Sunteți pe pagina 1din 16

Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 1

Proceduri de masurare a campului magnetic

Procedura de baza

a)      Determinarea uniformitatii campului

Campul este numit uniform, in cazul in care nivelul sau nu variaza pe verticala.

            Daca neuniformitatea astfel calculata este de cel mult 30% campul magnetic este
considerat , de asemenea, uniform. Nu este intotdeauna necesar sa se recurga la identificarea prin
masuratori a caracterului neuniform al campului electric: in general, campurile neuniforme se
intalnesc in apropierea unor instalatii cum ar fi : statiile electrice, cablurile subterane,
echipamente de medie tensiune. 

          Asadar, este necesar sa se determine  nivelul mediu de expunere, care este media spatiala a
campului de-a lungul intregului corp uman. . Metoda de detrminare este diferita pentru camp
uniform, respectiv neuniform.

         

b)Procedura pentru camp magnetic neuniform

Nivelul campului magnetic in punctul de interws(gasit in urma unei explorari prealabile ca fiind
punctul de nivel maxim al campului) trebuie masurat la cele trei inaltimi (0,5 m,  1,0 m si 1,5 m),
deasupra solului, sau in cladiri, deasupra podelei incaperii. Nivelul de expunere mediu va fi
media aritmetica a celor trei niveluri masurate.

c) Procedura pentru camp magnetic uniform

Nivelul campului magnetic  in punctul de interes trebuie masurat la inaltimea de 1 m


deasupra      solului sau, in cladiri, deasupra podelei incaperii. Nivelul de expunere mediu egal cu
valoarea masurata.

Procedura pentru gasirea nivelului de expunere maxim n zona de interes

       

a)      Pentru liniile aeriene

 b)      Pentru liniile subterane

In cazul liniilor subterane , masuratorile se efectueaza la o inaltime de 1 m deasupra solului, de-a


lungul unei drepte perpendiculare pe axa longitudinala a liniei, la intervale considerare adecvate
pentru a inregistra maxima a campului in zona de interes.Pe pozitia in care s-a gasit nivelul
maxim al campului, se  aplica procedura de masurare pentru campul neuniform.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 2
Campul magnetic este aproximativ constant de-a lungul cablurilor subterane, cu exceptia unor
zone cu caracteristici speciale, cum ar fi mansoane de jonctiune sau de derivatie, sau in cazul
modificarii adancimii de pozare. Astfel de zone pot fi identificate prin efectuarea de masuratori
de-a lungul traseului cablului , la aceeasi inaltime de 1m. Daca se identifica o astfel de zona de
interes , vor fi repetate masuratorile, urmand procedura "pentru profilul transversal".

In cazul in care se cunoaste pozitia punctului de nivel de camp maxim, masuratorile vor fi
efectuate in acel punct.

c)      Pentru echipamentul aferent liniilor subterane de distributie

In categoria acestor echiapamente sunt incluse: posturi de transformare aeriene, alimentate din
linii subterane, cabluri vertical, intreruptoare si separatoare care deservesc liniile in cablu).

Campul magnetic trebuie masurat la inaltimea de 1m  fata de suprafata solului, in jurul


echipamentului considerat, la o distanta orizontala de 0,3 m fata de suprafata echipamentului, la
intervale considerate adecvate pentru a gasi punctul de nivel maxim al campului magnetic.

Local , pot fi gasite niveluri mai mari ale campului magnetic, la distante si mai mici fata de
suprafata echipamentului considerat. Aceste valori nu vor fi considerate ca fijnd reprezentative
pentru situatii de expunere normala a publicului.

d)      Pentru statiile electrice.

In cazul statiilor electrice se aplica aceeasi procedura ca si pentru echipamentele care deservesc
liniile in cablu.

In cele mai multe cazuri, campul de nivel maxim poate aparea sub linia aeriana sau deasupra
cablurilor conectate la barele statiei electrice. Evident, masurarea campului magnetic se va face
in exteriorul statiei respective, acolo unde poate avea acces publicul.

Daca suprafata de deasupra unei statii subterane este ocupata, campul magnetic va fi masurat la
inaltimea de 0,3 m deasupra podelei, in puncte alese si la intervale considerate adecvate pentru a
permite inregistrarea nivelului maxim al campului in zona de interes.

Precautii ce trebuie avute in vedere pe durata masuratorilor.

a)      Referitoare la zona in care se efectueaza masuratorile.

Fata de obiectele nepermanente (deplasabile) ce materiale  feromagnetice, punctele de masurare


vor fi dispuse la distante de cel putin trei ori mai mari decat inaltimea acelor obiecte, in scopul
efectuarii masuratorilor in zone de camp neperturbat (uniform).

b)      Efecte ale prezentei altor surse


Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 3
Sursele de camp magnetic aflate in apropierea punctelor de masurare, altele decat cele ale
sistemelor care trebuie evaluate, trebuie indepartate sau deconectate, pentru a minimiza efectul lo
asupra valorilor masurate. Daca este imposibil sa se recurga la astfel de manevre , atunci vor fi
consemnate urmatoarele date despre ele; tipul sursei, pozitia lor in raport cu punctele de
masurare etc.

Senzori de masurare al campului magnetic

SENZORI DE CAMP MAGNETIC TIP BUCLA

La frecvente mari, se utilizeaza senzori de tip bucla, cu mai putine spire (una, doua) si
raza relativ mica, pentru a fi indeplinita conditia de bucla electric mica:

,                                     (4.36)

unde c este viteza luminii, b este raza buclei si n este numarul de spire.

Pentru eliminarea influentei campului electric, bucla se ecraneaza si/sau se utilizeaza


configuratii speciale (fig. 4.9).

In acest scop antena (senzorul) se realizeaza, de obicei, dintr-un cablu coaxial si poate fi:

·     sub forma asimetrica (neechilibrata), utilizabila la masurarea campului magnetic in


apropierea unui plan conductor;
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 4
·     sub forma simetrica (echilibrata), utilizabila la masurarea lui H in spatiul liber.

Valori absolute maxime

Peste operare Interval de temperatură în aer liber (cu excepția cazului în altfel notat).

UNITATEA MIN MAX

Tensiunea de alimentare (VDD la GND) +7 V Tensiune de intrare (2) GND - 0,5 VDD + 0,5 V
Diferential intrări amplificator GND - 6 VDD + 6 V Curent de intrare la terminalele de intrare
(3) -25 + 25 mA ICOMP scurt-circuit (4) 300 mA Temperatura Junction, TJ max -50 + 150 ° C
Interval de temperatură de depozitare, Tstg -65 + 150 ° C Modelul corpului uman (HBM)
JEDEC standard de 22, metoda de testare A114-C.01 -2000 2000 V Electrostatic model de
dispozitiv încărcat (CDM) de descărcare de gestiune (ESD) JEDEC standard de 22, metoda de
testare C101 -1000 evaluări 1000 V

Senzorul bucla in configuratie asimetrica din fig. 4.9.a este alcatuit dintr-o semibucla din
conductor solid - portiunea OA - si un cablu coaxial, a carui suprafata exterioara a ecranului, BO,
formeaza cealalta semibucla, iar conductorul central de la punctul A la punctul C si suprafata
interioara a ecranului de la punctul B la punctul C, formeaza linia coaxiala pentru transmisia
semnalului de la interstitiul AB la impedanta de sarcina, Zs.

Carecteristici tipice:
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 5

Fig. 4.9. Senzor tip bucla pentru masurarea CEM: a) bucla ecranata (configuratie asimetrica); b)
bucla ecranata (configuratie simetrica); c) configuratie Moebious.

Deci antena bucla ecranata (configuratie asimetrica) din fig. 4.9.a poate fi analizata considerand
antena echivalenta si linia de transmisie echivalenta (ca in fig. 4.10).

Referitor la schema electrica echivalenta a antenei (fig. 4.10. a):


Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 6
- ZL este impedanta efectiva la interstitiul AB, formata din linia de transmisie de lungime   
si impedanta de sarcina Zs.

- Tensiunea indusa la interstitiu - AB este, conform (4.16):

                                                

- Z este impedanta interna a buclei (o inductivitate L - fig. 4.1).

- Tensiunea pe impedanta ZL este:

                                          

In fig. 4.9.b si 4.9.c sunt doua variante de senzori simetrici, care au avantajul ca tensiunile
datorate campului magnetic se sumeaza, iar cele datorate campului electric se scad. Aceste
antene simetrice necesita un transformator de adaptare simetric - asimetric de banda larga, care
din considerente tehnologice este coborator de tensiune (n = 0,5). Din acest motiv aria
echivalenta a senzorului din fig. 4.9. b) se reduce la jumatate din aria sectiunii:

                                                     

            Configuratia Moebious (fig. 4.9. c) are doua spire: una constituita din firul central al
semibuclei din dreapta si suprafata exterioara a ecranului semibuclei din stanga, iar cealalta din
firul central al semibuclei din stanga si suprafata exterioara a ecranului semibuclei din dreapta,
rezultand astfel aria ei echivalenta:

                                                     
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 7

Fig. 4.10. Bucla ecranata (configuratie asimetrica) - descompunere: a) antena echivalenta;

b) linie de transmisie echivalenta.

Se observa ca aceasta configuratie (fig. 4.9. c) poate fi descompusa in doua asimetrice de tipul
celei din fig. 4.9.a.                     

            Senzorii  prezentati mai sus se utilizeaza, in general, la masurari in domeniul timp a

derivatei campului magnetic   [Smith93], [Degaque90], [Baum86].

            Un senzor ne-echilibrat (asimetric) pentru masurarea campului magnetic in domeniul


sutelor de MHz [Spiegel83] este dat in fig. 4.11.

            Semibucla poate fi realizata dintr-o linie coaxiala la care:

·     firul central este conectat la un capat direct la masa, iar la celalalt capat este conectat
la masa, prin intermediul unei impedante de sarcina Rs (rezistenta sub forma de disc
pentru a avea comportare buna la inalta frecventa);

·     ecranul, conectat la ambele capete diametral opuse (f = 0  si f = p) la masa si intrerupt

la mijloc ( ), elimina influenta campului electric asupra raspunsului senzorului.

Tensiunea indusa de campul magnetic H este preluata de pe rezistenta Rs cu un cablu coaxial,
prelucrata si afisata pe un osciloscop catodic sau analizor de spectru. Se remarca faptul ca linia
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 8
coaxiala de transmisie a semnalului de la senzor la mijloacele de masurare nu trece prin zona
campului de masurat.

In schema electrica echivalenta (fig. 4.11. b) valorile Ui (tensiunea indusa), L (inductivitatea


buclei), C (capacitatea buclei), R (rezistenta de sarcina) se refera la bucla intreaga, iar Uis, Ls, Cs,
Rs se refera la semibucla.

Fig. 4.11. Semibucla ecranata pentru masurarea CEM: a) configuratia sistemului de


masurare;

b) schema echivalenta a senzorului.

Semibucla trebuie sa indeplineasca conditia de senzor electric mic, rezultand astfel frecventa
maxima de operare:

                                     (4.37)

Pentru ca senzorul sa functioneze pe portiunea de proportionalitate cu campul, trebuie ca:

                                                                                                   

sau

                                                                 (4.38)
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 9
            Obtinerea unei frecvente inferioare de operare mica, conduce la rezistenta de sarcina
mica (4.38), deci sensibilitate mica, de aceea se utilizeaza amplificatoare de tensiune de zgomot
redus si banda larga (ABL) inainte de afisare, ca in fig. 4.11.

O alta solutie este conectarea semibuclei la un amplificator de curent (fig. 4.8), lucru ce permite
obtinerea unei sarcini mici (deci frecventa inferioara mica) fara scaderea sensibilitatii.

Senzori Hall

Funcţionarea traductorului HALL se bazează pe sesizarea magnetică a curentului.


Curentul care parcurge un conductor crează în jurul acestuia un câmp magnetic, în care I este

curentul în A, R - distanţa de la centrul conductorului în m, μ0 - permeabilitatea magnetică în vid


μ0 =1 ,26⋅10−6 H /m şi B - inducţia magnetică în T.

Efectul HALL descoperit de Edwin HALL în 1891, a deschis perspectiva proiectării unui
nou tip de traductor, produs şi comercializat de firma elveţiană LEM, apoi preluat în fabricaţie şi
de alte firme (ALLEGRO SYSTEMS AMECON INC, COMPUTER WELD TECHNOLOGY).

Efectul HALL consta in aparifia unei tensiuni electrice u H ( t ) , la ieşirea unei placuţe
semiconductoare (din stibiură sau arseniură de indiu), parcursă de un curent de comandă ic(t) şi
plasată într-un câmp magnetic cu inducţia B(t), perpendiculară pe planul placuţei (Figura
2.2,a.).

Tensiunea HALL este dată de relaţia:

RH
U H =S H⋅I C⋅B S H=
h (2.1)

în care h este grosimea plăcuţei, RH - constanta HALL, iar SH – sensibilitatea traductorului HALL.
−4 3
Pentru plăcuţele de stibiură de indiu, R H =2,3⋅10 m /° C , iar pentru arseniură de indiu,
−4 3
R H =1,2⋅10 m /° C . Din relaţia (5.6), se observă că senzorul HALL permite: măsurarea inducţiei

B; măsurarea unui curent (proporţional cu IC sau cu B); măsurarea produsului a două mărimi
proporţionale cu IC şi B, de exemplu puterea.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 10
Un traductor magnetic pentru măsurarea curentului se obţine concentrând câmpul
magnetic în zona senzorului (Figura 2.2,b.), cu ajutorul unui tor din material cu permeabilitate
magnetică mare, mai mare ca 1, folosit în calitate de concentrator de câmp. Senzorul de câmp
magnetic este un element HALL plasat în întrefierul torului. Astfel, se realizează un traductor în
buclă deschisă, care măsoară curenţi de la câţiva A la câteva sute de A.

Figura 2.2 Traductorul Hall: a) Senzorul Hall; b) Traductorul Hall în buclă deschisă;

c) Traductor Hall în buclă închisă

Avantajele acestui tip de traductor sunt:

 independenţa faţă de poziţia conductorului în interiorul torului;


 creşterea câmpului în zona senzorului.
Sensibilitatea depinde invers proporţional de mărimea întrefierului: pentru un întrefier de
1,5 mm, este de (6 - 8)·10-4 T/A, depinzând de materialul şi geometria torului. Sensibilitatea
creşte cu numarul de spire, care trebuie bobinate uniform pe torul magnetic.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 11
Dezavantajele sunt legate de neliniaritatea miezului magnetic; probleme apar din cauza
saturaţiei (plafonarea răspunsului peste o anumita valoare a curentului) histerezisului (efectul de
memorie, manifestat ca o deplasare a punctului de zero a traductorului de curent - eroare de
offset). O metodă de evitare a comportării neliniare a concentratorului de câmp magnetic şi a
senzorului foloseşte compensarea curentului de măsurat cu un curent de valoare cunoscută
(Figura 2.2,c).

Un amplificator operaţional injectează curent prin bucla de reacţie (rezistorul şi bobina de


compensare), pentru a aduce tensiunea HALL, şi, implicit, fluxul este zero. Tensiunea de ieşire a
amplificatorului operaţional este proporţională cu curentul de măsurat. Folosind bobine de
compensare cu multe spire, este posibilă compensarea efectului curentului mare de măsurat cu un
curent de compensare mult mai mic. La raportul 1000:1 între numărul de spire al bobinei
compensatoare şi al conductorului parcurs de curentul de măsurat, se pot măsura curenţi de sute
de amperi, folosind curenţi de compensare de zeci de mA. Deoarece fluxul magnetic prin tor este
aproape zero, răspunsul traductorului de curent nu va fi afectat de saturaţia magnetică şi de
materialul torului, ci doar de valoarea curentului de compensare prin circuitul de reacţie.

Având în vedere folosirea reacţiei în funcţionarea sa, acest traductor se numeşte traductor
de curent în buclă închisă. Traductoarele cu element HALL prezintă următoarele avantaje:

o asigură o separare galvanică între curentul de măsurat şi circuitul de măsurare;


o are sensibilitate ridicată, ce permite măsurarea corectă a curenţilor de intensitate
redusă;
o neliniaritatea circuitului magnetic nu afectează rezultatul, măsurarea fiind realizată la
câmp magnetic nul;
o are erori reduse, într-un domeniu larg al frecvenţei semnalului (cel puţin pâna la 10
kHz):
 eroarea de raport: zero, în domeniul (100 - 2000) Hz;
 eroare de unghi: zero, în domeniul (100 - 3000) Hz;
 eroarea de raport: - 3% la 10 000 Hz;
 eroarea de unghi - 4% la 10 000 Hz.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 12
Cel mai mare avantaj îl constitute faptul că circuitul de măsurare nu este în contact
galvanic cu circuitul în care se măsoară intensitatea curentului, aceasta permite protejarea
operatorului împotriva electrocutării, precum şi efectuarea de măsurări în timpul funcţionării
obiectului de măsurat (prin folosirea unui cleşte ampermetric).

Traductorul de curent cu element Hall. Schema de principiu a unui traductor de curent


electric utilizând un element HALL se prezintă în Figura 2.3.

Figura 2.3 Schema de principiu a unui traductor de curent cu element Hall

Curentul i1(t) din circuitul primar, având o formă oarecare de variaţie în timp, induce în
circuitul magnetic M un flux magnetic (de aceeaşi formă), care se aplică elementului HALL, H.
La bornele acestuia, se induce o tensiune HALL (de aceeaşi formă) care, după amplificare, se
aplică pe bazele tranzistoarelor T1 şi T2. În semiperioada negativă a curentului primar i1(t), pe
baza tranzistorului T1 (de tip n - p - n), se aplică un semnal pozitiv şi acesta intră în conducţie.
Curentul electric im(t), care parcurge tranzistorul T1, înfăşurarea bobinei B a circuitului magnetic
şi rezistorul de măsurare Rm, are aceeaşi formă cu tensiunea aplicată bazei tranzistorului T1, deci
reproduce forma curentului i1(t).

Traductorul de tensiune cu element Hall. Schema de principiu a unui traductor de


tensiune utilizând un element se reprezintă schematic în Figura 2.4.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 13

Figura 2.4 Schema de principiu a unui traductor de tensiune cu element Hall

Câmpul magnetic de inducţie B(t) este produs de curentul iU(t), determinat de tensiunea
de măsurat u(t). În schema este folosit un rezistor R de rezistenţă electrică mare şi dintr-un
material cu coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura.

Curentul iU(t), având aceeaşi formă ca şi tensiunea de măsurat, induce în circuitul


magnetic M un flux magnetic (de aceeaşi formă) care se aplică elementului HALL, H. La bornele
acestuia se induce o tensiune HALL (de aceeaşi formă) care, după amplificare, se aplică pe
bazele tranzistoarelor T1 şi T2 . În semiperioada negativă a curentului primar iU(t), pe baza
tranzistorului T1 (de tip n - p - n) se aplică un semnal pozitiv şi acesta intră în conducţie. Curentul
electric im(t), care parcurge tranzistorul T1, înfăşurarea bobinei B a circuitului magnetic şi
rezistorul de măsurare Rm, are aceeaşi formă cu tensiunea aplicată bazei tranzistorului T1, deci
reproduce forma curentului iU(t).

Curentul im(t) parcurge înfăşurarea bobinei B şi determină în circuitul magnetic M, un


flux magnetic egal şi de semn contrar celui produs de curentul primar iU(t); elementul HALL are
rolul de detector de câmp magnetic nul. În semiperioada pozitivă a curentului primar iU(t),
tensiunea negativă de la ieşirea amplificatorului A se aplică pe baza tranzistorului T2 (de tip p - n
- p). Rezistorul de măsurare Rm va fi parcurs de curent electric de aceeaşi formă cu
semialternanţa pozitivă a curentului primar iU(t). Tensiunea care se măsoară la bornele
rezistorului de măsurare Rm are aceeaşi formă ca şi curentul primar iU(t). Schema din Figura 2.4
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 14
prezintă, până la circa 10 kHz, o caracteristică de frecvenţă care asigură un transfer corect al
informaţiilor pentru cele mai multe din procesele din reţeaua electrică. Firma LEM produce
module LEM pentru măsurarea tensiunilor de la 50 - 6400V.

Placa Hall ideală. Placa Hall este o placă subţire, dreptunghiulară, din material cu
rezistivitate mare, prevăzută cu patru contacte ohmice, conform Figurii 2.5.
B

I VH
h

g
L

Figura 2.5 Placă Hall

Tensiunea Hall, notată prin VH este proporţională cu inducţia magnetică B


perpendiculară şi curentul de polarizare. Factorul geometric de corecţie G depinde de lungimea
L, lăţimea h, mărimea şi poziţia contactelor electrice şi unghiul Hall, notat θH. Pentru o placă de
lungime infinită, G ≈ 1. Placa Hall se poate realiza din Si neuniform, cu rezistivitatea de 1 Ω/cm,
la temperatura camerei.

Pentru senzorul Hall se definesc trei sensibilităţi:

 Sensibilitatea absolută, care este factorul de conversie pentru semnale mari: SA=|
VH/B|; raportul intre sensibilitatea absoluta a unui sezor Hall modulat si marimea
de polarizare da sesibilitatea absolută.
 Sensibiliatea relativa de curent: SI=SA/I=|VH/BI|;
 Sensibiliatea relative de tensiune: SV=SA/V=|VH/BV|.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 15

 Magnetotranzistoare ( MT )

 Concentraţia de purtători printr-o placă semiconductoare intrinsecă, parcursă de
curent şi expusă unui câmp magnetic este modulată de efectul de
magnetoconcentrare. Magnetodiodele (MD) folosesc acest efect în combinaţie cu
fenomenele de dublă injecţie şi de recombinare la suprafaţă. Electronii şi golurile
injectate de contactele de capăt ale plăcii semiconductoare sunt deviaţi de forţa
Lorentz spre aceeaşi suprafaţă, unde se recombină. Datorită variaţiei concentraţiei de
purtători, magnetodiodele sunt lente, frecvenţa limită superioară fiind 10 MHz.
Structura unei magnetodiode cuprinde o placă semiconductoare slab dopată n-
cuprinsă între două zone subţiri p+ şi n+.
 Există magnetodiode discrete din Si, Ge sau GaAs. Prima magnetodiodă integrată a
fost realizată în tehnologia circuitelor integrate din siliciu pe safir. Ea funcţionează pe
baza vitezei mari de recombinare a interfeţei Si/Al2O3 şi a vitezei mici de recombinare
a interfeţei Si/SiO2.
 Magnetodiode (MD)

 Concentraţia de purtători printr-o placă semiconductoare intrinsecă, parcursă de
curent şi expusă unui câmp magnetic este modulată de efectul de
magnetoconcentrare. Magnetodiodele (MD) folosesc acest efect în combinaţie cu
fenomenele de dublă injecţie şi de recombinare la suprafaţă. Electronii şi golurile
injectate de contactele de capăt ale plăcii semiconductoare sunt deviaţi de forţa
Lorentz spre aceeaşi suprafaţă, unde se recombină. Datorită variaţiei concentraţiei de
purtători, magnetodiodele sunt lente, frecvenţa limită superioară fiind 10 MHz.
 5 Senzori optoelectronici de câmp magnetic
 Aceşti senzori folosesc radiaţia optică drept semnal purtător intermediar. Senzorii
magneto-optici se bazează pe rotaţia Faraday a planului de polarizare a radiaţiei
optice polarizate liniar. Sunt realizaţi din bobine de fibre optice, cu o cale lungă a
radiaţiei optice şi corespunzător, o rotaţie mare pe unitatea de câmp magnetic. Astfel,
au fost realizaţi senzori de curent magneto-optici pentru liniile de transmisie de înaltă
tensiune.
Măsurarea mărimilor electrice şi magnetice în energetică 16
 Efortul transferat fibrei din materialul magnetostrictiv are ca efect o variaţie a
lungimii căii optice, ce determină o deplasare de fază, detectată cu interferometrul cu
fibră optică.

Figura 2.8 Transformator de măsurare de tensiune opto-electronic DOVT

Cablul cu fibră optică este utilizat:

 pentru transferul informaţiei de măsurare către unitatea de interfaţă OIB (λ1);


 pentru alimentarea circuitelor electronice de la nivelul de înaltă tensiune (λ2);

S-ar putea să vă placă și