.Examene de laborator

Definitie: Conform articolului 197 C.P., violul defineste “Actul sexual de orice
natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de
imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se
pedepseste cu inchisoare 3-10 ani”.
INVESTIGATII DE LABORATOR

a) REACTII DE PROBABILITATE (pot da reactii fals pozitive si fals negative)

1. Reactii cristalografice

Reactia Florence (foarte sensibila, chiar la pete vechi): maceratul se pune in

contact cu reactiv Florence (solutie iodoiodurata) rezultind cristale acajou
deperiodura de colina cu aspect de feriga / lanceolat cu coada despicata.
Reactii fals pozitive apar cu toate lichidele care contin colina. Reactii fals
negative apar atunci cind reactia e inhibata de flora microbiana, substante
anorganice, umiditate, putrefactie.

Reactia Barberio: maceratul se pune in contact cu reactiv Barberio (solutie de acid

picric) rezultind cristale galbene aciculare / lamelare de picrat de spermina

2. Reactiile cromatografice permit identificarea colinei si sperminei prin

cromatografie (utile mai ales in cazuri de oligo si azospermii)

3. Reactii spectrografice constau in identificarea in lumina vizibila sau UV a

zincului si clorului aflate in cantitati mari in sperma (este neconcludenta la petele
impure)

b)Reactii de certitudine

1.Examinarea microscopica = consta in observarea directa a spermei pe frotiu.

Interpretare:

 capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual

absenta spermiilor nu exclude ca pata sa fie de sperma (azoospermie = lipsa

spermatozoizilor din sperma);

 lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul

poate avea azoospermie, avea prezervativ sau din diverse cauze

s-a produs liza spermatozoizilor)

 daca nu gasim spermii, prezenta spermei poate fi confirmata de 3 reactii
de probabilitate pozitive;

Pentru evidentierea spermei, se mai pot utiliza urmatorii markeri ai lichidului

spermatic:

1. Determinarea prezentei fosfatazei acide de origine prostatica

2. Determinarea prezentei glicoproteinei P30(specifica pentru sperma umana,

poate persista in vagin 13-47 ore dupa actul sexual;

3. Determinarea prezentei LDH-C4este strict specifica pentru sperma (se

gaseste in testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind la pubertate.
Folosindu -se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete
vechi de 4 saptamini.

4. Determinarea prezentei human prostate specific antigen = proteina

prostatica umana (PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu greutate
moleculara de 23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati
sau azoospermici. Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da
reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual.

7.Caderea

Def:Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de

greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de
sustinere.

In cazul traumatismelor prin cadere se constata leziuni traumatice specifice

lovirii pasive (corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de care
se loveste, forta de lovire –forta de actiune- fiind egala si de sens contrar cu
forta de reactiune).

Leziunile din cadere au urmatoarele caracteristici :

- sunt unipolare (unilaterale)

- pe partile proieminente
- obisnuit sint insotite de excoriatii semn ale frecarii tegumentului de planul dur.

- obisnuit sint mai putin grave

Caderea poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului

sau accelerata (impingere), situatie in care leziunile sint mai grave, implicarea
capului fiind mult mai frecventa.

8.Gravitatea arsurilor

Gravitatea arsurilor depinde de:

a) Profunzimea (gradul) arsurilor

1.gradul I - eritem, eritemul dispare la cadavru

- daca afecteaza >75% din suprafata corporala, arsurile de gradul I

pot determina moartea

2. gradul II - flictene cu continut lichidian

-flictenele sint cauzate de dezlipirea joctiunii dermo-epidermice

-daca afecteaza peste 50% din suprafata corporala, pot produce

moarte

3. gradul III - necroza de coagulare a epidermului si dermului cu evolutie spre

escara

-moartea apare daca afectarea depaseste 30% din suprafata corporala

4. gradul IV - carbonizare profunda pina la planul osos

b) Suprafata de piele arsa (%)

- 1%: git, zona genitala

- 9% : cap, mb. superior

- 18%: trunchi anterior, trunchi posterior, mb. inferior

- impreuna cu profunzimea, suprafata de piele arsa permite calcularea
indicelui prognostic = gradul arsurii x suprafata arsa (in procente)

c) Zona afectata - mai grave sint localizarile pe fata, git, palme, organe
genitale externe (decesul se produce prin soc algic)

d) Rezistenta biologica a persoanei

9.Situatii de solicitare e expertizei medico-legale

1.Penal

-crime foarte grave

-pruncucidere

-solicitarea organului de cercetare

-expertiza minorilor

2.Civil

-punere sub interdictie

-testament,donatii

10.Masurile de siguranta